Extraordinary appeal dismissed: non-random designation of three-judge panels at the High Court does not constitute illegal composition absent statutory lottery requirement.

Asupra contestaţiei în anulare de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 71 din 8 august 2017 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în Dosarul nr. x/2012, printre altele, s-au dispus următoarele:

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., prin Rechizitoriul nr. x/2009 din 10 decembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi din infracţiunile de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni (iniţiere) prev. de art. 323 alin. (2) C. pen. 1969 cu referire la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. 1969, înşelăciune, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969, participaţie improprie la infracţiunea de spălare de bani, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 23 lit.

b) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. 1969, participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. 1969 cu trimitere la art. 289 C. pen. 1969, participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. 1969 cu trimitere la art. 291 C. pen. 1969, uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969, instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. 1969 raportat la art. 260 alin. (1) C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969, instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 C. pen. 1969 raportat la art. 260 alin. (1) şi (4) C. pen. 1969, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 C. pen. 1969 raportat la art. 290 C. pen. 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen. 1969 în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) noul C. pen. cu referire la art. 244 alin. (1) şi (2) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen., înşelăciune, în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. (şapte acte materiale) şi art. 5 alin. (1) noul C. pen. (în privinţa faptelor descrise la pct. I, II, III, V şi VI act de sesizare), participaţie improprie la infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 52 alin. (3) noul C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare de la data de 1 februarie 2014, cu referire la art. 244 alin. (1) şi (2) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen., participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) noul C. pen. cu referire la art. 321 alin. (1) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen., participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 52 alin. (3) noul C. pen. cu referire la art. 323 noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen., uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. (zece acte materiale) şi art. 5 alin. (1) noul C. pen., instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prev. de art. 47 noul C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. (două acte materiale) şi art. 5 alin. (1) noul C. pen., instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 47 noul C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) şi (2) lit.

c) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen., instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 47 noul C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) noul C. pen.

Au fost respinse, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice contrare.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 47 noul C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) şi (2) lit. c) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen., urmare a faptului că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, în condiţiile art. 155 alin. (4) noul C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 47 noul C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen., urmare a faptului că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, în condiţiile art. 155 alin. (4) noul C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. d) noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) noul C. pen. cu referire la art. 244 alin. (1) şi (2) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) noul C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) noul C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) noul C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) noul C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat).

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la următoarele pedepse:

- 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. (şapte acte materiale) şi art. 5 alin. (1) noul C. pen. (în privinţa faptelor descrise la pct. I, II, III, V şi VI act de sesizare);

- 3 (trei) ani închisoare pentru participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 52 alin. (3) noul C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare de la data de 1 februarie 2014, cu referire la art. 244 alin. (1) şi (2) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen.

- 1 (un) an închisoare pentru participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 52 alin. (3) noul C. pen. cu trimitere la art. 321 alin. (1) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen.

- 1 (un) an închisoare pentru participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de uz de fals, prev. de art. 52 alin. (3) noul C. pen. cu referire la art. 323 noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen.

- 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. (zece acte materiale) şi art. 5 alin. (1) noul C. pen.

- 1 (un) an închisoare pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prev. de art. 47 noul C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. (două acte materiale) şi art. 5 alin. (1) noul C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) noul C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) teza I noul C. pen. coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., contopeşte pedepsele de 6 (şase) ani închisoare (o pedeapsă), 4 (patru) ani închisoare (o pedeapsă), 3 (trei) ani închisoare (o pedeapsă), 2 (doi) ani de închisoare (o pedeapsă) şi 1 (un) an închisoare (trei pedepse) în pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) ani închisoare, la care adaugă un spor de 1/3 din pedepsele de 4 (patru) ani închisoare (o pedeapsă), 3 (trei) ani închisoare (o pedeapsă), 2 (doi) ani de închisoare (o pedeapsă) şi 1 (un) an închisoare (trei pedepse), respectiv 4 (patru) ani închisoare, în final inculpatul A. urmând să execute pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) noul C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) noul C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 5 (cinci) ani, care se va executa în condiţiile prev. de art. 68 alin. (1) lit. c) noul C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) noul C. pen. raportat la art. 45 alin. (1) noul C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) noul C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat), care se va executa în condiţiile prev. de art. 65 alin. (3) noul C. pen.

