Bank Fraud Scheme Yields Partial Statute-of-Limitations Cessation and Retrial Orders, With Convictions Upheld for Organized Crime Leaders

Deliberând asupra apelurilor declarate.

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/2012 din data de 24.04.2013 s-au dispus următoarele;

I. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. A., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

2. B., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi

- art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

3. C., cunoscut cu antecedente penale care nu atrag starea de recidivă;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi

- art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

4. D., necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi

- art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

5. E., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

6. F., necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.,

- art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

7. G., necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 194 alin. (1) C. pen. şi

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

8. H., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

9. I., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 194 alin. (1) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

10. J., necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

11. K., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

12. L., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.,

- art. 26 C. pen. rap.la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

13. M., necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 194 alin. (1) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

II. Trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. N., recidivist postcondamnatoriu;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.,

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.,

- art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

2. O., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi

- art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

3. P.;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

4. Q., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi

- art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

5. R., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., şi

- art. 26 C. pen. rap. la art. 291 C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

6. S., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi

- art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

7. T., necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi

- art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

8. U., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi

- art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

9. V., necunoscută cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi

- art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

10. W., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi

- art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

11. X., fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege;

12. Y., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., şi

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

13. Z., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

14. AA., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

15. BB., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

16. CC., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

17. DD., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. şi

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

18. EE., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

19. FF., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

20. GG., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

III. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. II., necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., şi

- art. 26 C. pen. rap. la art. 291 C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

2. JJ., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 26 C. pen. rap. la art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

3. KK.;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., şi

- art. 291 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

4. LL., posesor al CI seria x nr. x, eliberat la data de 17.07.2008 de SPCLEP Jilava, necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

5. HH.;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

6. MM., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

7. NN., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

8. OO., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

9. PP., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep.

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

10. QQ., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 26 C. pen. rap la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) din C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

11. RR., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

12. SS., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege

- art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep.

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

13. TT., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

14. UU., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep.

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

15. VV., cunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

16. WW., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

17. XX., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..şi

- art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

18. YY., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

19. ZZ., necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

20. AAA., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

21. BBB., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

22. CCC., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

23. DDD. necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. şi

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

24. EEE., necunoscut cu antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

25. FFF., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

26. GGG., fără antecedente penale;

pentru săvârşirea infracţiunii prev. de:

- art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

Pentru a dispune în acest sens, procurorul a reţinut următoarele aspecte prealabile:

Activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi se circumscrie în noţiunea tipică de grup infracţional organizat, în cauză regăsindu-se toate elementele ce duc la diferenţierea unei simple activităţi de colaborare între infractori de o conlucrare ce caracterizează activitatea unui grup infracţional organizat: o reţea complexă de legături între inculpaţi, un sistem bine pus la punct ce dovedeşte o eficienţă maximă timp de 6 ani de zile, în care fiecare inculpat joacă rolul unei piese dintr-un mecanism.

Întâlnim astfel, de la "managementul" activităţii, la "lucrătorii" care duc la îndeplinire planurile, cu persoane specializate pe anumite domenii (contabili), cu sprijinul unei persoane ce reprezintă autoritatea statului pentru a se asigura protecţia activităţii (inculpatul X.- comisar şef de poliţie) şi "investitorii" - persoane care sprijină din punct de vedere financiar activitatea (HHH.).

Toate aceste persoane acţionează coordonat, ca o orchestră, pentru a se pune în scenă "piesa" înşelăciunilor.

Grupul infracţional organizat s-a specializat într-un domeniu în care profitul este maxim (săvârşirea de înşelăciuni prin credite bancare), prejudiciind sistemul economic şi social prin afectarea sistemului bancar, care, în societatea actuală joacă un rol important în bună-starea unei naţiuni şi afectează toţii locuitorii unui stat, mai ales într-o perioadă caracterizată prin recesiune economică. (ajungându-se, în anul 2008, ca un singur credit să fie în valoare de 1.000.000 de euro).

Dimensiunile criminalităţii organizate în general, fac din aceasta un risc la adresa securităţii naţionale prin afectarea majorităţii domeniilor de manifestare ale mediului economic şi social, de aici şi necesitatea unei riposte ferme din partea organelor statului.

În fapt, în continuare, procurorul a reţinut următoarele:

În anul 2005, A. împreună cu B. a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, care până în prezent a acţionat în mod coordonat în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv înşelăciune, spălare de bani, fals şi uz de fals, grup care a fost structurat pe relaţii ierarhice şi personale.

Din ansamblul probatoriilor administrate în cauză, a rezultat că gruparea infracţional organizată a avut o conducere bicefală reprezentată de inculpaţii A. şi B.

Cei doi se sfătuiesc cu privesc cu activităţile ce urmează a fi desfăşurate, fac planuri de obţinere a creditelor bancare, se ocupă de finanţarea activităţii, se duc împreună la întâlnirile cu angajaţii băncilor sau cu alţi colaboratori, identifică şi atrag în grupare alţi membri iar grosul profitului obţinut de pe urma creditelor bancare este împărţit egal între cei doi, după ce dau sume mai mici şi celorlalţi membri au grupării.

Pe primul eşalon al grupului infracţional organizat se situează şi inculpaţii C. şi D., sfătuitorii şi oamenii cei mai apropiaţi de cei doi lideri. (C. de B. şi D. de A.)

Din primăvara anului 2011, inculpatul B. este îndepărtat din grupare de către ceilalţi membri, nemulţumiţi de comportarea acestuia, inculpatul A. devenind unicul coordonator al grupării. (inc. B. se ceartă cu inculpatul C. din motive personale la care se adaugă nemulţumirea celorlalţi membri cu privire la faptul că inc. B. pierde mulţi bani la cazinouri şi refuză să participe cu bani la radierea ipotecilor de pe imobilele celorlalţi membri)

Din acest moment, inc. B. începe să colaboreze strâns cu numitul III. înregistrând mai multe tentative de obţinere a unor credite bancare, activităţi infracţionale ce fac obiectul Dosarului penal nr. x/2012, instrumentat de DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti. Cu toate că inc. B. a fost îndepărtat din grupare, legăturile dintre cei doi lideri nu se sting complet, existând momente în care se înţeleg să colaboreze pentru obţinerea unor credite bancare.

Pregătirea activităţii infracţionale începe încă din anul 2004, când se cunosc inculpaţii A. şi B., ambii întâmpinând greutăţi financiare. (A. cu privire la desfăşurarea activităţii de comerţ cu cereale iar inculpatul B. cu datorii la cămătari)

În perioada 2004 - 2005 sunt obţinute primele credite bancare de către inculpaţii A. şi N., credite prin care aceştia achiziţionează primele imobile folosite de grupare în activitatea ce va urma, respectiv imobilul din mun. Olteniţa str. (...) (ce va deveni sediul SC JJJ. şi unde inculpatul A. îşi construieşte şi casă), LLL. Olteniţa şi imobilul KKK.

Cu începutul anului 2006, inculpaţii A. şi B. demarează colaborarea dintre ei şi activitatea de obţinere a creditelor bancare frauduloase, luând în februarie 2006 un credit în valoare de 3.600.000 RON.

Deja, anterior obţinerii acestui credit, cei doi inculpaţi începuseră şi colaborarea cu HHH., de la care au obţinut suma de bani necesară scoaterii de sub ipotecă a imobilului LLL., imobil ce a fost folosit pentru luarea creditului din februarie 2006.

Din acest moment, inculpaţii A. şi B. precum şi ceilalţi inculpaţi de pe primul eşalon (C. şi D.), încep recrutările celorlalţi inculpaţi ce vor ajuta activitatea infracţională.

S-a stabilit pe baza probelor aflate la dosar că din acest grup, fac parte, pe eşalonul secund al grupării, inculpaţii N., O., Q., R. şi P. care, împreună cu inculpaţii A., B., C. şi D. au constituit grupul infracţional organizat în scopul săvârşirii faptelor de înşelăciune.

Ulterior au aderat la grupare şi MMM., KK., S., T., E., JJ., II. şi U. care au fost racolaţi de liderii grupării sau de membrii de pe eşalonul doi, persoane care au ajutat grupul infracţional organizat să obţină noi credite bancare preluând noi firme sau ipotecând imobile ce vor fi folosite în scopul obţinerii de credite bancare.

Activitatea infracţională a grupării a fost sprijinită şi de contabilele V. şi W. care au avut cunoştinţă despre existenţa grupului şi au acceptat, în schimbul unor avantaje materiale să îi ajute în desfăşurarea activităţii infracţionale.

La grupul infracţional organizat a aderat şi inculpatul X., organ de poliţie judiciară cu gradul de comisar şef de poliţie în cadrul Biroului de Investigare a Fraudelor, Poliţia mun. Olteniţa, care a reprezentat latura de protecţie a grupului.

Activitatea grupului infracţional organizat a fost sprijinită şi de inculpaţii din jud. Ilfov. Aceştia îi ajută pe membrii grupării în obţinerea de credite bancare, asigurându-le mijloacele financiare necesare obţinerii creditelor bancare prin acordarea de împrumuturi cu dobândă. Aceştia cunosc şi încurajează activitatea de obţinere a creditelor bancare frauduloase, interesul lor fiind acela de a se obţine bani prin credite bancare pentru a li se achita datoriile şi mai ales dobânzile aferente. Aceste persoane sprijină activitatea grupului infracţional organizat şi prin faptul că cesionează inculpaţilor societăţi comerciale cu vechime, pentru a putea fi folosite la obţinerea de credite bancare. HHH. monitorizează îndeaproape activitatea infracţională a celorlalţi inculpaţi, asigurându-se că banii împrumutaţi sunt folosiţi la bancă sau investiţi în imobile ce pot fi ipotecate la bancă. Astfel, în momentul în care aceştia dau inculpaţilor o sumă de bani pentru scoaterea unui imobil de sub ipotecă, se duc personal la bancă pentru a depune suma necesară, asigurându-se astfel că inculpaţii A. şi B. nu o folosesc în alte scopuri. De altfel, iniţial, aceştia au acceptat să-i împrumute pe cei doi inculpaţi, doar în momentul în care aceştia au văzut imobilele deţinute de către inculpaţi şi li s-a explicat că, folosindu-se respectivele imobile se vor obţine credite bancare de valoare mare.

Inculpaţii A. şi B. precum şi membrii grupării au deţinut o multitudine de societăţi comerciale, pe numele cărora au obţinut, de-a lungul timpului credite de zeci de milioane de euro, folosindu-se de situaţii financiare falsificate de către contabilele societăţilor şi bucurându-se şi de complicitatea sau uneori doar de neglijenţa lucrătorilor bancari.

Totodată, pentru obţinerea creditelor bancare, membrii grupării au achiziţionat imobile (teren + construcţii sau doar teren) a căror valoare a fost supraevaluată de către evaluatori, imobile care erau ipotecate în favoarea băncii creditoare. Pentru crearea unei aparenţe de legalitate, imobilele erau anterior vândute fictiv şi succesiv prin mai multe firme din grup pentru a creşte astfel artificial valoarea bunurilor dar şi pentru a creşte artificial cifra de afaceri a firmelor.

Spre exemplu, pentru obţinerea creditului din data de 28.02.2007 în valoare de 2.000.000 RON de la NNN., SC OOO. SRL (administrată de inculpatul B.) a garantat cu o fermă situată în com. X, sat Y, jud. Prahova evaluată la suma de 3.500.000 RON.

Imobilul fusese cumpărat de SC OOO. SRL de la SC JJJ. (administrată de inculpatul A.) în data de 07.03.2007 la preţul de 3.500.000 şi pe care, anterior, cu 4 luni înainte, (la data de 02.11.2006) SC JJJ. îl cumpărase de la PPP. SRL la preţul de 350.000 RON. (de 10 ori mai puţin).

Tot astfel, în luna mai 2010, în momentul suplimentării valorii a două credite (suplimentare credit cu încă 300.000 euro pe SC QQQ. SRL de la NNN. în data de 26.05.2010 şi suplimentare credit cu încă 300.000 euro pe SC RRR. SRL de la NNN. în data de 09.06.2010), se aduc garanţii suplimentare 4 loturi de teren.

În scopul creşterii artificiale a valorii bunurilor, se procedează astfel: terenurile sunt cumpărate de la agentul imobiliar SSS. prin intermediar - numitul TTT. ginerele inculpatului R. la preţul de 153.270 RON (2 loturi) şi 115.000 RON (celelalte două loturi).

La rândul său, TTT. le vinde inculpatului JJ. - apropiat al inculpatului A. la preţul de 3.230.000 RON (un preţ de 21 de ori mai mare) şi 2.887.500 RON (un preţ de 25 de ori mai mare), valoare ce este luată în considerare în momentul evaluărilor făcute pentru dosarul de creditare.

Această situaţie se constată în cazul tuturor contractelor de credit.

Pe tot parcursul desfăşurării activităţii infracţionale se observă un interes deosebit al membrilor grupării în achiziţionarea de "chilipiruri" - imobile mari dar fără valoare economică, care să arate bine "pe hârtie" (imobile scoase la licitaţie sau cumpărate direct de la lichidator) care sunt ideale în activitatea de creştere artificială a valorii lor economice în vederea garantării cu acestea a unor împrumuturi cu sume colosale.

Discuţiile dintre membrii grupării cu agenţi imobiliari sau alte persoane pe această temă sunt nenumărate. Spre exemplu, în data de 25.05.2012, inculpata P. este apelată de agentul imobiliar SSS. care îi spune că a găsit o clădire de 6.800 de metri la roşu, şi o întreabă dacă banca ar putea accepta o clădire la roşu:

"SSS.: - Sărut-mâna, mă scuzaţi că vă deranjez aşa târziu (...)

P.: - Nicio problemă

SSS.: - Uitaţi mi-a (...) venit o clădire.

P.: - Da

SSS.: - Da e la roşu

P.: - Aaa

SSS.: - Bancă dă dacă e la roşu?

P.: - Nu cred aa, are toate documentele?

SSS.: - 6800 de metrii, Poftim?

P.: - Are toate documentele necesare?

SSS.: - În afară de recepţie că dacă e la roşu, n-are recepţie şi nici cadastru (...)

P.: - N-are recepţie (...)

SSS.: - Şi nici cadastru

P.: - Deci, părerea mea e că nu, pentru că (...)

SSS.: - Nu.

