Recovery of EU agricultural funds: substantive vs. formal business plan irregularities and mandatory ex-post controls under financing contract

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. - Persoană Fizică Autorizată a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat la data de 24.07.2015, privind proiectul beneficiarului A. PFA - Creşterea dimensiunii economice a exploataţiei agricole din comuna Archiş, sat C., în cadrul proiectului promovat de A., înregistrat la AFIR sub nr. x din 27.07.2015, precum şi anularea deciziei AFIR înregistrată sub nr. x/07.10.2015, dată de comisia de soluţionare a contestaţiei ca urmarea a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 27.04.2015.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 228 din data de 29 septembrie 2016, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în favoarea căreia şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei Tribunalul Arad prin Sentinţa civilă nr. 829 din 19 aprilie 2016, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul A. - Persoană Fizică Autorizată

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 228 din data de 29 septembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamantul A. - Persoană Fizică Autorizată.

Criticile formulate asupra sentinţei recurate au vizat următoarele aspecte:

- De la data depunerii dosarului de implementare, în planul de afaceri s-a prevăzut cultivarea a două suprafeţe cu plante ornamentale şi legume.

În urma controlului efectuat la 20.02.2010 de către consilierii din cadrul OJPDRP Arad, a comunicat recurentul către această instituţie, prin adresa înregistrată sub nr. x/26.02.2010, faptul că, deoarece pentru anul ţintă numărul de UDE a crescut doar din cultivarea plantelor ornamentale, legumelor şi pepenilor, nu s-a mai inclus în planul de afaceri şi cultura de porumb înfiinţată pe cei 4300 mp care urmau a fi cultivaţi în cursul implementării proiectului finanţat cu fonduri europene. În consecinţă, Capitolele III, V, VI şi X au fost corelate cu planul de producţie pentru anii 1 - 5, Capitolul X a fost refăcut completându-se devizele din anii 1 - 5 pentru suprafaţa de 0,43 ha de porumb, tot la acest capitol fiind recalculate costurile şi veniturile pentru anii 1 - 5. Astfel, la data încheierii contractului de finanţare, în planul de afaceri s-a prevăzut cultivarea unei suprafeţe de 0,43 ha cu porumb, a unei suprafeţe de 0,55 ha cu legume şi a unei suprafeţe de 0,29 ha cu plante ornamentale.

La data efectuării controlului suprafaţa de 0,57 ha era cultivată cu porumb, iar suprafaţa de 0,47 ha nu era cultivată pentru că tocmai ce fuseseră achiziţionate răsadurile de varză şi se aştepta momentul prielnic pentru plantarea acestora.

În privinţa plantelor ornamentale, arată recurentul-reclamant că a sădit începând cu anul 0, pe o suprafaţă de 0,29 ha, tuia, iar în anul 4, când plantele au ajuns la maturitate, au fost vândute, fiind înştiinţată echipa de control despre aceasta, existând acte în acest sens.

- Terenurile indicate nu corespund ca poziţie/bloc fizic cu cele înregistrate la APIA

Terenurile au fost indicate la APIA aproximativ, pentru că erau mai multe parcele pe un număr topografic, ele fiind apreciate din punct de vedere topometric, dar, în realitate, nu a existat o modificare a planului de afaceri, suprafeţele fiind reale, punându-se în discuţie, eventual, doar o reaşezare a lor din punct de vedere topografic.

- Lipsa unei evidenţe contabile analitice pentru proiect reprezintă, în opinia recurentului-reclamant, un aspect neconcludent, deoarece niciun membru al echipei de control nu a solicitat documentele respective, care ar fi putut fi înfăţişate, existând registrul de încasări şi plăţi depus cu ocazia cererii de plată

- Nedeschiderea şi neefectuarea de înregistrări în Registrul fermei. A susţinut recurentul-reclamant că acest registru a fost întocmit de la începutul activităţii, fiind prezentat la cererea de plată pentru tranşa a II-a, la vizita pe teren a echipei de control, la solicitarea acestora.

