Passive standing in fiscal seizure challenges and proof of asset dissipation risk for precautionary measures
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the National Agency for Fiscal Administration (ANAF) as unfounded, while admitting the appeal filed by the County Finance Administration, thereby vacating in part and rejudging the lower court's decision to reject the latter’s defense of lack of passive legal standing; consequently, the court upheld the original order annulling the decision imposing precautionary measures against the taxpayer company, but dismissed the action specifically against the County Finance Administration because it was not the issuing authority. The dispute arose from the company's challenge to an administrative decision instituting precautionary measures (seizure and security lien) due to alleged risks of fiscal evasion, where the first instance had incorrectly granted a waiver of claims and failed to exclude a party lacking proper standing. The decisive legal basis involved the interpretation of Law No. 554/2004 Articles 2(b), (c), and 13(1), which require the defendant to be the issuing authority of the contested administrative act, and Article 213(2) of the Fiscal Procedure Code, under which the tax authority bears the burden of objectively proving the specific danger of the debtor hiding or dissipating assets to justify such exceptional measures, a condition the court found not met given the prior classification of related criminal proceedings.
Legislator headnote
AI generatedart. 406 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, art. 488 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; Passive standing in fiscal seizure challenges and proof of asset dissipation risk for precautionary measures: Astfel, prin recursul său, pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., susţinând în esenţă că hotărârea s-a pronunţat cu încălcarea dispoziţiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată admiţându-se în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul cererii
Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2016 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală - Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 2 Constanţa şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa, a solicitat:
- anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. x/31.05.2016, emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Antifraudă - Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 2 Constanţa;
- anularea Adresei nr. x/01.06.2016 de înfiinţare a popririi asigurătorii;
- anularea Procesului-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri mobile nr. x/01.06.2016.
Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 194/CA din data de 19 octombrie 2016 2016 instanţa de fond - Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea în contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanta SC A. SRL, şi pe pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală - Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 2 Constanţa, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - D.G.R.F.P Galaţi - A.J.F.P Constanţa, având ca obiect anulare act administrativ, dispunând anularea Deciziei nr. 13440/31.05.2016 emisă de ANAF - Direcţia Generală Antifraudă de instituire a măsurilor asiguratorii.
Totodată, instanţa de fond a luat act de renunţarea reclamantei la judecata cererilor având ca obiect anularea Adresei nr. x/01.06.2016 şi a Procesului-verbal de sechestru asigurator nr. x/01.06.2016.
Recursul
Împotriva Sentinţei nr. 194/CA din data de 19 octombrie 2016 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ambele autorităţi publice pârâte au formulat recursuri.
Astfel, prin recursul său, pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., susţinând în esenţă că hotărârea s-a pronunţat cu încălcarea dispoziţiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată admiţându-se în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Prin recursul său, pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a susţinut în esenţă că
Apărările formulate în cauză
Intimata - reclamantă Societatea A. SRL a formulat întâmpinări împotriva celor două recursuri, solicitând, în principal, a se constata nulitatea acestora şi în subsidiar, a se respinge, ca nefondate.
Răspunsul la întâmpinare
Recurentele - pârâte nu au formulat Răspuns la întâmpinările depuse de intimata-reclamantă.
Procedura de soluţionare a recursului
Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că, procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, a fost fixat termen pentru soluţionarea recursurilor de faţă la data de 10.09.2019.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.
Recursul declarat de recurenta-pârâtă administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa critică ca nelegală soluţia dispusă de instanţa de fond pe motiv că a fost pronunţată cu încălcarea normelor de procedură invocându-se două aspecte de nelegalitate în cadrul acestui motiv de casare.
Primul vizează soluţia de anulare a deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii emisă de ANAF - DGAF act administrativ care a fost emis de recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa şi faţă de care recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa nu are o calitate procesuală pasivă.
Se constată că în mod nelegal prima instanţă a stabilit cadrul procesual şi a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată în cauză.
Al doilea aspect de nelegalitate invocat priveşte cererea de renunţare la judecată a recurentei-intimate. Se artă că instanţa de fond a luat act de renunţarea la judecată cu încălcarea art. 406 alin. (4) C. proc. civ. în condiţiile în care această renunţare nu a fost comunicată către autorităţile pârâte.
Se solicită admiterea recursului.
Recursul declarat de recurenta-pârâtă ANAF critică ca nelegală soluţia instanţei de fond prin care a fost anulată decizia de instituire a măsurilor asiguratorii din 31.05.2016.
În cadrul recursului se arată că soluţia de anulare este nelegală deoarece în cauză faţă de reclamanta-intimată erau îndeplinite prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 existând date din care rezultă existenţa pericolului ca societatea să se sustragă sau să îşi risipească patrimoniul.
Se arată că în cadrul recursului situaţia de fapt care a determinat emiterea deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii.
Se solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii astfel cum a fost restrânse şi menţinerea ca legal emisă a deciziei de instituire a măsurilor asiguratorii în raport de dispoziţiile art. 213 C. proc. fisc. .
La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinării în care a invocat în principal excepţia nulităţii recursurilor declarate de autorităţile pârâte neîncadrarea aspectelor invocate în motivul de recurs prevăzut de art. 488 C. proc. civ. şi în subsidiar pe fond se solicită respingerea recursurilor ca nefondate.
În şedinţa publică din 10.09.2019 Curtea a respins motivat excepţia nulităţii recursurilor apreciind în raport de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. că motivele de nelegalitate invocate pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Analizând recursurile declarate în cauză, Curtea constată următoarele:
Recursul declarat de recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa.
