Admissibility of appeal against final decision on duration of criminal proceedings
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s further complaint as inadmissible and ordered him to pay 200 RON in judicial costs, thereby upholding the final decision of the Suceava Court of Appeal and the underlying first-instance ruling that had rejected his initial application. The dispute centered on a motion to challenge the duration of criminal proceedings, which the lower courts had deemed time-barred because the statutory six-month threshold had not elapsed when accounting for a period of procedural suspension mandated by a state of emergency decree and related high court guidance regarding pandemic-related restrictions. Relying on the principle of the legality of appellate remedies and Article 4886(7) of the Code of Criminal Procedure, which expressly bars any appeal against rulings on the duration of proceedings, the High Court held that the appellant filed a remedy against a definitive judgment that is not subject to further appellate review, constituting an impermissible action that violates constitutional and procedural law.
Legislator headnote
AI generatedart. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) C. proc. pen, art. 522 C. proc. pen, art. 427 C. proc. pen, art. 301 C. pen, art. 266 C. pen; Admissibility of appeal against final decision on duration of criminal proceedings: The dispute centered on a motion to challenge the duration of criminal proceedings, which the lower courts had deemed time-barred because the statutory six-month threshold had not elapsed when accounting for a period of procedural suspension mandated by a state of emergency decree and related high court guidance regarding pandemic-related restrictions. Relying on the principle of the legality of appellate remedies and Article 4886(7) of the Code of Criminal Procedure, which expressly bars any appeal against rulings on the duration of proceedings, the High Court held that the appellant filed a remedy against a definitive judgment that is not subject to further appellate review, constituting an impermissible action that violates constitutional and procedural law.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for obliging the contestator to pay the sum of 200 RON as judicial costs advanced by the state.
Full text
Şedinţa publică din data de 17 februarie 2021
Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 2 din data de 06 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva încheierii nr. 302 din data de 30.10.2020 a Tribunalului Suceava.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat petentul A. la plata sumei de 300 RON către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, prin încheierea nr. 302/30.10.2020 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Suceava, în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă contestaţia privind durata procesului formulată de petentul A., în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat A. la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de fond a reţinut că, prin cererea adresată instanţei de judecată din cadrul Tribunalului Suceava şi înregistrată la data 15.10.2020 sub nr. x/2020, petentul A., a formulat contestaţie privind durata urmăririi penale în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei, arătând că, în fapt, doamna judecător B., membră a completului de judecată învestită cu soluţionarea cauzei a omis în tot materialele din dosar, precum şi materialele noi, iar doamna judecător C. a procedat la respingerea cauzei privind revizuirea dosarului nr. x/2017, tergiversându-se astfel judecarea procesului.
De asemenea, a mai arătat că Judecătoria Vatra Dornei a refuzat soluţionarea fondului cauzei privind dosarul nr. x/2017, continuat pe circuitul dosarelor nr. x/2018, y/2018, z/2018, w/2018, t/2018 şi toate componentele acestora, iar judecătorii instanţei mai sus menţionate au procedat la soluţionarea cauzelor fără a analiza motivele, elementele şi documentele din dosar, fiind omise cu bună ştiinţă, judecând după ordinele politice primite, şpagă, mită şi alte asemenea acte asimilate actelor de corupţie.
Prin urmare, petentul a solicitat admiterea contestaţiei şi ataşarea dosarelor nr. x/2017, y/2017, z/2017, w/2014, t/2016 şi 239/P/2014 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei ce au fost reunite în mod abuziv la dosarul nr. x/2013 şi instrumentate prin tergiversare de către domnul procuror D., precum şi dosarul nr. x/2015 al D.N.A. Suceava.
În drept, inculpatul a invocat dispoziţiile art. 4881 şi următoarele C. proc. pen., art. 522 C. proc. pen., art. 427 C. proc. pen., art. 301 C. pen. raportat la Legea nr. 78/2000, art. 266 C. pen. şi art. 38 C. pen.
În interesul soluţionării cauzei, s-a dispus ataşarea dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Analizând contestaţia privind durata judecării cauzei în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei, formulată de petentul A., judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de fond a reţinut că, potrivit art. 4881 alin. (1) C. proc. pen., se prevede că "Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată, nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă, se poate face contestaţie, solicitându-se accelerarea procedurii.".
În conformitate cu art. 4881 alin. (3) C. proc. pen., contestaţia poate fi formulată "a) după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale; b) după cel puţin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecăţii în primă instanţă; c) după cel puţin 6 luni de la sesizarea instanţei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare."
Astfel, respectarea termenului prevăzut de lege pentru formularea unei contestaţii privind durata procesului penal, reprezintă o condiţie de admisibilitate pentru această procedură.
S-a precizat că punctul de plecare pentru analizarea acestei durate rezonabile este dat de începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale, de trimiterea în judecată pentru cauzele aflate în cursul judecăţii, respectiv de sesizarea instanţei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.
S-a reţinut, cu alte cuvinte, că, nu este suficient criteriul timpului pentru constatarea că termenul rezonabil pentru soluţionarea procesului a fost încălcat, ci este nevoie ca judecătorul să se aplece suplimentar asupra unor elemente, pentru a da eficienţă analizei relative la încălcarea dreptului la un proces echitabil, coordonata termenului rezonabil.
