Recusal of appeal against interim suspension order due to lack of procedural interest after appellate proceedings concluded

Şedinţa publică din data de 3 aprilie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, secţia I civilă la data de 27 februarie 2018, sub nr. x/2018, astfel cum a fost ulterior precizată, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII HUNEDOARA, solicitând:

- să fie obligată pârâta să-i emită o decizie de recalculare a pensiei începând cu 01.01.2016, prin care se majoreze punctajul mediu anual cu 50 % pentru perioada în care a desfăşurat activitate în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale şi să-i determine punctajul mediu annual, prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani,

- să fie obligată pârâta la indexarea punctajului mediu anual cu coeficientul de corecţie comunicat de INS şi

- să fie obligată pârâta la plata sumelor ce i se cuvin cu titlu de drepturi de pensie ca urmare a recalculării începând cu data de 01.01.2016.

A solicitat şi cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 404 din 19 aprilie 2018, Tribunalul Hunedoara, secţia I Civilă a admis, în parte, acţiunea de asigurări sociale formulată şi precizată de reclamantul A. împotriva pârâtei CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII HUNEDOARA şi, în consecinţă:

A obligat pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII HUNEDOARA să-i emită reclamantului o decizie de recalculare a drepturilor de pensie, prin care să acorde majorarea cu 50% a punctajului anual realizat pentru întreaga perioadă de activitate desfăşurată în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă şi să determine punctajul mediu anual, cu utilizarea stagiului complet de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 01.01.2016.

A obligat pârâta să plătească reclamantului diferenţele de pensie astfel rezultate, începând cu aceeaşi dată.

A respins, în rest acţiunea precizată.

A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1137/2018 pronunţată la data de 26 iulie 2018 în acelaşi dosar, Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă a admis cererea de completare a sentinţei civile nr. 404/19.04.2018 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. x/2018, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII HUNEDOARA.

A dispus completarea dispozitivului hotărârii după cum urmează:

"Obligă pe pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII HUNEDOARA să-i emită reclamantului o decizie de recalculare a drepturilor de pensie prin care să acorde majorarea cu 50% a punctajului anual realizat pentru întreaga perioadă de activitate desfăşurată în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă şi în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale şi să determine punctajul mediu anual cu utilizarea stagiului complet de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 01.01.2016".

Nu au fost acordate cheltuieli de judecată în procedura de completare a hotărârii.

Împotriva acestor sentinţe a declarat apel pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII HUNEDOARA, solicitând, în principal, admiterea apelului, casarea hotărârii şi trimiterea cauzei în vederea rejudecării, iar în subsidiar, anularea hotărârii şi respingerea în totalitate a acţiunii reclamantului, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I Civilă la data de 27 septembrie 2018.

În cursul soluţionării apelului, prin încheierea din 20 decembrie 2018, atacată în cauză, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a dispus suspendarea judecării cauzei, conform art. 520 alin. (4) din C. proc. civ. şi a trimis dosarul în arhivă, în nelucrare, până la publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei nr. 81/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr. x/2018.

La data de 3 aprilie 2019, recurentul-reclamant A. a declarat recurs împotriva încheierii anterior menţionate.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 8 aprilie 2019.

În cadrul recursului formulat, recurentul-reclamant A. a solicitat admiterea căii de atac, casarea încheierii atacate şi reluarea judecăţii, invocând faptul că deciziile nr. 69 din data de 15 octombrie 2018 şi nr. 81 din data de 26 noiembrie 2018, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarele x/2018 şi y/2018, nu sunt aplicabile în speţă.

A precizat că deciziile anterior menţionate, pronunţate de Înalta Curte în cauze având ca obiect pronunţarea unor hotărâri în vederea dezlegării unor chestiuni de drept prealabile, reglementează aplicabilitatea dispoziţiilor art. 1691 din Legea nr. 263/2010 situaţiilor în care drepturile de pensie s-au născut în baza Legii nr. 3/1977 (act normativ cu un conţinut diferit de cel al Legii nr. 19/2000).

A considerat că în mod greşit a stabilit instanţa de apel că ipoteza premisă şi situaţia dedusă judecăţii ar fi aceeaşi cu cea avută în vedere în contextul deciziilor anterior menţionate (anume situaţia când titularului dreptului de pensie şi beneficiar al recalculării i s-a emis de către Casa de Pensii o decizie de recalculare în temeiul art. 1691 din Legea nr. 263/2010).

