Money-laundering case over Romanian antiquities assigned to Bucharest Tribunal; Tulcea declination upheld, jurisdictional conflict resolved.

Deliberând asupra sesizării privind conflictul negativ de competenţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 7 din 8 ianuarie 2019 pronunţată de Tribunalul Tulcea, secţia penală, în temeiul art. 346 alin. (6) cu referire la art. 50 C. proc. pen., s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Tulcea şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Examinând competenţa de soluţionare a cauzei, în raport de prevederile legale incidente şi concluziile pronunţate, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Tulcea a constatat că inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002.

S-a reţinut că, potrivit actului de sesizare, în cauza penală nr. x/P/2016 din 30.03.2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. pentru comiterea infracţiunii continuate de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale) şi art. 5 C. pen., precum şi disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor cu privire la B., A., C., D. ş.a. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002, formându-se Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, s-a reţinut că, prin Sentinţa penală nr. 50/2018 a Tribunalului Hunedoara în Dosarul nr. x/2017 s-a dispus, printre altele, condamnarea inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii continuate de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (3 acte materiale) şi art. 5 C. pen., la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, privind activitatea de spălare de bani având ca obiect două scuturi dacice şi un lot de 145 de monede E. din aur.

În cadrul anchetei penale desfăşurate cu privire la activitatea infracţională a inculpatului B. s-a stabilit legătura acestuia cu inculpatul A. ce locuieşte în Konstanz, Germania, concretizată prin efectuarea unei tranzacţii de artefacte către acesta din urmă. Astfel, s-a arătat că, în data de 08.05.2014, inculpatul A. a achiziţionat de la B. un număr de 13 monede antice de tip celtic cu suma de 2500 euro.

Constatând existenţa unor indicii cu privire la comiterea infracţiunii de spălare de bani, la data de 14.10.2015, s-au efectuat percheziţii domiciliare la locuinţele inculpatului A. din Konstanz, Germania şi a surorii acestuia C. (decedată la data de 9.04.2016) din Jurilovca, jud. Tulcea şi a lui B. din Lenzkirch, Germania.

În urma percheziţiilor domiciliare efectuate, organele judiciare au identificat şi ridicat de la locuinţa inculpatului A. un număr de 7005 monede antice romane şi 806 bunuri arheologice; de la locuinţa numitei C. un număr de 602 monede şi 76 de bunuri arheologice şi de la locuinţa lui B. un număr de 71 de bunuri arheologice, artefacte cu privire la care existau indicii că provin din infracţiuni de furt din situri arheologice româneşti, provenind din excavaţii recente.

S-a precizat că inculpatul efectua operaţiuni de curăţare mecanică şi chimică asupra artefactelor sustrase pentru a ascunde originea lor ilicită, tranzacţionându-le ulterior prin intermediul platformelor din mediul online sau la târguri locale către diverşi cumpărători din Germania sau din alte ţări, prin ascunderea şi disimularea adevăratei naturi a provenienţei şi a proprietăţii bunurilor.

O parte din banii rezultaţi din efectuarea tranzacţiilor artefactelor sustrase erau transferaţi către braconierii din România prin intermediul serviciilor financiare furnizate de companiile F. şi G..

S-a precizat că obiectul cauzei vizează activitatea inculpatului A. de dobândire şi deţinere a unui lot de 7005 monede antice romane şi 806 bunuri arheologice ridicate de la locaţia acestuia, cunoscând că acestea provin din comiterea de infracţiuni, transformarea acestora în piese de colecţie prin efectuarea unor operaţii de curăţare mecanică şi chimică asupra acestora, artefactele fiind destinate a fi tranzacţionate pe piaţa internaţională legală de artefacte prin ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei şi a proprietăţii bunurilor.

De asemenea, s-a relevat că inculpatul a cunoscut faptul că artefactele tranzacţionate şi deţinute la locuinţa sa provin din excavaţii recente din siturile arheologice româneşti. De altfel, operaţiunile de dobândire a artefactelor de către inculpat au fost strâns legate de activitatea infracţională de detecţii şi sustrageri de bunuri culturale din siturile arheologice din zona Dobrogei, efectuate de mai multe persoane anchetate în cadrul unui dosar penal distinct.

