Territorial jurisdiction of salaried claims against public prosecutors’ offices under Civil Procedure Code Article 127

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, secţia I civilă la data de 25.02.2019 sub nr. x/2019 reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, cu citarea în calitate de expert în domeniul discriminării a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, au solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: înlăturarea discriminării (cu privire la salarizare) existente între noi şi specialiştii IT de la instanţe prin obligarea pârâţilor Ministerul Finanţelor Publice în sensul de a aloca sumele necesare, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara să le plătească începând cu data de 23.07.2018 acordarea drepturilor salariale corespunzătoare salarizării de care beneficiază specialiştii IT din raza Curţii de Apel Alba Iulia şi a celorlalte instanţe judecătoreşti; obligarea pârâţilor începând cu data de 23.07.2018 la plata diferenţelor salariale dintre salariul primit şi salariul la care sunt îndreptăţiţi, sume care să fie actualizate cu rata inflaţiei şi la care să se adauge dobânda legală penalizatoare.

Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă prin sentinţa civilă nr. 799/2019 din 03.09.2019 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Hunedoara şi în consecinţă a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Gorj.

În motivarea acestei hotărâri instanţa a reţinut, în esenţă, că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., că prin decizia nr. 7/2016, publicată în M. Of. nr. 461 din 22 iulie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul competent să judece recursul în interesul legii, a stabilit:

"(...) Art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de "grefier", în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti." şi că, reclamanţii sunt încadraţi drept personal auxiliar de specialitate, ca personal asimilat grefierilor, în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, context în care sunt aplicabile dispoziţiile legale mai sus citate.

Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 234/2020 din 11 iunie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, în favoarea Tribunalului Hunedoara; a constatat ivit conflictul de competenţă între Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă, a dispus suspendarea din oficiu a judecării cauzei şi înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

În argumentarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut, în esenţă, că în speţă, reclamanţii A. şi B., la data formulării cererii de chemare în judecată exercitau funcţia de specialişti IT în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Prin decizia nr. 7/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a statuat printre altele că "Art. 127 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de "grefier", în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti".

În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în esenţă că:

"Interpretarea literală a textului art. 127 alin. (3) din C. proc. civ., în sensul aplicării sale doar grefierilor din cadrul instanţelor, nu ar fi posibilă, întrucât textul nu cuprinde o astfel de menţiune, iar interpretarea literală necesită concordanţă deplină între formularea textului interpretat şi cazurile din practică ce se încadrează în ipoteza normei.

De vreme ce art. 127 alin. (3) din C. proc. civ. nu distinge între grefierii din cadrul instanţelor şi cei din cadrul parchetelor, în virtutea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. se aplică în egală măsură grefierilor de la instanţe şi celor de la parchete.

Dacă la această concluzie se adaugă faptul că în cadrul parchetelor funcţionează atât procurori, cât şi grefieri, sintagma utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 127 alin. (3) din C. proc. civ. "se aplică în mod corespunzător" trebuie înţeleasă ca referindu-se la desfăşurarea activităţii în cadrul unei unităţi de parchet ce funcţionează pe lângă instanţa arătată la alin. (1), indiferent dacă este vorba despre un procuror sau un grefier.

Argumentul potrivit căruia art. 127 alin. (3) din C. proc. civ. este o normă cu caracter special care este de strictă interpretare, ceea ce exclude o interpretare extensivă, nu subzistă câtă vreme textul nu exclude expres de la aplicare nicio categorie de grefieri, iar obligaţia de păstrare a aparenţei de imparţialitate se impune şi în raport cu grefierii care funcţionează la parchetele de pe lângă instanţe.

Ca atare, noţiunea de "grefier" din cuprinsul art. 127 alin. (3) din C. proc. civ. trebuie interpretată ca referindu-se şi la personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti".

Prin urmare, interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dispoziţiilor art. 127 alin. (3) din C. proc. civ. a vizat strict calitatea de grefier la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti şi nu pe aceea de specialist IT, aşa cum a reţinut instanţa de trimitere.

Această interpretare s-a impus pentru a se stabili dacă noţiunea de grefier din conţinutul art. 127 alin. (2) indice 1 C. proc. civ. se aplică în mod corespunzător şi în cazul grefierilor de la parchetele de pe lângă instanţe, fără ca textul respectiv să vizeze şi noţiunea de "specialişti IT", această din urmă categorie nefiind asimilată grefierilor.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă şi Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 136 alin. (4) din C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, instanţa supremă reţine că în prezenta cauză este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

În cauza dedusă judecăţii, instanţa a fost învestită să se pronunţe asupra cererii reclamanţilor privind unele drepturi de natură salarială.

Potrivit art. 127 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1074 din 18.12.2018, aplicabil litigiului având în vedere data începerii procesului (25.02.2019):

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. (21) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.".

Pornind de la aceste texte de lege, Înalta Curte reţine că reclamanţii au calitatea de personal auxiliar de specialitate, ca personal asimilat grefierilor în cadrul Parchetului pe de lângă Tribunalul Hunedoara, iar pârâţii chemaţi în judecată sunt Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

În aplicarea prevederilor art. 127 C. proc. civ. se reţine că interesul ocrotit prin această normă legală este unul general, anume apărarea prestigiului şi imparţialităţii justiţiei, garanţie instituţională a dreptului la un proces echitabil, prin care sunt oferite pârghiile necesare pentru înlăturarea oricăror suspiciuni care ar plana asupra imparţialităţii instanţei la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul, procurorul, asistentul judiciar sau grefierul.

Având în vedere că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sunt aplicabile atât în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, cât şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor, rezultă că atunci când parchetul de pe lângă instanţa competentă, potrivit legii, are calitatea de parte în proces devine incident unul dintre cazurile de competenţă teritorială facultativă.

Trebuie amintit şi că, prin decizia nr. 7/2016 pronunţată de I.C.C.J. în recurs în interesul legii, s-a stabilit că art. 127 alin. (1) şi (3) trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de "grefier", în sensul că este aplicabil şi în cazul reclamanţilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate la parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti.

Reclamanţii îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, creându-se astfel premisele unor suspiciuni de soluţionare cu părtinire a cauzei, din pricina calităţii părţilor.

Or, aşa cum a reţinut şi instanţa de contencios constituţional prin decizia nr. 290/26.04.2018, raţiunea reglementării cuprinse în art. 127 C. proc. civ. constă tocmai în evitarea naşterii unor astfel de suspiciuni.

În aceste condiţii, competenţa revine uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi competentă, potrivit legii.

Curtea de Apel Craiova, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Gorj, este una dintre curţile de apel aflate în vecinătatea Curţii de Apel Alba Iulia, în circumscripţia căreia se află atât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia cât şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, pârâţi în prezenta cauză.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (2)1, raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2020.