Revision for contradictory final judgments in parliamentary pension dispute declared inadmissible

Şedinţa publică din data de 14 februarie 2020

Deliberând asupra cererii de revizuire de faţă, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub număr de dosar x/2009 (disjunsă din dosarul nr. x/2009), reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Camera Deputaţilor prin Secretarul General, solicitând instanţei, ca prin sentinţa pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei să stabilească, să actualizeze şi să comunice Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale cuantumul corect al venitului brut lunar al funcţionarului public parlamentar aflat în activitate, în baza căruia se calculează cuantumul pensiei de serviciu şi obligarea pârâtei la plata diferenţelor nete de 2442 RON, reprezentând pensie de serviciu, cuvenită şi neachitată.

Prin sentinţa civilă nr. 1361 din 13 februarie 2011 pronunţată în dosarul nr. x/2010, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins excepţia tardivităţii, invocată de pârâtă; a respins contestaţia precizată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CAMERA DEPUTAŢILOR prin SECRETARIATUL GENERAL, ca neîntemeiată.

În termen legal, împotriva acestei sentinţe, A. a declarat recurs, care, prin decizia civilă nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost respins ca nefondat.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 27 februarie 2018 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, sub număr de dosar x/2018, modificată la 21.11.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul General al Camerei Deputaţilor solicitând instanţei să fie obligată intimata să actualizeze şi să comunice Casei Naţionale de Pensii Publice salariul de bază al consilierului parlamentar coordonator al activităţii de gestionare a bunurilor, funcţie publică parlamentară, asimilată funcţiilor de director, aflaţi în activitate la data înfiinţării Secretariatului General al Camerei Deputaţilor, aşa cum au fost învestiţi în funcţie prin Ordinele emise de la cabinetul Secretarului General sub nr. x din 22 iulie 1997, nr. 523 din 1 august 1997 şi nr. 591 din 3 septembrie 1997, nivel maxim de salarizare/13.374 RON (12.688 RON salariul de bază maxim 686 RON valoarea brută a sporului pentru condiţii vătămătoare conform poz. 6 col. 4 + col. 7 din funcţiilor din serviciile Camerei Deputaţilor la data de 30 septembrie 2017 şi 15.776 RON (13.718 RON salariul de bază maxim + 2.058 RON valoarea brută a sporului pentru condiţii vătămătoare), conform poz. 6 col. 5 + col. 8 din Lista salariilor de bază în cuantum brut lunar - aferent funcţiilor din serviciile Camerei Deputaţilor, începând cu data de 31 martie 2018.

Prin sentinţa civilă nr. 2750 din 12 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declinat cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, pe rolul căreia s-a înregistrat la 13 august 2018, sub număr de dosar x/2018

Prin sentinţa civilă nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă prin decizia nr. 6071 din 20 decembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, Secretarul General al Camerei Deputaţilor, Preşedintele Camerei Deputaţilor şi a fost respinsă acţiunea formulată împotriva acestor pârâţi ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta Camera Deputaţilor, ca neîntemeiată.

A fost admisă excepţia lipsei de interes, invocată de pârâta Camera Deputaţilor.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii CAMERA DEPUTAŢILOR, SECRETARIATUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAŢILOR, SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAŢILOR şi PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, ca lipsită de interes.

La 20 ianuarie 2020, invocând în drept dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, A. a formulat cerere de revizuire a sentinţei civile nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, susţinând în esenţă, că aceasta este potrivnică şi încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

În argumentarea cererii, revizuentul arată că raţiunea reglementării revizuirii întemeiate pe motivul prevăzut de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865 o constituie necesitatea de a înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi, justificarea acestui caz de revizuire constând în imposibilitatea de a se executa asemenea hotărâri, care conţin dispozitive, ce nu pot fi aduse la îndeplinire simultan.

Arată că revizuirea pentru hotărâri potrivnice este întemeiată, dacă sunt întrunite cumulativ o serie de condiţii, iar în cauză acestea sunt îndeplinite.

Astfel, consideră ca fiind îndeplinită condiţia ca cele două hotărâri pretins potrivnice să fie definitive, date de instanţe de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.

De asemenea, apreciază ca fiind întrunită cerinţa triplei identităţi: părţi (reclamant A. şi pârâtă Camera Deputaţilor), obiect (actualizare pensie de serviciu) şi cauză (asigurări sociale).

Este îndeplinită şi condiţia de a fi solicitată anularea celei din urmă hotărâri.

