Recusal of court clerk inapplicable to impartiality grounds; bad-faith challenge to delay denial rejected

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 1260 din 16 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucureşti, în numele şi pentru membrii săi şi cu intimaţii-pârâţi Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Ministerul Educaţiei Naţionale

Prin cererea de recuzare formulată împotriva completului de judecată compus din preşedinte, judecător B. şi din judecător, C., precum şi împotriva grefierului, D., în şedinţa publică din 25 mai 2018, contestatorul A. a solicitat recuzarea în temeiul dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 1 şi pct. 13 precum şi al art. 49 alin. (1) din C. proc. civ.

La aceeaşi dată, petentul a depus în scris o completare a motivelor cererii de recuzare, cu privire la acelaşi complet, în procedura de soluţionare a contestaţiei în anulare ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin încheierea din 26 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de contestatorul A. cu privire la doamna judecător B. şi la domnul judecător C., precum şi faţă de doamna grefier D., în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti.

Prin decizia civilă nr. 3783 din 28 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul-intervenient în nume propriu A. împotriva deciziei civile nr. 1260 din 16 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucureşti, în numele şi pentru membrii săi şi cu intimaţii-pârâţi Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

Împotriva încheierii din 26 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, A. a declarat recurs.

Recurentul A. îşi întemeiază criticile pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ. şi solicită casarea în tot a încheierii din 26 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, casarea în tot a deciziei civile nr. 3783 din 28.09.2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, casarea în tot a deciziei civile nr. 1260 din 16.03.2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2017, casarea în tot a deciziei civile nr. 4021 din 29.06.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi casarea sentinţei civile nr. 3291 de 08.05.2017, pronunţată de Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, menţinerea încheierii din 24.04.2017, pronunţată de Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în acţiunea ce formează obiectul dosarului nr. x/2016, cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Galaţi, în conformitate cu art. 53 alin. (3) şi art. 497 C. proc. civ., coroborat cu art. 480 alin. (3) din C. proc. civ.

Prima critică, subsumată de recurent motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., vizează faptul că instanţa învestită cu soluţionarea cererii de recuzare a reţinut în considerentele încheierii următoarele:

"În acest sens, trebuie precizat că, în privinţa grefierilor, nu sunt incidente cazurile de incompatibilitate care vizează pronunţarea unei soluţii anterior sau existenţa unor îndoieli privind imparţialitatea, având în vedere că grefierul nu face parte din completul de judecată, acesta fiind format numai din judecători şi că, pe de altă parte, grefierul nu are atribuţii privind deliberarea şi pronunţarea soluţiei în cauzele deduse judecăţii."

Consideră recurentul că aceste precizări intră în contradicţie cu prevederile art. 54 C. proc. civ.

Cea de-a doua critică, formulată în raport cu acelaşi motiv de casare, se referă la faptul că instanţa nu a analizat motivul de recuzare potrivit căruia "doi membri ai completului de judecată şi grefierul manifestă rea-credinţă, având în vedere că nu a fost acordat un termen pentru a se cerceta cum a dispărut cererea de apel formulată de contestator împotriva încheierii din 27.03.2017, în dosarul nr. x/2016, din dosarul nr. x/2017 şi din dosarul nr. x/2016 şi pentru a fi depusă din nou la dosar această cerere."

Această din urmă critică este reiterată şi din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. recurentul reiterează criticile deja formulate în raport cu motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ.:

- instanţa învestită cu soluţionarea cererii de recuzare a reţinut în considerentele încheierii:

"În acest sens, trebuie precizat că, în privinţa grefierilor, nu sunt incidente cazurile de incompatibilitate care vizează pronunţarea unei soluţii anterior sau existenţa unor îndoieli privind imparţialitatea, având în vedere că grefierul nu face parte din completul de judecată, acesta fiind format numai din judecători şi că, pe de altă parte, grefierul nu are atribuţii privind deliberarea şi pronunţarea soluţiei în cauzele deduse judecăţii."Consideră recurentul că aceste precizări intră în contradicţie cu prevederile art. 54 C. proc. civ.

- instanţa nu a analizat motivul de recuzare potrivit căruia "doi membri ai completului de judecată şi grefierul manifestă rea-credinţă, având în vedere că nu a fost acordat un termen pentru a se cerceta cum a dispărut cererea de apel formulată de contestator împotriva încheierii din 27.03.2017, în dosarul nr. x/2016, din dosarul nr. x/2017 şi din dosarul nr. x/2016 şi pentru a fi depusă din nou la dosar această cerere.".

