Competence for executing European Investigation Orders for videoconference hearings under lex specialis

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă care face obiectul prezentei cauze, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 207 din data de 16 decembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 50 C. proc. pen., art. 36 alin. (1) lit. c1) C. proc. pen., art. 330 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect recunoaşterea şi executarea ordinului european de anchetă, emis de Tribunalul Regional din Brno, în Dosarul nr. x T 22/2018, în favoarea Tribunalului Maramureş.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a avut în vedere următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Regional din Brno a solicitat audierea martorului A. prin videoconferinţă.

La cerere fost ataşată Anexa 11 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la ordinul european de anchetă.

Analizând cererea formulată, s-a constatat că aceasta are ca obiect audierea în calitate de martor a numitului A., în cadrul unui proces penal ce priveşte comiterea infracţiunii de evaziune fiscală la plata taxelor şi plăţi similare, prev. de art. 240 alin. (1), (3) din C. pen. ceh.

În procedura penală aflată pe rolul Tribunalului din Brno, numitul B. este acuzat că la data de 25.07.2012 a înaintat Administraţiei Fiscale din Brno Declaraţia pentru înregistrarea în scopuri de TVA pentru perioada de impunere 2012 a societăţii D. s.r.o., în care a aplicat dreptul de deducere a impozitului din facturi fictive nr. x şi nr. x, în valoare totală de 4.980.000 coroane cehe, şi a solicitat în mod neîndreptăţit plata deducerii excesive de TVA, în valoare de 4.980.000 coroane cehe, pentru marfa astfel achiziţionată, despre care acuzatul a declarat că societatea D. s.r.o. a exportat marfa astfel achiziţionată în România, către societatea C. SRL, cod de identificare fiscală: x, la care pentru exportul a 10.000 bucăţi de lac fotocatalitic a emis la data de 30.07.2012 factura nr. x în valoare de 25.646.625 coroane cehe fără TVA, factura fiind introdusă de acuzat în contabilitatea societăţii D. s.r.o., conştient fiind că afacerea în realitate nu a avut loc.

S-a arătat că fapta descrisă de autoritatea emitentă este sancţionată de legea română pin prevederile art. 9 lit. c) din Legea nr. 241/2005, pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi pentru fapta de evidenţiere, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, săvârşită în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Potrivit prevederilor art. 36 lit. c1) C. proc. pen., tribunalul judecă în prima instanţă infracţiunile de evaziune fiscal prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.

Potrivit prevederilor art. 330 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, când România este stat de executare, recunoaşterea şi executarea unui ordin european de anchetă sunt de competenţa parchetului sau a instanţei competente material şi după calitatea persoanei, potrivit legii române. Competenţa teritorială este determinată în funcţie de locul unde urmează să fie adusă la îndeplinire măsura de anchetă.

Raportat la prevederile legale mai sus evocate, instanţa a constatat că în cauză competenţa de soluţionare a cererii formulate de autoritatea emitentă a ordinului european de anchetă este Tribunalul Maramureş, instanţă în a cărei rază teritorială martorul A. are atât domiciliul stabil (Baia Mare, strada x, judeţul Maramureş), cât şi domiciliul procesual ales (Baia Mare, Bulevardul x, judeţul Maramureş).

Ca urmare, în temeiul art. 50 C. proc. pen., art. 36 lit. c1) C. proc. pen., art. 330 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect recunoaşterea şi executarea ordinului european de anchetă emis de Tribunalul Regional din Brno în Dosarul nr. x T 22/2018, în favoarea Tribunalului Maramureş.

Cauza fost înregistrată pe rolul Tribunalul Maramureş, secţia penală, sub nr. x/2020.

Prin Sentinţa penală nr. 1 din 6 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, Tribunalul Maramureş, secţia penală, a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Maramureş, invocată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş şi, în consecinţă:

În temeiul art. 50 C. proc. pen., art. 345, alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, raportat la art. 235, alin. (5) din Legea nr. 302/2004, a declinat competenţa de executare a ordinului european de anchetă, având ca obiect audierea prin videoconferinţă a martorului A., emis de Tribunalul Regional din Brno în Dosarul nr. x T 22/2018, în favoarea Curţii de Apel Cluj.

În temeiul art. 51, alin. (1) C. proc. pen., a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă între Curtea de Apel Cluj şi Tribunalul Maramureş.

În temeiul art. 51, alin. (2) C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut următoarele:

Asistenţa judiciară internaţională în materie penală se solicită de către autorităţile judiciare competente din statul solicitant şi se acordă de autorităţile judiciare din statul solicitat, în baza tratatelor internaţionale sau, în lipsa acestora, pe bază de reciprocitate.

Asistenţa judiciară în materie penală este reglementată în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Potrivit dispoziţiilor art. 345 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, referitoare la audierea prin videoconferinţă, "în cazul în care o persoană se află pe teritoriul României şi trebuie audiată ca martor sau expert de către autorităţile competente ale statului emitent, autoritatea competentă poate să emită un ordin european de anchetă pentru a audia martorul sau expertul prin videoconferinţă sau alte mijloace de transmisie audiovizuală. Dispoziţiile art. 235 alin. (4) - (6), alin. (8) şi (10) se aplică în mod corespunzător. Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul audierii suspecţilor sau inculpaţilor."

