Nullity of cassation appeal for failure to articulate statutory grounds of illegality in challenge to procedural suspension

Şedinţa publică din data de 27 mai 2020

Asupra recursului, constată următoarele:

Prin încheierea din 12 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2017, s-a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului declarat de petentul A. împotriva încheierii din 8 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Botoşani.

Împotriva acestei încheieri, A. şi B. au declarant recurs, arătând că, fiind în vârstă, nu s-au putut deplasa la curtea de apel la data de 12 octombrie 2018, pentru a susţine recursul.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus efectuarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost redactat şi comunicat părţilor.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

Prin încheierea din 12 februarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în completul de filtru, întrucât nu s-a întrunit unanimitatea membrilor completului de judecată, în vederea soluţionării căii de atac în procedura prevăzută de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., a admis în principiu recursul şi a fixat termen la 27 mai 2020, în şedinţă publică.

Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., având în vedere şi dispoziţiile art. 499 din acelaşi cod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale textului legal mai sus arătat, cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, aceste obligaţii nefiind îndeplinite de către recurent.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.", art. 489 alin. (2) din acelaşi cod prevăzând că sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Aşa fiind, încadrarea motivelor de recurs în cele enumerate de lege este o cerinţă care consacră legislativ o practică îndelungată şi stabilă a instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care şi sub imperiul vechii legi de procedură sancţiunea nulităţii exista şi era reglementată atunci când, nefiind structurate, criticile din recurs nu puteau fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. de la 1865.

Din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţă nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, fiind necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul din motivele prevăzute expres şi limitativ de lege.

Criticile din cererea de recurs nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Având în vedere cele reţinute mai sus, precum şi dispoziţiile art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va anula recursul declarat de recurenţii A. şi B. împotriva încheierii din 12 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenţii A. şi B. împotriva încheierii din 12 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 mai 2020.