Cassation annulled for failure to invoke specific legal grounds, reargument of facts in extraordinary appeal over unauthorized state timber harvesting
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the defendant's exception of nullity and annulled the appeal filed against the appellate decision, effectively leaving the lower court's ruling in force as final. The dispute concerned a civil claim by a state forestry administration for compensation of unauthorized timber harvesting, which the first-instance court had rejected and the appellate court had subsequently overturned to order a retrial; the defendant challenged this appellate reversal on the grounds of incorrect legal application regarding property rights and state domain status. The Supreme Court annulled the appeal because the defendant failed to cite specific grounds for cassation under Art. 488(1) of the Code of Civil Procedure, relying instead on factual re-argumentation and vague claims of illegal reasoning, which violated the strict limits of cassation review that precludes the re-evaluation of facts and evidence under Art. 489 and Art. 496 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 1357 C. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 489 alin. (3) C. proc. civ; Cassation annulled for failure to invoke specific legal grounds, reargument of facts in extraordinary appeal over unauthorized state timber harvesting: The dispute concerned a civil claim by a state forestry administration for compensation of unauthorized timber harvesting, which the first-instance court had rejected and the appellate court had subsequently overturned to order a retrial; the defendant challenged this appellate reversal on the grounds of incorrect legal application regarding property rights and state domain status. The Supreme Court annulled the appeal because the defendant failed to cite specific grounds for cassation under Art. 488(1) of the Code of Civil Procedure, relying instead on factual re-argumentation and vague claims of illegal reasoning, which violated the strict limits of cassation review that precludes the re-evaluation of facts and evidence under Art. 489 and Art. 496 of the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive order to justify the annulment of the cassation appeal due to the failure to formulate legal grounds for cassation.
Cited in the dispositive order as the procedural basis for annulling the appeal and admitting the exception of nullity.
Full text
Şedinţa publică din data de 10 iunie 2020
Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secţia a II-a civilă la 22 septembrie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta RNP Romsilva - Direcţia Silvică Gorj a solicitat obligarea pârâtelor A. S.R.L., Ocolul Silvic Parângul Mic şi Obştea de Moşneni a Satelor Arşeni si Grui la plata în solidar a sumei totale de 555.699,92 RON, reprezentând contravaloare masă lemnoasă marcată, autorizată, tăiată şi însuşită fără drept din proprietatea statului din UP I Muşeteşti U.A. 118.
Prin sentinţa nr. 32/2018 din 14 martie 2018, Tribunalul Gorj, secţia a II-a civilă, a respins cererea formulată de reclamanta RNP Romsilva - Direcţia Silvică Gorj, în contradictoriu cu pârâţii A. S.R.L., Ocolul Silvic Parângul Mic şi Obştea de Moşneni a Satelor Arşeni si Grui, şi a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 RON pentru pârâta Obştea de Moşneni a Satelor Arşeni si Grui şi în cuantum de 1.500 RON pentru pârâtele A. S.R.L. şi Ocolul Silvic Parângul Mic.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta RNP Romsilva - Direcţia Silvică Gorj.
Prin decizia nr. 988/2018 din 2 octombrie 2018, Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă a admis apelul, a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâta Obştea de Moşneni a Satelor Arşeni si Grui, solicitând admiterea acestuia şi modificarea deciziei atacate.
Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:
Recurenta-pârâtă prezintă un istoric al cauzei, arătând care a fost soluţia instanţei de fond şi care au fost motivele pentru care instanţa de fond a respins cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispoziţiile art. 1357 C. civ., respectiv care au fost susţinerile intimatei-reclamante şi cele ale recurentei-pârâte, fiecare dintre acestea invocând un drept de proprietate asupra suprafeţei de teren forestier în litigiu. Se face trimitere la înscrisurile depuse de părţi în probaţiunea susţinerilor lor (e.g. sentinţa nr. 1629 din 22 noiembrie 2010, procesul-verbal de executare a acestei sentinţe, protocolul din 30 iunie 2008, procesul-verbal de punere în posesie nr. x din 8 mai 2006). În continuare, recurenta reia cele susţinute în faţa instanţei de apel, atât de aceasta, cât şi de intimata-reclamantă, şi rezumă situaţia de fapt, cu trimitere la înscrisurile depuse în dosar.