Conform dispoziţiilor art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, autorităţile judiciare competente să execute cererile privind audierea prin videoconferinţă, cereri formulate de autorităţile altor state în cursul judecăţii, sunt curţile de apel.

Aşa fiind, având în vedere că obiectul ordinului european de anchetă emis de către Tribunalul Regional din Brno din Cehia este audierea prin videoconferinţă a unui martor, în cauză fiind incidente dispoziţiile exprese vizând această procedură, s-a arătat că Tribunalul Maramureş nu este instanţă competentă din punct de vedere material pentru soluţionarea prezentei cauze.

S-a susţinut că în acelaşi sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, care a statuat în Încheierea penală nr. 432/2018 că, în această situaţie, competenţa de a executa ordinul european de anchetă revine curţii de apel.

Suplimentar faţă de coroborarea textelor de lege anterior menţionate, instanţa supremă a mai reţinut în cuprinsul încheierii anterior menţionate, faptul că "normele art. 345 alin. (1) [art. 26818 alin. (1) anterior renumerotării] din Legea nr. 302/2004 au caracter special în raport cu prevederile art. 330 alin. (2) [art. 2683 alin. (2) anterior renumerotării] din Legea nr. 302/2004 şi, prin urmare, se aplică cu prioritate în materia de referinţă".

Pe cale de consecinţă, s-a arătat că, în condiţiile în care obiectul cauzei îl reprezintă o cerere formulată de autoritatea altui stat, respectiv ordinul european de anchetă emis de către Tribunalul Regional din Brno privind audierea prin videoconferinţă a unui martor, sunt incidente dispoziţiile cu caracter special menţionate, argumente în raport de care tribunalul a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, aceasta fiind instanţa competentă pentru executarea ordinului european de anchetă.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Cluj, motiv pentru care, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte are în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 231, alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "obiectul cererii de comisie rogatorie îl constituie cu precădere:a) localizarea şi identificarea persoanelor şi obiectelor; audierea suspectului, inculpatului, persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente, martorilor şi experţilor, precum şi confruntarea; percheziţia, ridicarea de obiecte şi înscrisuri... etc".

Articolul 330, din legea anterior menţionată, intitulat "Autorităţile competente române pentru emiterea şi executarea unui ordin european de anchetă", prevăd la alin. (2) că, atunci "când România este stat de executare, recunoaşterea şi executarea unui ordin european de anchetă sunt de competenţa parchetului sau instanţei competente material şi după calitatea persoanei, potrivit legii române."

Însă, dispoziţiile art. 345 din aceeaşi lege, intitulat "Audierea prin videoconferinţă" arată, la alin. (1) că, "în cazul în care o persoană se află pe teritoriul României şi trebuie audiată ca martor sau expert de către autorităţile competente ale statului emitent, autoritatea competentă poate să emită un ordin european de anchetă pentru a audia martorul sau expertul prin videoconferinţă sau alte mijloace de transmisie audiovizuală. Dispoziţiile art. 235 alin. (4) - (6), alin. (8) şi (10) se aplică în mod corespunzător. Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul audierii suspecţilor sau inculpaţilor."

Dispoziţiile art. 235, la care face trimitere art. anterior menţionat, intitulat "Audierile prin videoconferinţă", prevăd la alin. (5) că "autorităţile judiciare competente să execute cererile formulate de autorităţile altor state sunt curţile de apel, în cursul judecăţii, respectiv parchetele de pe lângă curţile de apel, în cursul urmăririi penale."

După se poate observa, corelând toate aceste dispoziţii, rezultă că, întrucât obiectul ordinului european de anchetă îl constituie audierea unui martor prin videoconferinţă, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 345 alin. (1) şi art. 235 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, republicată, care stabilesc în mod expres competenţa organului judiciar în cazul unui ordin european de anchetă al cărui obiect îl constituie audierea unui martor prin videoconferinţă, aceste dispoziţii având un caracter special faţă de dispoziţiile art. 330 alin. (2), acestea din urmă reglementând competenţa organului judiciar la modul general şi fiind o normă comună care se aplică tuturor ordinelor europene de anchetă, însă atâta timp cât nu există o normă specială care să facă derogare de la norma generală, cum este cazul în speţa de faţă.

Aşadar, având în vedere cele anterior expuse, se constată că, Curtea de Apel Cluj este instanţa competentă pentru soluţionarea cauzei având ca obiect recunoaşterea şi executarea ordinului european de anchetă emis de către Tribunalul Regional din Brno, urmând a i se trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect recunoaşterea şi executarea ordinului european de anchetă emis de către Tribunalul Regional din Brno, în favoarea Curţii de Apel Cluj, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19 ianuarie 2021.

GGC - GV