Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 652/2020 AI generated

Dissolution upheld; shareholder’s recourse against final appellate ruling inadmissible as remedy unavailable.

Case Number Decizia nr. 652/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal (recurs) brought by the sole shareholder of a company against the Court of Appeal's final decision, thereby upholding the dissolution of the company already affirmed on appeal; the first-instance dissolution order and the appellate affirmance remain in force. The dispute arose when the National Trade Register Office sought judicial dissolution of the company under Art. 237(5) of Company Law No. 31/1990; the trial court granted dissolution, the Court of Appeal affirmed, and the shareholder then appealed to the High Court. The High Court held that, under Art. 237(5), only an appeal (apel) is available against a dissolution judgment, and, per Art. 483(2) final sentence and Art. 457 of the Code of Civil Procedure, decisions rendered on appeal are not subject to further appeal where the law provides that first-instance judgments are appealable only—thus the appellate decision is final and not susceptible to review, reflecting the principle of legality of remedies and Art. 129 of the Constitution.

Legislator headnote

AI generated

art. 237 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990, art. 237 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, art. 457 C. proc. civ; Dissolution upheld; shareholder’s recourse against final appellate ruling inadmissible as remedy unavailable: Prin memoriul de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., recurentul B., în calitate de asociat unic al S.C. A. S.R.L. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei civile nr. 1287/2014 din 16 septembrie 2014 pronunţată în dosarul nr. x/2014, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, arătând că este bazată pe o greşeală de redactare, nu are nici un temei legal şi este străină de realitate. În acest sens, ataşează cererii de recurs, sentinţa atacată, asupra căreia efectuează unele menţiuni personale.

Keywords

AI generated
dissolution of a company judicial review shareholder principle of legality civil judgment appealability of remand decision

Cited Legislation

AI generated
art. 237 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990
a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, în temeiul dispoziţiilor art. 237 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990, să dispună dizolvarea pârâtei.
art. 237 alin. (5) din Legea nr. 31/1990
Cererea de dizolvare a pârâtei a fost întemeiată pe art. 237 alin. (5) din Legea nr. 31/1990.
art. 457 C. proc. civ

Cited Case Law

AI generated
decizia civilă nr. 250/2015
Prin decizia civilă nr. 250/2015 din 5 martie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a respins apelul formulat de pârâta S.C.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 12 martie 2020

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 6 iunie 2014, sub dosar nr. x/2014, reclamantul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, în contradictoriu cu S.C. A. S.R.L. a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa, în temeiul dispoziţiilor art. 237 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 31/1990, să dispună dizolvarea pârâtei.

Prin sentinţa civilă nr. 1287/2014 din 16 septembrie 2014 pronunţată în dosarul nr. x/2014, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud împotriva pârâtei S.C. A. S.R.L. şi, în consecinţă a dispus dizolvarea pârâtei S.C. A. S.R.L., cu datele de identificare menţionate.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta S.C. A. S.R.L. a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 250/2015 din 5 martie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a respins apelul formulat de pârâta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1287/2014 din 16 septembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014.

Împotriva deciziei civile nr. 250/2015 din 5 martie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, recurentul B., în calitate de asociat unic al S.C. A. S.R.L. a declarat recurs.

Prin memoriul de recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., recurentul B., în calitate de asociat unic al S.C. A. S.R.L. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei civile nr. 1287/2014 din 16 septembrie 2014 pronunţată în dosarul nr. x/2014, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, arătând că este bazată pe o greşeală de redactare, nu are nici un temei legal şi este străină de realitate. În acest sens, ataşează cererii de recurs, sentinţa atacată, asupra căreia efectuează unele menţiuni personale.

Prin întâmpinarea depusă la 22 august 2019, intimatul-reclamant Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud arată că, pentru motivele expuse şi în raport cu normele legale aplicabile în cauză, lăsă la aprecierea instanţei soluţia ce urmează a fi pronunţată.

Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost efectuat şi comunicat părţilor.

Analizând decizia atacată în raport de criticile formulate şi temeiurile de drept invocate, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul pentru următoarele considerente:

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 250/2015 din 5 martie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, decizie, cu caracter definitiv, prin care instanţa de apel a respins apelul formulat de pârâta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1287/2014 din 16 septembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014, prin care s-a dispus dizolvarea pârâtei S.C. A. S.R.L..

Cererea de dizolvare a pârâtei a fost întemeiată pe art. 237 alin. (5) din Legea nr. 31/1990.

Conform acestui text de lege, orice persoană interesată poate face numai apel împotriva hotărârii de dizolvare, în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

Potrivit art. 483 alin. (2) teza ultimă C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului, în consecinţă, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ. potrivit cu care, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

În raport de considerentele reţinute, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârâtBORODI IOAN în calitate de asociat unic al S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 250/2015 din 05 martie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BISTRIŢA-NĂSĂUD şi intimata-pârâtă ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârât B. în calitate de asociat unic al S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 250/2015 din 05 martie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BISTRIŢA-NĂSĂUD şi intimata-pârâtă ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA-NĂSĂUD.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi12 martie 2020.