Din probele administrate în cauză a rezultat fără dubiu faptul că inculpatul îi cunoştea pe autorii furturilor şi cunoştea împrejurarea că artefactele provin din infracţiuni de furt din situri arheologice din zona Dobrogei.

Cât priveşte modul de dobândire de către inculpat a artefactelor, s-a arătat că acestea i-au fost trimise prin colete poştale.

Mai mult, s-a constatat că nu a fost relevată vreo activitate a inculpatului A. pe raza judeţului Tulcea, iar activitatea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată s-a desfăşurat în străinătate, cu precizarea că locuinţa acestuia este în Germania, iar faptul că atunci când venea în România o vizita pe sora sa din comuna Jurilovca, jud. Tulcea şi locuia la aceasta, nu înseamnă că inculpatul avea o locuinţă şi în România. În plus, eventualele activităţi de pe raza judeţului Tulcea de care ar fi putut fi acuzat inculpatul nu au fost relevate şi descrise în actul de sesizare.

În consecinţă, s-a apreciat că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 42 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la competenţa pentru infracţiunile săvârşite în afara teritoriului României, în conformitate cu care: "Dacă inculpatul nu locuieşte sau, după caz, nu are sediul în România, iar infracţiunea este de competenţa judecătoriei, aceasta se judecă de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, iar în celelalte cazuri, de instanţa competentă după materie ori după calitatea persoanei din municipiul Bucureşti, în afară de cazul când prin lege se dispune altfel".

Prin încheierea din 07.03.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti şi s-a declinat soluţionarea cauzei privind inculpatul A. domiciliat în Germania, citat prin adresa de email: "(...)@yahoo.com" trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002, în favoarea Tribunalului Tulcea.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionare.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti a reţinut că, prin încheierea din data de 19.10.2018 a Tribunalului Hunedoara, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, s-a dispus admiterea excepţiei de necompetenţă teritorială şi declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea, constatând, în esenţă, că presupusa activitate infracţională constând în transformarea, ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei bunurilor a avut loc în afara teritoriului ţării, însă dobândirea sau deţinerea bunurilor s-a realizat în circumscripţia Tribunalului Tulcea.

Totodată, s-a precizat că, prin Sentinţa penală nr. 7/08.01.2019 a Tribunalului Tulcea, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, s-a dispus admiterea excepţiei de necompetenţă teritorială a acestei instanţe şi declinarea cauzei la Tribunalul Bucureşti, în esenţă, judecătorul de cameră preliminară reţinând că presupusa activitate infracţională a avut loc în Germania, iar dobândirea bunurilor a avut loc prin colete poştale, ceea ce situează activitatea infracţională exclusiv pe teritoriul altei ţări.

Deliberând asupra necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti în raport de dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti a apreciat că este neîntemeiată constatând că, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că inculpatul A. a dobândit şi deţinut, în perioada 2009 - 14.10.2015, un lot de 7005 monede şi 806 bunuri arheologice (un fragment de inel de bronz, un pumnal akinakes, 55 vârfuri de săgeată şi 749 alte bunuri arheologice - obiecte de podoabă, aplice-piese de harnaşament etc.), o parte dintre ele schimbându-le, prin efectuarea de operaţiuni specifice de curăţare, restaurare şi conservare în piese de colecţie, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei şi a proprietăţii bunurilor, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

S-a arătat că rechizitoriul se întemeiază pe următoarele mijloace de probă: rezultatul punerii în aplicare a cererii de asistenţă judiciară internaţională în materie penală din data de 19.08.2015 în Dosarul penal nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, privind efectuarea percheziţiei domiciliare la locuinţa lui A. din Konstanz, Germania, în data de 14.10.2015; declaraţia numitului A. din data de 14.10.2015, dată în faţa autorităţilor germane din Konstanz; documentele din data de 20.01.2016 întocmite de Parchetul Konstanz privind predarea către autorităţile judiciare române a bunurilor ridicate cu prilejul efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa lui A. din Konstanz, Germania, în data de 14.10.2015; declaraţia în calitate de suspect a lui A. la sediul Poliţiei Konstanz în data de 30.01.2018, vol.