Prin Decizia penală nr. 312/A din 27 noiembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2012, în opinie majoritară, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi, între alţii, de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 71 din data de 8 august 2017 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, care a fost desfiinţată în totalitate, iar în rejudecare s-au dispus, printre altele, următoarele:

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., prin Rechizitoriul nr. x/2009 din 10 decembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Iaşi, după cum urmează: - din infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni (iniţiere), prevăzută de art. 323 alin. (2) C. pen. (1969) cu referire la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. (1969), în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.; - din infracţiunea de înşelăciune, în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), în infracţiunea de înşelăciune, în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

şi art. 5 alin. (1) C. pen. (în privinţa faptelor descrise la pct. I, II, III, V şi VI act de sesizare); - din participaţie improprie la infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. (1969) raportat la art. 23 lit.

b) din Legea nr. 656/2002, cu referire la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. (1969), participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. (1969), cu trimitere la art. 289 C. pen. (1969), participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. (1969), cu trimitere la art. 291 C. pen. (1969), în participaţie improprie la infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 656/2002; - din instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prevăzută de art. 25 C. pen. (1969) raportat la art. 260 alin. (1) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 25 C. pen. (1969) raportat la art. 260 alin. (1) şi (4) C. pen. (1969), în instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (trei acte materiale) şi art. 5 alin. (1) C. pen.; - din infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 291 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), în infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

şi art. 5 alin. (1) C. pen.; - din instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 C. pen. (1969) raportat la art. 290 C. pen. (1969), în instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Au fost respinse, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice contrare.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. pentru infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., şi pentru instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., urmare a faptului că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, în condiţiile art. 155 alin. (4) C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen. (în privinţa faptelor descrise la pct. I, II, III, V şi VI act de sesizare).

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. cu referire la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat).

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare de la data de 1 februarie 2014 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (trei acte materiale) şi art. 5 alin. (1) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) teza I C. pen. coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an şi 4 luni închisoare, în final inculpatul A. urmând să execute pedeapsa de 6 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 5 ani, care s-a dispus a se executa în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 45 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat), care s-a dispus a se executa în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (3) C. pen.

Împotriva deciziei instanţei de apel, condamnatul A. a a formulat contestaţie în anulare, susţinând, în esenţă, că instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii, fiind invocat cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

În motivarea scrisă a cererii sale, contestatorul a invocat nulitatea absolută a deciziei instanţei de apel, având în vedere încălcarea dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. a) şi art. 354 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Astfel, a invocat nelegala compunere a completului de judecată care a soluţionat Dosarul nr. x/2012, înregistrat în apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 5 octombrie 2017, arătând că membrii completului de judecată din calea ordinară de atac nu au fost desemnaţi în mod aleatoriu, ci au fost numiţi de Colegiul de conducere al instanţei supreme, la propunerea preşedintelui secţiei penale, fiind aplicate prevederile art. 19 lit. a1) cu referire la art. 32 alin. (1) şi (2) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu toate că dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. l) şi cele ale art. 126 alin. (4) din Constituţia României prevăd expres că atât compunerea, cât şi organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, deci şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, trebuie stabilite prin lege organică.

Totodată, a susţinut că cele statuate prin Decizia nr. 685/2018 de către Curtea Constituţională, în sensul lipsei de imparţialitate a instanţei în măsura în care se constată că membrii completului nu au fost desemnaţi prin tragere la sorţi, aleatoriu, în şedinţă publică, sunt incidente şi în ceea ce priveşte completurile de 3 judecători.

