Prematurity exception admitted; appeal against interlocutory annulment ruling quashed as premature, arbitration annulment proceedings to continue.

Şedinţa publică din data de 30 iulie 2020

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin hotărârea arbitrală cu nr. 05 din 1.07.2019 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim şi Fluvial de pe lângă Fundaţia Cardinal Points, au fost respinse excepţiile formulate prin întâmpinare de pârâtul A., privind lipsa calităţii de reprezentant al Asociaţiei de proprietari Str. x 108A, lipsa calităţii procesuale active a S.C. B. S.A, reprezentată prin Director General C. şi prescripţia extinctivă a acţiunii privind obligarea pârâtului la plata sumei de 2918,80 RON, cu titlu de penalităţi la plata sumelor restante sau plătite cu întârziere corespunzătoare debitului principal, aferente perioadei 09.2001-02.2019. A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia de proprietari Str. x 108A, reprezentată legal de Preşedinte D., având ca administrator S.C. B. S.A., reprezentată prin Director General C., în contradictoriu cu pârâtul A.. S-a constatat că pârâtul A. a achitat conform chitanţei seria x nr. 111/15.04.2019, suma de 700 RON, cu titlu de restanţe la plata cheltuielilor de întreţinere aferente perioadei 01.2019-02.2019 pentru datoriile înregistrate, în calitate de proprietar, al apartamentului numărul x, situat în Iaşi. A fost obligat pârâtul A. să plătească către reclamanta Asociaţia de proprietari Str. x 108A, suma de 2918,80 RON, cu titlu de penalităţi la plata sumelor restante sau plătite cu întârziere corespunzătoare debitului principat, aferente, perioadei 09.2001-02.2019. A fost admisă, cererea reclamantei Asociaţiei de proprietari Str. x, de obligarea pârâtului A. la plata cheltuielilor arbitrale. A fost obligat pârâtul A. la plata cheltuielilor arbitrale în cuantum de 170 RON, reprezentând taxă arbitrală, către reclamanta E..

Împotriva acestei hotărâri a formulat acţiune în anulare pârâtul A..

Prin hotărârea nr. 2 din 22 ianuarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, a fost admisă acţiunea în anulare formulată de A. împotriva hotărârii arbitrale nr. 05/1.07.2019 din dosarul cu nr. x/2019 a Curţii de Arbitraj Comercial, Maritim şi Fluvial de pe lângă Fundaţia Cardinal Points, hotărâre care a fost anulată şi a fost stabilit termen pentru administrarea de probe şi judecata fondului la 12.02.2020.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs recurenta-pârâtă E. - prin administrator S.C. B. S.A. susţinându-se că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a art. 2500 şi 2506 alin. (3) C. civ., criticile vizând fondul cauzei.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Înalta Curte, în temeiul art. 248 C..proc.civ., analizând excepţia de prematuritate a recursului invocată din oficiu, o va admite pentru următoarele considerente:

Recursul formulat în cauză vizează o hotărâre intermediară prin care a fost anulată sentinţa arbitrală şi s-a stabilit termen pentru administrarea de probe în vederea soluţionării fondului. Aşadar, hotărârea atacată este o hotărâre cu caracter intermediar/premergător, având menirea de a pregăti soluţionarea fondului cauzei, fiind supusă căii de atac a recursului doar odată cu sentinţa prin care se soluţionează fondul acţiunii în anulare.

Conform art. 613 C. proc. civ. alin. (3) lit. B), text de lege aplicabil situaţiei deduse judecăţii, instanţa învestită cu acţiunea în anulare a sentinţei arbitrale, admiţând acţiunea, va anula hotărârea arbitrală iar dacă, pentru a hotărî în fond este nevoie de probe, curtea se va pronunţa în fond după administrarea lor. În această situaţie curtea va pronunţa mai întâi hotărârea de anulare şi, după, administrarea probelor, hotărârea asupra fondului.

Faţă de caracterul ei intermediar, hotărîrea curţii de anulare a hotărârii tribunalului arbitral fără a se evoca fondul, cu reţinerea cauzei spre judecare, nu are o existenţă autonomă, ci face parte din succesiunea de hotărâri ce survin în cursul rezolvării pricinii, astfel că, atâta timp cât nu a fost epuizată examinarea acţiunii în anulare, prin pronunţarea hotărârii definitive asupra fondului pricinii, calea de atac a recursului nu se poate exercita.

Regula unicităţii de exercitare a căii de atac face de neconceput fragmentarea fazei procesuale a judecării acţiunii în anulare, încât şi sub acest aspect prima hotărâre a curţii, de anulare a hotărârii atacate, cu reţinerea cauzei spre judecare, nu poate fi examinată de instanţa superioară de control judiciar, în recurs, decât odată cu sentinţa finală, dată asupra fondului.

În acest context, Înalta Curte reţine şi incidenţa art. 457 alin. (2) C. proc. civ. în conformitate cu care, menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege, ca atare menţiunea din cuprinsul hotărârii atacate cu privire la posibilitatea exercitării recursului nu are niciun efect.

În raport de considerentele reţinute, Înalta Curte va admite excepţia de prematuritate şi va respinge ca prematur recursul declarat de recurenta-pârâtă E. - prin administrator S.C. B. S.A. împotriva hotărârii nr. 2 din 22 ianuarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia de prematuritate.

Respinge ca prematur recursul declarat de recurenta-pârâtă E. - prin administrator S.C. B. S.A. împotriva hotărârii nr. 2 din 22 ianuarie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 iulie 2020.