Social security pension dispute: Finality of appellate decision and inadmissibility of recourse due to statutory suppression of appeal rights in public pension matters

Şedinţa publică din data de 05 mai 2020

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la 9 aprilie 2015, sub nr. x/2015, contestatoarea A. le-a chemat în judecată pe intimatele Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea şi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa:

1. să anuleze decizia nr. 165 din 18 martie 2015, emisă de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă şi să îi fie recunoscut contestatoarei dreptul de a beneficia de pensie de invaliditate;

2. să o oblige pe intimata Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea la plata pensiei de invaliditate, actualizată cu indicele de inflaţie.

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 87 din Legea nr. 19/2000, H.G. nr. 400/2001 şi H.G. nr. 257/2011.

Prin sentinţa civilă nr. 1497 din 1 noiembrie 2016, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a admis contestaţia formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatele Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea şi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă; a anulat decizia nr. 165 din 18 martie 2015, emisă de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă - Comisia Superioară de Expertiză Medicală; a admis contestaţia formulată împotriva deciziei nr. 59 din 14 ianuarie 2015, emisă de Comisia de Avizare şi Control, în sensul menţinerii gradului de invaliditate II, începând cu 1 februarie 2015; le-a obligat pe intimate la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 RON.

Împotriva sentinţei primei instanţe au declarat apel atât Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea, cât şi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

Prin decizia civilă nr. 3716/2018 din 26 noiembrie 2018, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis apelurile declarate de apelantele Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea şi Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă împotriva sentinţei primei instanţe, pe care a schimbat-o, în sensul că a respins contestaţia ca nefondată.

A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei instanţei de apel, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I Civilă la 17 ianuarie 2019, sub nr. x/2019.

Prin decizia civilă nr. 1328/2019 din 12 martie 2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a anulat, ca tardiv formulată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei instanţei de apel.

Împotriva deciziei instanţei de retractare, A. a declarat recurs, fără să indice în drept motivele de casare pe care îşi întemeiază calea de atac.

În motivarea recursului, recurenta a evocat în detaliu o serie de aspecte referitoare la fondului litigiului, după care a susţinut că decizia instanţei de apel i-a fost comunicată la 24 decembrie 2018, iar contestaţia în anulare a fost formulată la 10 ianuarie 2019.

În final, autoarea recursului a conchis că, în intervalul anterior menţionat, registratura curţii de apel a fost închisă, iar Poşta Română a avut program cu publicul timp de 5-6 zile.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a Civilă în data de 10 iunie 2019, sub nr. x/2019.

Intimatul Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă a depus întâmpinare la 9 iulie 2019, cu respectarea termenului legal, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de lege, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta a depus răspuns la întâmpinare la 23 iulie 2019, cu respectarea termenului legal, prin care a reiterat concluziile de admitere a recursului.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 10 martie 2020, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părţi.

Intimatul Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă a transmis la 26 martie 2020 un punct de vedere la raport, prin care a achiesat la concluziile magistratului-asistent raportor, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.

Recurenta A. a transmis la 30 martie 2020 un punct de vedere la raport, prin care a reiterat susţinerile şi solicitările formulate prin memoriul de recurs.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:

Acţiunea are ca obiect recunoaşterea dreptului la pensia de invaliditate, fiind dedus judecăţii un conflict de asigurări sociale.

Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în forma anterioară modificării aduse prin O.U.G. nr. 62/2015, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.

De asemenea, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că "împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă", iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că "hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive".

În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că obiectul acţiunii se încadrează într-una din ipotezele reglementate de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în forma anterioară modificării aduse prin O.U.G. nr. 62/2015, întrucât vizează un conflict de asigurări sociale.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în conflictele de asigurări sociale, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

Potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".

Având în vedere că hotărârea atacată cu contestaţie în anulare este definitivă, rezultă că şi decizia instanţei de retractare are acelaşi caracter, conform art. 508 alin. (4) C. proc. civ.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunţării, rezultă că decizia civilă nr. 1328/2019 din 12 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pentru aceste motive, în temeiul art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în forma anterioară modificării aduse prin O.U.G. nr. 62/2015 şi art. 155 alin. (1)-(2) din Legea nr. 263/2010, raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva deciziei instanţei de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva deciziei civile nr. 1328/2019 din 12 martie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, ca inadmisibil.

Fără cale de atac.

Dată în camera de consiliu, azi, 5 mai 2020 şi pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.