Negative conflict of jurisdiction: Insolvency judge assigned competence for tax enforcement challenge against insolvent entity, overriding lower courts' declinations
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, determining that the Galați County Court had material competence to hear the case, thereby overriding the lower instances' declinations. The dispute arose from an execution challenge filed by a judicial administrator of an insolvent company against a tax authority's coercive enforcement measures for budgetary claims, where previous courts had erroneously declined jurisdiction based on either territorial residence or a misapplication of the Insolvency Law versus the Fiscal Procedure Code. The court relied on the doctrine that insolvency proceedings are special collective enforcement procedures that derogate from general fiscal recovery rules (*specialia generalibus derogant*), citing recent unitary interpretations that assign material competence for such challenges to the insolvency judge (judecător-sindic) under the Insolvency Law, rather than to ordinary civil courts.
Legislator headnote
AI generatedart. 134 C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction: Insolvency judge assigned competence for tax enforcement challenge against insolvent entity, overriding lower courts' declinations: Apreciind că executarea silită iniţiată asupra debitoarei nu priveşte procedura insolvenţei, a evocat dispoziţiile art. 260 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură fiscală şi a subliniat că din interpretarea acestora reiese că judecătoria pe raza căreia se află organul de executare este competentă să soluţioneze contestaţia la executare, iar nu judecătorul sindic, deoarece competenţele judecătorului sindic sunt strict limitate la dispoziţiile art. 45 alin. (2) din Legea 85/2014.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 24 iulie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 03.06.2019, sub nr. x/2019, contestatoarea S.C. A. S.R.L., reprezentată prin administrator judiciar CITR Filiala Galaţi S.P.R.L., a formulat în contradictoriu cu intimata A.J.F.P. Galaţi o contestaţie la executare împotriva executării silite demarate în cadrul dosarului de executare nr. x.
Prin sentinţa civilă nr. 5797/09.10.2019, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi, reţinând că sediul social al debitoarei se afla, la momentul sesizării organului de executare, în Galaţi.
Dosarul a fost înregistrat la 17.10.2019 pe rolul Judecătoriei Galaţi, care, prin sentinţa nr. 6983/21.11.2019, a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, reţinând, în esenţă, că cererea este aferentă procedurii reglementate de Legea nr. 85/2014, deci o executare silită specială de competenţa tribunalului.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Galaţi la data de 28.11.2019.
Prin sentinţa civilă nr. 79/05.03.2020, Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă; totodată, a dispus suspendarea judecăţii cauzei, conform art. 134 C. proc. civ.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut, în esenţă, că instanţa a fost învestită cu o contestaţie la executare introdusă de o societate în insolvenţă prin administratorul judiciar şi vizează executarea silită a unor creanţe bugetare.
Apreciind că executarea silită iniţiată asupra debitoarei nu priveşte procedura insolvenţei, a evocat dispoziţiile art. 260 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură fiscală şi a subliniat că din interpretarea acestora reiese că judecătoria pe raza căreia se află organul de executare este competentă să soluţioneze contestaţia la executare, iar nu judecătorul sindic, deoarece competenţele judecătorului sindic sunt strict limitate la dispoziţiile art. 45 alin. (2) din Legea 85/2014.
A mai reţinut Tribunalul Galaţi că toate instanţele care s-au pronunţat anterior au fost în eroare asupra sediului social al debitoarei, care nu este în Galaţi, ci în Bucureşti, str. x bis. De asemenea, a precizat că prin sentinţa nr. 7499/16.10.2015 a Tribunalului Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/2015, s-a deschis procedura generală a insolvenţei împotriva S.C. A. S.R.L., astfel că şi în ipoteza în care acţiunea este considerată contestaţie la executare şi în cea în care se apreciază că este o cerere aferentă Legii nr. 85/2014, competenţa nu aparţine Tribunalului Galaţi.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte reţine următoarele:
S.C. A. S.R.L. - societate în insolvenţă, reprezentată prin administrator judiciar CITR Filiala Galaţi S.P.R.L., a învestit instanţa cu o contestaţie la executare, prin care se contestă somaţia de plată nr. x/17.05.2019 a A.N.A.F. - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice şi toate măsurile de executare silită efectuate în baza titlului executoriu nr. x/17.05.2019 emis în dosarul de executare nr. x.