P.: - Nu, pentru că acolo ne cer, toate, aţi văzut toate hârtiile

SSS.: - Da, da da

P.: - Cu recepţie cu absolut tot, nu au cum să facă aaa (...) cum să zic io, valoarea şi aşa mai departe (...)

SSS.: - Da, da îi spun s-o facă la gri, s-o aducă la gri

P.: - Da, da, aşa da (...)"

În afară de propriile imobile, membrii grupării au folosit şi imobile ale membrilor familiilor sau ale cunoscuţilor care primeau în schimb, sume importante de bani după obţinerea creditelor.

Prin această modalitate, gruparea a reuşit să obţină credite din ce în ce mai mari, făcând rost de sume de bani excesiv de mari, o parte din aceste sume de bani fiind utilizate pentru achitarea datoriilor acumulate la cămătari (sume de bani împrumutate şi dobânzi aferente) precum şi pentru achitarea unor părţi din creditele anterioare pentru a obţine astfel consimţământul băncii de a scoate de sub ipotecă imobilele - case de locuit, imobile care puteau astfel a fi folosite la obţinerea unor noi credite bancare, gruparea abandonând celelalte imobile fără valoare economică, adică terenurile extravilane a căror valoare fusese crescută artificial prin operaţiunile de vânzare-cumpărare dintre firmele controlate de grup.

Exemplul cel mai relevant este reprezentat de Combinatul UUU. care, după ce a fost cumpărat de SC JJJ., nu a fost niciodată folosit conform destinaţiei sale ci a fost dezmembrat în 45 loturi care au fost ipotecate pentru obţinerea a 13 credite bancare obţinându-se sume de zeci de milioane de euro.

Loturile au fost evaluate la sume foarte mari, fiind vândute între membrii grupării la preţuri exorbitante pentru ca, în momentul evaluării loturilor în cadrul procedurilor de executare silită să se constate că valoarea de piaţă a imobilelor este mult inferioară iar în unele cazuri, chiar zero.

În raporturile întocmite de către lichidatori se mai arată că, deşi destinaţia iniţială a ansamblului de construcţii era de fermă de producţie, (complex de creştere şi îngrăşare a porcilor), la data inspecţiilor, construcţiile erau în stare avansată de degradare, fiind distruse în proporţie de aproximativ 90%, rezultând că de la momentul cumpărării combinatului în anul 2007, în cadrul licitaţiei de către SC JJJ., nu s-au mai efectuat niciun fel de lucrări de întreţinere. S-a constatat că reţelele de energie electrică, de apă şi canalizare sunt dezafectate iar reţelele de termoficare, gaze şi telefonie sunt absente.

Scopul înfiinţării sau cumpărării acestor firme de către membrii grupării - respectiv acela de a le folosi pentru obţinerea de credite bancare neperformante, rezultă fără echivoc din faptul că o parte din aceste firme nu înregistrează nicio activitate economică, iar unele dintre ele înregistrează o activitate economică minimă necesară doar pentru a menţine o aparenţă comercială.

Creditele mici obţinute de către membrii grupării sunt, de regulă achitate prin obţinerea ulterioară a unor credite mult mai mari, prin această modalitate aceştia "salvându-şi" firmele cu vechime, cu cifră de afaceri mare şi cu care ar fi putut obţine credite mult mai mari, pentru că în momentul în care pe o firmă se înregistra un credit neperformant, nu se mai puteau lua alte credite.

În momentul în care o astfel de firmă se "strica", era abandonată de membrii grupării, de regulă prin vânzarea acesteia către cetăţeni din Republica Moldova, persoane care nu pot fi identificate de către autorităţi şi instituţii, spălându-se astfel pe mâini de întreaga activitate a societăţii comerciale, pentru desfăşurarea în continuare a activităţii, gruparea înfiinţând sau cumpărând alte societăţi comerciale.

Astfel, în perioada 2004 - 2011, membrii grupării au obţinut credite pe persoană fizică sau pe societate (credite de investiţii, factoring-uri, linii de credit etc.) creând un prejudiciu în valoare aproximativă de 20 de milioane de euro.

Pe lângă credite, firmele deţinute de membrii grupării au luat în leasing maşini (în valoare totală de 160.000 euro şi 300.000 RON) pentru care nu au achitat ratele de leasing, pe care le-au înstrăinat şi care nu au mai putut fi recuperate de firmele de leasing sau care au fost recuperate cu greu, inclusiv de la persoane străine de firmele contractante, marea majoritate a autovehiculelor recuperate fiind avariate.

Folosindu-se de societăţile comerciale SC JJJ., RRR., VVV., WWW., OOO., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC.., DDDD., EEEE., FFFF. etc., în care membrii grupării au fost acţionari şi/sau administratori, sau dirijând din umbră aceste firme, aceştia au obţinut credite în măsură să devalizeze întreg sistemul bancar românesc, transformând băncile în adevărate casierii la dispoziţia acestora.

În urma mai multor controale efectuate de către organe ale statului la societăţile comerciale ce fac parte din grup, s-a constatat că evidenţele contabile nu există, ori nu au fost ţinute, ori administratorii susţin în mod convenabil existenţa unor accidente în urma cărora evidenţa contabilă a societăţilor a fost distrusă.

În anul 2008, la sediul UUU. are loc un incendiu în urma căruia s-au declarat ca fiind distruse în incendiu contabilităţile societăţilor SC VVV. SRL, SC JJJ., SC EEEE. SRL, SC BBBB. SRL, SC WWW. SRL şi SC AAAA. SRL.

Din procesul-verbal de intervenţie nr. x/22.06.2008 al ISU Călăraşi rezultă că incendiul era deja lichidat de către personalul societăţii în momentul ajungerii la faţa locului, ocazie cu care s-a constatat distrugerea contabilităţilor societăţilor mai sus menţionate.

Existenţa grupului infracţional organizat, structurat pe paliere, cu cunoaşterea exactă a rolului şi locului fiecăruia în grupare, grupare care a avut stabilitate în timp chiar dacă, de-a lungul timpului, unii dintre membrii şi-au suspendat activitatea o perioadă revenind ulterior (cum a fost cazul inculpatului O. care s-a retras la sfârşitul anului 2008 dar a revenit în anul 2011) sau au intrat în grupare mai târziu (cum este cazul inculpatului R. care a aderat la grupare în anul 2009), rezultă din ansamblul probatoriilor aflate la dosar (declaraţii de inculpaţi, de martori, documente utilizate la obţinerea creditelor bancare şi interceptări).

Reţinem exemplificativ modalitatea în care gruparea a acţionat în vederea obţinerii la data 12.10.2007 a creditului în valoare de 4.300.000 RON de la GGGG. Olteniţa. (contract de credit nr. x)

Astfel, SC JJJ. SRL (administrată de inculpatul A.) vinde un teren către SC BBBB. SRL (administrată de inculpatul O.), la preţul de 5.800.000 RON din care 1.500.000 RON din surse proprii iar 4.300.000 RON prin credit.

Pentru a se crea impresia achitării avansului de 1.500.000 RON de SC JJJ. SRL către SC BBBB. SRL, avans obligatoriu cerut de bancă prin contractul de credit, între firmele din grup se realizează un transfer circular de fonduri, aceiaşi bani fiind rulaţi în 3 serii de operaţiuni fictive, până la obţinerea sumei necesare, astfel:

Suma de 650.000 RON este virată de SC DDDD. SRL (administrată de inculpatul C.) în contul SC BBBB. SRL, sumă pe care SC BBBB. SRL o virează le rândul ei, în contul SC JJJ. ca parte din avans.

În data de 28.09.2007, suma de 650.000 RON primită de SC JJJ. este trimisă în aceeaşi zi către firmele controlate de membrii grupului, respectiv - SC EEEE. SRL administrată de inculpatul D. (500.000 RON), SC DDDD. SRL administrată de inculpatul C. (30.000 RON), OOO. administrată de inculpatul B. (20.000 RON), SC JJJ. (80.000 RON la contul deschis la NNN.);

La data de 02.10.2007, SC BBBB. SRL primeşte de la SC DDDD. SRL suma de 425.000 RON.

În aceeaşi zi (2.10.2007), suma este avansată către SC JJJ. ca a doua tranşă a avansului iar de aici, suma de 395.000 RON ajunge din nou la SC DDDD. SRL.

Suma de 395.000 RON ajunge din nou în contul SC BBBB. SRL apoi în contul SC JJJ. ca ultimă tranşă a avansului (650.000 RON + 425.000 RON + 395.000 RON = 1.470.000 RON).

Se observă că suma iniţială de 650.000 RON este triplată prin operaţiuni fictive pentru a se ajunge la suma necesară achitării avansului, aspect care dovedeşte fictivitatea operaţiunii de vânzare-cumpărare precum şi faptul că singurul scop al acestui contract a fost obţinerea împrumutului bancar.

Această concluzie rezultă cu evidenţă şi din împrejurarea că, după obţinerea creditului în cuantum de 4.300.000 RON, suma este virată de SC BBBB. SRL în contul SC JJJ. de la GGGG. în data de 28.09.2007 ca plată a preţului terenului achiziţionat, iar apoi, întreaga sumă obţinută din credit este împărţită a doua zi, între firmele controlate de grup, astfel: EEEE. - 1.300.000 RON, DDDD. - 200.000 RON, JJJ. - 2.100.000 RON (contul de la NNN.), BBBB.. - 200.000 RON şi către o firmă a cămătarilor SC HHHH. SRL- 300.000 RON.

După obţinerea creditului, contul este creditat de firmele controlate de membrii grupului sau prin depuneri de numerar, dar numai când trebuia plătită dobânda.

Din majoritatea convorbirilor telefonice purtate de către liderul grupării A. de la biroul acestuia, rezultă că el se află la birou împreună cu alţi membri ai grupării, respectiv inculpaţii N. şi D.

În data de 10.02.2012 la oră 10:54.08 A. discută cu inculpatul R. despre probleme curente, A. dându-i la telefon pe rând şi pe N. şi D.

(...)

A.: - Te-a luat frică! Hai că uite sunt cu D. aci! Salută-l (neinteligibil).

R.: - Mi-e frică mă, nu veni.

A.: - Aşa! Uite şi cu N.!

R.: - Mă, lasă-l (...) D. nu te băga tu! Dă-mi-l pă A.! la uita-te (...) IIII.!

În dialog intervine N.

N.: - Te-ascult R.

R.: - O (...) Ascultă-mă IIII.

N.: - Eh. .. Las' că nu e (...) Nu tre' să te scuzi!

R.: - N.! Lasă-mi-l pă A., te rog io! Nu te băga tu! N. nu te băga tu! Dă-mi-l pă A.!

N.: - (Râde) Hai. Ia-l.

R.: - Că nu (...) IIII.!

A.: - Mi-a zis B. că o să jucăm table la JILAVA şi c-o să scot ultimu' milion! Păi băi nene nu mai să face milionu' ăla pă jumate'?!?

R.: - Ce face?!

A.: - Nu să face milionu' ăla pă jumate'?! Vrea milionu' dă la mine!

R.: - Care milion?

A.: - Păi milionu' care-i dă casă!

R.: - la uită-te.

A.: - N-am luat io 1 milion dă euro?

R.: - la ascultă-mă acuma şi pă mine.

A.: - Zi! Hai uite te-ascult! Zi!

R.: - Am şi io dreptu' să vorbesc?

A.: - Normal c-ai dreptu' să vorbeşti!

R.: - Dă-l pă speaker şi să asculte şi băieţii.

(...)

În planurile de întâlnire pe care şi le fac, întotdeauna se discută să se întâlnească cât mai mulţi. Spre exemplu, în discuţia din data de 10.02.2012 purtată între A. şi R. se discută să se întâlnească ei doi împreună cu B., II., N. şi D.:

(...)

R.: - Îl iei pă N. cu D..

A.: - A?

R.: - Îl iei pă B..

A.: - Aşa.

R.: - (Neinteligibil)

A.: - Deci să-l iau pă D. şi pă B (...) Şi ce să fac?!

R.: - Şi să vezi că dacă (...) Păi îl iei forţat! Haidi mă la cuscră-tu că (...) Mergi cu noi! Dacă mă omoară pă mine, te omoară şi pă tine! Şi-l iei şi pă B., şi veniţi la GIURGIU la SS. acasă.

(...)

Şi în discuţia din data de 18.02.2012 A. face planuri de şedinţă cu R.:

(...)

R.: - (Neinteligibil) V-aţi împărţit sarcinile alea, acuma ultima dată.

A.: - Aşa, aşa.

R.: - Aţi dat mâna şi-atâta! Am înţeles acuma că (...) Tu ai fost de cuvânt, adică trebuia să se înţeleagă! Da văd că omu' ăsta trebuie ţinut numai cu mâna în lanţ şi tras de lanţ!

A.: - Păi (...) Io asta vreau să port discuţia! Să zicem că dacă ajung în data dă întâi şi el nu plăteşte, atunci noi o să mai avem o discuţie, în formaţia care suntem! Ăia cinci! Da? Adică inclusiv D.! [B., R., A., D., N.]

(...)

Convorbirile telefonice purtate între membrii grupării dovedesc faptul că aceştia au avut reprezentarea pericolului social al faptelor săvârşite, realizând că în momentul descoperirii lor, vor ajunge în detenţie.

În data de 10.02.2012 inculpatul A. discută cu inculpatul C.:

A.: - Vorbeam aci (...) Eram cu frati-miu, m-ai înţeles? Şi. .. M-a sunat B., a început să zbiere la mine că io (neinteligibil) la JILAVA, că să scoate casele la licitaţii la ăia la GIURGIU acolo.

Domnul: - Când i-ai zis dă JILAVA.

A.: - (Neinteligibil) Şi io n-am vorbit (...) Aaaa (...) Să jucăm table la JILAVA! O să jucăm table la JILAVA!

Domnul: - Să jucăm (...) A! Să jucăm table la JILAVA?

A.: - (Neinteligibil)

Domnul: - A, da!

A.: - Înţelegi? Da. Şi. .. L-a luat N., m-ai înţeles? Şi-a băgat N. p..a şi în mă-sa şi în toată lumea lui acolo! M-ai înţeles?

Domnul: - Da.

A.: - Frumos (...) Unde-i casa lui (...) Înţelegi? Domnu' N (...) Că până acuma nu s-a pomenit! A pomenit dă trei case! A patra nimeni n-a vorbit! Înţelegi?

(...)

A.: - Da dom'ne! E-al lor! Nu mă interesează! Şi că (...) O să dai tu şi ultimu' milion care l-ai luat acolo! Înţelegi? O să scoţi ultimu' milion (...) Şi-a închis telefonu'.

Domnul: - Mhm. Da.