Dacă, ar fi examinat cu temeinicie, pe de o parte, punctul de vedere al Preşedintelui Camerei Deputaţilor, (...) transmis de la Cabinetul Secretarului general cu Adresa nr. x din 22 martie 2018, înregistrat la Curtea Constituţională cu nr. 2.207 din 22 martie 2018, iar pe de altă parte, iniţiativa legislativă din 15 iunie 2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, instanţa de fond ar fi constatat faptul că acest conflict de constituţionalitate, iscat între puterea legislativă şi puterea judecătorească, care îşi are originea în iniţiativa legislativă de la data de 15 iunie 2016, a fost eliminat prin decizia nr. 298 din 26 aprilie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 535 din 28 iunie 2018.

În manifestarea rolului activ în aflarea adevărului, mai susţine revizuentul, instanţa de fond a ignorat normele de tehnică legislativă.

Din examinarea temeinică, pe de o parte, a textului art. III din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59 din 4 august 2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, Publicată în Monitorul Oficial al Românie Partea I, Nr. 648 din 7 august 2017, conform căruia:

"(...) La articolul 731 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare, alin. (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: Pensiile de serviciu stabilite în condiţiile prezentei legi se actualizează, din oficiu, în flecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şl comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică, se păstrează pensia aflată în plată...", iar pe de altă parte, a textului art. 18 din Ordinul nr. 965 din 25 august 2015 pentru aprobarea Normelor cu privire la stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 648 din 25 august 2015, conform căruia:

"(...) Prevederile Legii nr. 7/2006 nu se aplică persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau, după caz, al unei hotărâri judecătoreşti definitive ...", există similitudine. Or, prin respingerea autorităţii de lucru judecat de care se bucură hotărârile judecătoreşti irevocabile/definitive, precum, decizia nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2010, şi sentinţa civilă nr. 4625 din 6 iunie 2018 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia A VIII-A conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, în mod vădit neîndoielnic, instanţa de fond nu a manifestat rol activ în aflarea adevărului.

Solicită admiterea cererii de revizuire, astfel cum a fost formulată, să se constate, faptul că, decizia nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2010, intrată în puterea lucrului judecat "(...) vine să asigure, din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotărârilor judecătoreşti ...", anularea sentinţei civile nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, admiterea cererii de chemare în judecată având ca obiect - obligaţia de a face şi obligarea intimatei Camera Deputaţilor să comunice Casei Naţionale de Pensii Publice salariul brut al consilierului parlamentar nivel maxim de salarizare (cls. 79, gradaţia 5), în cuantumul prevăzut în listele funcţiilor din serviciile camerei deputaţilor postată pe pagina de web a Camerei Deputaţilor/secţiunea transparenţa veniturilor de natură salarială.

Intimata CAMERA DEPUTAŢILOR prin SECRETARIATUL GENERAL a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.

Preliminar, deşi revizuentul a invocat în drept dispoziţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, ţinând cont că acesta s-a prevalat de contrarietatea de hotărâri şi având în vedere prevederile art. 27 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 potrivit cărora:

"hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul", precum şi pe cele ale art. 513 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, conform cărora:

"cererea de revizuire se soluţionează potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată", prezenta cerere de revizuire va fi analizată din perspectiva motivului reglementat de art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 .

Examinând cererea de revizuire în raport de excepţia de inadmisibilitate, invocată prin întâmpinare de intimata CAMERA DEPUTAŢILOR prin SECRETARIATUL GENERAL, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Temeiul juridic al cererii de revizuire de faţă este reprezentat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi promovată dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Contrarietatea de hotărâri subzistă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) să existe două hotărâri definitive potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul litigiului. b) hotărârile să fie pronunţate în aceeaşi pricină, dar în dosare diferite, existând aşadar între ele tripla identitate de elemente specifică autorităţii de lucru judecat: părţi, obiect, cauză. c) în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia puterii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat, pentru că altfel, dacă instanţa a luat în dezbatere această excepţie şi a respins-o, ea nu mai poate fi reiterată în revizuire, la aceasta opunându-se însăşi puterea de lucru judecat a rezolvării date excepţiei procesuale respective; d) revizuentul să ceară anularea celei de-a doua hotărâri, întrucât instanţa de revizuire nu exercită un control judiciar asupra legalităţii celor două hotărâri potrivnice, ci doar constată dacă ultima a nesocotit puterea de lucru judecat a celei pronunţate mai întâi şi pe acest temei menţine prima hotărâre, anulând-o pe cea de-a doua.

Având în vedere aceste precizări, se constată că raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

În speţă, condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile mai sus citate nu sunt îndeplinite, întrucât cele două hotărâri confruntate nu cuprind dispoziţii potrivnice, au fost pronunţate asupra unor cereri diferite şi nu se poate reţine că ne aflăm în ipoteza unei identităţi de cauză.