I, p. 113-122; adresa nr. x/2017 din data de 07.05.2018 prin care se comunică autorităţilor judiciare din Konstanz, Germania, că ordonanţa din data de 26.02.2018 de dispunere a punerii în mişcare a acţiunii penale faţă de A. a fost transmisă inculpatului pe adresa de poştă electronică pe care şi-a exprimat dorinţa de a-i fi comunicate actele procedurale; proces-verbal din data de 09.05.2018 privind confirmarea telefonică de către inculpatul A. a primirii documentelor transmise în data de 03.05.2018 prin poşta electronică; proces-verbal din data de 03.05.2018 privind confirmarea telefonică de către suspectul A. a adresei de e-mail pe care doreşte să o folosească pentru transmiterea actelor procesuale de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie şi că doreşte să se prevaleze de dreptul la tăcere; proces-verbal din data de 09.05.2018 privind numărul de bunuri indisponibilizate de la inculpatul A.

şi supuse expertizării; adresa nr. x 199/18 din 22.03.2018 a Parchetului Konstanz cu privire la executarea celor solicitate în ordinul de anchetă din data de 26.02.2018 de instituire a sechestrului asigurător (cu anexe); proces-verbal de percheziţie domiciliară din data de 14.10.2015 întocmit de organele de poliţie din cadrul IPJ Tulcea nr. x/107/2015 privind punerea în executare a mandatului de percheziţie domiciliară emis de Tribunalul Alba, secţia penală privind pe numita C. din loc. Jurilovca, str. x, jud. Tulcea; planşa fotografică întocmită de Serviciul Criminalistic din cadrul IPJ Tulcea, cuprinzând aspecte de la percheziţia domiciliară efectuată la data de 14.10.2015 la locuinţa numitei C., str. x, loc.

Jurilovca, jud. Tulcea; proces-verbal de percheziţie domiciliară din data de 16.11.2010 efectuată la locuinţa numitului H. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; planşa fotografică cu aspecte ale percheziţiei domiciliare efectuată în data de 16.11.2010 la locuinţa numitului H. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara (cu anexe); proces-verbal din 15.12.2010 privind percheziţionarea de către organele de poliţie din cadrul BCCO Alba - Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice a sistemelor informatice ridicate de la H. din jud.

Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; procesul-verbal din 03.05.2016 întocmit de BCCO Alba - Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice de copiere a mediilor de stocare a datelor informatice de pe suporţii de stocare a datelor informatice ridicate de la B. şi A.; suport optic pe care au fost stocate datele obţinute în urma punerii în executare a mandatului de percheziţie informatică nr. x/2016 din 28.03.2016 emis de Tribunalul Alba, secţia penală în Dosarul nr. x/2016; declaraţie de martor din data de 12.09.2011 a numitei I. din jud.

Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declaraţie olografă din data de 12.09.2011 a numitei I. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declaraţie olografă din data de 25.04.2013 a numitei I. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declaraţie olografă din data de 17.11.2010 a numitului H. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declaraţie olografă din data de 17.11.2010 a numitului J. din jud.

Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declaraţie de martor din data de 12.09.2011 a numitului K. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; declaraţie de martor din data de 05.02.2018 a numitei I. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; declaraţie de martor din data de 05.02.2018 a numitului H. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; declaraţie de martor din data de 15.01.2018 a numitei L. din jud.

Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; declaraţie de martor din data de 15.01.2018 a numitei M. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; declaraţie de martor din data de 15.01.2018 a numitei N. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; declaraţie de martor din data de 15.01.2018 a numitei O. din jud. Constanţa, în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; proces-verbal din 14.09.2017 întocmit de organul de poliţie judiciară din cadrul IPJ Hunedoara, privind rezultatul analizei listingului transferurilor de sume de bani prin G. efectuate de A. către diferite persoane din România; proces-verbal din 14.09.2017 întocmit de organul de poliţie judiciară din cadrul IPJ Hunedoara, privind rezultatul analizei listingului transferurilor de sume de bani prin F. efectuate de A. către diferite persoane din România; proces-verbal din 14.09.2017 întocmit de organul de poliţie judiciară din cadrul IPJ Hunedoara, privind identificarea unor date de interes în cauză în rezultatul percheziţiei informatice a unui suport de stocare ridicat de la numitul H.

în Dosarul penal nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara; proces-verbal din 14.09.2017 întocmit de organul de poliţie judiciară din cadrul IPJ Hunedoara, privind analiza tranzacţiilor efectuate prin sistemul P. efectuate de A. către numitul J. în anul 2009 (cu anexe); proces-verbal din 14.09.2017 întocmit de organul de poliţie judiciară din cadrul IPJ Hunedoara privind rezultatul analizei listingului transferurilor de sume de bani prin F. efectuate de J. către H., în anul 2009; CD-ul cu rezultatul percheziţiei informatice asupra suporţilor informatici aparţinând lui H.;

CD-ul cu rezultatul percheziţiei informatice asupra suporţilor informatici aparţinând lui A.; raport de expertiză numismatică din data de 11.08.2017 întocmit de expert dr. Q. cu privire la bunuri ridicate la percheziţia domiciliară efectuată în data de 14.10.2015 la locuinţa numitului A. din loc. Konstanz, Germania; raport de expertiză numismatică în Dosarul penal nr. x/2010 a bunurilor ridicate cu prilejul unor percheziţii domiciliare din data de 17.11.2010; raport de expertiză numismatică din data de 22.10.2017 întocmit de expert dr. R. cu privire la bunuri ridicate la percheziţia domiciliară efectuată în 14.10.2015 la locuinţa numitei C. din loc.

Jurilovca, jud. Tulcea; raport de expertiză criminalistică nr. x din 12.04.2018 întocmit de IGPR - Institutul Naţional de Criminalistică în Dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la mai multe bunuri arheologice ridicate de la numiţii A., C. şi H.; raport de expertiză muzeografică din data de 18.04.2018 întocmit de dr. S. cu privire la un bun arheologic (pumnal de tip akinakes) ridicat la percheziţia domiciliară efectuată în data de 14.10.2015 la locuinţa numitului A. din loc.

Konstanz, Germania; raport de expertiză muzeografică din data de 20.04.2018 întocmit de dr. T. cu privire la 749 de bunuri arheologice ridicate în data de 14.10.2015 de la numitul A. din loc. Konstanz, Germania; proces-verbal din data de 27.03.2018 întocmit de organul de cercetare penală al poliţiei judiciare cu privire la analizarea rezultatului transmis de U. - V. din data de 20.03.2018; analiza efectuată de către specialiştii analişti de informaţii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a datelor furnizate de V. cu privire la bunurile comercializate de A.; analiza operaţională întocmită de specialişti din cadrul IPJ Hunedoara - UCAI nr. x din 21.08.2015 privind tranzacţiile financiare efectuate prin intermediul F. de către A., B., W., X., D., Y., C., H., I., J. (cu anexa); analiza operaţională întocmită de specialişti de informaţii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 08.02.2018 cu privire la tranzacţiile financiare realizate prin intermediul F.

şi G. de A., H. şi J.; extrasele de cont ale lui A. transmise de asociaţia Băncilor din Germania în data de 18.05.2015 (cu anexe).

S-a reţinut că, potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de "locul săvârşirii infracţiunii", care este definit de art. 41 alin. (2) C. proc. pen., ca "locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia".

Astfel, raportat la situaţia concretă din cauză, în cadrul noţiunii de locul săvârşirii infracţiunii, s-a apreciat că, în prezenta cauză aşa cum rezultă din întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, în fapt, în parte, infracţiunea a fost comisă pe teritoriul judeţului Tulcea.

