Motion to annul rejected as inadmissible; final land-restitution ruling stands as repeated challenge barred by exhaustive annulment grounds

Şedinţa publică din data de 4 martie 2020

Asupra contestaţiei în anulare de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 26 februarie 2019 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2019, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimaţii B., C., Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Brăila, Comisia Locală de Fond Funciar Comuna Vişani, judeţul Brăila, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila, D. şi E., cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 1829 din 7 decembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2017. Prin această decizie, Înalta Curte a respins în mod irevocabil, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 804 din 9 mai 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017 şi a deciziei nr. 385 din 7 martie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Prin decizia nr. 1701 din 10 octombrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins ca tardiv formulată cererea de revizuire a contestatoarei A.. Decizia este irevocabilă.

Împotriva acestei decizii, contestatoarea A. a formulat contestaţie în anulare, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate nulitatea absolută a deciziei nr. 1701 din 10 octombrie 2019.

Motivele invocate de contestatoare sunt, în esenţă, următoarele:

Se susţine că decizia atacată a fost pronunţată fără a se respecta dreptul acesteia la apărare, instanţa respingându-i cererea privind acordarea asistenţei judiciare din oficiu şi punându-i în vedere să îşi angajeze apărător. Mai susţine contestatoarea că a solicitat copiile unor decizii pe care nu le-a primit deoarece nu a putut plăti taxele judiciare ce i-au fost solicitate, având pensia poprită.

Contestatoarea arată că se află în executare silită, măsură pe care o consideră nelegală, şi a fost obligată la plata de cheltuieli judiciare către intimaţi deşi hotărârea a fost pronunţată nelegal, iar contestatoarea susţine că nu a avut posibilitatea financiară să îşi angajeze apărător. Consideră că motivele pentru care i-a fost respinsă acţiunea sunt injuste.

În drept, recurenta-pârâtă a invocat motivele prevăzute de art. 317 pct. 1, 2, art. 318 şi 319 C. proc. civ. din 1865.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, va analiza cu prioritate excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, invocată din oficiu, în raport de prevederile art. 317 şi 318 C. proc. civ. din 1865.

Prezenta contestaţie în anulare are ca obiect decizia nr. 1701 din 10 octombrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în calea extraordinară de atac a revizuirii formulate împotriva deciziei nr. 1829 din 7 decembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, decizie prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 804 din 9 mai 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017 şi a deciziei nr. 385 din 7 martie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă. Decizia nr. 804 din 9 mai 2017 a fost pronunţată de Înalta Curte în soluţionarea contestaţiei în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 385 din data de 07 martie 2017, cererea fiind respinsă ca inadmisibilă.

Conform prevederilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită. Prin decizia nr. 1829 din 7 decembrie 2017, a cărei revizuire s-a cerut în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă o cerere de contestaţie în anulare formulată împotriva unei decizii prin care a fost soluţionată o altă contestaţie în anulare. Conform prevederilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ. din 1865, hotărârea dată în contestaţie este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Prin formularea succesivă a unor cereri cu privire la hotărâri care nu mai putea fi retractate, contestatoarea încearcă să eludeze principiul legalităţii căilor de atac.

Nu este lipsit de relevanţă a se menţiona că, prin cererea formulată, contestatoarea nu a indicat care sunt motivele de drept care justifică promovarea căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare, aceste motive fiind în mod expres şi limitativ prevăzute de art. 317 C. proc. civ. din 1865.

În consecinţă, Înalta Curte, văzând dispoziţiile art. 317, 318 şi 320 alin. (3) C. proc. civ. din 1865, va admite excepţia invocată şi va constata inadmisibilitatea contestaţiei în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 1701 din 10 octombrie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 martie 2020.