A mai susţinut recurentul-reclamant că, încă din anul 2011, creşterea suprafeţei exploataţiei agricole a fost realizată, după cum reiese din declaraţia de la APIA, astfel că, în aceste condiţii, realizarea efectivă, ca şi dată a investiţiilor, înlăuntrul termenelor contractuale, constituie cel mult o abatere formală, nicidecum o neregulă care să ducă la neeligibilitatea cheltuielilor în cauză.

În ceea ce priveşte modificarea planului de afaceri, a menţionat recurentul-reclamant că acest lucru nu s-a întâmplat, întrucât, după cum reiese din Registrul fermierilor şi declaraţia APIA, planul de cultură a rămas acelaşi, respectiv plante ornamentale şi legume, iar creşterea UDE-urilor a fost respectată pe toată perioada contractuală, bunurile fiind achiziţionate conform planului de afaceri.

Chiar dacă terenul nu s-a achiziţionat în anul I de implementare, culturile au fost plantate pe terenuri arendate. A invocat recurentul-reclamant prevederile art. 8 din Anexa I a contractului de finanţare, arătând că au fost efectuate mai multe controale în care nu s-au sesizat nereguli, iar prevederile la care a făcut referire dau posibilitatea remedierii deficienţelor identificate, în termenele stabilite de autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.

În privinţa constatărilor din cuprinsul procesului-verbal contestat, referitor la existenţa unor suspiciuni privind obţinerea veniturilor în perioada de exploatare, a subliniat recurentul-reclamant că, în opinia sa, împrejurările reţinute nu conduc la rezilierea contractului de finanţare, întrucât există documente contabile ce conţin date reale, care nu au fost declarate nule pe cale administrativă sau ca urmare a unor cercetări penale, prin care să fi fost dovedit falsul în acte, astfel că sunt producătoare de consecinţe juridice.

O altă critică a sentinţei recurate priveşte faptul că s-a respins cererea de audiere a martorului B., solicitată pentru a se face dovada achiziţiei şi existenţei răsadurilor de varză.

I.4 Apărările intimaţilor-pârâţi

Legal citate, părţile intimate (MADR şi AFIR) au formulat întâmpinări depuse la dosar, prin care au solicitat respingerea recursului declarat de reclamantul A., ca nefondat.

Intimatul MADR a invocat prin întâmpinare excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, solicitând scoaterea sa din cauză, întrucât nu este emitentul actelor administrative contestate de recurentul-reclamant A. PFA.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând recursul prin prisma criticilor formulate şi în raport de probele administrate, Înalta Curte reţine caracterul său nefondat pentru considerentele expuse în continuare.

II.1 Argumentele de fapt şi de drept relevante

Cu titlu prealabil, Înalta Curte observă că intimatul-pârât MADR nu a declarat recurs împotriva sentinţei pronunţate de către prima instanţă, astfel că, invocarea pe calea întâmpinării a excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive nu poate fi luată în discuţie, în absenţa actului procedural care să confere aptitudinea de a putea fi analizată chestiunea respectivă, prin care, în realitate, se tinde la criticarea soluţiei pronunţate de judecătorul fondului în privinţa cadrului procesul pe care acesta l-a menţinut astfel cum a fost indicat de către reclamant în cererea sa de chemare în judecată.

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/27.07.2015 s-au reţinut în sarcina recurentului-reclamant mai multe nereguli care au determinat recuperarea sprijinului acordat şi rezilierea contractului de finanţare nr. x/10.06.2010, actul administrativ atacat fiind menţinut ca legal întocmit atât în calea contestaţiei administrative, cât şi în urma controlului judecătoresc exercitat de către prima instanţă.

Înalta Curte, împărtăşind soluţia pronunţată de judecătorul fondului, reţine caracterul formal al criticilor îndreptate împotriva sentinţei atacate, critici care vor fi respinse ca nefondate.

O primă critică a recurentului-reclamant este cea referitoare la abaterea constând în neîndeplinirea planului de afaceri, respectiv încălcarea prevederilor contractului de finanţare încheiat între AFIR şi A. PFA, prin faptul că, la data efectuării controlului, s-a reţinut cultivarea unei suprafeţe de 0,57 ha cu porumb şi a unei suprafeţe de 0,47 ha necultivată la acel moment, pentru că tocmai fuseseră achiziţionate răsaduri de varză, pentru care se aştepta momentul prielnic de plantare. Cât priveşte plantaţia de tuia, a precizat recurentul-reclamant că a sădit puieţi încă din anul 0, iar în anul 4, când au ajuns la maturitate, au fost vânduţi, existând acte în acest sens.

