Conflict of jurisdiction resolved in favor of plaintiff's chosen forum for place of performance in asphalt mixing plant sale dispute

Şedinţa publică din data de 23 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 12.06.2019, îpe rolul Tribunalului Bistriţa - Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.R.L. la plata sumei de 260.400 EUR - reprezentând penalităţi de întârziere prevăzute de contractul de vânzare cumpărare nr. x/16.04.2018, respectiv 0,1% din preţul bunului pe fiecare zi de întârziere calculate de la împlinirea termenului la care trebuia pusă în funcţiune Staţia de betoane, respectiv din data de 21.08.2018 şi până la data încheierii Procesului Verbal de Predare primire/recepţie şi acceptare şi a Protocolului de Instalare şi de punere în funcţiune a Staţiei, respectiv până în data de 26.03.2019; contravalorii prejudiciului adus societăţii prin neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de instalare şi predare a staţiei de betoane la termenul stabilit în contract, prejudiciu constând în profitul nerealizat, începând cu data de 21.08.2018 (termenul limită de predare şi punere în funcţiune) şi până la data de 26,03,2019 când a fost predată efectiv staţia (cu obiecţiuni) prejudiciu care va fi stabilit printr-o expertiză contabilă pe care o va solicita în cauză. Cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul Bistriţa - Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 285/2019 din 10 decembrie 2019, a respins excepţia necompetenţei materiale sub aspect funcţional; a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Ilfov.

În motivarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut, în esenţă, că cererea reclamantei nu se circumscrie unei cereri privind executarea unui contract, deoarece nu se tinde la obţinerea îndeplinirii unei obligaţii contractuale, ci doar obligarea pârâtei la plata de daune interese cu scopul acoperirii unui pretins prejudiciu cauzat reclamantei şi în consecinţă devin incidente dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., raportat la sediul pârâtei - Otopeni, str. x, Jud. Ilfov, context în care competent din punct de vedere teritorial este Tribunalul Ilfov, în a cărei rază teritorială îşi are sediul pârâta.

Tribunalul Ilfov, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 843/2020 din 03 iunie 2020, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Ilfov, invocată de reclamantă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistriţa - Năsăud; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În argumentarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 1 Cap. VI din contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părţi termenul de livrare precum şi locul livrării obiectului contractului sunt cele prevăzute în Anexa 1din contract potrivit cărora părţile au stabilit că adresa de livrare este loc. Livezile, jud. Bistriţa Năsăud.

Prin urmare, tribunalul a apreciat că norma de competenţă teritorială aplicabilă în speţa de faţă, având în vedere voinţa reclamantului care a ales ca instanţa de soluţionare a cauzei, este cea prevăzută art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Ilfov, secţia civilă, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 136 alin. (4) din C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Bistriţa Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată care formează obiectul prezentei cauze s-a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 260.400 Euro cu titlu de penalităţi de întârziere prevăzute de contractul de vânzare cumpărare nr. x/16.04.2018, pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de instalare şi predare a staţiei de betoane la termenul stabilit.

Potrivit argumentelor prezentate în susţinerea acţiunii, penalităţile sunt solicitate în temeiul clauzei stipulate la art. 8.1 din contractul nr. x/16.04.2018 conform căruia " întârzierea predării (totale/parţiale) şi/sau a instalării bunului faţă de termenul precizat din contract, din alte cauze decât forţa majoră, atrage în sarcina vânzătorului penalităţi de întârziere de 0,1% din preţul Bunului pe fiecare zi de întârziere.".

Astfel, se constată că, motivul pentru care se solicită obligarea pârâtei la plata de despăgubiri îl reprezintă nerealizarea obiectului contractului nr. x/16.04.2018 care constă, conform art. 1 din contract şi anexa nr. 1, în vânzarea-cumpărarea Staţiei de preparat mixturi asfaltice Benninghoven Tip ECO 2000.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în prezentul litigiu, sunt aplicabile dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., art. 113 alin. (1) pct. 3 C. C. proc. civ. şi art. 116 C. proc. civ.

Art. 107 C. proc. civ. instituie regula generală de stabilire a competenţei teritoriale, prevederile alin. (1) statuând în sensul introducerii cererii de chemare în judecată la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract.

Aceste ultime dispoziţii reprezintă norma ce reglementează competenţa teritorială în materia executării contractului, fiind aplicabile în mod alternativ cu prevederile art. 107 C. proc. civ., în funcţie de opţiunea reclamantului, exprimată prin introducerea cererii de chemare în judecată la una dintre instanţele competente teritorial.

Înalta Curte constată că, în cauză, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată care vizează executarea contractului, competenţa teritorială este alternativă fiind deopotrivă competente să soluţioneze cauza instanţa de la locul prevăzut în contract pentru executarea contractului şi instanţa de la domiciliul pârâtului.

În litigiul pendinte, Tribunalul Bistriţa - Năsăud este instanţa de la locul prevăzut în contract pentru executarea contractului, fiind instanţa în circumscripţia căreia se află locul executării obligaţiilor pentru neexecutarea cărora se solicită angajarea răspunderii contractuale a pârâtei, respectiv localitatea loc. Livezile din jud. Bistriţa-Năsăud, potrivit art. 3 şi anexa nr. 1 din contract.

Conform art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În speţă, reclamanta a ales să sesizeze instanţa de la locul executării contractului, şi, în consecinţă, prin alegerea făcută de aceasta, în considerarea dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ. care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanţe, însă cu condiţia ca acestea să fie deopotrivă competente, a învestit în mod legal Tribunalul Bistriţa - Năsăud cu soluţionarea cauzei, stabilind în mod definitiv competenţa teritorială în favoarea acesteia.

Prin urmare, această instanţă nu mai putea să dispună, nici din oficiu şi nici la solicitarea pârâtului, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei competente alternativ, respectiv cea de la domiciliul pârâtei, fără a încălca voinţa reclamantei.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistriţa - Năsăud, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistriţa - Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 iulie 2020.