Se mai susţine că decizia instanţei de apel a fost dată cu greşita aplicare a legii, în cauză fiind vorba de o dublă validare a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren în litigiu deoarece consiliul judeţean a emis două hotărâri, iar instanţa a anulat prima hotărâre a consiliului judeţean şi procesul-verbal de punere în posesie subsecvent, reţinând în mod greşit că astfel terenurile au reintrat în proprietatea statului. În opinia recurentei-pârâte, RNP Romsilva - Direcţia Silvică Gorj are numai dreptul de a deţine aceste terenuri şi obligaţia de a le pune la dispoziţia comisiei locale şi nu are calitatea de proprietar deoarece terenul a fost trecut în domeniul privat al statului, iar reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale.
În drept, nu a fost indicat vreunul dintre motivele de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Intimata-reclamantă a depus întâmpinare prin care a invocat excepţiile netimbrării şi nulităţii recursului.
Pe baza cererii de recurs şi a întâmpinării depuse, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat, prin care s-a reţinut că recursul este nul.
Prin încheierea din 6 noiembrie 2019, s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Intimata-reclamantă a depus punct de vedere la raport prin care a solicitat anularea sau respingerea recursului ca nefondat.
Prin încheierea din 4 martie 2020, a fost respinsă excepţia netimbrării, a fost admis în principiu recursul declarat de recurenta-pârâtă Obştea de Moşneni a Satelor Arşeni si Grui şi s-a fixat termen de judecată la 10 iunie 2020, în vederea discutării excepţiei nulităţii recursului.
Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte, analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reţine următoarele:
Motivarea recursului presupune pe de o parte indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanţa care a pronunţat hotărârea atacată şi-a fundamentat soluţia pronunţată.
Înalta Curte observă că recurenta-pârâtă nu încadrează criticile formulate în motivele menţionate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar în raport de dispoziţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică care ar putea fi invocate, din oficiu.
Simpla afirmaţie a recurentei-pârâte în sensul că "instanţa de apel a aplicat greşit legea", fără a indica în mod concret care sunt prevederile legale la care face referire şi nici care sunt argumentele prin care se tinde a se demonstra pentru care motive este eronat şi nelegal raţionamentul instanţei de apel, nu este suficientă pentru ca Înalta Curte să analizeze cele susţinute în memoriul de recurs din perspectiva unor aspecte de nelegalitate.
Prin cererea formulată, recurenta-pârâtă readuce în discuţie situaţia de fapt, astfel cum rezultă din modul în care a înţeles să structureze această cerere, prezentând pe larg istoricul procesului, cu trimiteri la înscrisurile ce au fost administrate ca probe (e.g. sentinţa nr. 1629 din 22 noiembrie 2010, procesul-verbal de executare a acestei sentinţe, protocolul din 30 iunie 2008, procesul-verbal de punere în posesie nr. x din 8 mai 2006). Aceasta critică soluţia instanţei de apel pe aspecte de netemeinicie, şi nu de nelegalitate, ignorând astfel caracterul de cale extraordinară de atac a recursului, în cadrul căreia nu mai pot fi reapreciate probele şi nici nu mai pot fi reanalizate aspecte de fapt.
În consecinţă, Înalta Curte, văzând dispoziţiile art. 489 alin. (2) şi ale art. 496 alin. (1) teza a III-a C. proc. civ., va admite excepţia invocată şi va anula recursul declarat de recurenta-pârâtă Obştea de Moşneni a Satelor Arşeni si Grui împotriva deciziei nr. 988/2018 din 2 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţi recursului.
Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă OBŞTEA DE MOŞNENI A SATELOR ARŞENI ŞI GRUI împotriva deciziei nr. 988/2018 din 2 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 iunie 2020.