Negative conflict of jurisdiction between public procurement contract law and exclusive maritime competence for Danube port infrastructure demolition works

Şedinţa publică din data de 12 mai 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia a II-a civilă la data de 11 decembrie 2018, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta U.A.T. Municipiul Giurgiu, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1.218.133,94 RON, reprezentând costuri de staţionare datorate în temeiul art. 15.1 din contractul de lucrări nr. x/18.07.2016, precum şi dobânda legală de la data ocazionării costurilor şi până la momentul pronunţării hotărârii.

În fapt, se constată că între părţi a fost semnat un contract de lucrări ce a fost atribuit reclamantei ca urmare a unei proceduri de achiziţie publică. Obiectul contractului este reprezentat de lucrări de demolare a unui ferry-boat, lucrări ce au ca finalitate pregătirea terenului pentru construirea unui port trimodal, iar lucrările s-au realizat atât pe uscat, pe malul Dunării, cât şi în apă. Contractul a fost dus la bun sfârşit de către reclamantă, părţile semnând în acest sens un proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, fără observaţii din partea Comisiei de recepţie.

În acest context, reclamanta a chemat în judecată pârâta U.A.T. Giurgiu solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1.218.133,94 RON datorată pentru executarea necorespunzătoare a contractului încheiat între părţi.

2. Prin sentinţa civilă nr. 144 din 16 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secţia a II-a civilă.

În motivarea acestei sentinţe, instanţa a reţinut că situaţia dedusă judecăţii nu poate fi încadrată într-un litigiu de natură maritimă şi fluvială, pentru a atrage competenţa Tribunalului Galaţi, având în vedere că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata unor cheltuieli de staţionare a unor utilaje şi angajaţi, pentru perioada în care lucrările au fost sistate din ordinul executantului. Prin urmare, faţă de obiectul acţiunii şi temeiul pretenţiilor reclamantei, respectiv art. 15 din contract, instanţa a apreciat că nu se poate concluziona că sunt incidente dispoziţiile legale referitoare la competenţa instanţelor de drept maritim şi fluvial, ci cele din domeniul achiziţiilor publice.

În plus, s-a constatat că în materie de achiziţii publice competenţa este una specială şi se determină în raport cu prevederile speciale din această materie. În acest sens au fost reţinute dispoziţiile art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016 care prevăd că procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către instanţa civilă de drept comun în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante, motiv pentru care s-a apreciat că Tribunalul Giurgiu este competent să soluţioneze litigiul pendinte.

3. Prin sentinţa civilă nr. 58/2019 din 18 decembrie 2019, Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă a admis excepţia necompetentei teritoriale, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, sens în care a dispus trimiterea dosarului pentru soluţionarea conflictului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În considerentele acestei sentinţe, instanţa a reţinut că lucrările ce fac obiectul contractului semnat de părţi sunt lucrări ce au ca obiectiv pregătirea amplasamentului pentru construcţia unui port la Dunăre, care presupun activităţi de demolare a unei instalaţii de transport naval, iar în materia dreptului maritim şi fluvial lucrările ce fac obiectul contractului de lucrări sunt asimilate unor activităţi de transport naval.

În acest context, s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare.

Totodată, s-a constatat că toate lucrările ce au făcut obiectul contractului de lucrări au fost realizate în limitele teritoriale indicate de art. 421 din Legea nr. 304/2004, respectiv lucrările nu au depăşit limita milei marine 64, motiv pentru care competenţa soluţionării cauzei aparţine Tribunalului Galaţi.

Instanţa a mai reţinut că toate contractele de achiziţie publică se supun dispoziţiilor Legii nr. 101/2016 privind competenţa teritorială şi materială, însă, pentru acele contracte de achiziţie publică care vizează execuţia de lucrări pe Dunăre, competenţa teritorială şi materială se determină potrivit normelor conţinute de Legea nr. 304/2004, ce determină în mod particular competenţa instanţei civile din cadrul Tribunalului Galaţi.