A.: - Da dom'ne! O să-l scot! Care-i treaba! Înţelegi?

Domnul: - Stai liniştit cumetre!

A.: - A?!?

Domnul: - La puşcărie cu toţii!

A.: - Da dom'ne! Deci cum?!? Cu toţii?!?

Domnul: - La puşcărie cu toţii! Păi da!

A.: - Stai aşa! Stai să vorbeşti şi cu frati-miu să-i spui dă puşcărie!

Domnul: - A.

A.: - Că ăsta nu ştie ce înseamnă puşcărie! Ia.

A. îl dă la telefon pe fratele său, N.

N.: - Alo?

Domnul: - N.!

N.: - la zi tătică!

Domnul: - Cu toţii! Cu toţii acolo!

N.: - Foarte bine tăticule!

Domnul: - Da? Acolo facem cărţile înăuntru!

N.: - Frăţioru' meu (...) Hai să-ţi spun ceva!

Domnul: - Asta am vrut-o (...) Asta (neinteligibil)!

N.: - Cine ţi-a spus că io nu ştiu dă puşcărie?!? Da? Io ştiu mai multe dăcât toată lumea!

Domnul: - Stai liniştit N.!

N.: - Nu-mi fac niciun fel dă complexe sufletu' meu!

(...)

În altă convorbire purtată de R. cu A., R. îl ameninţă pe A. spunând că sunt multe persoane care cunosc ce s-a întâmplat:

(...)

R.: - Io, C. şi N. sau SS., oricând vrem noi facem rău!

(...)

Într-o altă discuţie purtată de A. cu R., A. arată cum fratele lui - N. l-a ajutat pe B. să obţină un credit bancar:

(...)

A.: - Băi nebunule frate-miu nu e fraier mă! Frati-miu a inventat jocu' ăsta, ascultă-mă, m-ai înţeles? Că dacă nu vroia să bage cu casa lui (...) Proprietate personală la vremea aia, cu apartamentu'(...) Deci nu vorbim dă (neinteligibil)! Şi poveştile care le ştii tu dă la B.! M-ai înţeles? Ăla înţeapă şi pă copiii lui! Că ştii foarte bine ce vorbesc! Înţelegi? Deci (...) Frati-miu nu e fraier! Am rugămintea asta la tine, m-ai înţeles? Că frati-miu, m-ai înţeles, mi-a pus casa lui şi (neinteligibil), deci apartamentu' lui la N1 SCARA B ETAJ, aaaa, 1(...) Apartament 10! Ai înţeles? (...) din OLTENIŢA! Deci să nu uiţi că sunt documente în sensu' ăsta, m-ai înţeles?! Ăla şi-a pus casa, m-ai înţeles, ca să-l scoată pă, pă B. dă la, dă la gaură! M-ai înţeles?! Că să ştii cum e problema! D-acolo să începe frate! Nu dă la GIURGIU! D-acolo să începe! Când i-am dat primele 22 dă miliarde băga-mi-aş p..a în familia lui (...) Şi m-a lăsat cu patru case! Ai înţeles? În faţa ta! Să mă f..i toată ziua cum vrei tu şi să mă faci bulangiu!

R.: - (Neinteligibil) Am zis c-am sursa mea dă informaţii!

A.: - Bă frate! 60 dă miliarde (...) Pă el nu ştia (...) Tu p-ăla îl crezi prost?!? Tu p-ăla îl crezi prost?!

(...)

În discuţiile purtate de către membrii grupării, aceştia fac referire la şedinţe la care au participat cu toţii pentru a discuta diverse aspecte, în principal modalitatea prin care urma să scoată casele membrilor grupării de sub ipotecă şi noi modalităţi de a obţine credite bancare.

Spre exemplu, în data de 11.02.2012 la oră 08:58.04 A. discută cu R. despre o şedinţă la care au participat, în afară de ei şi C., B., D. şi N.:

(...)

R.: - Noi a rămas să discutăm ceva foarte important, care aseară s-a grăbit unii (neinteligibil) şi aveam de discutat.

A.: - Aşa.

R.: - Vizavi de persoanele care eram acolo (...) Adică, C., D..

A.: - Aşa.

R.: - N., ieu şi tu.

A.: - Aşa.

R.: - Fă tu un efort astăzi.

A.: - Aşa.

R.: - Deci pă GIURGIU-OLTENIŢA drumu' e bun.

Pă GIURGIU-BUCUREŞTI e bun.

(...)

R.: - Deci vizavi de (...) Aaa (...) Poziţia lu' C..

A.: - Aşa.

R.: - De angajamentu' pe care mi l-am luat io (...) Am de punctat ceva neapărat! Ceva foarte important pentru (...) Şi pentru voi, şi pentru mine! Că dacă nu frate (...) Înţelegerea toată cade!

A.: - Băi nene (...) la fii atent.

R.: - Nu, nu (...) la ascultă-mă!

A.: - (Neinteligibil)

R.: - (Neinteligibil)

A.: - Noi nu ne adunăm dă fiecare dată ca să stabilim, să punctăm sau să nu punctăm.

R.: - Bă nu ne-adunăm!

A.: - Io am o sarcină care trebuie s-o duc frumos la capăt (...) Ai înţeles? Şi nu facem niciun fel dă schimbare! (Spune ceva neinteligibil)

R.: - C.! Aaa (...) IIII.! Io sarcina aia, la mine a căzut! Dacă (...) Care mi-am luat-o io.

A.: - De ce? De ce?

R.: - Aşa! Fiindcă (...) Din mai multe motive!

A.: - Păi spune, spune şi motivu'! Unu' măcar din ele! Nu?

R.: - C. în primu' rând, aaaa, trebuia să stea 5 minute că n-am treabă cu afacerea lui, am treabă cu afacerea mea.

A.: - Păi şi de ce nu i-ai spus să plece?!?

R.: - Deci de când a venit acolo (...) (Neinteligibil)

A.: - Trebuia să-i spui să plece!

R.: - Fiindcă am bun-simţ! Iar C. (neinteligibil), io îl, io îl.

(...)

A.: - Sau îmi reproşezi că (...)

R.: - Io când (...) M-a pus pă mine să-i promit io lui că, îi aduc restaurantu' acasă (...) Cam aşa a fost treaba. Io am angajat.

A.: - Mhm!

R.: - (Neinteligibil)

A.: - Nu, nu, nu. (Neinteligibil) N-a zis aşa.

R.: - L-am lămurit pă B. să-i aducă banii.

A.: - Aşa.

R.: - El nu s-a jurat la mine cu nişte treburi.

A.: - Păi astea sunt treburi care trebui (...) (Neinteligibil)

R.: - Şi (neinteligibil). Păi treburile astea automat te loveşte pă tine!

A.: - (Spune ceva neinteligibil)

R.: - IIII. neapărat (...) Nu, nu, nu. Păi dacă aşa la telefon (...) Dacă vorbim (...) Ieu vorbesc cu (neinteligibil).

A.: - R (...) Io astăzi şi mâine (...) Voi fi plecat din localitate, nu voi fi.

R.: - Nu e problemă asta IIII.! Deci (neinteligibil).

A.: - Da' dacă (...) Dacă luni, marţi (...) Înainte dă (...) (Neinteligibil) Ai înţeles? Merge! Deci nu e problemă! Înţelegi? Dar (...) Totuşi (...) Aaaa (...) Nu sună bine, m-ai înţeles, discuţia (...) Nu sună bine!

R.: - Băi (neinteligibil) ăla prost al tău C (...) IIII. ia uite.

(...)

R.: - Mi-a afectat munca şi el! El din toamnă (...) De la ultima şedinţă la care-ai luat tu angajamentu' s-a făcut! El nu m-a convins pă mine că n-a avut şpagă la tine! Iar fiindcă n-a avut şpagă la tine (...) Trebuia să mă convingă! El pă mine!

(...)

A.: - Frati-miu (...) Păi n-a plecat (...) Băi nebunule! Frati-miu n-a plecat dă frică mă! Frati-miu a plecat liniştit că (...) Ce la noi e la ordinea zilei astea! Câte dreacu d-astea am făcut noi?!?

R.: - Mhm.

A.: - Păi ce problemă e?!?

R.: - A.

A.: - Nu frate! Frati-miu a plecat c-ai înţeles, înţelegi?!? Cum e treaba (...) Că să face treaba (...) Şi cu asta basta! Ce trebuie s-o lălăim dă zece ori să vorbim treaba asta?!? Ce dreacu măi nene! Ăla are cuvânt!

(...)

La data de 15.02.2012, A. discută cu R., iar la un moment dat, pe fir intervine N. care se afla împreună cu A.. N. îşi exprimă nemulţumirea cu privire la faptul că, la ultima întâlnire avută, B. a propus colaborarea pentru obţinerea unui credit de 2 milioane de euro, fără ca inculpatul B. să împartă cu ei banii obţinuţi de pe urma unor credite de consum pe persoană fizică:

(...)

N.: - Păi normal! Păi vrei să-ţi spun ceva?!? Astăzi ţi-a dat ultimu help!

R.: - Cum să-i întind lu' ăsta o mână de ajutor (...) F..u-l în (...).pă mă-sa!

N.: - Păi tu n-ai văzut cum te ruga mă?!? Din toate punctele dă vedere! Păi ia fii atent (...) Toată lumea mă înţelegi, i-a dat-o! Io i-am dat-o pă, pă d-o parte, mă înţelegi, cu casele (...) N-a vorbit dă case, nu vorbeşte dă casa mea, nu vorbeşte dă case (...) Toată lumea vorbeşte dă casele lor! Mă înţelegi? Bun! Ne-am înţepat! Bun! Aşa (...) El vorbeşte dă două milioane dă euro (...) Ce-ţi cerea acolo (...) Frateeeee (...) la uite gâsca! Mă înţelegi? Acuma uneşte-te cu mine, mă înţelegi? Că să punem mâna, mă înţelegi, iar pă două milioane dă euro!

R.: - Da. Păi a mai fost vreodată cu el tovarăş la (...) A luat creditele alea mici (...) Lasă creditele mari! A luat alea de nevoi personale! Nouă a luat! Nouă!

N.: - Aşa!

R.: - Nouă ori opt (...) 72!

N.: - Şi-a dat un leu?!?

R.: - O sticlă de vin! Nu m-a căutat să dea o sticlă de vin, nu un leu! O sticlă de vin!

N.: - Băi frati-miu (...) Hai să-ţi spun ceva (...) R (...) Pentru liniştea şi pentru pacea ta sufletească, mă înţelegi? Băi (...) Frati-miu când a făcut un credit mai mi-a dat şi mie! 20 dă milioane, 30 dă milioane, 50 dă milioane (...) (Neinteligibil)

R.: - (Neinteligibil)

N.: - Mai mi-a plătit curentu (...) Să moară mama dacă nu ţi-o spun cinstit! Mă ăsta ţi-a dat şi ţie un franc?!?

R.: - Mă jur că nu! Şi de faţa cu el spun! Că voi (...) Aicea (...) (Neinteligibil) Aicea mă durea pă mine cel mai tare când nu mă credeaţi!

N.: - Da. .. Stai că (...) Pă ce te juri? Te juri că nu ţi-a dat un franc elveţian?!? Sau un franc d-ăsta da.

R.: - Nu. Un leu, un leu românesc, sau un euro!

N.: - Păi atunci, mă înţelegi? Mă ce dreacu nu mai ştim ce mai vorbim?!?

R.: - Mi-a luat, mi-a luat (...) 90 de milioane şi mi-a (neinteligibil).

N.: - Aşa! Păi tu ai impresia că lui i-a convenit astăzi, mă înţelegi, da ţi-a zis-o pă faţa! Ţi-aduci aminte discuţia?!? Ce faci frateeee (...)? Noi ne contrăm, mă înţelegi? Şi românii să umple dă bani!

(...)

Într-o discuţie din data de 01.03.2012 A. îi spune lui R. cum înţelege el să împartă banii între membrii grupării: jumătate din sumă o opreşte el pentru din care achită şi 2 - 3 rate lunare din credit şi restul sumei o împarte între persoanele care i-au stat aproape:

(...)

A.: - Deci fără d-astea! Muncim acolo, vedem ce facem, dacă n-avem mâncăm ceapă, mâncăm cărămidă, m-ai înţeles? Până ieşim undeva! Când am ieşit la cap fără să îmi spui te chem io! Ce, care-i (...) Bă am luat 10.000 de euro! Câţi suntem (...) Care-a fost lângă mine? Trei, cinci, doi! Ai înţeles? Asta e! Dă-i dreacu! Ia-ţi 300, ia-ţi 500, ia-ţi 1500, ia-ţi 7000(...) E treaba ta! Că i-am făcut io! M-ai înţeles? Şi n-am răspundere! Mă înţelegi?!? Dac-am făcut 10.000 şi trebuie să zic: Bă păi stai că am data lunară dă 150, opresc şi io trei luni din ei! Şi opresc jumate, 5000 îi pun pă masă! Eşti prost sau eşti dăştept?!?

(...)

Faptul că banii sunt împărţiţi între membrii grupării de către liderul A. rezultă şi dintr-un înscris sub semnătură privată, găsit cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul B., unde a fost găsit un plic scris de mâna inculpatului A., prin care acesta ţine socoteala banilor, trecând sumele cheltuite, astfel:

"100.000 euro - N. (fratele meu)

200.000 euro - D. (în casă)

1.000.000.000 RON - O.

100.000 euro - A. (în tot timpul ăsta)"

Conform rechizitoriului, structura grupului infracţional organizat a fost următoarea:

I. Primul eşalon al grupului este reprezentat de cei doi lideri ai grupului - inculpaţii A. şi B. şi oamenii lor de încredere şi sfătuitorii - inculpaţii C. şi D.

1. În calitate de lider al grupării, A. s-a ocupat de organizarea activităţii (găsirea de imobile pentru ipoteci, identificarea de noi oportunităţi de creditare, atragerea de noi membri în grupare, distribuirea banilor între membri şi celelalte persoane implicate în activitate), întreţinerea relaţiilor cu membrii grupului şi dezvoltarea de relaţii cu angajaţi ai instituţiilor de stat, angajaţi ai instituţiilor private precum şi profesionişti (evaluatori, notari publici etc.), relaţii absolut necesare în desfăşurarea în bune condiţii a activităţii infracţionale. A. a fost acţionar şi administrator al SC JJJ. începând cu anul 2003 (devenită mai târziu SC JJJ. SRL) precum şi administrator şi acţionar al SC EEEE. SRL în perioada decembrie 2004 - decembrie 2006. În aceste calităţi dar şi în calitate de conducător al grupului, începând cu anul 2006, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup sau pe persoane fizice - membri ai grupului precum şi leasing-uri.

