Competence conflict in wage reclassification suit against judicial institutions resolved by assigning jurisdiction to neighboring court

Şedinţa publică din data de 8 iulie 2020

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, sub dosar nr. x/2019, reclamantele A. şi B., a chemat în judecată pârâţii CURTEA DE APEL ALBA IULIA şi TRIBUNALUL ALBA, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

I. Reîncadrarea şi recalcularea salariului brut lunar, respectiv a indemnizaţiei brute lunare ce i se cuvine ca personal auxiliar de specialitate, prin includerea procentului de 4%, respectiv 8% prevăzut de O.G. nr. 13/2008, precum şi a procentului de 10% prevăzut de Legea nr. 293/2015, respectiv VRS 405 RON +4%+4,5%+10%; rezultând astfel o VRS de 484,18 RON;

II. Obligarea pârâţilor la plata pentru fiecare lună, până la recunoaşterea efectivă a dreptului, a diferenţei dintre venitul la care sunt îndreptăţite şi venitul efectiv plătit, sumă care va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legată penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective, începând cu 3 ani înainte de înregistrarea prezentei acţiuni până la plata efectivă a sumelor cuvenite (diferenţiat până la 1 decembrie 2015 şi după 1 decembrie 2015, dar şi pentru viitor, după intrarea în vigoare a Legii cadru de salarizare nr. 153/2017, prin care se abrogă Legea cadru nr. 284/2010) până la 1.08.2017 şi respectiv 01.09.2017 (data pensionării);

III. Obligarea pârâtului Tribunalul Alba să rectifice adeverinţele emise la data pensionării fiecăreia 1 august 2017 şi respectiv 1 septembrie 2017 şi să emită pentru fiecare o adeverinţă tip conform Legii nr. 567/2004 aşa cum a fost completată prin Legea nr. 130/2015 şi normele de aplicare, cu valoarea de referinţă sectorială de 484,18.

Prin sentinţa civilă nr. 5/2020 din 14 ianuarie 2020, pronunţată de Tribunalul Alba, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a reţinut incidenţa art. 127 din C. proc. civ. şi a deciziei Curţii Constituţionale nr. 290/2018, motiv pentru care a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cereri în favoarea Tribunalului Mureş, instanţă învecinată cu instanţa ce a fost sesizată iniţial de reclamanţi, raportat la pârâţii chemaţi în judecată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la data de 18 februarie 2020, iar prin încheierea din data de 28 mai 2019 a fost disjunsă cauza şi s-a dispus formarea unui nou dosar cu numărul x/2020, având ca reclamantă pe numita B. şi pârâţii Curtea de Apel Alba-Iulia şi Tribunalul Alba.

Totodată, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale în prezentul dosar, având ca reclamantă pe A., în contradictoriu cu pârâţii CURTEA DE APEL ALBA IULIA şi TRIBUNALUL ALBA şi a dispus amânarea pronunţării asupra excepţiei invocate la 10 iunie 2020.

Prin sentinţa civilă nr. 320 din 10 iunie 2020, Tribunalul Mureş, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de A., în favoarea Tribunalului Alba; a constatat că s-a ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

În motivarea acestei sentinţe, s-a reţinut, în esenţă, că Legea nr. 310/2018 a introdus noua prevedere, cea de la alin. (2)1 a art. 127 C. proc. civ., reglementând şi situaţia în care instanţa judecătorească este chemată în judecată în calitate de pârâtă, cum este cazul în speţă, şi făcând trimitere la dispoziţiile alin. (1) şi (2), fiind avută în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 290/2018 prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de reclamantă/pârâtă.

Astfel în ipoteza de faţă instanţele de judecată fiind chemate în judecată ca pârâte, reclamanta avea posibilitatea de a sesiza şi instanţa de judecată competentă, respectiv Tribunalul Alba, norma de competenţă fiind, în acest caz de ordin privată, soluţia rezultă din formularea art. 127 alin. (2) C. proc. civ. care prevede că reclamantul "poate sesiza" una din instanţele indicate de acest text de lege.

Prin urmare, tribunalul a constatat că în prezenta cauză competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată aparţine Tribunalului Alba ca instanţă în mod legal sesizată de către reclamanta A. în baza dispoziţiilor art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., prin alegerea făcută de către reclamantă, Tribunalul Alba devenind exclusiv competent în soluţionarea cauzei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 22 iunie 2020, sub acelaşi număr de dosar.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din noul C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Mureş competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 133 pct. 2 C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că, cele două instanţe - Tribunalul Alba şi Tribunalul Mureş - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, că declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi că cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Cu titlu prealabil, instanţa supremă reţine că în prezenta cauză este aplicabil C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 (publicată în Monitorul Oficial nr. 1074 din 18 decembrie 2018), întrucât acţiunea a fost introdusă la 19 iulie 2019, ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Totodată, conform art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ., "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz", iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol, "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor".

Pornind de la aceste texte de lege, instanţa supremă reţine că reclamanta A. a făcut parte din personalul auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Alba, iar pârâţii chemaţi în judecată sunt CURTEA DE APEL ALBA IULIA şi TRIBUNALUL ALBA.

Având în vedere că dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sunt aplicabile atât în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, cât şi în cazul judecătorilor, procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor, rezultă că atunci când instanţa competentă, potrivit legii, are calitatea de parte în proces devine incident unul dintre cazurile de competenţă teritorială facultativă.

Astfel, în raport de prevederile art. 127 alin. (1), raportat la alin. (2)1 şi 3 C. proc. civ., calitatea de pârât a Tribunalului Alba exclude competenţa de soluţionare a cauzei de către această instanţă.

Prin urmare, competenţa de soluţionare a cauzei revine uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi competentă, potrivit legii.

De vreme ce Curtea de Apel Târgu Mureş, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Mureş, este una dintre curţile de apel aflate în vecinătatea Curţii de Apel Alba Iulia, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Alba, rezultă că Tribunalul Mureş este competent teritorial să soluţioneze cauza dedusă judecăţii.

În considerarea celor arătate şi în acord cu principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 127 alin. (1), (2)1 şi 3, raportat la art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iulie 2020.