ANRP appeal against inflation indexation of property restitution compensation dismissed; state ordered to update sum and pay costs.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/30.04.2015, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, au solicitat instanţei obligarea pârâtei ca în baza dispoziţiilor art. 10 pct. 2 din Legea nr. 290/2003 combinat cu dispoziţiile art. 18 pct. 5 lit. c) şi art. 18 pct. 6 din Normele de aplicare ale Legii nr. 290/2003 aprobate prin H.G. nr. 1120/30.08.2006 cu modificările aduse prin H.G. nr. 57/16.01.2008, să procedeze la actualizarea sumei de 277.803,94 RON stabilită cu titlu de despăgubiri în favoarea reclamanţilor în baza Legii nr. 290/2003 prin Hotărârea nr. 40/17.122007 a Comisiei Judeţene Cluj pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 - cu indicele de creştere a preţurilor de consum din ultima luna pentru care acest indice a fost publicat de către Institutul Naţional de Statistica, faţă de luna decembrie a anului anterior, şi pe cale de consecinţă, obligarea pârâtei să le vireze suma reprezentând diferenţa, dintre suma achitata deja de 277.803,94 RON şi suma rezultată ca efect al indexării potrivit dispoziţiilor art. 18 pct. 6 din Normele nr. 1120/2006; cu cheltuieli de judecată.

Prin cererea precizatoare/completatoare a acţiunii, reclamanţii au chemat în judecată, în calitate de pârât, alături de pârâta Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor şi Ministerul Finanţelor Publice, solicitând obligarea pârâtei Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor ca, în baza dispoziţiilor art. 10 pct. 4 din Legea nr. 164/2014 să procedeze prin decizia preşedintelui la actualizarea sumei de 277.803,94 RON stabilită cu titlu de despăgubiri în favoarea reclamanţilor în baza Legii nr. 290/2003 prin Hotărârea nr. 40/17 decembrie 2007 a Comisiei Judeţene Cluj pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii definitive a hotărârii, până la data de 15 decembrie 2014 data intrării în vigoare a Legii nr. 146/2014 şi la stabilirea transelor anuale de plata a diferenţei dintre suma rezultata ca efect al actualizării şi suma de 277.803,94 RON achitată la data de 17 decembrie 2014; obligarea aceleaşi pârâte să emită titlu de plată pentru fiecare tranşă, cu obligarea comunicării titlului emis în original Ministerului Finanţelor Publice; obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice, în baza dispoziţiilor art. 11 pct. l din Legea nr. 164/2014, la efectuarea plăţilor privind sumele stabilite prin titlurile de plata emise de pârâta A.N.R.P. în contul reclamanţilor, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 432 din 6 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-au respins excepţiile lipsei calităţilor procesuale pasive a pârâţilor Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Ministerul Finanţelor Publice; s-a admis excepţia inadmisibilităţii extinderii şi precizării de acţiune şi s-a respins ca inadmisibilă acţiunea extinsă şi precizată formulată de reclamanţii A. şi B. faţă de pârâtul Ministerul Finanţelor; s-a admis acţiunea precizată formulată de reclamanţii A. şi B.; a fost obligată pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să procedeze la actualizarea sumei de 277.803,99 RON cu indicele de creştere a preţurilor de consum, începând cu data de 17. XII.2017 şi până la data de 18. XII.2014; a fost obligată pârâta la stabilirea tranşelor anuale de plată şi la emiterea titlurilor de plată pentru fiecare tranşă; s-a respins acţiunea reconvenţională formulată de pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi a fost obligată pârâta Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor să achite reclamanţilor 1.500 RON, cheltuieli de judecată parţiale.

Prin încheierea din 27 noiembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de reclamanţii A. şi B. şi s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în Sentinţa civilă nr. 432/06.11.2015, în sensul că în loc de data 17. XII.2017, s-a trecut corect data de 17. XII.2007.

Prin încheierea din 14 decembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de reclamanţii A. şi B. şi s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în Sentinţa civilă nr. 432/06.11.2015, în sensul că în tot cuprinsul hotărârii în loc de Hotărârea nr. 40/18.12.2008, s-a trecut corect Hotărârea nr. 40/17.12.2007.

