Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 4226/2018 AI generated

Negative conflict of jurisdiction in enforcement objection: territorial competence tied to seat of legal-person debtor over subordinate unit without legal personality

Case Number Decizia nr. 4226/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning the case to the Cluj-Napoca Court, establishing that the entity with legal personality and credit authority, rather than its subordinate unit without legal personality, constitutes the competent debtor for territorial jurisdiction purposes. The dispute arose from an enforcement objection filed against a forced execution initiated by a creditor, where the Satu Mare Court initially declined competence based on the debtor's legal personality and seat, while the Cluj-Napoca Court rejected its own competence by arguing that the lack of legal personality of the local unit did not preclude it from being a party, citing procedural stability. The court determined that jurisdiction in enforcement matters is strictly tied to the domicile or seat of the debtor as defined by the Code of Civil Procedure, ruling that a structure without legal personality, own funds, or budgetary execution capabilities cannot acquire the status of debtor; consequently, the competent court is the one located at the seat of the parent administration possessing legal personality.

Legislator headnote

AI generated

art. 56 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) din C. proc. civ, art. 651 din C. proc. civ, art. 61 din Legea nr. 107/1996, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 107/2002; Negative conflict of jurisdiction in enforcement objection: territorial competence tied to seat of legal-person debtor over subordinate unit without legal personality: În cauza pendinte, se constată că instanţele între care s-a ivit conflictul de competenţă interpretează diferit, nu norma de competenţă cuprinsă la art. 651 din C. proc. civ., ci calitatea de debitor, în funcţie de care respectiva entitate are sau nu personalitate juridică.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction legal status enforcement of ruling administration of justice procedural objections

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa, prin cererea înregistrată la data de 5 ianuarie 2018 pe rolul Judecătoriei Satu Mare, a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite pornită la cererea creditorului A. de către Biroul Executorului Judecătoresc B. în dosarul de executare nr. 106/2017.

Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Satu Mare prin Sentinţa nr. 2412 din 18 iunie 2018 a admis excepţia de necompetenţei sale teritoriale, pe care a invocat-o din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei pentru anularea formelor de executare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

S-a reţinut, în esenţă, în raport de dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi ale O.U.G. nr. 107/2002, că are calitatea de debitor entitatea cu personalitate juridică, respectiv Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa, al cărei sediu este în municipiul Cluj-Napoca şi nu Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, prin care au fost efectuate actele de procedură.

Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, prin Sentinţa nr. 6336 din 09 octombrie 2018, a invocat, din oficiu, la rândul său, excepţia necompetenţei sale teritoriale, pe care a admis-o şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Satu Mare. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, în consecinţă, a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa în drept să hotărască asupra conflictului.

S-a reţinut, în esenţă, că nu prezintă relevanţă sub aspectul soluţionării excepţiei necompetenţei teritoriale dacă debitorul din titlul executoriu are sau nu personalitate juridică, câtă vreme în cadrul contestaţiei la executare nu se pot aduce modificări în ceea ce priveşte cadrul procesual din litigiul care a generat titlul executoriu. Totodată, instanţa a reţinut că existenţa personalităţii juridice nu este o condiţie pentru a fi parte, în contextul în care o entitate fără personalitate juridică şi constituită conform legii poate sta în judecată, conform art. 56 C. proc. civ.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ. raportate la cele ale art. 133 pct. 2 din cod, Înalta Curte reţine următoarele:

Litigiul dedus judecăţii are ca obiect contestaţia la executare formulată de Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă Someş -Tisa împotriva executării silite pornită la cererea creditorului A. de către Biroul Executorului Judecătoresc B. în dosarul de executare nr. 106/2017.

Sub aspectul determinării competenţei teritoriale, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată dedusă judecăţii, se reţine că, în materia executării silite, sunt relevante pentru stabilirea competenţei dispoziţiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora"Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, ia data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Referirea normei legale la domiciliul ori, după caz, sediul debitorului implică raportarea la persoana fizică sau juridică, ce are această calitate în proces, în faza execuţională.

În cauza pendinte, se constată că instanţele între care s-a ivit conflictul de competenţă interpretează diferit, nu norma de competenţă cuprinsă la art. 651 din C. proc. civ., ci calitatea de debitor, în funcţie de care respectiva entitate are sau nu personalitate juridică.

Potrivit art. 61 din Legea nr. 107/1996, Legea apelor: "(1)În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională"Apele Române", instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale"Apele Române" care funcţiona cu statut de regie autonomă.

(2) Administraţia Naţională"Apele Române" are în subordine administraţii bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituţii publice cu personalitate juridică".

De altfel, prin precizările scrise depuse la 17 mai 2018, Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa a arătat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 107/2002, Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare este o unitate fără personalitate juridică, aflată în subordinea Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa.

Prin aceleaşi precizări, Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa a mai arătat că este ordonator de credite, iar Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare nu are fonduri repartizate de la bugetul de stat, implicit, neavând atribuţii pe linia execuţiei bugetare.

În cauză, contestaţia la executare a fost promovată de Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală Someş - Tisa, iar calitatea de debitor este deţinută de unitatea cu personalitate juridică, respectiv Administraţia Bazinală Someş - Tisa.

Ca atare, o structură fără personalitate juridică, fără fonduri proprii şi fără atribuţii pe linia execuţiei bugetare, nu poate dobândi calitatea de debitor, câtă vreme nu deţine atribuţii, care să îi permită executarea obligaţiilor născute din titlul executoriu, ce face obiectul contestaţiei la executare.

Cum, sediul Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa, entitatea cu personalitate juridică, se află în municipiul Cluj-Napoca, instanţa competentă teritorial a soluţiona pricina este cea de la sediul societăţii debitoare, potrivit art. 651 din C. proc. civ.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de contestatoarea Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa, în contradictoriu cu intimatul A., având ca obiect "contestaţie la executare", în favoarea Judecătoriei Cluj -Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 decembrie 2018.

GGC - GV