În cazul recurentului-reclamant, Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara nu a emis o asemenea decizie, deşi art. 1691 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 prevede că recalcularea prevăzută la alin. (1)-(4) ale aceluiaşi text de lege se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la data de 1 ianuarie 2016.

Ca atare, a considerat că este exclusă aplicabilitatea dispoziţiilor art. 1692 din Legea nr. 263/2010, situaţia sa fiind diferită de situaţia premisă avută în vedere în sesizările Înaltei Curţi care au generat pronunţarea deciziilor nr. 69/2018 şi, respectiv, nr. 81/2018.

Intimata-pârâtă CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII HUNEDOARA a depus la dosar, la data de 7 mai 2019 (data plicului poştal) întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat, ca tardiv formulat, deoarece cauza ce formează obiectul dosarului a fost repusă pe rol, apreciind, totodată, că recursul este şi lipsit de interes.

În cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, magistratul asistent raportor apreciind că recursul este admisibil în principiu şi a fost declarat în termenul legal.

Prin raport s-a precizat că instanţa urmează a se pronunţa, cu prioritate, asupra excepţiilor tardivităţii şi lipsei de interes a căii de atac, invocate de către intimata-pârâtă.

Prin încheierea din data de 6 decembrie 2019, Înalta Curte, analizând raportul, a dispus comunicarea acestuia, potrivit prevederilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Examinând excepţiile invocate prin întâmpinare de intimata-pârâtă, Înalta Curte constată următoarele:

Sub un prim aspect, Înalta Curte reţine că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 520 alin. (4) din C. proc. civ., raportat la cele ale art. 414 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra suspendării procesului poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară.

Acelaşi alin. (1) al art. 414 din C. proc. civ. precizează că, în situaţia în care suspendarea a fost dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă.

Conform celui de al doilea alineat al textului art. 414 C. proc. civ., de asemenea aplicabil cauzei, recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului.

Având în vedere textele legale anterior menţionate, precum şi faptul că încheierea de suspendare a cauzei a fost pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, rezultă că recursul declarat în cauză a fost declarat în termen, excepţia tardivităţii fiind neîntemeiată.

Sub un al doilea aspect, cu privire la excepţia lipsei de interes invocată de intimata-pârâtă, se reţine că această excepţie este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, care, în caz de admitere, face de prisos cercetarea pe fond a cererii, motiv pentru care, având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa are obligaţia să se pronunţe cu prioritate asupra acesteia.

Condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, interesul reprezintă folosul pe care îl are o persoană, pentru a justifica punerea în mişcare a procedurii judiciare

În doctrină, s-a statuat că interesul trebuie să fie legitim, respectiv corespunzător cerinţelor legii materiale şi procesuale, actual, respectiv să existe la momentul la care a fost formulată cererea şi, nu în ultimul rând, direct şi personal, respectiv să aparţină celui care a formulat cererea.

Interesul procesual este o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, în timp ce apelul şi/sau recursul sunt forme de manifestare a acţiunii civile ce presupun exercitarea dreptului de a face uz de căile de atac şi se înscriu în ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege, prin care se urmăreşte protecţia unui drept subiectiv ori a unui interes legitim şi pentru a căror realizare recurgerea la instanţă este obligatorie.

Ca atare, interesul procesual actual, legitim şi personal este o condiţie de exerciţiu ce trebuie să se justifice în fiecare etapă procesuală, aşadar, şi în recurs, cum este situaţia supusă examinării.

Aşa cum rezultă din expunerea rezumată a cauzei, prin încheierea din 20 decembrie 2018, atacată în cauză, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a dispus suspendarea judecării cauzei, conform art. 520 alin. (4) din C. proc. civ., până la publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei nr. 81/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr. x/2018.

Din verificările efectuate de instanţa de recurs se constată, pe de o parte, că la data de 18 aprilie 2019, instanţa de apel a repus cauza pe rol, iar la data de 4 iunie 2019, cauza a fost soluţionată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, fiind pronunţată decizia civilă nr. 777 din 4 iunie 2019.

În aceste condiţii, apare ca lipsit de interes demersul procesual al recurentului-reclamant, de a ataca cu recurs încheierea prin care judecarea apelului declarat de intimata-pârâtă a fost suspendată, până la publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei nr. 81/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr. x/2018, deoarece judecata în calea de atac a fost reluată, apelul declarat de intimata-pârâtă fiind soluţionat la data de 4 iunie 2019, prin decizia civilă nr. 777 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.

Având în vedere toate considerentele mai sus arătate, Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat în cauză, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 20 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată astăzi 3 aprilie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.