Astfel, în primul litigiu care a format obiectul dosarului nr. x/2010, prin decizia civilă irevocabilă nr. 4572 din 7 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, instanţa de control judiciar a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă Camera Deputaţilor prin Secretariatul General.

Prin acţiunea promovată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Camera Deputaţilor prin Secretarul General, solicitase instanţei, ca prin sentinţa pe care o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei să stabilească, să actualizeze şi să comunice Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale cuantumul corect al venitului brut lunar al funcţionarului public parlamentar aflat în activitate, în baza căruia se calculează cuantumul pensiei de serviciu şi obligarea pârâtei la plata diferenţelor nete de 2442 RON, reprezentând pensie de serviciu, cuvenită şi neachitată.

În cel de al doilea litigiu, asupra căruia poartă cererea de revizuire de faţă, care a format obiectul dosarului nr. x/2018, prin sentinţa civilă nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, rămasă definitivă la 20 decembrie 2019, a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, Secretarul General al Camerei Deputaţilor, Preşedintele Camerei Deputaţilor şi a fost respinsă acţiunea formulată împotriva acestor pârâţi ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâta Camera Deputaţilor, ca neîntemeiată.

A fost admisă excepţia lipsei de interes, invocată de pârâta Camera Deputaţilor.

S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii CAMERA DEPUTAŢILOR, SECRETARIATUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAŢILOR, SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DEPUTAŢILOR şi PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, ca lipsită de interes.

Prin acţiunea, care a format obiectul dosarului nr. x/2018, astfel cum aceasta a fost modificată, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul General al Camerei Deputaţilor solicitase instanţei să fie obligată intimata să actualizeze şi să comunice Casei Naţionale de Pensii Publice salariul de bază al consilierului parlamentar coordonator al activităţii de gestionare a bunurilor, funcţie publică parlamentară, asimilată funcţiilor de director, aflaţi în activitate la data înfiinţării Secretariatului General al Camerei Deputaţilor, aşa cum au fost învestiţi în funcţie prin Ordinele emise de la cabinetul Secretarului General sub nr. x din data de 22 iulie 1997, nr. 523 din data de 01 august 1997 şi nr. 591 din data de 03 septembrie 1997, nivel maxim de salarizare/13.374 RON (12.688 RON salariul de bază maxim 686 RON valoarea brută a sporului pentru condiţii vătămătoare conform poz. 6 col. 4 + col. 7 din funcţiilor din serviciile Camerei Deputaţilor la data de 30 septembrie 2017 şi 15.776 RON (13.718 RON salariul de bază maxim + 2.058 RON valoarea brută a sporului pentru condiţii vătămătoare), conform poz. 6 col. 5 + col. 8 din Lista salariilor de bază în cuantum brut lunar - aferent funcţiilor din serviciile Camerei Deputaţilor, începând cu data de 31 martie 2018.

Astfel, pentru situaţia descrisă nu este întrunită cerinţa ca hotărârile să fi fost pronunţate în cazul unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, faţă de cel anterior şi a cărui autoritate de lucru judecat să o încalce.

Este de menţionat că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speţă.

Se impune precizarea faptului că instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii pentru hotărâri potrivnice nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor pretins contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre aceste hotărâri considerate potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat ce rezultă din prima hotărâre, în caz afirmativ procedând la anularea ultimei hotărâri.

O cale extraordinară de atac nu poate fi admisă pentru simplul motiv că instanţa a cărei hotărâre este atacată a apreciat greşit probele sau a aplicat greşit legea, astfel cum arată revizuentul în motivarea cererii sale.

Este de observat că, invocându-se motivul de revizuire vizând contrarietatea de hotărâri, s-au adus în discuţie aspecte de fond ale pricinilor, tinzându-se în realitate la o nouă judecată, situaţie inadmisibilă faţă de dispoziţiile procedurale, dar şi în raport de prevederile art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, cu referire la respectarea principiului securităţii raporturilor juridice.

În mod constant, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluţionat definitiv şi irevocabil, numai în scopul de a obţine o rejudecare a cauzei; revizuirea nu poate avea semnificaţia unui "apel deghizat", ci trebuie să fie justificată numai de circumstanţe esenţiale şi imperative.

De altfel, unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (Cauza Brumărescu contra României, paragraful 61).

Pentru raţiunile înfăţişate, constatând că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ţinând cont şi de prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva sentinţei civile nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva sentinţei civile nr. 1170 din 18 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2018, ca inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2020.