Conform planului de afaceri propus în cadrul proiectului pentru obţinerea finanţării europene nerambursabile acordate prin Măsura 112, recurentul-reclamant şi-a asumat obligaţia de a cultiva legume pe o suprafaţă de 0,55 ha în anii 1-5 din contract, precum şi plante ornamentale, pe o suprafaţă de 0,29 ha, până în anul 4. La data de 27.05.2015, cu ocazia controlului în teren, s-a constatat că terenul iniţial declarat, la momentul formulării cererii de finanţare, în suprafaţă de 0,22 ha, situat în comuna Archiş, sat C., nu corespundea cu declaraţia de suprafaţă depusă la AFIR în anul 2014, blocul fizic fiind cel din declaraţia fermierului, fără însă a corespunde cu digitalizarea acestuia. Pe acest teren existau plante ornamentale, în diverse stadii de creştere.

Aceste constatări ale intimatei-pârâte AFIR, inserate în cuprinsul procesului-verbal nr. x/2015, nu au fundamentat existenţa vreunei nereguli, altele fiind chestiunile ce au determinat luarea măsurii de retragere a sprijinului financiar nerambursabil acordat recurentului- reclamant.

În privinţa terenului în suprafaţă de 10168 mp, acesta a fost achiziţionat de recurentul-reclamant în anul 2013, în condiţiile în care, prin planul de afaceri propus, şi-a luat angajamentul de a realiza această achiziţie în primul an de implementare a proiectului, respectiv în anul 2011. Totodată, cumpărarea de teren agricol avea ca scop "extinderea şi diversificarea activităţii agricole prin înfiinţarea a 5000 mp de legume în câmp şi 700 mp de cultură de plante ornamentale".

Acest teren, achiziţionat în anul 2013, era cultivat, la momentul efectuării ultimului control, anterior întocmirii procesului-verbal nr. x/27.07.2015, pe o suprafaţă de 0,57 ha cu porumb, iar diferenţa de 0,47 ha era necultivată.

Tot prin planul de afaceri depus pentru a obţine fonduri europene nerambursabile, s-a prevăzut, la capitolul privind fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor conform devizelor de lucrări anterior detaliate în plan, că vor fi culturi de porumb pe 4300 mp, pepeni şi legume pe o suprafaţă de 5500 mp şi plante ornamentale pe 2900 mp. Dacă în privinţa anului 1 s-a arătat expres că se va cultiva varză pe suprafaţa de 5500 mp, pentru ceilalţi ani s-au indicat generic legume, fără a se putea identifica pe fiecare an cum s-a implementat proiectul declarat eligibil în cadrul măsuri 112.

Şi în măsura în care ar fi acceptate argumentele recurentului-reclamant privind includerea culturii de porumb în planul de afaceri, se reţine că, astfel cum corect a stabilit autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, nu au fost respectate prevederile planului în ceea ce priveşte suprafeţe declarate ca fiind cultivate cu anumite tipuri de plante, iar legumele cultivate în câmp nu au putut fi identificate, în absenţa documentelor justificative pentru a dovedi realitatea culturilor pretinse de recurent ca fiind realizate conform planului propus.