La data de 31.07.2010, A. înstrăinează fictiv sediul SC JJJ. din strada (...) către şoferul său E. cu suma de 600.000 RON, scopul tranzacţiei fiind acela de a scoate acest imobil din activul societăţii pentru a nu putea fi urmărit de creditori.

Cu privire la infracţiunile de înşelăciune a instituţiilor bancare, activitatea inculpatului A. a constat, în principal, din următoarele acte materiale: la data de 17.06.2005, SC JJJ. cumpără Complexul LLL. prin contractul de credit nr. x/17.06.2005 în valoare de 425.000 RON de la GGGG. Olteniţa; la data de 03.08.2005, SC JJJ. ia un credit în valoare de 500.000 RON de la GGGG. Olteniţa; la data de 14.02.2006 SC JJJ. ia credit de la NNN. în valoare de 3.600.000 RON cu ipotecă pe LLL. (contract de credit nr. x/14.02.2006); la data de 30.05.2006, SC EEEE.

SRL ia credit de la GGGG. Olteniţa în valoare de 1.000.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/30.05.2006); în august 2006 SC JJJ. ia un factoring de la NNN. în valoare de 1.600.000 RON; la data de 04.08.2006, SC EEEE. SRL ia un credit în valoare de 1.000.000 RON de la GGGG. Olteniţa; la data de 15.12.2006, SC JJJ. obţine de la NNN. un credit în valoare de 7.072.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/15.12.2006); la data de 18.04.2007, SC JJJ. achiziţionează de la JJJJ. 3 autoturisme în valoare de 96.000 euro; la data de 20.08.2007, SC JJJ. ia credit de la NNN.

în valoare de 3.600.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/20.08.2007); la data de 06.09.2007, SC JJJ. vinde LLL. către SC BBBB.. SRL, preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. Olteniţa în valoare de 2.600.000 RON; la data de 12.10.2007, SC JJJ. vinde către SC BBBB.. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la GGGG. Olteniţa în valoare de 4.300.000 RON; la data de 25.10.2007, SC JJJ. vinde către SC ZZZ. SRL, lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la KKKK. în valoare de 2.067.318 RON; la data de 17.12.2007, SC JJJ. obţine credit de la GGGG.

Călăraşi în valoare de 5.000.000 RON (contract de credit nr. x/17.12.2007); la data de 12.02.2008, SC JJJ. vinde către SC DDDD. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. în valoare de 3.652.100 RON; la data de 26.02.2008, SC JJJ. obţine de la LLLL. un autoturism în valoare de 64.600 euro; în februarie 2008, SC JJJ. obţine o linie de credit în valoare de 2.000.000 RON; la data de 25.04.2008, SC JJJ. ia de la GGGG. Călăraşi un credit în sumă de 2.000.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/25.04.2008); la data de 06.05.2008, SC JJJ. vinde către SC OOO.

SRL loturile nr. x şi y din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la MMMM. în valoare de 800.000 euro; la data de 12.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 3.600.000 RON; la data de 14.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL loturile nr. x şi y din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. în valoare de 3.000.000 RON; la data de 10.10.2008, SC JJJ. obţine un credit de la NNN. în valoare de 1.800.000 euro (contract de credit nr. x. civ. x/10.10.2008); la data de 11.03.2009, SC JJJ. este somată pentru promisiunea de vânzare făcută către SC NNNN.

în data de 25.07.2007, ce avea ca obiect lotul x şi care fusese vândut la data de 17.10.2007 către SC EEEE. SRL; prin conturile SC JJJ. circulă sume de bani de la şi către societăţile deţinute de grup.

Fiind audiat, inculpatul A. a recunoscut actele materiale astfel cum rezultă din documentele aflate la dosar, dând declaraţii exhaustive. Acesta a oferit detalii cu privire la modalitatea de obţinere a creditelor bancare, cu privire la persoanele care au beneficiat de pe urma creditelor bancare şi cu privire la implicarea cămătarilor. Inculpatul a recunoscut că în această activitate au beneficiat de sprijinul unor angajaţi bancari care i-au învăţat cum să întocmească documentele financiare şi contabile, ţinând legătura cu contabilele societăţilor precum şi de sprijinul evaluatorilor care, în schimbul unor sume de bani au întocmit rapoartele de evaluare după specificaţia lor (valori mai mari ale imobilelor destinate obţinerii creditelor bancare şi subevaluări în momentul recuperării imobilelor de la bănci). Inculpatul A. a precizat că de relaţia cu angajaţii instituţiilor financiare şi cu evaluatorii s-a ocupat inculpatul B.. Inculpatul A. a încercat să-şi nuanţeze faptele pe latură subiectivă, arătând că nu a avut niciodată intenţia de a înşela băncile şi că a fost determinat să acţioneze de această manieră datorită cămătarilor aduşi de inculpatul B., motiv pentru care s-a şi hotărât îndepărtarea din grupare a inculpatului B. în anul 2011. Totodată, inculpatul A. a încercat să-i disculpe pe ceilalţi membri ai grupării apropiaţi lui - rude, prieteni şi foşti angajaţi (N., T., U., E.), arătând că aceştia nu au avut nimic de câştigat de pe urma activităţii lor, dorind doar să-l ajute pe el.

Printre altele, inculpatul A. a declarat: "către sfârşitul anului 2008 am fost ajunşi din urmă de datoriile acumulate la cămătari, ajungându-se astfel "rostogoliri" de bani, creditele nou obţinute fiind folosite pentru achitarea ratelor şi a dobânzilor anterioare, ajungându-se în mod inevitabil şi la falsuri.(...)

Arăt că pot da amănunte mai multe cu privire la creditele luate pe societăţile care erau "de partea mea", respectiv JJJ., EEEE., VVV., QQQ., WWW., BBBB., OOOO.. Celelalte societăţi erau "de partea" inc. B., respectiv SC DDDD., OOO., ZZZ., RRR., FFFF. SRL.

Spre sfârşitul anului 2006 inc. B. mi-a spus că UUU. este scos la licitaţie şi că este o oportunitate de afaceri pe care nu o putem rata. Întrucât ne aşteptam ca imobilul să fie achiziţionat pentru o sumă rezonabilă, am acceptat să participăm la licitaţii, intenţia mea fiind de a repopula ferma, adică de a creşte porci.(...)

Deşi am dorit dezvoltarea unei afaceri la imobilul UUU., în final nu am reuşit să fac acest lucru, întrucât inc. B. nu a fost de acord şi, la ideea lui, am început lotizarea imobilului pentru obţinerea de credite bancare.

La un moment dat chiar am modernizat cantina de la UUU., dar ulterior, inc. B. a început tăierea de fier, inox şi alte materiale din UUU.

Discuţiile telefonice purtate de către inculpatul A. cu membrii grupării sunt extrem de relevante cu privire la locul fiecăruia ocupat în grupare.

Într-o discuţie purtată în data de 01.03.2012 cu inculpatul R., inculpatul A. îi explică acestuia cum se implică el în toate activităţile, motiv pentru care aşteaptă ca toţi să îi respecte rolul, acela de lider al grupării.

A.: - Acum ce să vorbesc?!? Că mă chinui, m-ai înţeles? M-am dus, am ars Băncile, m-ai înţeles, ca să (neinteligibil).

R.: - Fapte nu vorbe! Nu? Ţi-am zis.

A.: - Să plătesc. .. Mă tu auzi? M-ai întrebat pă mine că io tre' să dau un miliard azi?!? Zi-mi dă unde dau un miliard! Din casele tale?!? Cum fac?!? Mă duc să fac concilieri, să fac reconcilieri, stau la masă, stau la discuţii?!? Văd cum fac, fac un (neinteligibil), mă duc, pup, dau limbi! Înţelegi? Mă duc şi-o scot la cap! Înţelegi care-i problema?

(...)

A.: - Asta ca să-ţi iasă din cap că nu ştiu ce vreau dă la viaţă (...) Am aşteptat frate trei ani dă zile, cum ai aşteptat şi tu trei ani dă zile (...) Mi-am luat un drept! Îţi iei dreptu! Eh acuma pă cai ce faci cu dreptu! Aicea e problema! Eh aia vreau să te invit io pă tine la masă, m-ai înţeles, să vorbim! Nu contează cu PPPP., cu QQQQ., cu D., cu nu ştiu ce! Ordine clare! Ascultaţi bine, nu, vă f (...) t! Asta e! Adică va f..t pân' neprezenţa mea! Pa! Gata!

R.: - (Râde)

A.: - Înţelegi? Io sunt şefu! Ce p..a mea!

R.: - (Râde) Gata şefu!

A.: - (Ţipând) Am fost şi sunt! Ai înţeles? Nu că sunt şefu! M-ai înţeles?! Că şi dau bani (...) Nu! Trebuie toată lumea să muncească, (neinteligibil), bă faceţi bani! (Neinteligibil)

R.: - (Râzând) Bă am avut o intuiţie acum un an jumate când te-am pus şef?!?

A.: - Ce?!?

R.: - Am avut o intuiţie acum un an jumate când am zis că tu eşti şefu?!?

A.: - Măi nene da dintotdeauna am fost şefu! Da lasă-mă dreacu dă şef, că m-am săturat şi io dă şef d-ăsta, m-ai înţeles? Care da, da, da, da, da (...) M-ai înţeles? Pă vorbile lu'ăla! Că aoleu are românu, aoleu ai să-l facem, ai să-l dregem.

(...)

Faptul că inculpatul A. a încercat să obţină credite bancare până în momentul intervenirii organelor de stat, rezultă şi din convorbirile telefonice ale acestuia. Spre exemplu, în data de 05.03.2012, inc. A. discută cu un broker (RRRR.) despre stadiul unei cereri de credit depuse la SSSS.:

A.: - " Da D.!

D.: - Ce faci IIII.? Poţi vorbi?

A.: - Da! Cum să nu! Sunt la birou, la OLTENIŢA!

D.: - A! la zi-mi mă frate pentru SSSS. ăsta avem ce pune garanţie mă?!? Şi eventual renunţăm la cash-u colateral! Atunci ziceai (...) Nu ştiu, tu sau fratele ca să puneţi sediu, să puneţi casa aia!

A.: - Este deja!

D.: - Avem pe ce pune garanţie?

A.: - Avem! Avem garanţie! Cum să nu!

D.: - Deci avem garanţie că (...) Aaaa, deci oamenii au mers foarte ok.

A.: - Aşa.

D.: - Sunt foarte departe (...) Dar (...) Vor aia dă la Fondu de garantare, c-au avut discuţii.

A.: - Da. .

D.: - Le-a prezentat acte şi cifre, vor o garanţie reală! O garanţie reală! Adică să vadă, nu neapărat de-o sumă mare.

A.: - Deci stai un pic!

D.: - O garanţie de-o sută de mii! Să vadă că dom'le oamenii vor să facă afacerea asta!

A.: - Deci D. hai să ne înţelegem (...) Dacă mergem pă garanţii imobiliare, pune fratele.

D.: - Da. .

A.: - Treaba aia care-ai văzut-o la el acolo, restaurantu cu casa, cu tot, unde stă el acolo (...) Da?

D.: - Da! Şi renunţăm la cash-u colateral!

A.: - Şi renunţăm la cash-u colateral!

D.: - Păi şi.

A.: - Dacă trebuie (...) Dacă trebuie un apartament şi (...) Aaaa (...) Io ştiu (...) Un. .. 100, 150 dă mii dă euro, înţelegi, cash colateral (...) Putem să facem şi treaba asta! Deci nu e problemă! Sau o căsuţă mai mică, cât îi zic! Deci poţi să foloseşti şi variantele astea! Mă înţelegi cum e treaba?

D.: - Am înţeles! Să ştiu io ce vorbesc! D-asta am (...) Că să ştiu io.

A.: - Invers! Invers!

D.: - A!

A.: - Dacă mergem, dacă mergem pă o casă, undeva la un 300 dă mii.

D.: - Da. .

A.: - Evaluată.

D.: - Da. .

A.: - Deci dacă mergem p-o casă, o vilă cu (...) Io ştiu cu un 4000 dă metri (...) Deci putem să mergem şi-aici! Şi-aşa! Pă varianta asta!

D.: - Deci ascultă-mă puţin! Deci.

A.: - Dar fără cash, dar fără cash colateral!

D.: - Deci putem face o (...) Deci putem veni cu casa lu' frati-tu de exemplu o evaluează la un 500 dă mii, 400 dă mii să zic c-o evaluează!

A.: - Nu. E mai mult! Mult mai mult! Nu, îţi spun io! Deci e mai mult! Să mergem şi cu (...) Da nu, ne interesează! Care-i problema? Că..

D.: - Nu!

A.: - Îi dă lui 400 dă mii pă casă şi luăm 600 dă mii pă (neinteligibil).

D.: - Exact, exact!

A.: - Nu mă deranjează! Care-i problema? Deci nu.

D.: - Hai ca să ştiu io, ca să ştiu io ce vorbesc! Bun! Foarte bine!

A.: - Deci dacă mergem pă casa lu' fratele (...) Dacă mergem pă casa lu' fratele.

D.: - Da. .

A.: - Şi fondu' dă garantare.

D.: - Păi asta vreau! Aşa vreau!

A.: - Nu mai, deci nu mai discutăm dă cash colateral!

D.: - Nu mai punem cash colateral deloc!

A.: - Nu mai punem! Că e mare! (Spune ceva neinteligibil)

D.: - Dacă punem cash, am înţeles, am înţeles! Dacă punem, lăsăm cash-u ăla colateral, punem dăcât un apartament să zicem!

A.: - Deci dacă (...) Un apartament sau o căsuţă normală! Da. .

D.: - Fără sediu social!

A.: - (...) Fără! Io ştiu (...) Acolo, care să facă cât să-i zică! Înţelegi? Ceva care să (neinteligibil).

D.: - Am înţeles! Bun! Că să ştiu io ce vorbesc! "

(...)

Într-o altă discuţie telefonică (data de 22.05.2012 la oră 14:14.38), inculpatul A. discută cu un reprezentant al SC KKKK. de unde doreşte să obţină o linie de credit de 1.000.000 euro, oferind reprezentantului băncii mai multe posibilităţi de obţinere a creditului, adică să aducă garanţii imobiliare cu case sau un bloc sau să se apeleze la fondul de Garantare. În această discuţie, inculpatul se prezintă sub o identitate falsă - TTTT.

A.: - " Alo?