În continuarea cererii de recurs recurentul formulează critici ce vizează nelegalitatea deciziei civile nr. 3783 din 28 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată pe fondul contestaţiei în anulare.

În temeiul art. 493 C. proc. civ. a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 17 septembrie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părţi.

Prin încheierea din data de 14 ianuarie 2020, Înalta Curte, în complet de filtru, a admis în principiu recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 26 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2018.

Prin notele scrise înregistrate la data de 2 martie 2020 recurentul a invocat excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată.

În motivare se arată că în actuala compunere a completului este diferită d cea stabilită prin repartizare în sistem ciclic manual.

Solicită admiterea excepţiei şi trimiterea dosarului completului iniţial învestit, compus din d-na judecător E., d-na judecător F. şi d-na judecător G..

Examinând excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată şi încheierea atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată este neîntemeiată şi va fi respinsă cu următoarea motivare.

Prezenta cauză a fost repartizată în sistem aleatoriu completului C6, la data de 12 noiembrie 2011, conform art. 103 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti adoptat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015, potrivit căruia repartizarea aleatorie a cauzelor se realizează de către persoanele desemnate anual de preşedintele instanţei.

Prin Nota nr. x/14.12.2018, preşedintele secţiei a II-a civile a înaintat Colegiului de conducere, spre aprobare, următoarele propuneri: (i) desfiinţarea completului C6 - în toate formaţiunile şi re-repartizarea în sistem ciclic, conform art. 103-104 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, a tuturor dosarelor pe vechiul şi noul C. proc. civ. aflate pe rolul acestui complet, cu ştergerea termenelor alocate ulterior datei de 18 decembrie 2018; (ii) compunerea completurilor de judecată pentru anul 2019; (iii) planificarea şedinţelor de judecată şi planificarea de permanenţă pentru perioada ianuarie - iunie.

Prin Hotărârea nr. 161 din 17 decembrie 2018, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la art. 2, a aprobat, pentru secţia a II-a civilă, conform Notei nr. x/14.12.2018: (i) desfiinţarea completului C6 - în toate formaţiunile şi re-repartizarea în sistem ciclic, conform art. 103-104 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, a tuturor dosarelor pe vechiul şi noul C. proc. civ. aflate pe rolul acestui complet, cu ştergerea termenelor alocate ulterior datei de 18 decembrie 2018; (ii) compunerea completurilor de judecată pentru anul 2019; (iii) planificarea şedinţelor de judecată şi planificarea de permanenţă pentru perioada ianuarie - iunie 2019.

În temeiul acestei hotărâri de Colegiu prezentul dosar a fost repartizat completului C1, conform art. 104 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 care prevede că "În situaţia desfiinţării unui complet, toate cauzele repartizate acestuia, inclusiv cele suspendate, vor fi repartizate prin sistemul ciclic, conform hotărârii colegiului de conducere. Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programul ECRIS. În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective, repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic."Aceste aspecte sunt consemnate în rezoluţia existentă la dosar.

Prin Nota nr. x din 18 iunie 2019, preşedintele secţiei a II-a civile a înaintat Colegiului de conducere, spre aprobare, propunerile privind compunerea completelor de judecată şi planificarea şedinţelor de judecată şi de permanenţă pentru perioada septembrie- decembrie 2019.

Prin Hotărârea nr. 170 din 26 iunie 2018, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform Notei nr. x din 18 iunie 2019, având în vedere promovarea a trei judecători la secţia a II-a Civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 1 iunie 2019 (2 judecători) şi, respectiv, 1 iulie 2019 (1 judecător), în temeiul dispoziţiilor art. 19 lit. a)1) şi art. 194 alin. (3) lit. a) - c) din ROFA al ÎCCJ, văzând şi dispoziţiile Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 12 din 23 ianuarie 2019, cu unanimitate, a aprobat la nivelul secţiei a II-a Civile următoarele măsuri:

- înfiinţarea completului de judecată C6, cu termene de judecată alocate în perioada septembrie - decembrie 2019, începând cu termenul din 25 septembrie 2019;

- parametrii de configurare pentru completul de judecată C6, similar celorlalte formaţiuni de judecată;

- compunerea completelor de judecată şi a planificărilor în şedinţele de judecată şi de permanenţă, conform anexelor la nota acestei secţii nr. 462 din 24 iunie 2019.