Prin Decizia nr. 342/A din 31 octombrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, între altele, a fost admisă în principiu contestaţia în anulare formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 312/A din 27 noiembrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2012, constatându-se că aceasta întruneşte condiţiile prevăzute de art. 426 - art. 428 C. proc. pen. şi art. 431 alin. (2) C. proc. pen.

Analizând contestaţia în anulare formulată de A., prin prisma motivului invocat, respectiv prevederile art. 426 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că este nefondată, în considerarea celor ce succed:

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac în cadrul căreia sunt remediate erori ce nu pot fi înlăturate pe alte căi, aceasta putând fi folosită numai în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, cu respectarea termenelor în care titularii acesteia o pot formula, contribuindu-se astfel la consolidarea principiului stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive.

În speţă, se constată că prin cererea formulată, în esenţă, contestatorul a adus critici privind desemnarea membrilor completului de judecată în apel, la nivelul anului 2017, cu referire la prevederile art. 19 lit. a1) şi art. 32 alin. (1) şi (2) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în sensul în care desemnarea nu a avut loc aleatoriu, prin tragere la sorţi, ci au fost numiţi de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui secţiei penale.

Conform dispoziţiilor art. 426 lit. d) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare: d) când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate.

Potrivit art. 354 alin. (1) C. proc. pen., instanţa judecă în complet de judecată, a cărei compunere este cea prevăzută de lege.

Încălcarea dispoziţiilor privind compunerea completului de judecată este sancţionată cu nulitatea absolută, conform art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Instanţa nu este compusă potrivit legii în cazul în care sunt încălcate prevederile din legea de organizare judiciară sau din legile speciale referitoare la compunerea completului de judecată, situaţii care nu sunt incidente în cauză.

Astfel, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 31 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, "În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează: a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători; c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători". Totodată, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, "În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii".

Se constată, aşadar, că pentru soluţionarea apelurilor împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, cum este cazul în speţă, completul de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este format din 3 judecători, precum şi că Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară nu reglementează expres modalitatea de desemnare a membrilor acestor completuri de judecată în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Sub acest ultim aspect, Înalta Curte aminteşte că, nefiind impusă de către legiuitor o anumită modalitate de desemnare a membrilor acestor completuri de judecată la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a revenit organelor de conducere ale instanţei supreme să reglementeze o procedură pentru executarea în concret a legii de organizare judecătorească.

În acest sens a fost adoptat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care prevedea, la art. 32 alin. (1), în forma în vigoare la data soluţionării apelului, "preşedinţii de secţii stabilesc judecătorii care compun completele de judecată din cadrul secţiilor, transmit spre aprobare Colegiului de conducere compunerea completelor de judecată din cadrul secţiilor şi programează şedinţele acestora". Corelativ, potrivit art. 19 lit. a1) din acelaşi regulament, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă compunerea completelor din cadrul secţiilor instanţei supreme.

Totodată, se reţine că, potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 304/2004, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a instanţei, iar conform art. 29 alin. (1) lit. f) din aceeaşi lege "exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie". Se constată, astfel, că prevederile menţionate au fost puse în aplicare prin dispoziţiile art. 19 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin urmare, contrar susţinerilor contestatorului A., modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători, care judecă în apel, nu încalcă exigenţele art. 126 alin. (4) din Constituţia României şi nu este de natură să afecteze cerinţa independenţei şi imparţialităţii completului, Înalta Curte având în vedere că, deşi legiuitorul nu a prevăzut nicio modalitate de urmat pentru stabilirea compunerii completurilor de 3 judecători, acest aspect nu conduce automat la aplicarea unei proceduri de desemnare aleatorie a judecătorilor care vor compune completurile de judecată.

De altfel, Înalta Curte observă că, în situaţiile în care legiuitorul a dorit ca stabilirea compunerii unui complet de judecată să se facă după o procedură anume, a prevăzut expres desemnarea prin tragere la sorţi a membrilor completului de judecată, în acest sens fiind dispoziţiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 ("dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, numiţi, prin tragere la sorţi") sau ale art. 32 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, în cazul completurilor de 5 judecători ("judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi").

