Appeal declared time-barred, company’s revision challenge fails; appellate decision stands final.

Şedinţa publică din data de 21 mai 2020

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 30 septembrie 2011 sub nr. x/2011, reclamantul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., în temeiul art. 237 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990, să se dispună dizolvarea judiciară a societăţii pârâte, precum şi publicarea hotărârii de dizolvare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, conform dispoziţiilor art. 237 alin. (4) din Legea nr. 31/1990.

Prin sentinţa civilă nr. 19450 din 26 octombrie 2011, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis cererea formulată de reclamantul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. şi a dispus dizolvarea societăţii pârâte şi înregistrarea hotărârii în registrul comerţului, comunicarea către Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti şi publicarea în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, pe cheltuiala reclamantei.

Prin decizia civilă nr. 1037 din 20 aprilie 2012 pronunţată în dosarul nr. x/2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 19450 din 26 octombrie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimatul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Prin decizia civilă nr. 1623 din 7 iulie 2012 pronunţată în dosarul nr. x/2012 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins cererea de neexecutare a deciziei ca inadmisibilă, a admis cererea de completare a deciziei nr. 1037 din 20 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă prin soluţionarea recursului declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 18 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimata Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a completat decizia nr. 1037 din 20 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, în sensul că a respins ca nefondat recursul împotriva încheierii din 18 ianuarie 2012 a Tribunalului Bucureşti.

Împotriva deciziei civile nr. 1623 din 7 iulie 2012 pronunţată în dosarul nr. x/2012 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, A. S.R.L. a formulat revizuire înregistrată pe rolul secţiei a VI-a a Curţii de Apel Bucureşti la 6 septembrie 2018, sub dosar nr. x/2018.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 368 R din 22 octombrie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta S.C. A. S.R.L. Bucureşti împotriva deciziei civile nr. 1623 din 7 iulie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2012, în contradictoriu cu intimatul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, reţinând că, din interpretarea logică a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea poate fi formulată numai împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, revizuenta S.C. A. S.R.L. BUCUREŞTI, iar prin decizia nr. 236 din 14 februarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a admis recursul declarat de revizuenta S.C. A. S.R.L. BUCUREŞTI împotriva deciziei civile nr. 368/R din 22 octombrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, pe care a casat-o şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, constatând că instanţa nu a soluţionat cauza cu care a fost sesizată, din moment ce nu a identificat legea procesuală aplicabilă, obiectul căii de atac în retractare şi temeiurile de drept pe care se întemeiază.

În rejudecarea revizuirii, după casare, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă s-a înregistrat dosarul nr. x/2018.

Prin decizia civilă nr. 1079 R din 11 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost respinsă ca nefondată cererea de revizuire formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1623 din 7 iulie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2012, în contradictoriu cu intimatul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Împotriva acestei decizii, recurenta S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris şi depus la dosar.

În considerarea dispoziţiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului, Înalta Curte va examina cu prioritate excepţia tardivităţii declarării recursului, ca excepţie dirimantă şi peremptorie.

Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva regularităţii declarării recursului, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ. din 1865 (aplicabil în prezenta speţă), "Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel".

Rezultă, aşadar, că, potrivit acestui text de lege, recursul poate fi declarat în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, sancţiunea în caz de depăşire a acestuia, ca termen imperativ, fiind decăderea din dreptul de exercitare a căii extraordinare de atac.

În cauză, hotărârea ce face obiectul recursului de faţă a fost comunicată la 13 ianuarie 2020, iar cererea de recurs a fost formulată la data de 12 februarie 2020, dovadă în acest sens fiind data inscripţionată pe memoriul de recurs aflat la dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sens în care se constată că recursul a fost declarat peste termenul de 15 zile de la comunicare.

Astfel, calculând termenul de recurs cu respectarea dispoziţiilor art. 104 raportate la art. 101 alin. (1) C. proc. civ. şi la cele anterior expuse, Înalta Curte constată că, termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 din acelaşi Cod pentru exercitarea căii de atac în speţă, a început să curgă din data de 13 ianuarie 2020 şi s-a împlinit la data de 30 ianuarie 2020, recurenta exercitând calea extraordinară de atac a recursului la data de 12 februarie 2020.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 129 C. proc. civ., părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.

Termenul de recurs, având caracter imperativ, nerespectarea acestuia atrage, potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. civ., sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a exercita această cale de atac, afară de cazul când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa să formuleze calea de atac în termenul stabilit de legiuitor consecinţa fiind rămânerea irevocabilă a hotărârii recurate de la data expirării termenului, astfel încât aceasta nu mai poate fi analizată, excepţia tardivităţii putând fi invocată de orice parte interesată, precum şi de instanţă, din oficiu.

Raportând dispoziţiile legale precitate la situaţia de fapt în speţă, relativă la această chestiune, Înalta Curte constată că, în mod corect, s-a îndeplinit procedura de comunicare a hotărârii atacate faţă de recurenta persoană juridică, în contextul în care agentul a menţionat în procesul-verbal întocmit, că a afişat actul pe uşa principală a locuinţei destinatarului, întrucât nu a fost găsită nicio persoană căreia să-i fie înmânate.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va admite excepţia tardivităţii şi va respinge ca tardiv formulat recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1079 R din 11 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului - prin Oficiul Registrului Comerţului de pe Lângă Tribunalul Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii recursului.

Respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1079 R din 11 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL NAŢIONAL AL REGISTRULUI COMERŢULUI - prin OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREŞTI.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2020.