Inadmissibility of recourse against final order denying provisional suspension of enforcement pending appeal

Şedinţa publică din data de 16 iulie 2020

Asupra recursului formulat:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de apel formulată împotriva sentinţei civile nr. 360/20.03.2019 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. x/2017, pârâtul apelant Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Caraş-Severin a solicitat instanţei, în temeiul art. 450 C. proc. civ., să dispună şi suspendarea executării sentinţei apelate până la soluţionarea apelului.

Curtea de Apel Timişoara, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale prin încheierea civilă din 05 august 2019 a amânat judecarea cauzei la 12 septembrie 2019, termen pentru care se va verifica înregistrarea pe rolul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie a sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2018, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept ce formează obiect de discuţie şi în prezenta cauză; a respins cererea de suspendare a executării sentinţei civile nr. 360/20.03.2019 pronunţată de Tribunalul Caraş Severin în dosarul nr. x/2017 formulată de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Caraş Severin.

Împotriva încheierii din 05 august 2019 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale recurentul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN a declarat recurs.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Recurentul susţine că sunt îndeplinite toate condiţiile cerute de lege pentru pronunţarea suspendării până la soluţionarea apelului de către Curtea de Apel Timişoara.

Suspendarea executării nu aduce niciun prejudiciu reclamantului, deoarece suma se va actualiza cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, iar dintr-un alt punct de vedere solicită ca instanţa să aibă în vedere cuantumul pensiei de serviciu.

Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate în sensul admiterii cererii de suspendare a executării silite până la soluţionarea apelului de către Curtea de Apel Timişoara.

Înalta Curte a luat în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu referire la prevederile art. 450 alin. (5) C. proc. civ., raportat la art. 719 alin. (7) C. proc. civ., asupra căreia a reţinut următoarele:

În cauză, se constată că obiectul prezentului recurs este reprezentat de o încheiere pronunţată de instanţa de apel în temeiul dispoziţiilor art. 450 alin. (1) C. proc. civ., prin care instanţa a respins cererea de suspendare a executării sentinţei sentinţei civile nr. 360 din 20 martie 2019 pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin formulată de pârâtul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Caraş-Severin.

Prin cererea de apel, potrivit dispoziţiilor art. 450 alin. (5) C. proc. civ. pârâtul apelant Inspectoratul de Jandarmi Caraş Severin a solicitat suspendarea executării sentinţei civile nr. 360 din data de 20 martie 2019 pronunţată de Tribunalul Caraş Severin în dosarul nr. x/2017, până la soluţionarea apelului declarat împotriva acesteia.

În temeiul dispoziţiilor art. 450 alin. (1) suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecăţii în apel.

Potrivit art. 450 alin. (5) C. proc. civ., până la soluţionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată provizoriu, prin ordonanţă preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinţei prevăzute la alin. (4).

Prin decizia nr. 8/2015 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 539 din 20 iulie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 450 alin. (5) raportat la art. 997 şi art. 719 alin. (7) C. proc. civ., cererea de suspendare provizorie nu este suspusă niciunei căi de atac.

Considerentele instanţei supreme au reţinut faptul că legiuitorul face trimitere la procedura ordonanţei preşedinţiale, reglementată de dispoziţiile art. 997 şi următoarele C. proc. civ., norma specială urmând să fie coroborată cu dispoziţiile ce constituie dreptul comun în materia ordonanţei preşedinţiale.

De asemenea s-a statuat în sensul că reglementarea din art. 450 C. proc. civ. privind suspendarea executării provizorii a hotărârilor de primă instanţă nu diferă ca finalitate de suspendarea aceleiaşi hotărâri în baza altor titluri executorii.

Suspendarea prevăzută de art. 450 alin. (5) C. proc. civ. presupune adoptarea de măsuri urgente, cu caracter provizoriu, respectiv până la soluţionarea cererii de suspendare a executării prevăzută de alin. (3) al textului, făcând referire expresă la dispoziţiile art. 719 alin. (7) din C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materia suspendării provizorii a executării silite.

Potrivit art. 719 alin. (7) C. proc. civ. instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare, încheierea nefiind supusă niciunei căi de atac.

În consecinţă, se constată că încheierea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri prevăzute de lege.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.

Concluzionând, se reţine că încheierea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., prin raportare la art. 450 alin. (5) raportat la art. 719 alin. (7) C. proc. civ., în consecinţă recursul declarat de recurentul-pârât Inspectoratul De Jandarmi Judeţean Caraş-Severin urmând a fi respins ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia de inadmisibilitate.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârât INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN împotriva încheierii din 05 august 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. şi intimaţii-pârâţi INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE şi MINISTERUL AFACERILOR INTERNE.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iulie 2020.