Recusal motion against panel for cancellation action: inadmissibility of separate extraordinary appeal pending final resolution of main case

Şedinţa publică din data de 24 martie 2020

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila la 25 ianuarie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. ECO S.A. Brăila, anularea Hotărârii nr. 9 din 15 decembrie 2017 a Adunării Generale a Acţionarilor S.C. ECO S.A. Brăila.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 117 şi art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.

Prin sentinţa nr. 52/Fca/2018 din 7 martie 2018, Tribunalul Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta ECO S.A Brăila, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Împotriva sentinţei primei instanţe, reclamantul A. a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia nr. 206/2018 din 13 iunie 2018, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei primei instanţe.

Împotriva deciziei instanţei de apel, apelantul-reclamant A. a formulat contestaţie în anulare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă la 18 iulie 2018, sub nr. x/2018.

La data de 12 decembrie 2018, contestatorul A. a formulat cerere de recuzare a completului de judecată învestit cu soluţionarea contestaţiei în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 1 şi 13 C. proc. civ.

Prin încheierea din 18 decembrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de contestatorul A..

Împotriva încheierii din 18 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a Civilă, la 14 ianuarie 2019, contestatorul A. a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac şi a cererii de recuzare a completului de judecată C1a-C+MF, compus din domnii judecători B. şi C., şi, pe cale de consecinţă, constatarea incompatibilităţii acestora, pe baza motivelor invocate în cererea de recuzare.

Intimata S.C. ECO S.A. Brăila nu a depus întâmpinare.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 26 noiembrie 2019, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părţi.

La 16 decembrie 2019, recurentul a formulat punct de vedere la raport, prin care a învederat faptul că recursul a fost formulat respectând dispozitivul încheierii de şedinţă din 18 decembrie 2018 a Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a Civilă, motiv pentru care solicită admiterea recursului ca întemeiat, iar, pe cale de consecinţă, admiterea cererii de recuzare a completului de judecată, ca întemeiată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 04 februarie 2019, sub nr. x/2018/a1.

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

În sistemul dreptului procesual civil, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti sunt guvernate de principiul legalităţii, regulă cu valoare de ordin constituţional, care semnifică faptul că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) teza I C. proc. civ., "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".

În altă ordine de idei, potrivit art. 53 alin. (1) C. proc. civ., "încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza. Când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri".

Analizând cadrul procesual derulat până în prezent, se constată că, în speţa dedusă judecăţii, recurentul a introdus o acţiune în anularea Hotărârii nr. 9 din 15 decembrie 2017 a Adunării Generale a Acţionarilor a S.C. ECO S.A. Brăila, în temeiul art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, soluţionat prin sentinţa civilă nr. 52 din 07 martie 2018.

Potrivit art. 132 alin. (9) teza a II-a din Legea nr. 31/1990 " Hotărârea judecătorească pronunţată este supusă numai apelului".

Fiind o hotărâre dată în apel, fără drept de recurs, conform art. 132 alin. (9) teza a II-a coroborat cu art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., decizia nr. 206/2018 din 13 iunie 2018, prin care Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinţei mai sus amintite de apelantul A., are caracter definitiv.

De asemenea, având în vedere că decizia nr. 206/2018 din 13 iunie 2018 face, totodată, obiectul contestaţiei în anulare din dosarul nr. x/2018, faţă de dispoziţiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora, "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată", se constată că, inclusiv hotărârea/decizia care se va pronunţa în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare exercitate de contestatorul A. va avea caracter definitiv, fiind o hotărâre care nu este supusă nici apelului şi nici recursului, conform art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Aşadar, având în vedere raţionamentul mai sus redat, rezultă că încheierea prin care se respinge cererea de recuzare este supusă căii extraordinare de atac a recursului ce poate fi promovat doar în condiţiile prevăzute de art. 53 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., respectiv în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii definitive prin care s-a soluţionat cauza.

Pornind de la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că obiectul prezentului recurs îl constituie încheierea din 18 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2018, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de recuzare formulată de contestatorul A. împotriva membrilor completului de judecată desemnat să soluţioneze contestaţia în anulare.

Având în vedere că, în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Galaţi a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a recursului ce face obiectul dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în lipsa unei soluţii definitive pronunţate în dosarul x/2018, rezultă că nici încheierea din 18 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2018, nu este susceptibilă de a fi atacată, separat, cu recurs, mai înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, ci doar în termenul de 5 zile de la comunicarea hotărârii definitive ce urmează a se pronunţa de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2018.

Prin urmare, în considerarea dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. care consacră legalitatea căii de atac, indiferent de menţiunile din dispozitivul hotărârii judecătoreşti, instanţa supremă nu poate recunoaşte posibilitatea exercitării unei căi extraordinare de atac, în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă, astfel încât devin incidente dispoziţiile art. 457 alin. (2) teza I C. proc. civ., potrivit căruia "Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.".

Or, recunoaşterea unei căi extraordinare de atac, în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă, ar constitui o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii consacrat de art. 16 din Constituţia României, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Nefiind îndeplinite, aşadar, condiţiile art. 53 alin. (1) C. proc. civ., întrucât nu s-a soluţionat fondul cauzei, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu şi va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 18 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a Civilă în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 18 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Dată în completul de filtru şi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.