Nici în ceea ce priveşte susţinerea recurentului-pârât privind recenta achiziţionare a răsadurilor de varză, pentru a fi cultivate pe suprafaţa de 0,47 ha la momentul prielnic, nu se poate reţine caracterul fondat al acestor argumente, întrucât controlul în teren a fost efectuat în 27.05.2015, dată la care nu se justifica lipsa acestei culturi, iar răsadurile nu au putut fi prezentate fizic echipei de control, neexistând documente care să probeze achiziţia lor, menţionându-se, de altfel, în procesul-verbal de constatare a neregulilor că au fost înregistrate cheltuieli pentru răsadurile de varză în anii 2011, 2013 şi 2014, lipsind documentele justificative în acest sens pentru anul 2015, anul 5 din totalul perioadei de implementare a proiectului. În legătură cu acest aspect al probaţiunii, Înalta Curte reţine că proba testimonială pentru dovedirea achiziţiei răsadurilor de varză şi existenţei faptice a acestora nu a fost solicitată decât prin cererea de chemare în judecată, fără a fi pusă în discuţie admisibilitatea acestei probe, reclamantul A. înţelegând a se desista de solicitarea de încuviinţare a respectivei probe, prin faptul că a precizat expres, la termenul din 22 septembrie 2016, că nu mai are alte cereri de formulat, fiind încheiată cercetarea judecătorească şi acordându-se, în consecinţă, cuvântul pentru dezbaterea pe fond a procesului.

Cât priveşte împrejurarea reţinută prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/2.07.2015, conform căreia rotaţia culturilor, astfel cum a fost propusă prin plan, nu a mai fost respectată pentru că era incorectă, Înalta Curte reţine că nu poate fi primită o astfel de argumentaţie în sensul urmărit de recurentul-reclamant, acela de a dovedi că a respectat planul de afaceri pentru că a cultivat tot legume şi plante ornamentale. Aceasta deoarece, fiind prezentate în detaliu culturile aferente fiecărui an din implementarea proiectului, examinarea eligibilităţii proiectului s-a realizat şi în funcţie de detaliile specifice ale planului de afaceri, iar nerespectarea întocmai a planului reprezintă, în esenţă, o încălcare a clauzelor asumate de beneficiar prin semnarea contractului de finanţare.

O altă chestiune care a fost invocată de recurentul-reclamant prin calea de atac declarată împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă priveşte soluţia de menţinere a legalităţii actelor administrative contestate şi în ceea ce priveşte lipsa unei evidenţe contabile analitice pentru proiect, precum şi nedeschiderea şi neefectuarea de înregistrări în Registrul fermei.

În privinţa lipsei unei evidenţe contabile analitice pentru proiect, nu poate fi reţinută apărarea beneficiarului A. PFA în sensul că nu i s-a cerut, acesta fiind obligat să prezinte organelor de control toate documentele justificative pentru verificarea modalităţii de implementare a proiectului, conform art. 14 din anexa la contractul de finanţare, capitolul referitor la prevederile financiare. De altfel, în cuprinsul procesului-verbal de constatare nr. x/27.07.2015 s-a reţinut că au fost verificate documentele contabile prezentate de beneficiar (fila x a procesului-verbal- "din documentele contabile prezentate de beneficiar verificate prin sondaj de către echipa de control (registre de încasări şi plăţi, facturi, chitanţe, care au fost luate în copie, parţial) necesare pentru menţinerea eligibilităţii proiectului din punct de vedere al îndeplinirii planului de afaceri, rezultă că în fiecare an exploataţia a avut activitate agricolă, obţinând venituri, dar asupra datelor înscrise în acestea, coroborate cu celelalte aspecte legate de planul de afaceri şi înregistrările din registrul agricol, există suspiciunea că acestea nu ar fi reale").

Cât priveşte nedeschiderea şi neefectuarea de înregistrări în Registrul fermei, Înalta Curte reţine că recurentul-reclamant a formulat o cerere înregistrată la APIA pentru deschiderea acestui registru, fiindu-i atribuit un număr de identificare (x), iar în cursul judecăţii la fond nu a depus copii ale Registrului fermierului, menţionând doar că a prezentat acest registrul la momentul formulării cererii de plată pentru tranşa a II-a, însă, în calea de atac declarată împotriva sentinţei primei instanţe au fost depuse la dosar copii de pe înscrisuri ce poartă titulatura de registrul fermierului.

Înalta Curte, analizând aceste înscrisuri, reţine că acestea nu reprezintă mijloace probatorii apte de a confirma existenţa registrului fermierilor la momentul efectuării controlului ce a stat la baza emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. x/27.07.2015, nefiind nicio modalitate de datare a informaţiilor conţinute de respectivele înscrisuri şi nicio posibilitate de verificare a menţiunilor inserate în cuprinsul registrului, iar aspectele consemnate au un caracter eliptic, fără a se face referiri exacte la parcelele de teren pe care s-au făcut lucrări, la culturile existente pe fiecare suprafaţă de teren aflată în exploataţia agricolă, la tipurile de lucrări şi tratamente defalcate pe aceste terenuri, etc.