Doamna: - Bună ziua!

A.: - Sărut mâna!

Doamna: - Aaa (...) Domnu TTTT.?

A.: - Da, da!

Doamna: - Aaa (...) UUUU. de la KKKK (...) Vă sună.

A.: - Da, da. Sărut mâna!

Doamna: - Aaa (...) M-ar interesa o discuţie cu dumneavoastră (...) Am înţeles că aţi mai luat legătura cu nişte colegi de-ai mei (...) Şi..

A.: - Am luat cunoştinţă, da. Şi-am înţeles c-o să fiu contactat!

Doamna: - Da! Avem şi nişte situaţii financiare de la dumneavoastră, ne-ar interesa o discuţie mai amplă cu dumneavoastră şi (...) (...)

Doamna: - Am vrut să stabilim de la început cum stau lucrurile! Da, da, da! Şi. .. Am înţeles că v-ar interesa un credit.

A.: - O linie de credit. Da.

Doamna: - Cu ce destinaţie?

A.: - Capital de lucru! (...)

Doamna: - Da, da, da. Şi cam la ce valoare io ştiu aşa.

A.: - Păi noi am înţeles acuma c-ar fi vorba de o ofertă în prima fază de până la 100.000 de RON (...) Deci fără garanţii (...) Nu ştiu dacă vorbesc bine ce vorbesc. ..(Neinteligibil)

Doamna: - Dumnea'stră sunteţi clienţi de CORPORATE la noi (...) Aaa (...) (Neinteligibil) Standard (...) Se negociază în funcţie de (...) (...)

Doamna: - Să deschideţi direct un cont, să începeţi să rulaţi ceva.

A.: - Da, da.

Doamna: - Noi vedem că dumneavoastră financiar, aaaa, situaţia este bună! (Neinteligibil)

A.: - Da. .

Doamna: - Aaaa (...) Mmmm (...) Dar se începe cu un credit de valoare mai mică! Acest credit ulterior se poate majora.

A.: - Am înţeles! Aşa.

Doamna: - Pe măsură ce (...) (Neinteligibil)

A.: - Deci noi am avea nevoie.

Doamna: - Da. .

A.: - Noi am avea nevoie de un capital de lucru (...) Să ne întindem (...) Nu vreau să sar coarda, aaaa (...) Mai bine să ne cunoaştem întâi (...) De până la 1 milion de euro!

Doamna: - Adică (...) Mmm.

A.: - Bineînţeles cu garanţii! Şi dacă nu ne încadrăm cu garanţiile (...) Am înţeles că se poate merge şi cu fondul de garantare!

Doamna: - Da?

A.: - Acuma nu ştiu să vă spun (...) Aaa (...) Poa' să fie un 500 de mii, poa' să fie un 700, 800.

Doamna: - Da! Şi noi am zice că ar fi bine să, să începem cu o valoare ceva mai mică.

A.: - În funcţie de (neinteligibil).

Doamna: - Să începeţi să derulaţi, aaaa.

A.: - (Neinteligibil) Cu o ofertă a dumneavoastră. Da. Deci asta ar fi.

Doamna: - Cu Bancă (...) Ulterior o putem majora! De-asta vă spun.

A.: - Fără niciun fel de discuţii! Da.

Doamna: - (Neinteligibil) O valoare foarte mare (...) E mai greu de suportat şi pentru dumneavoastră, că vă dezechilibrează într-un anumit fel.

A.: - Da doamnă.

Doamna: - Dar aşa (...) E mult mai înţelept să începem cu-o valoare mai mică!

A.: - Ok!

Doamna: - Aaa (...) Mmm (...) Iar ca şi garanţii (...) Aaaa (...) Garanţii materiale.

A.: - Imobiliare, da! Imobiliare.

Doamna: - Constând în ce?

A.: - În. ..case dă locuit! O vilă sau dacă trebuie şi un, aaa, io ştiu, o construcţie mai mare, un P + 4(...) Nu putem să-i zicem că e bloc, da cam un fel de bloc aşa (...) Nu? Ceva dă genul acesta.

Doamna: - Unde sunt localizaţi.

A.: - Deci blocul ar fi în BUCUREŞTI (...) Iar celălalt imobil ne hotărâm! Unu din două! În CĂLĂRAŞI!

Doamna: - CĂLĂRAŞI. Mh. .

A.: - CĂLĂRAŞI. Da. În judeţu CĂLĂRAŞI!

Doamna: - Aaaa (...) Ar trebui s-avem şi rapoartele de valoare recente (...) Noi avem o listă de evaluat (neinteligibil), pe care putem să v-o trimitem.

A.: - Da. .

Doamna: - Sau să v-o dăm (...) O să ţinem legătura, după (neinteligibil) pe care o avem.

A.: - Fără niciun fel de probleme. Da.

Doamna: - Trebuie făcută o evaluare, ştiţi, ca să, s-avem aşa o imagine cât de cât, aaaa, exactă (...) (...)

Cu ocazia percheziţiei efectuate la biroul LLL., au fost ridicate foarte multe documente în legătură directă cu activitatea de obţinere a creditelor bancare. (situaţii financiar-fiscale SC VVV. SRL, act constitutiv SC VVV. SRL, acte adiţionale VVV. SRL, documente SC QQQ. SRL)

Au fost identificate şi documente din care rezultă că s-a intenţionat obţinerea de la NNN. a unei linii de credit pe SC AAAA. SRL în sumă de 1.000.000 de euro, pe SC RRR. în sumă de 500.000 euro, de la VVVV. în anul 2010 al unui credit pe SC QQQ. SRL.

Au mai fost ridicate coli cu impresiuni ale unor ştampile ale NNN. Sucursala Unirea precum şi coli pe care inculpatul a exersat semnăturile angajaţilor NNN. WWWW. şi XXXX., rezultând astfel că acesta a fost persoana care a imitat semnăturile celor doi în momentul întocmirii în fals a adreselor de radiere a ipotecilor de pe imobilele inculpaţilor N., R., D., II. şi C.. De altfel, tot aici au fost găsite şi modele ale acestor adrese, semnate şi/sau ştampilate, dar fără număr de adresă sau de ieşire din instituţie.

De asemenea, au fost ridicate înscrisuri olografe ale inculpatului A., în care acesta ţine socoteala banilor cheltuiţi. Spre exemplu, pe un înscris, sunt trecute diverse cheltuieli: cu biroul (200.000 euro), cu casa (150.000 de euro), "cheltuieli" (100.000 euro), "YYYY." (600.000 euro) şi chiar şi "Şpăgi" (230.000 euro) etc., ajungând la un total de 2.400.000 euro, astfel că, din 3.000.000 de euro mai rămân ("rest în bănci") 600.000 de euro. Prin urmare, la sfârşitul documentului, acesta face şi planuri: "se ia gajuri pt. a mai obţine finanţare de încă 2 mil. euro".

Cheltuielile cu "şpăgile" mai sunt trecute într-un alt înscris olograf unde inculpatul A. notează la "alte cheltuieli", cheltuielile efectuate cu "şpăgi, comisioane, intabulări, notariat", obţinând un total de 200.000 euro. În acelaşi înscris mai apar şi alte notări: "De împărţit bani de cheltuială 100.000 euro", de unde rezultă încă o dată că toţi apropiaţii săi primeau bani de cheltuială de la inculpat. "Se vor lua 2 mil. euro" din care scade 600.000 de euro reprezentând o datorie către numitul ZZZZ. iar restul de 1.400.000 de euro îi împarte la 2 (700.000 euro), aspect care întăreşte concluzia că inculpaţii A. şi B. împart beneficiul obţinut din creditele bancare.

Inculpatul N. a arătat că se constituie parte vătămată în cauză, raportat la infracţiunile de şantaj reţinute în sarcina cămătarilor. Acesta a arătat că nu se constituie parte civilă dar solicită tragerea acestora la răspundere penală.

În cauză urmează a se dispune şi scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de bancrută frauduloasă, din probe rezultând faptul că înstrăinarea bunurilor mobile şi imobilul inculpatului către inculpatul E. nu a fost urmarea intrării în faliment a SC JJJ., ci trecerea la executare silită a contractului civil de împrumut în sumă de 250.000 de euro de către inculpatul F.. Se constată astfel, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, lipsind latura obiectivă. ("în caz de faliment al unei societăţi")

2. B. a avut calitatea de lider al grupării, înfiinţând grupul infracţional organizat împreună cu celălalt lider - inculpatul A.. B. a desfăşurat activitatea în cadrul grupării până la începutul anului 2011 când este îndepărtat din grupare de către ceilalţi membri. Acesta colaborează în continuare, ocazional cu grupul infracţional organizat condus de A.. Din probele aflate la dosar, rezultă că, încă de la înfiinţarea grupului infracţional organizat, inc. B. împreună cu inc. A. s-a implicat în organizarea activităţii, sfătuindu-se în ce priveşte modalitatea de acţionare pentru a face rost de bani, gândind împreună cu inculpatul A. strategiile de obţinere a creditelor bancare. Inculpatul B. este persoana care a venit cu ideea achiziţionării Combinatului UUU. în anul 2006 în vederea folosirii acestuia pentru obţinerea de credite bancare. Din toate probele administrate la dosar, rezultă că inculpatul este alături de inculpatul A., pion de bază al grupării cu o activitate intensă în ansamblul infracţional.

La data de 28.02.2007, B. devine administrator şi asociat unic al SC OOO., de asemenea este împuternicit al SC DDDD. şi al SC ZZZ. SRL În aceste calităţi dar şi în calitate de lider al grupului, începând cu anul 2006, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup sau pe persoane fizice - membri ai grupului precum şi leasing-uri. B. s-a folosit de imobilele deţinute de către el şi de membrii familiei pentru obţinerea de credite pe societăţile sale, pe societăţile controlate de grup precum şi credite pe persoane fizice. Acesta l-a atras în grupare şi pe fratele său MMM. şi pe inculpatul R.

Din declaraţiile coinculpaţilor, din actele aflate la dosar şi redările convorbirilor telefonice rezultă că acesta împreună cu inculpaţii A., C. şi D. au reprezentat nucleul de bază al grupării, cu activitate neîntreruptă, intensivă, începând cu anul 2006.

Inculpatul îşi recunoaşte participaţia penală în cadrul grupării, că activităţile s-au desfăşurat ritmic, progresiv ajungându-se la sume din ce în ce mai mari, încercând însă să-şi nuanţeze activitatea prin invocarea presiunilor la care a fost supus de cămătari, persoane de la care luaseră împrumuturi destul de mari. Acest aspect nu este de natură a duce la exonerarea de răspundere penală a sa sau la concluzia că faptele sale ar fi lipsite de pericol social. Dimpotrivă, împrejurarea că aproximativ 50% din sumele obţinute de la bănci au mers pentru achitarea unor împrumuturi acumulate de cei patru (A., B., C. şi D.) la diferite persoane fizice vine să întărească concluzia că au acţionat cu intenţia de a înşela instituţiile bancare atâta timp cât destinaţia banilor din credite nu a fost respectată (în vederea dezvoltării afacerilor) ci au fost folosiţi de membrii grupării în scop personal.

Actele materiale ale inculpatului B. constau în principal din următoarele activităţi: implicarea în obţinerea creditelor bancare pe toate societăţile deţinute de grup; atragerea de noi membri; căutarea de imobile în vederea ipotecării lor; la data de 30.04.2006 inculpatul obţine de la AAAAA. un credit de consum în valoare de 31.000 RON; la data de 30.04.2006 inculpatul obţine de la KKKK. un credit de consum în valoare de 33.000 RON; la data de 13.07.2006, în calitate de împuternicit SC DDDD. SRL încheie un contract de leasing cu JJJJ. în valoare de 82.230 euro; îşi ipotechează 16 terenuri pentru obţinerea la data de 08.02.2007 a unui credit în valoare de 3.740.000 RON de către SC DDDD. SRL; la data de 07.03.2007, în calitate de administrator al SC OOO. SRL încheie contractul de credit numărul x/28.02.2007 în valoare de 2.000.000 RON cu NNN.; prin conturile SC OOO. SRL circulă banii de la şi către firmele controlate de grup în vederea realizării cifrei de afaceri şi obţinerii avansurilor solicitate de către bancă pentru obţinerea creditelor; îşi pune ipotecă pe casă pentru obţinerea la data de 17.12.2007 de către SC EEEE. SRL a unui credit în valoare de 3.500.000 RON de la GGGG. Călăraşi; la data de 20.03.2008 SC OOO. SRL suplimentează creditul de la NNN. din data de 28.02.2007 cu încă 1.000.000 RON; la data de 06.05.2008 SC JJJ. vinde lui SC OOO. SRL două terenuri obţinându-se suma de 800.000 euro prin credit de la MMMM.; ulterior inculpatul B. depune personal sume de bani în contul SC JJJ. pentru plata câtorva rate de credit; în luna ianuarie 2011, inculpatul depune la Oficiul de Cadastru o adresă falsă prin care se arăta că NNN. solicită ridicarea ipotecii instituite asupra locuinţei inculpatului C.

Cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, la inculpatul B. sunt identificate o multitudine de documente care confirmă încă o dată rolul şi locul său jucat în grup: exemplare de pe contracte de credit încheiate de SC OOO. şi SC DDDD. SRL precum şi alte documente necesare la dosarele de creditare (rapoarte de evaluare, contracte de ipotecă, documente financiar-fiscale, contracte comerciale etc.), acte adiţionale la contractele de credit, ordine de plată întocmite între societăţile din grup, contracte de leasing, adrese de radiere a ipotecii emise de instituţiile bancare, actul constitutiv al SC DDDD. SRL, publicaţii de vânzare, mail-uri listate purtate între angajaţi ai băncilor, certificat constatator SC ZZZ. SRL, hotărâri asociat SC ZZZ. SRL, alte documente ale SC ZZZ. SRL, certificat constatator SC QQQ. SRL, act constitutiv al SC QQQ. SRL, hotărâri ale asociaţilor SC QQQ. SRL, act constitutiv actualizat al SC QQQ. SRL, alte documente aparţinând SC QQQ. SRL, extrase de carte funciară.

La sfârşitul anului 2011, relaţiile dintre B. şi ceilalţi membri din grup se răcesc, în urma unor neînţelegeri izvorâte din împrejurarea că inculpatul B. a refuzat să participe cu sume de bani la scoaterea de sub ipotecă a unor imobile ipotecate de membrii grupării.