În acest sens, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că presupusa activitate infracţională, în parte, s-ar fi realizat în localitatea Jurilovca, judeţul Tulcea, astfel cum rezultă din situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu, precum şi din declaraţiile martorei I. audiată în cauză şi care a arătat că inculpatul A., pe perioada în care se afla în România, cumpăra artefactele sustrase de martorul H. şi echipa acestuia . În acelaşi context, s-a precizat că martora a relatat un caz concret în care inculpatul, aflându-se în localitatea Jurilovca, a cumpărat de la Z. un vas plin de monede de argint, banii rezultaţi din valorificarea acestora fiind împărţiţi cu H..

Aşadar, faptul că în localitatea Jurilovca au avut loc discuţii între inculpatul din cauză cu persoanele care se ocupau de braconaj arheologic, precum şi împrejurarea că, o parte, din artefactele vândute în Germania au fost dobândite pe teritoriul României, în opinia judecătorului demonstrează că locul desfăşurării presupusei activităţi infracţionale este situat în judeţul Tulcea.

Din analiza actelor efectuate în cursul urmăririi penale, s-a observat că nu rezultă niciun alt loc al presupusei activităţi infracţionale, astfel încât competenţa teritorială să fie determinată în raport de dispoziţiile art. 41 alin. (3) C. proc. pen.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti a reţinut, în raport de dispoziţiile art. 41 alin. (1) lit. a) cu referire la art. 41 alin. (2) C. proc. pen. că, locul săvârşirii faptei este localitatea Jurilovca, judeţul Tulcea, neprezentând relevanţă juridică împrejurarea că artefactele au fost valorificate pe piaţa neagră din Germania, astfel încât să fie atrasă competenţa materială a Tribunalului Bucureşti, conform art. 42 alin. (2) teza finală C. proc. pen.

În acest sens, judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere şi faptul că inculpatul A. a fost trimis în judecată inclusiv pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, respectiv "dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni", situaţie care diferă de celelalte forme ale infracţiunii prevăzute la lit. a) şi b) din norma legală menţionată.

Or, aşa cum s-a reţinut anterior (potrivit situaţiei de fapt reţinute în rechizitoriu şi depoziţiei relevante a martorei I.), dobândirea unei părţi din artefacte a avut loc pe teritoriul judeţului Tulcea, ceea ce în opinia judecătorului determină competenţa teritorială şi materială a Tribunalului Tulcea conform art. 41 alin. (1) lit. a) cu referire la art. 42 alin. (2), respectiv art. 36 alin. (1) lit. c1) C. proc. pen.

Concluzionând, în dezacord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Tulcea s-a constatat că o parte din activitatea de dobândire a artefactelor a avut loc în localitatea Jurilovca, judeţul Tulcea, aspecte susţinute atât de situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, cât şi de depoziţia martorei I..

Nu în ultimul rând, judecătorul a reţinut că, sub aspect procedural, noţiunea de locul săvârşirii infracţiunii este diferită de interpretarea dată de dreptul substanţial aplicabil în materie, relevanţă având locul comiterii efective a infracţiunii, indiferent de forma definită de dreptul substanţial.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 11.03.2019, stabilindu-se termen pentru soluţionare la data de 20.03.2019.

Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Tulcea şi Tribunalul Bucureşti cu privire la competenţa teritorială de soluţionare a cauzei nr. x/P/2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 41 C. proc. pen., legiuitorul a stabilit criteriile de determinare a competenţei teritoriale pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul României, astfel că, potrivit alin. (1) al acestui articol, competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârşirii infracţiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;

d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Din examinarea art. 42 alin. (1) C. proc. pen., rezultă că infracţiunile săvârşite în afara teritoriului României se judecă de către instanţele în a căror circumscripţie se află locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică.