Ca urmare a desemnării, în calitate de membru al Biroului Electoral Central pentru alegeri prezidenţiale din 10 şi 24 noiembrie 2019, a doamnei judecător H., membră a C1, conform ultimei hotărâri de Colegiu, aflată astfel în imposibilitate de a participa la şedinţa de judecată din 17 septembrie 2019, s-a procedat la înlocuirea acesteia cu doamna judecător F., conform planificării de permanenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 3/2000 coroborat cu art. 121 alin. (23) din Legea nr. 115/2015 şi cu dispoziţiile art. 1092 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aceste aspecte sunt consemnate în procesul-verbal încheiat la 16 septembrie 2019, existent la dosar.

Aşadar, pentru motivele arătate, excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată învestit cu soluţionarea prezentului recurs este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

Pe fondul recursului Înalta Curte constată că ambele critici formulate de recurent sunt nefondate.

Prima critică va fi analizată prin prisma motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. întrucât vizează neregularităţi de ordin procedural, sancţionate cu nulitatea.

Cererea de recuzare a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 1, art. 13 şi art. 49 alin. (1) din C. proc. civ. şi a vizat atât completul de judecată cât şi grefierul de şedinţă.

Articolul 42 alin. (1) vizează alte cazuri de incompatibilitate a judecătorului, în plus faţă de cazurile de incompatibilitate absolută prevăzute de art. 41 C. proc. civ.

Conform art. 54 C. proc. civ., dispoziţiile privitoare la cazurile de incompatibilitate a judecătorului se aplică în mod corespunzător şi altor participanţi la procesul civil, anume precum procurorilor, magistraţilor-asistenţi, asistenţilor judiciari şi grefierii. Termenul"corespunzător" presupune interpretarea, adaptarea şi aplicarea motivelor de incompatibilitate în funcţie de circumstanţele concrete ale cauzei, precum: persoana recuzată şi motivul de incompatibilitate incident.

Motivele de incompatibilitate vizând antepronunţarea sau existenţa unor îndoieli privind imparţialitatea sunt aplicabile categoriilor prevăzute la art. 54 C. proc. civ. numai în măsura în care aceştia participă chiar şi cu vot consultativ la pronunţarea soluţiei în cauză.

Grefierul, prin specificul atribuţiilor ce-i revin, astfel cum acestea sunt reglementate de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti adoptat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015 şi de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, nu este implicat în pronunţarea soluţiei întrucât nu face parte din completul de judecată, motiv pentru care, în cauză, nu a participat la deliberarea şi la luarea măsurii dispuse de cei doi membri ai completului de judecată, de respingere a cererii de amânare formulate de contestator şi nici nu a participat la deliberarea şi la pronunţarea hotărârii de soluţionare a contestaţiei în anulare.

Pentru motivele arătate, reţinând şi faptul că recurentul nu a indicat un motiv concret de recuzare a grefierului, Înalta Curte constată legalitatea statuărilor instanţei de judecată din perspectiva respectării formelor de procedură impuse de art. 54 raportat la art. 42 alin. (1) din C. proc. civ.

Cea de-a doua critică, vizând neanalizarea unuia dintre motivele din cererile de recuzare, permite exercitarea controlului de legalitate din perspectiva motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Această critică este de asemenea nefondată întrucât, astfel cum rezultă cu evidenţă din lecturarea considerentelor încheierii atacate, instanţa a respins, ca urmare a analizei efectuate, critica vizând reaua-credinţă, pretins manifestată de membrii completului de judecată, prin respingerea cererii de amânare formulate de contestator, cu următoarea motivare:

"Curtea, cercetând încheierea de şedinţă din 25.05.2018, constată că respingerea cererii de amânare a fost motivată de instanţă, prin raportare la obiectul contestaţiei în anulare şi la motivele invocate de contestator în susţinerea acestei căi extraordinare de atac.

Or, completul învestit cu soluţionarea prezentei cereri de recuzare nu are competenţa de a cenzura motivarea instanţei care s-a pronunţat asupra cererii de amânare formulate de apelant, ci doar să verifice dacă, din dosarul cauzei, rezultă "elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea" judecătorilor indicaţi în cererea de recuzare."

Celelalte critici, ce vizează pretinsa nelegalitate a deciziei civile nr. 3783 din 28 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată pe fondul contestaţiei în anulare exced limitelor învestirii instanţei de recurs, de vreme ce recursul a fost formulat doar împotriva încheierii din 26 iunie 2018, astfel că nu vor fi analizate.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1)teza a II-a C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată învestit cu soluţionarea prezentului recurs.

Respinge ca nefondat recursul declarat de intervenientul principal A. împotriva încheierii de şedinţă din 26 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 iunie 2020.