Cu privire la acest aspect, inculpata P. a declarat: "În toată această perioadă, începând cu 2005 - 2006, înv. A., B. şi C. au avut relaţii foarte strânse, aceştia fiind nedespărţiţi. Acest lucru s-a întâmplat până în vara anului 2011 când A. împreună cu o parte din apropiaţii săi, respectiv R., C., N., în urma unei "şedinţe" au stabilit să-l excludă din grup pe B. întrucât acesta acumula în continuare datorii."

În tot cursul anului 2012, inculpatul B. împreună cu inculpatul III. a încercat mai multe modalităţi de a obţine credite bancare de la diferite instituţii financiare, reuşind doar obţinerea unor credite de nevoi personale tip "BBBBB." (peste 25 de credite) pe numele unor persoane apropiate (rude, vecini, prieteni).

Spre exemplu, în data de 20.02.2012 inculpatul B. discută cu inculpatul III., persoană care îl ajuta la obţinerea creditelor prin depunerea documentelor la diferite bănci, despre demersurile efectuate:

B.: - Alo?

III.: - (Râzând) Bună dimineaţa! Neaţa!

B.: - Să trăieşti!

III.: - Nu v-am sunat că (...) Mai devreme (neinteligibil). Acum de vreo oră şi ceva, două ore.

B.: - A?!?

III.: - (Neinteligibil) Pe-aicea (...) A dat cu (...) Acte, cu mailuri, cu (...) Draci, cu laci! Hmmm (...) Mda!

B.: - Mh?

III.: - Da! Am vorbit şi cu CCCCC., am vorbit şi cu DDDDD., am vorbit şi cu toată lumea! Sunt aicea în telefoane!

B.: - A? (Neinteligibil)

III.: - Da. Păi treaba e (...) Nu ştiu! E bună!

B.: - A? Da?

III.: - Cred că e (...) Cre' că e bună!

B.: - (Neinteligibil)

III.: - Că asta (...) Da' avem o problemă! Nu ne-am gândit când am dat balanţa la decembrie am dat stocuri mari!

B.: - A!

III.: - Ăştia în partea cealaltă am dat-o cam (...) Mici stoculeţe! Ţineţi minte!

B.: - Aha!

III.: - Şi-acuma (neinteligibil) ca dracu' în două luni! Da' a rămas aşa puţin pe loc. .. Şi să mă sune CCCCC. să ne vedem diseară!

B.: - Aha!

III.: - S-ar putea să ne vedem diseară cu el să stabilim cum facem!

B.: - Aha, aha, aha!

III.: - M-a întrebat dacă a vorbit aia şi (neinteligibil) pă unde vrea (...) Că vrea să meargă tot pe dosaru' la ăialalţii!

B.: - Aha!

III.: - Da.

B.: - Păi şi ce face? Preia el dosaru' de-acolo sau ce face?

III.: - Nu ştiu, nu ştiu! (Neinteligibil) Nu prea vorbeşte la telefon multe aşa CCCCC.!

B.: - Aha, aha, aha! Aha!

III.: - Da. I-am sunat p-ăia să întrebe (...) I-am pus p-ăia să întrebe dacă a intrat dosaru' în centrală! Şi mi-a zis că (...) Am sunat am vorbit şi mi-a zis ca da! E-n centrală dosaru'!

B.: - Da. Deci dosaru' nostru e-n centrală, nu?!

III.: - Da!

B.: - Ar fi bine să-l susţinem (...) Ce să merge tot pă suma aia care-aţi cerut-o?!?

III.: - Nu, nu, nu! Ce! Cum! Sunt pe stocuri!

B.: - Păi pă stocuri! Şi nu cerusem atuncea?! O sumă?

III.: - Ce? Am vorbit? Nu s-a vorbit nimic! A rămas în coma aia! Nu s-a vorbit nimic concret! Stai băi că deci tre' să ne gândim (neinteligibil) să ne-ntâlnim cu el! Mă sună acuma după-masă să ne-ntâlnim cu el!

(...)

Din discuţia purtată în data de 24.02.2012 cu o angajată a unui broker cu privire la stadiul unei cereri de credit, rezultă că inculpatul B. este obişnuit să discute cu conducerea instituţiilor bancare ca cererea să meargă mai repede:

"Doamna: - Mă interesează, aaaa, când a fost depusă şi unde este în momentu ăsta? În ce stadiu e? Da?

B.: - În stadiu asta (...) Este (...) Îţi spun acuma, că chiar acuma a fost la discuţii prietenu meu şi acum o jumată de oră am vorbit cu el (...) (...)

B.: - Aaa.

Doamna: - Nu pot să mă văd mâine! Asta e problema. Da pă mine mă interesa că astăzi vorbesc cu băiatu ăsta şi (...) Mi-a zis că el ca şi stadiu (...) Adică ca şi statutu lui, este absolut, aaaa, imposibil să ia, să bage CUIU în sistem şi să vadă el ce şi cum! Vrea informaţiile astea ca mai apoi să ştie de unde îl ia! Adică la ce departament se duce să ia dosaru! Să se uite pe el şi să vadă ce şi cum!

B.: - Deci dosaru e în lucru (...) (...)

Doamna: - Deocamdată e-n sucursală! (...)

B.: - (Neinteligibil) E-acolo! E bine de vorbit ca să se ştie de el şi (...) Ţi-am zis vreau să.

Doamna: - Şi pe ce sumă este?

B.: - Mai ştiu că s-a cerut undeva la 6 milioane dă RON! (...)

Doamna: - E capital dă lucru!

B.: - Da! Da, da, da!

Doamna: - Am înţeles!

B.: - E o linie de credit garantată cu garanţii imobiliare şi cu certificate dă depozitare.

Doamna: - Ok!

B.: - Da?

Doamna: - Perfect! Bine, pentru că mă interesau foarte tare informaţiile astea, ca să le spun mai dăparte şi să vedem ce şi cum! Şi după ce-am răspunsu final de la băiatu ăsta, ne vedem să stăm de vorbă faţă în faţă! Da?!?

B.: - Mhm!

Doamna: - Cealaltă (...) Aia a treia, aia mică.

B.: - Mh?

Doamna: - Nu e bună! Am verificat-o (...) Nu este ok! Pentru ce vrem noi să facem (...) Iniţial!

B.: - A, deci.

Doamna: - În prima fază!

B.: - Bine! Pentru o persoană, două nu pot (...) Nu pot ceva! Da pentru ceva mai mult ţi-am zis! Ţi-am zis de la capu locului că e micuţă! Nu e.

Doamna: - Păi da! Nu, e prea mică (...) Şi nu e acceptată! Pentru că acum, aaaa, două săptămâni, s-au schimbat normele.

B.: - A.

Doamna: - Şi. .. Aaaa (...) Au cu totu alte cerinţe!

B.: - Am înţeles.

Doamna: - Deci s-au schimbat normele, (neinteligibil)!

B.: - Am înţeles!

Doamna: - Şi toată lumea (...) Vrea altceva! Adică vrem, vor ceva mai mare! E prea mică!

B.: - Io am înţeles! Gata! Căutăm mai mare dacă este! Nu-i problemă! (...)

Doamna: - Ca şi pretenţii nu pot să vă spun nimic (...) Până nu văd financiarele şi până nu le vede şi cine le vede!

B.: - Nu mă! Nu vorbesc de asta! Vorbesc de prima mă!

Doamna: - A! De prima!

B.: - Da!

Doamna: - Am spus asta care mi-aţi dat-o acuma (...) Nu e ok! Pentru aia.

B.: - A.

Doamna: - Trebuie găsită altceva! Şi..

B.: - Las-o p-aia! Vorbesc de prima! De prima care-i acolo la EEEEE.!

Doamna: - A! Acolo acuma sunt!

B.: - Înţelegi?

Doamna: - Şi-o să vin pregătită! Sper! Să vin pregătită! Pentru că avem două zile în faţă.

B.: - Asta-i ideea! Aşa!

Doamna: - Da. .. Acuma sun şi (neinteligibil).

B.: - Fă discuţii! Important e să ai la nivel mare, să plece de sus în jos, ca să plece repede treaba!

Doamna: - Ok!

B.: - Că treaba e jumate făcută acolo, lucrarea! Înţelegi?

Doamna: - Da, da, da! Bineînţeles! (...)"

Deşi în anul 2012, relaţiile dintre inculpaţii A. şi B. sunt destul de reci, totuşi aceştia hotărăsc să colaboreze pentru obţinerea unui credit bancar de către B., urmând ca suma obţinută de la bancă să fie împărţită între cei doi. Discuţia este purtată în data de 24.05.2012:

B.: - Aşa. Aaaa (...) Fii atent aicea (...) Deci am o oferta de la Bancă pentru o scontare.

A.: - Aşa!

B.: - Care poa' să rezolve repede! Nu e vorba de mult, e vorba de vreo 4, 5 miliarde! Să vedem cât poa' să mai accepte!

A.: - Aşa!

B.: - 3, 4, 5(...) Cât o fi (...) E bine!

A.: - Să-ţi ajute Dumnezeu frăţioru meu!

B.: - Ideea (...) Ideea-i în felu următor.

A.: - Aşa.

B.: - Aaaa (...) Vreau să facem, aaaa, scontarea cu tine.

A.: - Da. .

B.: - Că ne trebuie o firmă solidă în spate (...) Da?

A.: - Aşa.

B.: - Aşa! Aaaa (...) Ce bani se ia, ce dăm şi noi afară la (...) Că-i o gagică care ne face treaba (...) Suportăm şi noi şi tu (...) Da?

A.: - Aşa.

B.: - Aşa! Ce vroiam (neinteligibil) făcut (...) (Neinteligibil) Şi p-ormă (neinteligibil) înapoi (...) Aaaa (...) Zi! Vii cu partea ta şi dăm înapoi când e să închidem (neinteligibil) acolo, (neinteligibil) la cât e! Eşti dă acord cu treaba asta?!?

A.: - Io, io (...) În afară dă FFFFF., aaaa, n-am alta care să fie solidă să ştii!

B.: - Mh?!?

A.: - Deci în afară dă FFFFF. care ştii că e-a lu' N., n-am alta! Sau GGGGG.! Una din ele! Care vrei!

B.: - Da GGGGG. cum stă?! Stă bine, nu?!? Ăştia (...) N-are probleme!

A.: - Păi ce probleme să aibe GGGGG.! Dăcât problema că are întârzierile alea! Nu ştiu dacă aia (...) Pune întrebarea, vezi (...) Dacă (...) (...)

B.: - E mai bine cu OOOO.! E mai bine! (...)

B.: - Da.

A.: - Care-i treaba? Când e vorba dă bani.

B.: - Aşa! Hai! Şi vorbesc cu III. şi dacă e (neinteligibil)! Tot ce trebuie! (Neinteligibil) Că să faci tot! Da?!

A.: - Fără probleme! Da! Da, da!

B.: - Bine! Hai! Bine! Noroc! "

În data de 01.09.2012, inculpatul D. îl sună pe inculpatul B. căruia i se plânge că A. nu îl ajută şi că a rămas şi fără maşină pentru că a fost recuperată de firma de leasing. În continuare, inculpatul D. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că imobilul său este încă ipotecat iar B. îl sfătuieşte cum să procedeze în momentul executării silite:

B.: - " Da D.

D.: - Băi B (...) Aveam şi io maşină să mai mă mişc cu ea, a venit leasingu şi-a luat-o acuma mă!

B.: - A?!?

D.: - Să-mi bag p...a în mă-sa!

B.: - Păi nu mai prezintă interes la oameni, n-a mai plătit-o! Ce dreacu să facă.

D.: - Da! A venit frate şi-a luat-o!

B.: - Hai! Şi nu l-ai sunat şi tu pă naşu?! Naşule şi pă asta.

D.: - L-am sunat şi io pă, l-am sunat şi io pă naşu şi i-am zis (...) Bă uite aşa, aşa (...) A venit, aaaa, ăştia dă la leasing (...) Şi. ..Au venit să ia maşina! Zice: Da, da, da! Foarte bine! (...)

B.: - Ascultă-mă! Cel mai bine (...) Pregăteşte-ţi planu tău dă unu singur (...) Gândeşte-te la ceva (...) De ce să te-apuci (...) Şi nu mai sta în baza la idiotu ăla (...) Dacă vezi că nu-ţi iese şi ajungi cum aştept şi io (...) Dacă în caz că nu-mi iese (...) Pă urma (...) Dreacu e-al lui! Ai înţeles?

D.: - Da! Păi bine mă! Şi cu casele cum fac mai B.? Hai că zici ca să nu mai mă bazez, să nu mai fac (...) Cum facem cu casele mă?

B.: - Păi mai D (...) (Neinteligibil) Tu crezi că să scoate casa asta? A?! Dacă tu te porţi cu mine aşa.

D.: - (Neinteligibil)

B.: - Da! Numai de frică, ţi-am zis numai de frică (neinteligibil)!

D.: - Şi ce face? Vine s-o ia?!

B.: - A?!? Numai de frică! Vine s-o ia (...) Vine, o scoate la vânzare, nu te dă nimeni afară de-acolo! O scoate la vânzare, găseşte unu, a intrat în casă! Vine cu executoru ăla!

D.: - Da! Aşa e!

B.: - Da trebuie pregătit terenu pă partea aialaltă! Trebuie să (...) O firmă făcută, un angajat ca lumea, unu de bază de-al tău, care să poate s-o, s-o preia! Să zică să te duci cu ăla, să zici: Stai dom'le, uite m-ajută colegu ăsta al meu (...) Cumpără el casa! Cu credit, cu (...) Vine c-un avans de 10, 15, 20 la sută şi gata! Pă 10 ani!

D.: - Mda.

B.: - Că. ..C-aşa am şi io la ale mele!

Despre începutul relaţiei lui cu inculpatul A., inculpatul B. arată că l-a împrumutat pe acesta din urmă, în anul 2004, cu o sumă de bani, pe care A. nu a reuşit să i-o restituie la timp. Inculpatul B. arată că a acceptat amânarea, aflând de unele probleme personale pe care le întâmpinase A.. (acestuia îi decedase un copil)"A. mi-a spus atunci că va face rost de bani pentru că urmează să obţină un credit bancar. Pe vremea aceea, nu ştiam nimic despre obţinerea creditelor şi nu am cerut amănunte.

Într-adevăr, peste 6 - 7 luni, am fost contactat de A. care mi-a spus că a făcut rost de bani şi mi-a restituit suma împrumutată." După o altă perioadă de timp, inculpatul B. declară că a fost din nou contactat de A. care i-a cerut suma de 20.000 de dolari împrumut, spunându-I că are o afacere cu cereale, pe care le achiziţiona pe datorie şi că rămăsese în urmă cu plata sumelor datorate vânzătorilor. ("începuseră vânzătorii să se ducă peste el, să îl preseze să le dea banii") Între timp, inculpatul B. arată că acumulase şi el la cămătari, datorii de circa 700.000 RON.