3. Recursul

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, arătându-se că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea şi interpretarea greşită a normelor de drept material.

Faţă de soluţia instanţei de obligare a pârâtei la plata actualizării cu indicele de inflaţie pentru despăgubirile acordate intimaţilor prin Hotărârea nr. 40/17.12.2007, s-a considerat de către recurentă că în motivarea sentinţei, instanţa de fond nu a avut în vedere legislaţia în vigoare cu privire la plata despăgubirilor, respectiv dispoziţiile art. 10 alin. (4) şi (5) coroborat cu art. 9 lit. a) din Legea nr. 164/2014, aplicabile dosarului intimaţilor.

S-a susţinut că, sub imperiul noii legislaţii incidente în cauză, sarcina plăţii revine exclusiv Ministerului Finanţelor Publice.

S-a mai considerat de către recurenta - pârâtă că prima instanţă a respins în mod greşit cererea reconvenţională formulată de aceasta, reţinând că ANRP a efectuat plata voluntar în temeiul Legii nr. 290/2003, însă obligând pârâta la actualizarea sumei în baza Legii nr. 164/2014.

În ceea ce priveşte obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, aceasta a solicitat exonerarea de la plata acestora, având în vedere prevederile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 492/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 583/05.07.2006, conform căruia Curtea Constituţională a reţinut că prerogativa instanţei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocaţial convenit, prin prisma proporţionalităţii sale cu amplitudinea şi complexitatea activităţii depuse, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertiţi în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenţii, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să îi fie opozabil. Or, opozabilitatea sa faţă de partea potrivnică, care este terţ în raport cu convenţia de prestare a serviciilor avocaţiale, este consecinţa însuşirii sale de instanţă prin hotărârea judecătorească, prin al cărei efect creanţa dobândeşte caracter cert, lichid şi exigibil.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ.

4. Apărările intimaţilor-reclamanţi

La data de 7 martie 2016 intimaţii A. şi B. au depus în termen întâmpinare, memoriu privind actualizarea sumelor datorate conform Legii nr. 290/2003 şi înscrisuri, solicitând respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate ca legală şi temeinică.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimaţilor, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Criticile formulate de recurenta-pârâtă, din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sunt neîntemeiate, sentinţa recurată fiind pronunţată ca urmare a interpretării şi aplicării corecte a normelor de drept material la circumstanţele de fapt ale cauzei.

Obiectul prezentei acţiuni judiciare îl constituie cererea reclamanţilor A. şi B., privind obligarea pârâtei Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietăţilor la actualizarea sumei de 277.803,94 RON stabilită cu titlu de despăgubiri în favoarea reclamanţilor în baza Legii nr. 290/2003 prin Hotărârea nr. 40/17.122007 a Comisiei Judeţene Cluj pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 cu indicele de creştere a preţurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de către Institutul Naţional de Statistică.

Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 "Dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare."

De asemenea, instanţa reţine că, potrivit art. I alin. (4) din O.U.G. nr. 10/2013 (privind plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 290/2003), sumele acordate cu titlu de despăgubiri se actualizează prin aplicarea indicelui preţurilor de consum aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul de plată şi sfârşitul lunii anterioare datei plăţii efective a fiecărei tranşe.

În acelaşi sens, art. 10 alin. (4) din Legea nr. 164/2014 prevede că sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătoreşti şi actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. a) (hotărârile comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, emise înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014) se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv al emiterii acestora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Cum, în speţă, despăgubirile cuvenite reclamanţilor au fost stabilite prin Hotărârea nr. 40/17.12.2007 emisă de Comisia Judeţeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi au fost achitate integral abia la data de 18.12.2014, se impunea ca despăgubirile să fie actualizate cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru întreaga perioadă ce s-a scurs de la momentul stabilirii şi până la achitarea lor.

Totodată, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 290/2003 "Despăgubirile sau compensaţiile băneşti vor fi acordate beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei judeţene ori a municipiului Bucureşti, după caz, sau a hotărârii prevăzute la art. 8 alin. (4) sau (6), respectiv la art. 9; plata lor se poate face şi în rate, în maximum 2 ani, în funcţie de disponibilităţile băneşti ale direcţiilor prevăzute la art. 11 alin. (1)."