Motivele de nelegalitate invocat pot fi încadrate şi se încadrează în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ. invocându-se încălcarea de către instanţa de fond a unor reguli de procedură şi a unor norme de drept materia referitoare la stabilirea cadrului procesual în raport de obiectul cauzei şi soluţionarea nelegală a cererii de renunţare la judecată a reclamantei privind capetele nr. 2 şi 3 din cererea de chemare în judecată.
Se arată că recurenta-pârâtă AJFP Constanţa nu avea calitate procesuală pasivă pe capătul de acţiune admis prin sentinţa atacată având ca obiect anularea Deciziei ANAF din 31.05.2016 de instituire a măsurilor asiguratorii şi nerespectarea dispoziţiilor art. 406 alin. (4) C. proc. civ. în ceea ce priveşte cererea de renunţare a reclamantei la judecata cererilor având ca obiect anularea adresei nr. x/1.06.2016 şi a procesului-verbal de sechestru asigurătoriu nr. x/1.06.2016.
Curtea apreciază ca fondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa în parte, în ceea ce priveşte stabilirea cadrului procesual, în raport de obiectul cauzei cu care instanţa de fond a rămas investită, ca urmare a renunţării la judecata sentinţei atacate fiind dată cu aplicarea greşită a legii, respectiv a dispoziţiilor art. 2, lit. b) şi c) şi a) art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în raport de calitatea de parte a recurentei-pârâte faţă de actul a cărei anulare se solicită.
Curtea constată că prima instanţă a stabilit greşit cadrul procesual şi a admis în parte acţiunea reclamantei astfel cum a fost restrânsă faţă de recurenta-pârâtă AJFP Constanţa, autoritate care nu este emitentă a Deciziei nr. 13440/31.05.2016 emisă de ANAF, deci care nu are calitate procesual pasivă în raport de obiectul precizat al acţiunii dedus judecăţii.
Calitate procesuală pasivă în cauză numai pârâta ANAF - Direcţia Generală Antifraudă şi calitate de autoritate emitentă a actului administrativ contestat în raport de dispoziţiile art. 2 lit. b) şi c) coroborat cu art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În consecinţă Curtea ca admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa şi va respinge ca atare acţiunea faţă de aceasta.
În ceea ce priveşte soluţionarea cererii de renunţare la judecată având ca obiect anularea adresei nr. x/1.06.2016 şi a procesului-verbal de sechestru asigurator nr. x/1.06.2016 Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile motivului de recursului prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.
În cauză recurentei-pârâte nu i-a fost produsă o vătămare prin faptul că nu i-a fost comunicată renunţarea la judecata unor cereri, renunţare la care s-a luat act prin sentinţa recurată.
Renunţarea la judecată a fost determinată de faptul că aceste cererii au fost soluţionate în dosare înregistrate pe rolul Judecătoriei Constanţa şi respectiv Tribunalul Constanţa, dosare în care recurenta-pârâtă a avut calitatea de parte, în care au fost admise contestaţiile la executare formulate de reclamanta-intimată.
Recursul declarat de recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa urmează a admis în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi respingerii ca atare a acţiunii faţă de aceasta.
Recursul declarat de recurenta-pârâtă ANAF.
Aspectele de nelegalitate invocate se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 213 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 de către instanţa de fond în ceea ce priveşte soluţia dispusă prin care a fost anulată ca nelegală Decizia de instituire a măsurilor asiguratorii nr. x/31.05.2016.
Curtea verificând aspectele de nelegalitate invocate în raport de situaţia de fapt corect reţinută de prima instanţă, apreciază că soluţia de anulare este legală în cauză nefiind îndeplinite condiţiile de excepţie prevăzute de art. 213 alin. (2) privind C. proc. fisc. pentru a fi dispuse măsurile asiguratorii prevăzute de norma legală.
În mod corect prima instanţă a identificat caracterul de excepţie al dispunerii măsurilor asiguratorii care pot fi dispuse în cazul în care, există pericolul ca acesta (debitorul în cauză societatea reclamantă) să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, periclitând sau îngreunând în mod considerabil colectarea.
Prima instanţă a verificat, pe situaţia de fapt, îndeplinirea condiţiilor şi a concluzionat corect în sensul că autoritatea recurentă intimată deşi a invocat pericolul care justifică luarea măsurilor asiguratorii în concret nu a probat la dosar existenţa acestuia în mod obiectiv, în sensul că societatea intimată ar încerca să se sustragă, să îşi ascundă ori să îşi risipească patrimoniul, fapte de natură a îngreuna stabilirea obligaţiilor fiscale datorate de societate.
Constatările corecte ale primei instanţe pe situaţia de fapt şi analiza îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 213 alin. (2) C. proc. civ. sunt confirmate şi de cercetările penale efectuate ca urmare a sesizării penale pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, în cauză fiind emisă Ordonanţa de clasare din 8 octombrie 2015, rămasă definitivă fapt necontestat de părţi.
Faţă de considerentele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496 - 407 C. proc. civ. va dispune următoarele asupra recursurilor declarate.
Va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
Va admite recursul declarat de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa.
Va casa în parte sentinţa atacată şi rejudecând va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa şi va respinge, ca atare, acţiunea faţă de aceasta.
Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva Sentinţei nr. 194/CA din 19 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Admite recursul formulat de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa împotriva aceleiaşi sentinţe.
Casează, în parte, sentinţa recurată şi rejudecând:
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa şi respinge, ca atare, acţiunea faţă de aceasta.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 10 septembrie 2019.
GGC - GV