În acest sens, s-a arătat că art. 4885 alin. (2) din C. proc. pen., menţionează cu titlu exhaustiv şi cumulativ, elementele pe care un judecător trebuie să le analizeze pentru aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare, respectiv: natura şi obiectul cauzei; complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanţi şi a dificultăţilor de administrare a probelor; elementele de extraneitate ale cauzei; faza procesuală în care se află cauza şi durata fazelor procesuale anterioare; comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale şi procedurale şi din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor sale în cadrul procesului; comportamentul celorlalţi participanţi în cauză, inclusiv al autorităţilor implicate; intervenţia unor modificări legislative aplicabile cauzei şi alte elemente de natură să influenţeze durata procedurii.
Analizând lucrările şi materialul din dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, precum şi punctul de vedere al reprezentantului Ministerului Public, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de fond a reţinut că, la data de 28.02.2020, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei sub nr. x/2019 revizuirea formulată împotriva unui dosar ce avea ca obiect plângere împotriva unor soluţii de neurmărire/netrimitere în judecată (art. 340 C. proc. pen..) formulată de petentul A..
În concret, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de fond a constatat faptul că dosarul în cauză a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 28.02.2020, respectiv în urmă cu 8 luni, aparent fiind îndeplinit termenul de 6 luni prevăzut de textul de lege în vederea formulării contestaţiei raportat la stadiul procesual în care se află cauza cu privire la care se solicită a se analiza tergiversarea ca urmare a depăşirii duratei procesului.
Însă, având în vedere faptul că, în perioada 16.03.2020 - 15.05.2020 s-a instituit starea de urgenţă în contextul pandemic actual, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de fond a constatat că instituirea stării de urgenţă prin Decretul nr. 195/2020 ("Decretul") şi ulterior a stării de alertă, a adus o serie de modificări cu caracter temporar în ceea ce priveşte activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor de judecată penale.
Astfel, Decretul nr. 195/2020 prevede că pe durata stării de urgenţă activitatea de urmărire penală şi cea a judecătorilor de drepturi şi libertăţi se desfăşoară numai cu privire la anumite dosare al căror obiect reclamă o urgenţă sporită şi pentru care principiul celerităţii procesului penal trebuie să primeze.
În completarea prevederilor Decretului nr. 195/2020, Consiliul Superior al Magistraturii a emis Hotărârea nr. 417 din 24 martie 2020 având ca scop asigurarea unei practici unitare cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgenţă.
Astfel, având în vedere starea de urgenţă şi dispoziţiile prevăzute în Decretul nr. 195/2000 şi Hotărârea nr. 417 din 24 martie 2020 a Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi faţă de motivele invocate de petent, s-a constatat că în mod legal a fost amânat cursul judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Prin urmare, având în vedere că în cauză au fost acordate termene în mod justificat, în raport cu actele şi lucrările analizate şi dispoziţiile art. 4881 alin. (3) lit. c) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de fond a apreciat că nu poate fi primită contestaţia întrucât nu este îndeplinit termenul prevăzut de lege pentru formularea acesteia, nefiind depăşit, în concret, termenul de 6 luni de la sesizarea Judecătoriei Vatra Dornei, prin raportare şi la perioada 12.03.2020-19.05.2020, interval de timp în care cauza a fost amânată din motive legate de contextul epidemiologic şi actele în vigoare din acea perioadă.
Faţă de aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de fond a respins contestaţia privind durata procesului formulată de petentul A. în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Constatând culpa procesuală a petentului, în formularea unei căi de atac inadmisibile, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe acesta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie petentul A..
Examinând contestaţia formulată de contestator, Curtea a constatat că aceasta este inadmisibilă.
În conformitate cu art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
În speţă, s-a arătat că a fost exercitată calea de atac a contestaţiei împotriva unei hotărâri definitive pronunţate de Tribunalul Suceava, în condiţiile art. 4886 alin. (7) C. proc. pen., "încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa soluţionează contestaţia nu este supusă niciunei căi de atac."
Împotriva deciziei penale nr. 2 din data de 06 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat contestaţie contestatorul A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 25.01.2021, sub nr. x/2020.
Examinând admisibilitatea contestaţiei, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţie, precum şi exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice, admisibilitatea acestora fiind condiţionată de exercitarea lor potrivit legii, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Aşadar, revine părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
În cauză, prin încheierea nr. 302/30.10.2020 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Suceava, în dosarul nr. x/2020, s-a respins contestaţia privind durata procesului formulată de petentul A., în dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Vatra Dornei.
Conform dispoziţiilor art. 4886 alin. (7) C. proc. pen., încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa soluţionează contestaţia nu este supusă niciunei căi de atac.
Faţă de aceste dispoziţii legale, prin decizia penală nr. 2 din data de 06 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva încheierii nr. 302 din data de 30.10.2020 a Tribunalului Suceava, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
Prin urmare, prezenta contestaţie este formulată împotriva unei hotărâri definitive, respectiv împotriva deciziei penale nr. 2 din data de 06 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în concret, în cauză fiind formulată succesiv calea de atac a contestaţiei împotriva unor hotărâri definitive.
Potrivit dispoziţiilor art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres (...). Aşadar, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Prin urmare, conform dispoziţiilor legale precitate, se constată că A. a declarat o cale de atac împotriva unei soluţii definitive, învestind Înalta Curte cu soluţionarea unei căi de atac neprevăzută de legea procesual penală, ceea ce încalcă principiul legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude. De altfel, căile de atac sunt strict şi limitativ reglementate prin norma procesual penală, cu arătarea imperativă a persoanelor ce le pot folosi, precum şi a condiţiilor, cazurilor şi termenelor în care pot fi exercitate.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 2 din data de 06 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 2 din data de 06 ianuarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 februarie 2021.