De asemenea, potrivit art. 18 alin. (5) din H.G. nr. 1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 "Compensaţiile băneşti stabilite prin hotărârea comisiei judeţene ori a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, în cazul contestaţiilor, sau hotărârea judecătorească definitivă, învestită cu formulă executorie, după caz, se achită beneficiarilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul de stat, astfel:

a) integral, dacă cuantumul acestora nu depăşeşte 50.000 RON;

b) eşalonat în două tranşe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an şi 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 RON şi 100.000 RON;

c) eşalonat în două tranşe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an şi 60% în anul următor, dacă cuantumul compensaţiilor depăşeşte 100.001 RON.

(6) Suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranşă se actualizează în raport cu indicele de creştere a preţurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de către Institutul Naţional de Statistică, faţă de luna decembrie a anului anterior."

În condiţiile în care, la data de 18.12.2014, recurenta-pârâtă a făcut plata despăgubirilor, fără ca acestea să fie actualizate astfel cum prevăd dispoziţiile legale menţionate, este evident că suma rezultând din actualizare trebuie stabilită începând cu data rămânerii definitive, respectiv data emiterii actului administrativ, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 10 pct. 4 din Legea nr. 164/2014, text legal ce a fost corect aplicat de instanţa de fond.

În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la nelegalitatea soluţiei vizând respingerea cererii reconvenţionale, instanţa de fond în mod corect a reţinut faptul că plata nu s-a făcut din eroare, nefiind o plată nedatorată, ci o obligaţie a ANRP instituită prin lege şi stabilită prin Hotărârea Comisiei Judeţene Cluj de Aplicare a Legii nr. 290/2003, iar executarea nefiind cerută într-o procedură de executare silită, pârâta nu poate cere restituirea.

În ceea ce priveşte susţinerea din recurs, în sensul că în mod greşit a fost obligată recurenta la plată, deşi sarcina plăţii revenea MFP, Înalta Curte constată că dispozitivul sentinţei recurate nu impune o asemenea obligaţie. Astfel, prin sentinţa recurată, recurenta ANRP a fost obligată să procedeze la actualizarea sumei, la stabilirea tranşelor anuale de plată şi la emiterea titlurilor de plată pentru fiecare tranşă, obligaţii distincte de cea a plăţii efective.

În ceea ce priveşte motivul de recurs referitor la cheltuielile de judecată, se constată că atâta timp cât pârâta a căzut în pretenţii, prin admiterea acţiunii reclamanţilor, aceasta are o culpă procesuală, ce se sancţionează prin obligarea sa la suportarea cheltuielilor de judecată avansate de reclamanţi.

Înalta Curte reţine că suma acordată cu titlul de onorariu cuvenit apărătorului ales al reclamantei a fost redus, de la suma de 2000 RON, la cuantumul de 1500 RON, fiind evaluate criteriile ce sunt avute în vedere la suportarea, de către partea aflată în culpă procesuală, a cheltuielilor de judecată pretinse de partea care a obţinut recunoaşterea pretenţiilor sale. Nu se impune, în calea recursului de faţă, o cenzurare a cuantumului redus al onorariului cuvenit avocatului reclamanţilor, suportat de către partea adversă, fiind corectă soluţia fondului asupra proporţionalităţii dintre cerinţele evidenţiate în cuprinsul art. 451 alin. (2) C. proc. civ. şi suma la plata căreia care a fost obligată pârâta.

Cât priveşte cheltuielile de judecată ocazionate în calea recursului, Înalta Curte reţine că, prin soluţia de respingere a căii de atac declarate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă, titularul recursului este în culpă procesuală faţă de cealaltă parte litigantă, reclamanţii A. şi B. fiind îndreptăţiţi să primească şi în această etapă procesuală cheltuieli de judecată de la recurenta-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 496 raportat la dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, iar recurenta-pârâtă va fi obligată la plata către intimaţii-reclamanţi a sumei de 700 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în această etapă procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor împotriva Sentinţei nr. 432 din 6 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor la plata către intimaţii-reclamanţi A. şi B. a sumei de 700 RON în recurs.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iunie 2018.

GGC - GV