La un moment dat, inculpatul B. arată că i-a cerut lui A. suma ce i-o împrumutase cu gândul de a achita o parte a datoriilor sale la cămătari, dar A. a venit cu ideea de a ipoteca casa inculpatului B. pentru a obţine un credit bancar în scopul achitării datoriilor la cămătari, iar suma rămasă să o folosească în afacerea cu cereale.

Astfel, aceştia au ajuns să ia creditul în sumă de 500.000 de RON de la GGGG., sumă mult prea mică pentru necesităţile lor. Inculpatul arată c suma obţinută au împărţit-o în mod egal, cu cei 250.000 de RON obţinuţi, inculpatul B. achitându-şi o parte din datorii.

Văzând că nu a rezolvat problema datoriilor şi, în plus, având acum şi casa ipotecată, inculpatul B. a arătat că a încercat să se sinucidă. De disperare, membrii familiei sale au fost de acord să pună toate imobilele pe care le aveau la bancă, pentru a obţine banii necesari achitării creditelor la cămătari iar A. a profitat de această situaţie, ajutându-l pe B. în acest demers. "Auzind de aceste posibilităţi, HHHHH. spus că vrea să mă ajute, m-a chemat la Olteniţa cu documentele de proprietate ale caselor familiei mele (...) spunându-mi că se pricepe la astfel de lucruri întrucât lucrase la Primărie.

Am făcut documentaţia pentru casa mamei mele, casa tatălui meu, casa soacrei mele trecută pe numele soţiei mele, un teren al mamei de 5.000 mp, un teren al tatălui de 5.000 mp şi un teren al socrului meu de 2.500 mp, terenurile fiind trecute în intravilan."

Întrucât ulterior HHH. au aflat de relaţia lui cu A., aceştia au insistat să îl cunoască pe A. şi, în urma discuţiilor purtate, A. le-a cerut cu împrumut suma de 750.000 de RON pentru a achita împrumutul pentru care ipotecase LLL. şi casa inculpatului A., "spunând că vrea să obţină pe ele, un credit mai mare.

Îmi amintesc că suma de 750.000 RON a fost primită de la EE., CC. şi Z., fiecare venind cu suma de 250.000 RON.

Într-adevăr, pe SC JJJ. s-a luat de la NNN. un credit de 3.600.000 RON din care, suma de 17 - 18 miliarde RON vechi a mers la cămătari pentru achitarea datoriilor şi a dobânzilor.

Revin şi arăt că după discuţia purtată cu A. în care acesta a cerut suma de 750.000 RON, HHH. au cerut un răgaz de 2 - 3 zile de gândire. În momentul în care s-au hotărât să ne dea banii, aceştia l-au însoţit pe A. la bancă să se convingă că suma de bani este folosită pentru achitarea respectivului credit."

3. C. face parte tot din eşalonul I al grupării, fiind prieten apropiat cu liderul A. şi inculpatul B.. Inculpatul C. este adus în grupare de inculpatul B., acesta împreună cu inculpaţii A., B. şi D. reprezentând nucleul de bază al grupării. Acesta este administratorul societăţii DDDD. SRL, societate implicată direct sau indirect în numeroase activităţi ilegale ale grupării. Astfel, începând cu anul 2006, C. a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup precum şi leasing-uri. C. s-a folosit de imobilele deţinute de către el şi de membrii familiei lui (părinţi) pentru obţinerea de credite pe societăţile sale precum şi pentru societăţile controlate de grup. Acesta l-a atras în grup şi pe naşul său - inculpatul S.. C. este o persoană nelipsită de la şedinţele grupului alături de inculpaţii A., B., D., N., R., O. şi Q.

Inculpatul C. îşi recunoaşte actele materiale reţinute dar încearcă să-şi minimalizeze participaţia penală arătând că, de fapt, creierul a fost reprezentat de inculpaţii A. şi B.

Actele materiale săvârşite de inculpatul C. sunt următoarele: în luna mai 2006, în calitate de administrator al SC DDDD. SRL obţine de la NNN. o linie de credit în valoare de 430.000 RON pe care o suplimentează o lună mai târziu ajungând la 1.000.000 RON, iar în luna octombrie 2006 este suplimentată din nou cu încă 1.800.000 RON; în februarie 2007, aceeaşi linie de credit este majorată ajungându-se la suma de 3.740.000 RON; prin conturile SC DDDD. SRL circulă sume de bani de la şi către alte societăţi controlate de grup în vederea creşterii cifrei de afaceri, a realizării avansurilor cerute de către bănci sau pentru împărţirea beneficiului rezultat din credite; la data de 30.01.2007, SC DDDD. SRL obţine un factoring de la NNN. în valoare de 1.300.000 RON; la data de 13.07.2006 SC DDDD. SRL încheie cu JJJJ. patru contracte în valoare totală de 82.230 euro; la data de 08.02.2007 SC DDDD. SRL majorează un credit de la 2.805.000 RON de la NNN. la valoarea de 3.740.000 RON; la data de 12.04.2007 SC DDDD. SRL obţine în leasing de la LLLL. 8 autoturisme de lux în valoare aproximativă de 300.000 RON; la data de 06.09.2007 inculpatul C. pune ipotecă pe 3 terenuri ce apar pe numele soţiei sale IIIII. în vederea obţinerii de către SC BBBB. SRL a unui credit în valoare de 2.600.000 RON de la NNN. Olteniţa; la data de 12.02.2008 SC DDDD. SRL obţine un credit în valoare de 3.652.100 RON de la NNN.; încheie contracte comerciale fictive cu SC XXX. SRL în vederea obţinerii de către această societate a unui credit în valoare de 350.000 RON de la AAAAA. în data de 24.04.2008; încheie contracte comerciale fictive şi cu JJJ. SRL în vederea obţinerii de către SC JJJ. în data de 25.04.2008 a unui credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 2.000.000 RON.

Prin autorizaţia de construire nr. x/17.07.2008, inc. C. obţine acordul pentru executarea construcţiei tip S + P + 1E + M cu amprentă de 224 mp în loc. Jilava, str. x Ilfov.

Toate documentele sunt obţinute pe numele părinţilor inculpatului, care apar ca proprietari ai terenurilor şi construcţiilor de pe acesta.

Convorbirile telefonice interceptate purtate de către inculpatul C. dovedesc faptul că acesta avea o relaţie foarte apropiată cu liderul grupării A., după îndepărtarea din grupare a inculpatului B., cunoscând în amănunt activitatea infracţională a grupului.

Spre exemplu, în discuţia purtată în data de 23.03.2012 de către cei doi inculpaţi, aceştia discută despre probleme curente şi fac şi planuri de viitor:

"C.: - Da!

A.: - Noroc cumetre! (...)

A.: - Scuza-mă! Am văzut că m-ai sunat mai devreme!

C.: - N-aveam multe să-ţi zic, decât vreo două!

A.: - Păi zi-le! Dacă e de zis!

C.: - Hai să ţi le zic aşa!

A.: - Da!

C.: - M-ai întrebat o întrebare luni atuncia, luni seara!

A.: - Iii!

C.: - Cât valorează (...) LLL.!

A.: - Cum?

C.: - Cât valorează LLL.!

A.: - Aşa este!

C.: - Da?

A.: - Da! Ştiu discuţia, gata!

C.: - Deci valorează 10 la sută (...) Aşa!

A.: - Aşa!

C.: - 10 la sută financiar!

A.: - Cum?

C.: - Valorează 10 la sută financiar.

A.: - Aşa!

C.: - Că, că ştii doar! Ai fost cu (Neinteligibil) şi ştii exact cât e!

A.: - Era, e răspunsu' corect! Da!

C.: - Aşa!

A.: - Şi restu' e sentimental!

C.: - Şi restu' e sentimental, da! Pentru autoportret ţi-am zis!

A.: - Şi a doua?

C.: - Şi a doua chestie, dacă m-ai su (...) Dacă am vorbit seara cu tine o treabă şi mi-ai zis să vin la 8, trebuia să mai vină şi N. cu D.?

A.: - Nu! Da nu io l-am chemat, pă N. nu l-am chemat şi nici pă D. nu l-am chemat!

C.: - Iii! A fost o întâmplare!

A.: - Nu! Şi invers, nici pă JJ.!

C.: - Iii!

A.: - Deci JJ. (Neinteligibil) chiar m-a deranjat pă mine (...) iii, prezenta lu' ăla acolo! Ce draci i-am făcut şi lu' ăla după aia (...) nici nu-ţi imaginezi!

C.: -Bine cumetre! Hai! Sănătate! Gata! Asta am vrut!

A.: - Stai! Stai niţel! Stai aşa să-ţi spun! Mi-ai zis tu două, stai să-ţi spun şi io două, că acuma hai să le scoatem din buzunar!

C.: - Hai!

A.: - Una! M-ai întrebat dă firmă!

C.: - Da!

A.: - M-ai auzit să mă dau dă gol dă firmă? Păi tu ai două firme, nu? Cu mine!

C.: - Da!

A.: - N-ai una! Aşa! Ce-am vorbit io ultima oara cu tine dă firma aia?

C.: - Păi am zis io ceva dă vreo firmă?

A.: - Deci aia ce înseamnă? Mergem înainte, nu? Dacă aveai dă gând.

C.: - Era vorba, era vorba da.

A.: - (...) dacă aveai gând s-o strici, nu pomeneai dă firma aia?

C.: - N-am zis dă ce firmă!

A.: - Mă înţelegi? Dacă aveai dă gând s-o strici!

C.: - Da!

A.: - Io ştiu ce am dă făcut în viaţă! Una la mână! Doi la mână! Nu mi s-a lovit nimic înţelegi, dar aştept! Săptămâna viitoare aştept nişte caşcaval pă lu' N.!

C.: - Ok!

A.: - Ascultă-mă un.

C.: - Io sunt amărât şi am luat-o cu roaba pă jos!

A.: - Mă m-auzi?

C.: - Dacă vrei să mă înţelegi (...) Ţi-am zis dă roabă, deci.

A.: - Mă m-auzi sau nu m-auzi?

C.: - Înţelegi ce zic!

A.: - Eşti (...) Lasă-mă să ţi-o spun io pe-a doua! Da?

C.: - Da!

A.: - Deci săptămâna viitoare mi se leagă ceva la N., înţelegi? C-a lu' nevastă-mea a căzut că facem (...) Toată lumea face trimitere la mine! (Neinteligibil) Pă! N-am ce să fac cu ia! Ştie D., ştie cine vrei tu, toată lumea! Deci n-am nimic de ascuns! Înţelegi? Deci mi-ai dat două, ţi-am dat două!

C.: - Iii! Cât o să-ţi mai dau şi io două, să mai dai şi tu două!

A.: - Când o să vină timpu' bun, nu dau două, dau două la pătrat! Înţelegi? Ţi-e clar sau nu?

C.: - Ţi-am zis, sunt cu roaba! Şi ce să-ţi mai zic, gata!

A.: - Păi tu eşti cu roaba, da şi la mine s-a terminat zăpada, înţelegi? Acuma (...) ce să fac? Sunt şi fără apă, sunt pă uscat cum să zic io, m-ai înţeles? Asta e treaba! Aşteptăm (...) ne vine bine, terminăm şi cu asta basta! Şi ne apucăm de altele! Că şi la mine s-a ajuns la final! Ce să mai! Înţelegi?

C.: - Bine mă (Neinteligibil)!

A.: - Hai! Te-am pupat!

C.: - Noroc! "

Dintr-o discuţie purtată în data de 22.05.2012, între inculpaţii B. şi D., rezultă că inculpatul C. primise de la inculpatul A., suma de 150.000 de RON, existând şi discuţii de a folosi din nou casa inculpatului C. la "combinaţii":

B.: - Băi D. ţi-a zis, naş'tu ţi-a zis mă câţi bani a luat din bancă? Pân' la urmă, hai ca să vorbim aşa un pic (...) (...)

D.: - Treişicinci!

B.: - Treişicinci dă milioane,

D.: - Da

B.: - Miliarde

D.: - Da (...)

B.: - Un milion dă euro?

D D.: - Aproape.

B.: - Şi cât a dat el afară mânca-ţi-aş p..a a?(...)

D.: - Treişpe miliarde, mi-a dat mie un miliard jumate, un miliard şasesute aproape cu (...) aşa (...) şi altceva nu mai ştiu, mânca-ţi-aş p..a ta, ce vrei să-ţi spun?(...)

D.: - I-a dat lu' C. şapte sute dă milioane (...)

B.: - Aşa.

D.: - Şi mi se pare că i-a dat şase sute dă milioane avans la (...) la dube, deci încă un miliard jumate, hai pă încărcate acolo (...)

B.: - I-a mai lăsat şi lui C.!

D.: - Da i-a dat şapte sute dă milioane, da?

B.: - Aşa!

D.: - Şi i-a dat avans pentru dubele alea (...)

B.: - Bun, da ca ce condiţii i-a dat lu' C. el banii?

D.: - Nu (...) drept să spun nu ştiu (...)

B.: - Să-i bage casa înapoi acuma la combinaţii?(...)

D.: - Şi are şi casa lu' C. disponibilă să facă ce vrea p...a lui (...)" nu ţi-am C. un miliard treisute?"

B.: - Da corect! corect!

D.: - "Io (...) io cu ce mă scot PPPP.? Trebui' să scot casa aia, trebui să scot casa (...) ai văzut că i-ai scos casele? Mai bagă casa joa (...) odată şi o să-ţi mai arunc şi ceva d-acolo (...)"

B.: - Da corect.

D.: - Şi d-aia (...) şi d-aia-i C. important acolo şi tu eşti vai capu' tău (...) că tu nu mai ai nimic să-ţi ia, tu trebui' să-ţi scoată ţie şi ţi-a mai dat şi un miliard jumate (...)"

Într-o discuţie purtată în data de 21.05.2012 inculpaţii A. şi C. discută despre o întâlnire cu un reprezentant al unei bănci. Totodată, inculpatul A. îi cere inculpatului C. o sumă de bani pentru a achita o datorie la o firmă de leasing pentru a nu intra firma în incapacitate de plată:

A.: - " Noroc cumetre!

C.: - Hai să trăieşti! Ce faci?

A.: - Uite, la birou p-aci! Tu ce faci?

C.: - Aaa, ce să fac, uite la PLOIEŞTI acia şi aştept să vină ăştia să ia contabilu şi.

