Presidential election standing: individual challenge to Central Electoral Bureau composition barred by candidate-only locus standi under Law 370/2004

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei.

Prin Procesul-verbal emis în data de 01.09.2019 şi înregistrat sub nr. x/PVC/BEC/2019, de către Biroul Electoral Central au fost învestiţi membrii acestuia, fiind deopotrivă desemnaţi şi reprezentanţii partidelor politice parlamentare, pentru completarea Biroului Electoral Central, acest Proces-verbal constituind actul de învestire al Biroului Electoral Central, astfel cum este definit de dispoziţiile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.

Împotriva acestui Proces-verbal domnul A. a formulat contestaţie, solicitând anularea acestuia, respectiv dizolvarea Biroului Electoral Central, pe considerentul că acestei Legi electorale nr. 370/2004 îi lipseşte hotărârea Guvernului pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a sa. Acesta este şi considerentul pentru care apreciază contestatorul că Legea nr. 370/2004, republicată, nu îşi poate produce efectele, lipsindu-i normele de aplicare.

În subsidiar, contestatorul solicită suspendarea activităţii Biroului Electoral Central, a campaniei electorale şi a scrutinului electoral prezidenţial - 2019, până la data soluţionării cererii ce face obiectul dosarului nr. x/2019, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara.

Împotriva contestaţiei, intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare.

Analizând contestaţia formulată de contestatorul A., în raport cu dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte reţine că, printre condiţiile cumulative pentru a putea exercita o acţiune civilă, impuse în mod imperativ de prevederile art. 32 din C. proc. civ. se numără şi calitatea procesuală, definită de art. 36 C. proc. civ. ca fiind identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, sancţiunea incidentă în cazul neîndeplinirii acestei condiţii fiind prevăzută de art. 40 din C. proc. civ., respectiv respingerea cererii ca fiind făcută de către o persoană fără calitate procesuală.

Astfel, Înalta Curte, înainte de a proceda la analizarea pe fond a contestaţiei, trebuie să stabilească dacă contestatorul din prezenta cauză este în drept să conteste Procesul-verbal întocmit de Biroul Electoral Central, respectiv dacă acesta are sau nu calitate procesuală activă în prezenta cauză.

Din această perspectivă Înalta Curte reţine că, în cauză, condiţia calităţii procesuale prezintă o importanţă deosebită, deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care îşi dispută dreptul în litigiu.

De regulă, pentru a putea exercita acţiunea, calitatea procesuală activă trebuie să coincidă cu calitatea de titular al dreptului dedus judecăţii.

În orice acţiune în justiţie, înainte de a discuta fondul dreptului reclamantului/contestatorului, instanţa este obligată să verifice calitatea părţilor, pentru că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din dreptul material dedus judecăţii. Atât calitatea procesuală activă, cât şi cea pasivă trebuie justificate de către reclamant/contestator prin indicarea motivelor de fapt şi de drept şi a obiectului pretenţiei sale, iar instanţa este obligată să le verifice, fie înainte de începerea dezbaterilor, fie în cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului.

Analizând prezenta cauză din această perspectivă, Înalta Curte constată că prin procesul-verbal ce face obiectul prezentei contestaţii - respectiv Procesul-verbal încheiat la data de 01.09.2019 de Biroul Electoral Central, ce reprezintă actul de învestire al acestei autorităţi, s-a stabilit componenţa Biroului Electoral Central, astfel cum este prevăzută la articolul 16 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: "Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice".

Art. 25 alin. (1) din actul normativ anterior menţionat - Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că " Formaţiunile politice care participă la alegeri şi candidaţii pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult două zile de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri".

Raportat la aceste dispoziţii, Înalta Curte constată că, în prezenta cauză, calitate procesuală activă pot avea doar "Formaţiunile politice care participă la alegeri şi candidaţii" aceştia putând fi singurii titulari ai dreptului de a contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în speţa de faţă Procesul-verbal întocmit de Biroul Electoral Central.

Cum în cauză contestaţia nu este formulată de o formaţiune politică, Înalta Curte trebuie să stabilească dacă titularul contestaţiei, în persoana domnului A., are calitate de candidat pentru alegerea Preşedintelui României.

Pentru a clarifica acest aspect, Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, modificată şi completată, conform cărora " Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor", precum şi dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ, conform cărora" Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii (...), respectiv " Înregistrarea şi respingerea candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora".

În prezenta cauză, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte calitatea contestatorului de candidat pentru alegerea Preşedintelui României, simpla afirmaţie că " va participa sau că a intenţionat să participe în campania prezidenţială, pe lista candidaţilor independenţi" nu este suficientă, în condiţiile în care nomele legale aplicabile prevăd o procedură specială ce trebuie respectată pentru a obţine calitatea de candidat pentru alegerea Preşedintelui României, concretizată prin înregistrarea candidaturii şi emiterea unei Decizii de către Biroul Electoral Central.

Cum în speţa de faţă, contestatorul nu a făcut dovada calităţii sale de " candidat pentru alegerea Preşedintelui României", în condiţiile în care doar " candidaţii şi formaţiunile politice care participă la alegeri pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale", Înalta Curte constată că prezenta contestaţie este formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, motiv pentru care urmează a respinge, ca atare, contestaţia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia depusă de contestatorul A. împotriva Procesului-verbal emis de Biroul Electoral Central în data de 01.09.2019, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 septembrie 2019.

GGC - GV