Modalitatea de prezentare a informaţiilor de către recurentul-reclamant în ceea ce a fost denumit Registrul fermierului pare a fi una de constituire "pro-cauza" a acestor înscrisuri, fără a putea fi relevată concludenţa datelor inserate în documentele de la filele x în raport de obligaţiile asumate prin contractul de finanţare nr. x/10.06.2010.

Cât priveşte susţinerea recurentului-reclamant privind gravitatea redusă a abaterilor reţinute asupra sa, de natură formală, în raport de împrejurarea că obiectivul măsurii a fost atins, prin realizarea investiţiilor în perioada contractuală, fapt pentru care nu pot fi considerate neeligibile cheltuielile efectuate în derularea proiectului, Înalta Curte reţine că neregulile constatate de intimata-pârâtă AFIR în cuprinsul actelor administrative de stabilire a creanţelor bugetare nu au un caracter formal, ci sunt nereguli de fond, care afectează în mod structural obiectivul măsurii 112 în cadrul căreia au fost accesate fondurile europene nerambursabile, întrucât planul de afaceri ce a fost evaluat din perspectiva eligibilităţii proiectului nu a fost respectat astfel cum a fost propus, conduita recurentului-reclamant fiind una incongruentă în raport de obligaţiile asumate prin contractul de finanţare încheiat cu autoritatea competentă în gestionarea fondurilor europene.

Împrejurarea că anumite culturi au fost înfiinţate mai târziu decât termenele stabilite prin planul de afaceri, din pricina achiziţionării terenului agricol după împlinirea primului an de implementare a proiectului nu reprezintă, în accepţiunea recurentului-reclamant, o neregulă, activităţile descrise în cuprinsul planului său fiind privite global, în sensul realizării lor până la expirarea duratei contractului de finanţare. O astfel de interpretare a clauzelor contractului de finanţare şi a documentaţiei care a fost avută în vedere de solicitant la momentul accesării fondurilor europene nerambursabile în cadrul măsurii 112 nu poate fi primită, cât timp fiecare dintre aceste activităţi, evidenţiată în planul de afaceri, a contribuit la declararea ca eligibil a proiectului propus, fapt ce a justificat selectarea beneficiarului A. din rândul celor care au depus cereri de finanţare, scopul urmărit fiind acela de a îndeplini planul de afaceri astfel cum a fost evaluat ca fiind compatibil cu obiectivele măsurii 112.

Cât priveşte faptul că pe perioada de implementare a proiectului derulat de recurentul-reclamant au avut loc mai multe controale, în cadrul cărora nu s-au evidenţiat nereguli, ultimul din cele 5 controale fiind cel finalizat cu întocmirea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, această conduită a autorităţii publice competente nu vine în conflict cu prevederile legale care instituie în sarcina sa atribuţii de monitorizare a proiectului pe toată durata sa de implementare, iar numărul controalelor ex-post nu este limitat, putând fi verificată orice suspiciune de neregulă nou apărută.

În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 66/2011, "(1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să înregistreze şi să transmită, în scopul investigării, în termen de 10 zile lucrătoare, structurilor de control prevăzute la art. 20 toate constatările cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare.

(2) De asemenea, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia primirii, înregistrării, analizării şi, după caz, transmiterii, în termen de 5 zile lucrătoare, către structurile de control prevăzute la art. 20 a tuturor sesizărilor pe care le primesc direct sau prin intermediul altor instituţii ale statului şi care privesc programele pe care le gestionează."

Suspiciunea de neregulă ivită în urma sesizării formulate de către DNA-Serviciul Teritorial Timişoara, prin adresa nr. x/13.01.2015, a condus la declanşarea controlului documentar şi în teren, în urma căruia echipa de control din cadrul AFIR a întocmit procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/27.07.2015, cu respectarea atribuţiilor conferite de O.U.G. nr. 66/2011 şi de O.U.G. nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea AFIR, prin reorganizarea APDRP, fiind obligatorie, în acest caz, efectuarea controlului, conform dispoziţiilor din O.U.G. nr. 66/2011 citate anterior.