Totodată, se are în vedere că stabilirea în sarcina colegiului de conducere a atribuţiei de aprobare a compunerii completurilor la propunerea preşedintelui de secţie nu contravine dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, care prevăd că acesta nu poate adopta regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete. Aceasta deoarece, pe de o parte, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a aplicat, în limitele competenţelor conferite de lege, dispoziţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, iar, pe de altă parte, în condiţiile în care legea nu interzice o anumită măsură sau procedură, nici expres şi nici implicit, stabilirea prin regulament a unei proceduri de desemnare a membrilor completului de judecată în considerarea principiilor de funcţionare eficientă a instituţiei nu poate avea semnificaţia adăugării la lege. În plus, dispoziţia din regulament în baza căreia colegiul de conducere adoptă hotărârea nu reglementează organizarea completului, chestiune de resortul legii organice, ci pune în aplicare dispoziţia legală care impune funcţionarea acestuia în cadrul instanţei, aşa încât nu se poate concluziona în sensul adăugării la actul normativ (în acelaşi sens, Decizia nr. 211/A din 14 iunie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

În ceea ce priveşte cele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018) - invocată în susţinere de către contestator - Înalta Curte reţine că instanţa de contencios constituţional a avut în vedere exclusiv compunerea Completurilor de 5 judecători, în cazul cărora, art. 32 din Legea nr. 304/2004 instituie, în mod expres, obligativitatea tragerii la sorţi a membrilor acestora, text de lege care îşi găseşte aplicabilitatea doar în privinţa acestui tip de completuri, neputând fi aplicat prin extindere şi în cazul completurilor de 3 judecători din cadrul secţiilor Înaltei Curţi.

Ca atare, acolo unde a considerat necesar, legiuitorul a prevăzut expres desemnarea, prin tragere la sorţi, a membrilor completului de judecată. Or, nu există nicio dispoziţie legală care să prevadă obligaţia constituirii completelor de 3 judecători prin tragere la sorţi.

În absenţa unei reglementări legale şi în contextul în care însăşi Curtea Constituţională a limitat efectele deciziei sale la completurile de 5 judecători, nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi nici instanţele judecătoreşti nu au un temei legal, în baza căruia să aplice procedura tragerii la sorţi în cazul completurilor de judecată din cadrul secţiilor.

Ca atare, cele statuate în considerentele Deciziei nr. 685 din 7 noiembrie 2018:

"Întrucât atât în materie penală, cât şi extrapenală, sancţiunea compunerii nelegale a completului de judecată este nulitatea necondiţionată şi, prin urmare, absolută, a actelor îndeplinite de un astfel de complet (...)", nu pot fi extinse la alte situaţii decât situaţia premisa avută în vedere de instanţa constituţională, respectiv modul de constituire a Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi.

Astfel, faţă de argumentele ce preced, Înalta Curte apreciază că motivul de contestaţie în anulare prin care s-a invocat că instanţa de apel nu a fost compusă potrivit legii, raportat la modul de desemnare a membrilor completului, este neîntemeiat, având în vedere că, în prezenta cauză, în calea de atac a apelului, compunerea completului de judecată a fost determinată de dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004. Totodată, se are în vedere că Hotărârea nr. 25 din 8 decembrie 2016 (din care face parte integrantă anexa nr. 1195/06.12.2016, ce vizează completele secţiei penale) a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - prin care s-a aprobat în temeiul dispoziţiilor art. 19 lit. al) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, compunerea şi numerotarea completurilor din cadrul secţiei penale, pe anul 2017, a fost adoptată cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 312/A din 27 noiembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2012.

Va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 627 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 312/A din 27 noiembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2012.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 627 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 ianuarie 2020.

Procesat de GGC - LM