Peremption of an appellate challenge and forfeiture of appeal rights due to violation of the absolute five-day deadline for decisions on peremption

Şedinţa publică din data de 15 mai 2020

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, la 21 iunie 2018, îndreptată prin încheierea din 17 iulie 2018, a fost suspendată judecata contestaţiei în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 66/CM din 24 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în dosarul nr. x/2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.

Urmare a referatului întocmit la 26 iunie 2018, cauza a fost repusă pe rol din oficiu, în vederea discutării perimării, stabilindu-se termen la 26 septembrie 2018.

Prin încheierea din 26 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a fost respinsă sesizarea de perimare a contestaţiei în anulare formulată de contestatorul A. şi s-a constatat cauza în stare de suspendare.

La 14 ianuarie 2019, A. a formulat o cerere prin care a solicitat repunerea pe rol a cauzei şi judecata în lipsă.

Pentru soluţionarea cererii de repunere pe rol a cauzei a fost stabilit termen la 27 martie 2019, termen la care a fost încuviinţată cererea de repunere pe rol, iar prin decizia civilă nr. 113/CM din 27 martie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost admisă excepţia perimării, invocată din oficiu, şi, în consecinţă, s-a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 66/CM din 24 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.R.L..

La 25 aprilie 2019, împotriva deciziei civile nr. 113/CM din 27 martie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, A. a declarat recurs, care a fost înaintat spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recursul nu a fost motivat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport reţinându-se că inadmisibilitatea recursului.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 8 noiembrie 2019, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din 6 martie 2020 a fost admis în principiu recursul şi a fost acordat termen pentru discutarea excepţiei tardivităţii şi pentru soluţionarea recursului.

În raport cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se reţine prioritatea analizării excepţiei tardivităţii declarării recursului, excepţie de procedură absolută, dirimantă şi peremptorie, întrucât, pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, instanţa este obligată a examina căile de atac cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.

Analizând excepţia tardivităţii declarării recursului, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., cu referire la art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că excepţia este întemeiată, motiv pentru care recursul va fi respins ca tardiv formulat pentru considerentele care succed:

Prezentul recurs are ca obiect o decizie prin care Curtea de Apel Constanţa a constatat perimată contestaţia în anulare.

Potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.

Termenul de recurs instituit de art. 421 alin. (2) C. proc. civ. este un termen legal, imperativ (peremptoriu) şi absolut, astfel că, nerespectarea lui atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac, concluzie ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care statuează că atunci "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Se constată că recursul a fost declarat la 25 aprilie 2019, iar în raport cu data pronunţării decizie recurate, respectiv 27 martie 2019, acesta a fost formulat cu depăşirea termenului imperativ de 5 zile de la pronunţare prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., fapt ce atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac.

Distinct de cele reţinute, este de menţionat că potrivit art. 10 alin. (1) C. proc. civ. părţile au obligaţia ca, în condiţiile legii, să îndeplinească desfăşurarea şi finalizarea procesului, să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător.

Cum în cauză, recursul a fost declarat cu depăşirea termenului imperativ de 5 zile de la pronunţare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 185 C. proc. civ., urmează să respingă ca tardiv recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 113/CM din 27 martie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 113/CM din 27 martie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2020.