Reimbursement of fee for income certificate: Inadmissibility of cassation against final labor dispute judgment

Şedinţa publică din data de 7 mai 2020

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale la 15 noiembrie 2018, sub nr. x/2018 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul RATEN - Institutul de Cercetări Nucleare a solicitat obligarea pârâtei să îi restituie suma de 500 RON, reprezentând taxă încasată necuvenit pentru eliberarea unei adeverinţe care să ateste veniturile brute, fără cheltuieli de judecată. În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 34 alin. (5) şi art. 40 alin. (2) lit. f) şi h) din Codul muncii.

Prin sentinţa civilă nr. 955/2019 din 27 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul RATEN - Institutul de Cercetări Nucleare, pe care l-a obligat să-i restituie reclamantului suma de 500 RON, precum şi cheltuieli de judecată în sumă de 500 RON.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul RATEN - Institutul de Cercetări Nucleare.

Prin decizia civilă nr. 3358/2019 din 18 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă s-a respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul RATEN - Institutul de Cercetări Nucleare împotriva sentinţei civile nr. 955/2019 din 27 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul A..

Împotriva acestei decizii, pârâtul RATEN - Institutul de Cercetări Nucleare a formulat recurs.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3 şi alin. (2), art. 497 din C. proc. civ., recurentul RATEN - Institutul de Cercetări Nucleare a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate pentru lipsa competenţei materiale şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei competente.

În argumentarea memoriului de recurs, recurentul susţine că a invocat excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Argeş şi a solicitat declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, însă instanţa de fond a respins această excepţie şi nu a ţinut cont de faptul că pe rolul Tribunalului Argeş au mai fost şapte dosare cu obiect asemănător în care excepţia de necompetenţă materială a fost admisă şi s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Mai susţine recurentul, că această excepţie a fost invocată şi în apel, însă instanţa a respins-o şi nu a ţinut cont de faptul că în celelalte şapte dosare a fost admisă excepţiei necompetenţei materiale, dosare care au fost soluţionate de către instanţa de drept comun.

Totodată, se arată că instanţa de apel nu a avut în vedere nici considerentele Deciziei nr. 19/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care rezultă că tipul acesta de cerere are caracter autonom faţă de cererile principale, competenţa fiind cea de drept comun.

Cererea care face obiectul dosarului de faţă nu are legătura cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă, ci are în vedere o sumă de bani ce reprezintă contravaloarea prestării unui serviciu.

Pe de alt parte, susţine recurentul, instanţa de apel a reţinut în mod eronat că poate fi un conflict de muncă, cel în care se solicită restituirea unor sume care au format obiectul unor plăţi nedatorate, deoarece în situaţia de faţă nu se poate pune în discuţie existenţa unei "plăţi nedatorate".

Dispoziţiile Codului Muncii se completează cu celelalte dispoziţii cuprinse în legislaţia muncii, însă instanţa de apel nu a ţinut cont nici de acest aspect.

Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost efectuat şi comunicat părţilor.

Analizând decizia atacată în raport de criticile formulate şi temeiurile de drept invocate, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul pentru următoarele considerente:

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 3358/2019 din 18 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Prezentul recurs are ca obiect o decizie, cu caracter definitiv, prin care instanţa de apel a respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul RATEN - Institutul de Cercetări Nucleare împotriva sentinţei civile nr. 955/2019 din 27 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul A..

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea atacată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. se prevede că "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflicte de muncă şi asigurări sociale…"

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse recursului.

Prin Legea nr. 76/2012 (art. 73 pct. 18) s-a modificat art. 214 din Legea nr. 62/2011, în sensul că hotărârile instanţei de fond sunt supuse numai apelului. Aşa fiind, în litigiile de muncă, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai apelul.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Critica recurentei vizând greşita stabilire a competenţei materiale în soluţionarea cauzei nu deschide calea căii de atac a recursului, nedeterminând admisibilitatea acestuia.

Se susţine sub acest aspect că pe parcursul procesului recurenta a contestat, în termenele procedurale, competenţa materială specializată a instanţelor investite cu cererea reclamantului, atât în fond cât şi în apel completurile de judecată statuând asupra naturii litigiului ca fiind unul de dreptul muncii.

Ca urmare a acestor statuări litigiul nu poate fi analizat decât sub imperativului legislaţiei speciale aplicabile cauzelor în materia conflictelor de muncă care exclude acest tip de litigiu din categoria celor ce beneficiază de calea de atac a recursului.

În raport de considerentele reţinute, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârât RATEN - INSTITUTUL DE CERCETARI NUCLEARE (RATEN-ICN) împotriva deciziei civile nr. 3358/2019 din 18 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârât RATEN - INSTITUTUL DE CERCETARI NUCLEARE (RATEN-ICN) împotriva deciziei civile nr. 3358/2019 din 18 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată astăzi, 7 mai 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.