Conform art. 42 alin. (2) C. proc. pen.., dacă inculpatul nu locuieşte sau, după caz, nu are sediul în România, iar infracţiunea este de competenţa judecătoriei, aceasta se judecă de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, iar în celelalte cazuri, de instanţa competentă după materie ori după calitatea persoanei din municipiul Bucureşti, în afară de cazul când prin lege se dispune altfel.

Prin Rechizitoriul nr. x/2017 din data de 18 mai 2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002, constând în aceea că, în perioada 2009 - 14.10.2015, a dobândit şi deţinut un lot de 7005 monede şi 806 bunuri arheologice (un fragment de inel de bronz, un pumnal akinakes, 55 vârfuri de săgeată şi 749 alte bunuri arheologice - obiecte de podoabă, aplice-piese de harnaşament etc.), o parte dintre ele schimbându-le, prin efectuarea de operaţiuni specifice de curăţare, restaurare şi conservare în piese de colecţie, în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei şi a proprietăţii bunurilor, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Din conţinutul rechizitoriului se reţine că, la secţiunea Situaţia premisă este arătat obiectul cauzei, prezentat ca fiind activitatea inculpatului A. de dobândire şi deţinere a unui lot de 7005 monede şi 806 bunuri arheologice ridicate de la locuinţa acestuia, cunoscând că acestea provin din comiterea de infracţiuni, transformarea acestora în piese de colecţie prin efectuarea unor operaţii de curăţare mecanică şi chimică asupra acestora, artefactele fiind destinate a fi tranzacţionate pe piaţa internaţională legală de artefacte prin ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei şi proprietăţii bunurilor.

În cuprinsul următoarei secţiuni a actului de sesizare a instanţei, intitulată Situaţia de fapt, pct. 1 cu denumirea Modul de dobândire a lotului x monede antice romane şi 806 bunuri arheologice de inculpatul A., cunoscând că acestea provin din infracţiuni, prealabil prezentării mijloacelor de probă, procurorul a descris situaţia de fapt reţinută în baza acestora, arătând, în esenţă, că:

"artefactele sustrase erau expediate prin colet poştal de martorul H. către inculpatul A., unul dintre intermediari, ce locuieşte în Konstanz Germania, fie în mod direct, fie prin alte persoane interpuse apropiate acestuia, sau prin intermediul surorii inculpatului, C..

Inculpatul primea artefactele, îndepărta de pe suprafaţa acestora urmele recente de sol prin operaţiuni specifice de curăţare, restaurare şi conservare, transformându-le în piese de colecţie, în scopul ascunderii originii lor ilicite. Acesta le vindea ulterior prin intermediul platformelor online la diverşi cumpărători din străinătate sau târguri locale din Germania, introducându-le astfel pe piaţa legală de artefacte".

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că, la data de 14.10.2015, s-au efectuat percheziţii domiciliare, printre altele, la locuinţa inculpatului A. din Konstanz, Germania în legătură cu presupusa sa activitate infracţională, fiind ridicate de la locuinţa acestuia 7005 monede antice romane şi 806 bunuri arheologice.

Se constată că, prin actul de sesizare a instanţei, nu a fost descrisă vreo activitate de dobândire pe teritoriul României de către inculpat a vreuneia din cele 7005 monede antice romane şi 806 bunuri arheologice descoperite la percheziţie, iar obiectul acţiunii penale îl constituie doar fapta de spălare de bani în legătură cu obiectele găsite cu prilejul percheziţiei domiciliare efectuate în Germania, la locuinţa inculpatului A..

Prin urmare, având în vedere că potrivit art. 36 alin. (1) lit. c1) C. proc. pen.., tribunalul judecă în primă instanţă infracţiunile de spălare a banilor, că situaţia de fapt descrisă de procuror în actul de sesizare a instanţei nu relevă că dobândirea bunurilor mai sus menţionate s-a realizat cel puţin parţial pe teritoriul României, iar inculpatul A. locuieşte în Germania, în conformitate cu art. 42 alin. (2) C. proc. pen., competenţa aparţine Tribunalului Bucureşti.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen. Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 martie 2019.

GGC - GV