Jurisdiction over restitution of voluntary enforcement sums as labor conflict barred by res judicata
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by definitively assigning competence to the Bicaz Court of First Instance, dismissing the claims of the Bucharest Court of Appeal, Section VIII for Labor and Social Security Conflicts, and remanding the file for continuation of proceedings. The dispute arose from a claim by a national railway company against a former employee for the recovery of an undue payment (3,075 RON) incurred during a voluntary enforcement procedure, with the lower courts conflicting on whether the matter constituted a labor dispute subject to specialized appellate jurisdiction or a general civil matter subject to territorial jurisdiction of the employer's headquarters. Deciding that the core legal question—whether the restitution of assets from voluntary enforcement could be litigated as a new labor conflict—was already settled by the res judicata authority of a prior final decision from the Bucharest Court of Appeal, the Supreme Court applied Article 135(4) and Article 430 of the Code of Civil Procedure to determine that the labor-specific jurisdiction was inapplicable due to the preclusion of the underlying legal issue, thereby affirming the general jurisdiction of the first-instance court.
Legislator headnote
AI generatedart. 134 C. proc. civ, art. 136 alin. (4) din C. proc. civ, art. 430 alin. (1) C. proc. civ, art. 430 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Jurisdiction over restitution of voluntary enforcement sums as labor conflict barred by res judicata: The dispute arose from a claim by a national railway company against a former employee for the recovery of an undue payment (3,075 RON) incurred during a voluntary enforcement procedure, with the lower courts conflicting on whether the matter constituted a labor dispute subject to specialized appellate jurisdiction or a general civil matter subject to territorial jurisdiction of the employer's headquarters. Deciding that the core legal question—whether the restitution of assets from voluntary enforcement could be litigated as a new labor conflict—was already settled by the res judicata authority of a prior final decision from the Bucharest Court of Appeal, the Supreme Court applied Article 135(4) and Article 430 of the Code of Civil Procedure to determine that the labor-specific jurisdiction was inapplicable due to the preclusion of the underlying legal issue, thereby affirming the general jurisdiction of the first-instance court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the Supreme Court's final order to establish competence in favor of the Bicaz Court of First Instance.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 iulie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bicaz sub nr. x/2019 din 11.06.2019, reclamanta C.F.R. Iaşi a solicitat obligarea pârâtului A. la plata sumei de 3075 RON reprezentând sumă nedatorată încasată de la reclamantă în calitate de angajator; obligarea la plata dobânzii legale de la data pronunţării sentinţei şi până la restituirea efectivă a debitului restant; obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta acţiune.
Judecătoria Bicaz, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 963 din 22 octombrie 2019, a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Bicaz şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
În motivarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut, în esenţă, că obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de soluţionarea unui conflict cu privire la recuperarea unui prejudiciu suferit de societatea reclamantă prin fapta pârâtului - angajat al societăţii la data producerii accidentului, iar acest tip de litigiu se încadrează în categoria litigiilor de muncă.
S-a considerat că întrucât potrivit art. 284 alin. (2) din Codul muncii, din punct de vedere teritorial este competentă instanţa de la domiciliul reclamantului, şi având în vedere faptul că reclamantul are sediul în Bucureşti, instanţa a reţinut faptul că în cauză competenţa de soluţionare revine Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 641din 03 martie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucuresti - sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, în baza art. 134 C. proc. civ. a suspendat judecarea cauzei şi a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
În argumentarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut, în esenţă, că instituţia întoarcerii executării este deopotrivă incidentă atât în situaţia plăţii efectuate în cadrul unei proceduri de executare silită, cât şi în ipoteza executării voluntare de către debitor a unui titlu executoriu nedefinitiv, dar constrâns de notificarea creditorului, ipoteză în care se găsesc părţile cauzei.
Prin urmare, restabilirea situaţiei anterioare executării se poate face numai în procedura prevăzută lege şi în faţa instanţei expres stabilite de legiuitor, fără a se putea nesocoti aceste reguli prin declanşarea unui nou conflict de muncă de către angajator împotriva salariatului.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Bicaz şi Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 136 alin. (4) din C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Bicaz, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. Bucureşti, prin Sucursala Regională CF Iaşi, a solicitat obligarea pârâtului A., la plata sumei de 3.075lei reprezentând sumă nedatorată încasată de la societate şi a dobânzii legale aferente acestei sume calculată de la data pronunţării sentinţei şi până la restituirea efectivă a debitului restant.
Anterior promovării prezentei acţiuni, Înalta Curte, constată că în dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Bicaz, având acelaşi obiect, întemeiat pe dispoziţiile art. 256 din Codul Muncii, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a pronunţat decizia civilă nr. 2290 din 22 aprilie 2019 prin care a statuat cu autoritate de lucru judecat că "restabilirea situaţiei anterioare executării se poate face numai în procedura prevăzută de lege şi în faţa instanţei expres stabilită de legiuitor, fără a se putea nesocoti aceste reguli prin declanşarea unui nou conflict de muncă de către angajator împotriva salariatului.".
Potrivit art. 430 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată".
De asemenea, conform art. 430 alin. (2) C. proc. civ., "autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă".
Prin raportare la aceste texte lege, instanţa supremă constată că, prin decizia civilă nr. 2290 din 22 aprilie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a statuat cu autoritate de lucru judecat asupra chestiunilor tranşate şi nu mai pot face obiectul unei alte analize.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bicaz.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 iulie 2020.