Un argument în plus reţinut că către Tribunalul Giurgiu a fost acela că lucrările de demolare a unui fery-boat care au ca finalitate pregătirea terenului pentru construcţia unui port se încadrează în noţiunea de construcţii hidrotehnice specifice transportului naval, iar dreptul maritim şi fluvial primează faţă de dreptul administrativ, care este drept comun.

4. Cauza a fost înregistrată pe rolul instanţei supreme la 23 martie 2020:

Înalta Curte, sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 135 C. proc. civ. ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia a II-a civilă, pentru următoarele considerente:

Instanţa reţine că obiectul litigiului îl constituie pretenţii în cuantum de 1.218.133,94 RON, sumă solicitată de reclamanta A. S.R.L. pentru executarea necorespunzătoare a contractului de lucrări nr. x/18.07.2016 de către pârâta U.A.T. Municipiul Giurgiu.

Obiectul contractului privea pregătirea amplasamentului pentru construcţia unui port la Dunăre, constând în executarea unor activităţi de demolare a unei instalaţii de transport naval, respectiv de amenajare a portului fluvial.

Astfel, scopul contractului de lucrări ce a fost atribuit reclamantei, ca urmare a unei proceduri de achiziţie publică, fiind reprezentat de lucrări de infrastructură, activităţile din contract sunt circumscrise dispoziţiilor art. 19 alin. 1it. c) pct. 1 din O.G. nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, fiind activităţi auxiliare transportului naval.

Potrivit art. 19 alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 22/1999, activităţile de transport naval care se desfăşoară în porturi şi pe apele naţionale navigabile interioare includ activităţile auxiliare activităţilor de transport naval, care cuprind:

1. activităţile privind întreţinerea şi repararea infrastructurii de transport naval, semnalizarea costieră şi plutitoare pentru navigaţie, dragajul de întreţinere pentru asigurarea adâncimilor în porturi şi pe căile navigabile interioare, asistenţa navelor la operarea mărfurilor periculoase, preluarea reziduurilor şi a apelor uzate de la nave, preluarea gunoiului şi a resturilor menajere de la nave;

2. alte activităţi, cum ar fi: executarea de construcţii hidrotehnice specifice transportului naval, lucrările de scafandrerie realizate în apele naţionale navigabile interioare şi în porturi, supravegherea navelor fără echipaj, serviciile pentru nave de agrement şi turism, dragajul de extracţie, refurnizarea de apă, de energie electrică şi de energie termică, asistenţa, salvarea şi ranfluarea navelor, reparaţiile la nave, aprovizionarea navelor.

Aşadar, natura obligaţiilor asumate prin contractul de lucrări nr. x/18.07.2016 atrage incidenţa normelor juridice specifice dreptului maritim şi fluvial, iar această particularitate a litigiului conduce la încadrarea lui în sfera cauzelor de natură maritimă şi fluvială, fiind incidente dispoziţiile art. 421 lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind specializarea instanţei şi competenţa teritorială exclusivă.

Urmare a incidenţei acestor dispoziţii speciale, potrivit principiului "specialia generalibus derogant", competenţa de soluţionare a cauzei nu se stabileşte potrivit regulii generale privind judecarea litigiilor având ca obiect executarea contractelor administrative, respectiv de către instanţa de drept comun de la sediul autorităţii contractante.

Pentru determinarea competenţei teritoriale, art. 421 din Legea nr. 304/2004 prevede că "în cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele:

a) Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;

b) Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075."

Norma legală enunţată instituie un caz de competenţă teritorială exclusivă în cauzele maritime şi fluviale, în considerarea căreia se constată că faţă de obiectul litigiului dedus judecăţii, tribunalul competent teritorial să soluţioneze cauza este Tribunalul Galaţi.

În plus, se constată că, potrivit art. 36 alin. (3) Legea nr. 304/2004, în cadrul tribunalelor funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Tribunalului Galaţi, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 mai 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.