Un ultim argument în susţinerea motivelor de fapt pe care şi-a fundamentat recurentul-reclamant calea de atac declarată a fost cel referitor la împrejurarea că suspiciunile privind obţinerea veniturilor în perioada de exploatare nu pot conduce la rezilierea contractului de finanţare, cât timp documentele contabile despre care s-a afirmat că nu ar conţine date reale nu au fost declarate nule fie pe cale administrativă, fie în urma unor cercetări penale, ele fiind producătoare de consecinţe juridice.

Şi în ceea ce priveşte aceste susţineri, reţine Înalta Curte că, fără a fi necesară aplicarea unei sancţiuni a nulităţii documentelor contabile deţinute de către recurentul-reclamant pentru operaţiunile economice derulate în perioada de realizare a proiectului promovat de A., privind "Creşterea dimensiunii economice a exploataţiei agricole din comuna Archiş, sat C.", neregulile identificate de către echipa de control din cadrul AFIR au constat, printre altele, şi în faptul că nu au putut fi coroborate datele înscrise în documentele contabile prezentate de beneficiarul fondurilor europene nici cu înregistrările din Registrul agricol, nici cu activităţile propuse prin planul de afaceri ce constituie parte integrantă din contractul de finanţare încheiat în cauză, aceste nereguli fiind apte de a determina luarea măsurii de retragere integrală a sprijinului financiar nerambursabil acordat beneficiarului A. în cadrul măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri".

Astfel, potrivit clauzei inserate la art. 1 alin. (1) din prevederile generale ale contractului de finanţare nr. x/10.06.2010, "beneficiarul se obligă să execute proiectul în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în cererea de finanţare, astfel cum a fost aprobată împreună cu toate documentele anexate şi în urma verificărilor, modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de implementare", iar la art. 3 alin. (1) din aceleaşi prevederi generale ale contractului s-a stipulat că "beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare. De asemenea, pe o perioadă de 3 ani de la ultima plată efectuată de Agenţie, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial obiectivele prevăzute în planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare şi să nu îşi înceteze activitatea agricolă."

În ceea ce priveşte măsura retragerii sprijinului financiar acordat recurentului-reclamant, sunt incidente prevederile art. 11 alin. (3) în care se arată că, "în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea sau executarea contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolvenţei, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti.

În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 din prezenta anexă."

În consecinţă, temeiul de drept pentru retragerea sprijinului financiar nerambursabil îl reprezintă prevederile art. 11 alin. (3) din contractul de finanţare, nu cele ale art. 8 alin. (3) din acelaşi contract, care se referă la situaţii a căror remediere ar fi posibilă pe parcursul implementării proiectului, nu despre un proiect finalizat, cum este cel de faţă.

O ultimă chestiune este cea legată de respingerea, de către prima instanţă, a probei testimoniale solicitate de reclamantul A. Se reţine, în calea controlului judiciar, că, în realitate, nu a fost pusă în discuţia părţilor litigante admisibilitatea probei testimoniale, aceasta nemaifiind solicitată de către titularul acţiunii la primul termen de judecată stabilit de către instanţa competentă, arătând expres, înainte de terminarea cercetării judecătoreşti în cauză, că nu mai are cereri de formulat.

În consecinţă, Înalta Curte reţine caracterul nefondat al criticilor formulate împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă, fiind legale actele administrative contestate, urmând a fi menţinute astfel cum au fost emise de către intimata-pârâtă AFIR.

II.2 Temeiul de drept al soluţiei pronunţate

Pentru toate aceste considerente, cu aplicarea prevederilor art. 496 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. - Persoană Fizică Autorizată împotriva Sentinţei civile nr. 228 din data de 29 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sentinţă ce va fi menţinută ca legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. - Persoană Fizică Autorizată împotriva Sentinţei civile nr. 228 din data de 29 septembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 iulie 2019.

GGC - GV