Dismissal from magisterial office for loss of good reputation due to alcohol-related conduct and professional incompetence
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the Superior Council of the Magistracy’s 2003 decision to dismiss a prosecutor from office. The dispute concerned the legality of the prosecutor's removal after a disciplinary proposal by the Minister of Justice, which cited serious damage to his professional reputation due to driving a vehicle under the influence of alcohol, refusing to submit to biological alcohol tests, and exhibiting professional incompetence such as tardiness and insufficient legal reasoning in case resolutions. The court determined that the dismissal was valid under Article 97(2) of Law No. 92/1992 for non-fulfillment of conditions, specifically the requirement of a "good reputation" under Article 46(1)(c). The court rejected the appellant's arguments that procedural guarantees were violated or that the acts constituted only minor disciplinary infractions, ruling that the final criminal court decision regarding the alcohol incident, combined with documented professional deficiencies, demonstrated clear professional incapacity. The court further held that the dismissal procedure under Article 97(2) is distinct from disciplinary proceedings, meaning the preliminary investigation required by Article 125 of Law No. 92/1992 was not mandatory, and the appeal was dismissed as unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 46 lit. c) din Legea nr. 92/1992, art. 46 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 92/1992, art. 97 alin. (2) din Legea nr. 92/1992, art. 125 din Legea nr. 92/1992; Dismissal from magisterial office for loss of good reputation due to alcohol-related conduct and professional incompetence: În adevăr, între condițiile ce trebuie îndeplinite de un magistrat, este și aceea de a se bucura de „o bună reputație”, prevăzută în art. 46 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
prevăzut de art. 97 alin. (3) din Legea pentru
organizarea judecătorească
Asupra contestației de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin hotărârea nr. 26 din 9 septembrie 2003, Consiliul Superior al Magistraturii a admis propunerea ministrului justiției, dispunând eliberarea procurorului C.G. din funcția de magistrat, pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute în art. 46 lit. c) din Legea nr. 92/1992, pentru organizarea judecătorească.
S-a reținut că procurorul C.G. a încălcat dispozițiile legale menționate, prin aceea că: - a condus un autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică sub limita legală și s-a sustras de la recoltarea probelor biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei, fapte care, chiar dacă nu constituie infracțiuni, au adus o știrbire gravă bunei sale reputații; - a motivat necorespunzător soluțiile pe care le-a adoptat în calitate de procuror, a tergiversat soluționarea mai multor lucrări și a rezolvat necorespunzător unele cauze, ceea ce a impus infirmarea soluțiilor sau redeschiderea dosarelor.
Împotriva hotărârii menționate, magistratul a formulat contestație, susținând, în esență, că această hotărâre este nelegală, deoarece nu a fost citat, astfel că s-a aflat în imposibilitate de a-și face apărările, că aspectele în legătură cu care i s-au adus imputări trebuiau considerate abateri disciplinare, supuse procedurii cercetării prealabile, precum și că, în raport cu soluția de achitare pronunțată pentru ambele infracțiuni ce i s-au pus în sarcină, nu se justifică eliberarea sa din funcția de procuror.
Contestația nu este fondată.
În adevăr, între condițiile ce trebuie îndeplinite de un magistrat, este și aceea de a se bucura de „o bună reputație”, prevăzută în art. 46 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească.
Or, este evident că procurorul C.G. nu se mai bucură de reputația bună, la care se referă acest text de lege, din moment ce, prin conduita sa vădit imprudentă și contrară regulilor deontologice ce trebuie respectate de magistrați, concretizată în conducerea sub influența băuturilor alcoolice a autoturismului personal, precum și în refuzul de a se supune probelor biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei, a adus o vădită atingere onoarei și probității sale de magistrat.
În raport cu această atitudine, contrară cerințelor deontologice privind pe un magistrat, stabilită prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă (decizia nr. 5696 din 20 decembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția penală), coroborată cu deficiențele constatate în lucrările ce le-a efectuat în calitate de procuror, se impune concluzia că sus-numitul contestator a manifestat o vădită incapacitate profesională, datorită căreia a fost eliberat din funcție, în temeiul art. 97 alin. (2) din Legea nr. 92/1992, pentru organizarea judecătorească, la sesizarea ministrului justiției.
Așa fiind și cum, procedura eliberării din funcție, în temeiul textului de lege menționat, nu este similară celei aplicabile în cazul exercitării acțiunii disciplinare, pentru a fi necesară efectuarea cercetării prealabile prevăzută de art. 125 din Legea nr. 92/1992, iar din examinarea actelor dosarului rezultă că, totuși, contestatorul a avut cunoștință despre sesizarea făcută de ministrul justiției și a depus memoriu la Consiliul Superior al Magistraturii, se impune a se constata că nu este întemeiat nici acest aspect al criticilor aduse hotărârii atacate.
În consecință, urmează a se dispune respingerea contestației, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de C.G., împotriva hotărârii nr. 26 din 9 septembrie 2003 a Consiliului Superior al Magistraturii.
Pronunțată, în ședință publică, azi, 26 aprilie 2004.