Conflictul de competenţă a fost generat de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 85/2014 şi Codului de procedură fiscală, sub aspectul instanţei competente material să soluţioneze contestaţia la executarea începută de creditorii bugetari în temeiul dispoziţiilor art. 143 din Codul de procedură fiscală.
Judecătoria Galaţi a apreciat că cererea este aferentă procedurii reglementate de Legea nr. 85/2014, vizând o executare silită specială de competenţa tribunalului, iar Tribunalul Galaţi a reţinut că executarea silită iniţiată asupra debitoarei nu priveşte procedura insolvenţei, astfel că, aşa cum reiese din interpretarea dispoziţiilor art. 260 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură fiscală, judecătoria pe raza căreia se află organul de executare este competentă să soluţioneze contestaţia la executare, iar nu judecătorul sindic.
Aşa cum s-a dezlegat cu valoare de principiu prin Decizia nr. 28/16.04.2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, "atât legea insolvenţei, cât şi Codul fiscal conţin dispoziţii cu caracter special, fiecare având însă propriul domeniu de reglementare, dar, în condiţiile în care la procedura colectivă, egalitară şi concursuală a insolvenţei participă toţi creditorii, inclusiv creditorii bugetari, aceştia trebuie să se supună prevederilor legii insolvenţei în procesul de realizare a creanţei. În aceste condiţii se poate aprecia că în cursul acestei proceduri speciale de insolvenţă nu mai pot fi aplicate, în ceea ce priveşte realizarea creanţelor, dispoziţiile contrare dintr-o altă lege, chiar dacă aceasta reglementează o procedură de stabilire a creanţelor fiscale, aşa cum este Codul fiscal. Concursul dintre legea specială şi legea generală se rezolvă în favoarea primei, conform principiului specialia generalibus derogant. Codul fiscal reglementează procedura generală de stabilire a creanţelor fiscale şi de recuperare a creanţelor fiscale împotriva debitorilor care nu se află în situaţii speciale, cum este procedura de insolvenţă, iar Legea nr. 85/2006 reglementează procedura specială de realizare a tuturor creanţelor, inclusiv a creanţelor fiscale faţă de un debitor în insolvenţă."
Pe de altă parte, instanţa supremă subliniază că procedura insolvenţei este o procedură execuţională, care are caracter concursual, colectiv şi egalitar, astfel că recunoaşterea dreptului unuia sau unora dintre creditori de a purcede la executări silite individuale contravine eo ipso scopului şi caracteristicilor procedurii.
În aceeaşi ordine de idei, se cuvine menţionat că o executare silită de drept comun, prin executori judecătoreşti şi/sau fiscali, a unei societăţi asupra cărora s-a deschis procedura instituită de Legea nr. 85/2014 ar aduce atingere dispoziţiilor art. 163 alin. (3) din acest act normativ, care consacră caracterul unic şi intangibil al contului de insolvenţă.
Prin decizia nr. 17/20.07.2020, nepublicată încă în Monitorul Oficial al României la data pronunţării prezentei hotărâri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a stabilit că "în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi art. 45 alin. (2) teza I din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, art. 260 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură fiscală, art. 651 alin. (1), art. 714 alin. (1) şi art. 719 alin. (1) şi (7) din C. proc. civ., competenţa materială de soluţionare a contestaţiilor privind executarea silită începută de creditorii bugetari în temeiul dispoziţiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 aparţine judecătorului-sindic învestit cu procedura de insolvenţă în care se formulează respectivele contestaţii, potrivit art. 45 alin. (1) lit. r) şi alin. (2) din Legea nr. 85/2014. În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi art. 45 alin. (2) teza I din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, art. 260 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură fiscală, art. 651 alin. (1), art. 714 alin. (1) şi art. 719 alin. (1) şi (7) din C. proc. civ., competenţa materială de soluţionare a contestaţiilor privind executarea silită începută de creditorii bugetari în temeiul dispoziţiilor art. 143 alin. (1) teza finală din Legea nr. 85/2014 aparţine judecătorului-sindic învestit cu procedura de insolvenţă în care se formulează respectivele contestaţii, potrivit art. 45 alin. (1) lit. r) şi alin. (2) din Legea nr. 85/2014."
Având în vedere considerentele expuse mai sus, competenţa soluţionării contestaţiei la executare aparţine judecătorului sindic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iulie 2020.