Lack of current interest in appealing procedural suspension following appellate resolution of pension recalculation dispute

Şedinţa publică din data de 2 aprilie 2020

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 13 decembrie 2018 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I Civilă a suspendat judecata cauzei având ca obiect apelul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinţei civile nr. 937/2018 a Tribunalului Hunedoara, în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ. a trimis dosarul în Arhivă, în nelucrare, până la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr. 81/27.11.2018 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurentul-reclamant A. solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi reţinerea aspectului că deciziile pronunţate de ICCJ (69/2018 si 81/2018) nu sunt aplicabile in situaţia sa.

A precizat recurentul că deciziile nr. 69/2018 si 81/2018 ale ICCJ reglementează aplicabilitatea art. 169 indice 1 din Legea 263/2010 cu referire expresă la situaţiile in care drepturile de pensie s-au născut în baza Legii 3/1977, că acest act normativ are un conţinut diferit de cel al Legii 19/2000, Legea 3/1977 neprevăzând noţiunea de "stagiu complet de cotizare" ci făcând referire la noţiunea de "vechime în muncă".

A mai arătat recurentul că ipoteza premisă şi situaţia dedusă judecăţii în dezlegarea chestiunii de drept are în vedere ipoteza că titularului dreptului de pensie şi beneficiar al recalculării în condiţiile art. 169 indice 1 din Legea 263/2010 i s-a emis de către Casa Judeţeană de Pensii decizie de recalculare.

Recurentul a menţionat faptul că în situaţia sa nu s-a emis nicio astfel de decizie, deşi art. 169 indice 1 alin 5 din Legea 263/2010 dispune că "recalcularea prevăzută la alin. (1)-(4) se efectuează în termen de 24 de luni, calculat de la data de 1 ianuarie 2016.

A considerat recurentul că reţinerea in privinţa sa a unui alt stagiu complet de cotizare decât cel stabilit prin decizia de pensionare înfrânge dispoziţiile art. 116 din Legea 26/2010 care dispune că încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca nelegal şi neîntemeiat.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., care a fost comunicat părţilor.

Intimata a depus punct de vedere la raport, prin care a susţinut, în esenţă, că cererea de recurs a fost tardiv înregistrată, că recursul este lipsit de interes, şi, în subsidiar, inadmisibil, întrucat sunt invocate aspecte care ţin de modul de soluţionare al fondului cauzei, nefiind invocate chestiuni prin care să se critice încheierea atacată, sau aspecte care ţin de motivul si temeiul legal al pronunţării acesteia.

Cu titlu prealabil, având în vedere dispoziţiile art. 414 alin. (2) C. proc. civ. şi data declarării recursului (acesta fiind depus la Curtea de Apel Alba Iulia la 3 aprilie 2019), se constată că acesta a fost formulat în termen, excepţia tardivităţii fiind neîntemeiată; de asemenea, neîntemeiată este şi excepţia nulităţii recursului, astfel cum urmează a fi calificată excepţia inadmisibilităţii, având în vedere că pot fi încadrate criticile recurentului în motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Analizând excepţia lipsei de interes, Înalta Curte urmează a respinge ca lipsit de interes recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Interesul reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin punerea în mişcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca el să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 teza I din C. proc. civ.

Condiţia interesului trebuie să se verifice nu numai în legătură cu cererea de chemare în judecată, ci pe tot parcursul procesului, ori de câte ori se apelează la una sau alta dintre formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii civile (cereri, excepţii, exercitarea căilor de atac etc.).

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea căii de atac, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii formei procedurale exercitate.

Cerinţa interesului de a fi actual trebuie îndeplinită pe tot parcursul procesului, iar nu numai la momentul introducerii acţiunii, întrucât prin hotărârea sa instanţa de judecată este chemată să se pronunţe în concret cu privire la valorificarea unui drept, iar nu pe aspecte teoretice şi academice.

Totodată, conform art. 458 C. proc. civ.:

"Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes (…)".

În cauză, se constată că obiectul recursului este reprezentat de o încheiere pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia prin care s-a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (4) C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, ulterior promovării prezentului recurs, Curtea de Apel Alba Iulia, la 11 aprilie 2019, a dispus repunerea cauzei pe rol, având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile art. 415 C. proc. civ.

Ulterior, la termenul de judecată din 13 iunie 2019, prin decizia civilă nr. 880, Curtea de Apel Alba Iulia a soluţionat apelul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinţei civile nr. 937/2018 a Tribunalului Hunedoara.

Potrivit art. 414 alin. (1) C. proc. civ., încheierea prin care s-a dispus suspendarea poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară, cât timp durează suspendarea cursului judecăţii dosarului.

În consecinţă, interesul promovării prezentei cereri de recurs nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, în sensul că nu mai este actual, recurentul nu mai poate justifica un interes în exercitarea căii de atac, întrucât efectele încheierii recurate s-au produs până la data de 11 aprilie 2019, când instanţa a dispus repunerea pe rol a cauzei, pricina fiind, de altfel soluţionată la 13 iunie 2019.

Astfel, cererea de recurs promovată de recurent a rămas lipsită de interes, demersul procesual, iniţial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere juridic, iar soluţia consacrată jurisprudenţial în atare situaţii este aceea a respingerii cererii ca fiind lipsită de interes.

Pentru raţiunile înfăţişate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca lipsit de interes recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 13 decembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 13 decembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată astăzi, 2 aprilie 2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.