A.: - A (...) Deci în jur dă 4, 4 jumate o să vină (...) ăştia dă la Bancă.

C.: - Mhm!

A.: - Înţelegi? Da. ..Noi o să ne vedem mai dăvreme! Să instalez acolo la birou! Că nu ştiţi unde e! Domnul: - Deci trebuie să vină şi JJJJJ.! Da?!?

A.: - Păi (...) Fără JJJJJ. nu să poate!

C.: - Aşa! Şi..

A.: - (Neinteligibil)

C.: - Alta.

A.: - Curat atât! Nu. .

C.: - Curat, elegant.

A.: - Nu trebuie neapărat costum! Să nu înţelegi greşit!

C.: - Aşa! Şi pă la ce oră să vină?

A.: - Păi io ştiu?! Un 3, 3 jumate dacă e, ne vedem la birou acolo.

Şi d-acolea (...) (...)

A.: - Aşa. Şi uite m-am pomenit cu-o pleaşcă, cu dubele.

C.: - A?

A.: - Ăştia dă la leasing, astăzi mi-a băgat bilet la ordin. Şi 50.

C.: - A?

A.: - (Adresându-se unei doamne probabil) Cât e P.? 53, 54 dă milioane! Cum facem că n-am.

C.: - Mh. .. În trei, patru zile îi dăscurc! Trei, patru zile! Să scot banii din.

A.: - Nu e vorba (...) Nu e vorba dă trei, patru zile! E vorba că astăzi îmi bagă şi îmi f..e firma! Deci e băgat dă vineri, e băgat la plată, şi-o să mă sune ăştia astăzi să pun banii, io ştiu, două, trei (...) (Neinteligibil)

C.: - Cumetre să moară ochii mei şi fii-mea să moară dacă nu până vineri îi aduc personal (neinteligibil)! "

Inculpatul A. îl ţine la curent pe inculpatul C. cu privire la demersurile întocmite pentru obţinerea de credite bancare iar inculpatul C. se arată foarte interesat de obţinerea unui succes:

C.: - " Da!

A.: - Băi cumetre, îmi cer scuze, n-am ştiut că (...) Deci am schimbat un piculeţ tactica.

C.: - Eh. ..Asta e cumetre, ce să faci!

A.: - Nu, nu, nu! Stai niţel! Deci ascultă-mă!

C.: - Când eşti mic nici nu trebuie să-ţi ceri scuze tu (...) Om mare!

A.: - Aaa (...) Nu mă (...) Ai răbdare! Nu te grăbi (...) Aaaa (...) A rămas că-n două, trei zile, deci o să ne sune, înţelegi? Alţii! Înţelegi? Adică tot d-ai lor.

C.: - Mh?

A.: - Alţi colegi d-ai lor!

C.: - Mh?

A.: - Tot aia e! Deci nu e problemă! Deci vine! Nu e problemă (...) În rest a decurs bine treaba (...) A rămas ca mâine să nea dea un răspuns, că io am făcut atuncea factoringu ăla, d-am (...) Zi. ..Pă OOOO. d-am salvat pă B.! Pa, pa mă-sa! Da!

C.: - Da! Ştiu! Ştiu!

A.: - Atunci când s-a făcut (...) Da! Şi că nu m-a şters din baza dă date şi i-am adus o adresă dă la aia şi-a rămas ca mâine să facă la jurist, să vedem dacă să poate sau nu să poate! Da în principiu deci e, e dă acord! (...)

C.: - Cumetre măcar, măcar pă OOOO. să, să rezolvăm ceva!

A.: - Nu mai nene! Băi ia termină discuţia! Hai! Deci a rămas ca-n două, trei zile, înţelegi? Aaa (...) Vin alţi colegi! Dacă nu, mă duc io la altă Bancă! Care-i treaba?!? Că oferta e pentru toată lumea! Deci nu (...) Ce treabă am io cu (...) N-are treabă stânga cu dreapta! Deci n-a vrut să meargă! Efectiv n-a vrut să meargă!

De ce? Nu ştiu! Înţelegi?

C.: - Mhm.

A.: - Deci a zis că nu! Dăcât una! Io i-am spus: Bă suntem un grup dă firme, uite aşa, aşa (...) Am ţinut (...) Da ce să vorbesc? A zis dom'ne ne cerem scuze, da nu putem să mergem noi că o să vină, o să vă contacteze în două, trei zile colegii noştri! Şi-aşa e! Gata! Asta e! Deci nu e (...) Dăcât o şedinţă şi p-ormă să semnează contractu! Că asta e, merge repede!

C.: - A.

A.: - Da. ..N-a vrut ei! Nu ştiu dă ce! Asta e! Cu toate că-i dădusem hârtiile (...) Ai înţeles? La firmă (...) Asta e! Da?"

4. D. (finul inculpatului A.) este un element de bază al grupării, foarte activ în activitatea infracţională. Alături de inculpaţii A., B. şi C., acesta reprezintă nucleul de bază al grupării, făcând parte din primul eşalon al grupului. Acesta devine asociat şi administrator al SC EEEE. SRL alături de A. în luna decembrie 2004; apare şi ca director la SC JJJ.; totodată, în perioada decembrie 2007 - decembrie 2008 D. este asociat şi în SC AAAA.. În aceste calităţi dar şi în calitate de membru de bază al grupului, începând cu anul 2006, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup sau pe persoane fizice - membri ai grupului precum şi leasing-uri. Acesta i-a atras în grup şi pe fratele său- inculpatul T..

Cu privire la infracţiunile de înşelăciune a instituţiilor bancare, activitatea inculpatului D. a constat, în principal, din următoarele acte materiale: la data de 15.05.2006, SC EEEE. SRL contractează două credite de la KKKKK., unul în valoare de 35.000 RON, şi unul de 50.000 RON, cel de-al doilea fiind suplimentat ulterior cu încă 50.000 RON; la data de 30.05.2006, SC EEEE. SRL ia credit de la GGGG. Olteniţa în valoare de 1.000.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/30.05.2006); la data de 04.08.2006, SC EEEE. SRL obţine un credit în valoare de 1000.000 RON de la GGGG. Olteniţa; în luna februarie 2007, SC EEEE. SRL ia un factoring de la NNN. în sumă de 1.500.000 RON; la data de 17.12.2007, SC EEEE. SRL obţine credit de la GGGG. Călăraşi în sumă de 3.500.000 RON; la data de 12.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 3.600.000 RON; la data de 14.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL loturile nr. x şi y din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. în valoare de 3.000.000 RON; la data de 28.02.2009, D. contractează de la GGGG. un credit în valoare de 51.000 RON la care nu achită nicio rată; în noiembrie 2009, SC EEEE. SRL achiziţionează în leasing un autoturism de la LLLLL., la care intra în restante din prima luna; prin conturile SC EEEE. SRL şi SC AAAA. SRL circulă sume de bani de la şi către societăţile deţinute de grup, pentru obţinerea avansurilor cerute de bănci, pentru efectuarea rulajelor şi pentru împărţirea beneficiilor.

Fiind audiat, inculpatul D. nu recunoaşte săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, aruncând toată responsabilitatea faptelor către inculpatul A.. Acesta arată că nu cunoaşte amănunte nici cu privire la implicarea fratelui său T. şi nici cu privire la activitatea infracţională a grupului.

Inculpatul precizează: "Din toate aceste credite obţinute de-a lungul timpului, eu nu am avut beneficii materiale.

Singurul avantaj pe care îl pot spune că l-am avut a fost faptul că mi-am renovat casa, cu materiale de construcţii, respectiv fier, cărămizi, şi mai primeam de la A. ocazional câte 3000 sau 4000 RON."

Cu privire la operaţiunile financiare înregistrate pe societatea administrate de el, inculpatul arată: " Cifra de afaceri a SC EEEE. SRL care rezultă din transferurile bancare este exagerat de mare, aceasta nu reflectă realitatea, pentru că nu am fi avut niciodată capacitatea fizică de a tranzacţiona asemenea cantităţi de cereale. Tranzacţii mai mari de 20 - 30.000 RON cu comerţul de cereale nu am avut niciodată."

Apărarea sa nu poate fi reţinută fiind infirmată de întregul material probator al cauzei.

Astfel, toate persoanele audiate în cauză în prezintă pe acesta ca pe o persoană foarte apropiată de inculpatul A. şi implicată în toate activităţile grupului.

Inculpatul JJ. a arătat că inculpatul D. a fost de faţă la discuţia prin care A. i-a propus inculpatului să preia pe numele său cele 4 loturi de teren de la TTT.

De altfel, inculpatul D. participă la toate întâlnirile grupului şi este nelipsit din biroul de la Olteniţa. Acesta are relaţii foarte apropiate şi cu inculpaţii N., C., P., B. şi X.

De altfel, chiar şi inculpatul D. arată: " Ultima întâlnire importantă la care am participat eu a fost prin primăvara anului 2012 la care au mai participat A., B., C., R. în care s-a stabilit ca A. să plătească datoriile pentru II., C. şi R. iar B. pentru creditul luat pe SC MMMMM.."

Susţinerea inculpatului D. că nu ştie nimic despre implicarea fratelui său, este infirmată de declaraţia inculpatului A. care arată: "La data de 29.10.2009, pe SC WWW. se obţine un împrumut în sumă de 320.000 euro de la NNN. cu ipotecă pe KKK.. Precizez că eu împreună cu D. am mers la fratele său T. pe care l-am rugat să ne ajute să obţinem un credit bancar, explicându-i situaţia financiară grea în care ne aflam datorită cămătarilor şi sumelor solicitate de către aceştia. Şi T. cunoştea situaţia noastră şi a acceptat să ne ajute. Tot pentru a ne ajuta pe noi, a acceptat şi fratele meu N. să pună ipotecă pe imobilul său pentru obţinerea creditului."

La data de 25.08.2008, denumirea SC EEEE. SRL se schimbă în SC EEEE.. SRL, în baza Încheierii nr. 2695/25.08.2008 a Tribunalului Călăraşi. Cu aceeaşi ocazie se modifică şi sediul social în firmei, în sector 3 Bucureşti, str. x.

Începând cu anul 2004, SC EEEE. SRL îşi are sediul social la adresă cu SC JJJ. [mun. Olteniţa, str. (...) nr. 1, jud. Călăraşi], încheind în acest sens un contract de închiriere. (x/05.12.2004)

Faptul că inculpatul D. cunoştea activitatea infracţională a grupării conduse de A. rezultă fără dubiu, şi din interceptările convorbirilor telefonice purtate de către acesta cu membrii grupului.

Astfel, în data de 22.02.2012 inculpatul N. discută cu inculpatul D., ambii fiind nemulţumiţi de respingerea unei cereri de credit, ajungând la concluzia că A. nu s-a implicat suficient, în sensul că administratorul de drept al respectivei societăţi nu a fost făcut prezentabil.

D.: - " Alo?

N.: - Alo, da?

D.: - Salut N.! D. sunt.

N.: - Să trăieşti, să trăieşti! Aaa (...) Ce faci?

D.: - Ce să fac, uite (neinteligibil).

N.: - A! Păi (...) Mergem să luăm creditu' ăla?

D.: - Ce să facem?!?

N.: - Mergem să luăm creditu'?!

D.: - Hai mă (...) (Neinteligibil)

N.: - Păi (...) Da' n-ai auzit?!? Ţi-a spus?! Ţi-a dat telefon?!

D.: - Nu!

N.: - A (...) Ne-a respins!

D.: - Da?

N.: - Da!

D.: - La GGGG.?!

N.: - Da. Dacă (...) Uite sunt cu asta în faţa (...) Să-ţi citesc şi ţie, să vezi ce scrie! Zice aşa (...) Având în vedere (...) Modificarea recentă a acţionariatului, lipsa de experienţă a noului acţionariat şi din motive de prudenţialitate (...) Banca a decis respingerea solicitării dumnea'stră! Pentru orice alte informaţii (...) Sau detalii (...) Vă rog nu ezitaţi să ne contactaţi!

D.: - Da.

N.: - Băi! Când io îţi spuneam mă înţelegi? Că-l aduce pă maimuţoiu' ăla mă înţelegi, îmbrăcat în blugii ăia rupţi măi finule (...) E lipsă dă interes? A fost lipsă dă interes! Că era zero bani! Nu?

D.: - Şi la.

N.: - Cum e (...) Cum să înţeleg io acuma toată chestia asta?!?

D.: - Hmm (...) (Râde)

N.: - A? Dăschid io războiu' acuma?! Eh. .. Dacă până acuma a fost linişte şi pace (...) Să vedeţi acuma război frate!

D.: - (Râde) Da. Corect!

N.: - Păi aşa să comportă un om? Mă înţelegi? Care are interesu'? Mi-l aduci p-ăla îmbrăcat în blugii aia rupţi, mă înţelegi? Cu vestuţa aia dă fâs pă el (...) Mă înţelegi?

D.: - Păi da!

N.: - Ăla e hal dă patron?!?

D.: - Aşa e! A! Şi-ai zis, a zis şi azi!

N.: - (Neinteligibil) Hai!

D.: - (Neinteligibil)

N.: - Şi io acuma ce fac? Deci după 7 luni dă aşteptări (...) Mă înţelegi? Sunt sub limita aşteptărilor! Nu?

D.: - Hai.

N.: - Păi gândeşte-o şi tu acuma, mă înţelegi? Ce trebuie să fac io.

D.: - Da' unde-i? E-acasă?!

N.: - Nu-i acasă. Mă înţelegi? E cu tăticu', mă înţelegi? La. .. Tăticuţu' lui! Mă înţelegi? La controale!

D.: - Păi n-a venit?!

N.: - Nu. N-a venit încă! Uite sunt curios să văd şi io (...) Mă înţelegi? Ce, ce rezoluţie să dă la mine! Mă înţelegi? Uite io aştept! Nici nu mai îmi fac (neinteligibil). Deja mi-a crescut tensiunea, mă înţelegi? Cre' că până diseară.

D.: - Io te cred mânca-ţi-aş!

N.: - Da. Păi.

D.: - Te cred că (...) Să-mi bag p...a!

N.: - Da.

D.: - Şi pân' la urmă ai dreptate şi tu în toate privinţele! Ţi-am mai zis şi ieri! Ce să (...) Ce să mai fi venit io la OLTENIŢA (...) Ieri am plecat să (...) După ce-ai plecat tu s-a culcat (...) Cum p...a mea să facem noi treaba aşa mă? Aici e numai pă arsă! Care prinde.

N.: - Da' şi-a pus şi el întrebarea (...) Mă înţelegi? (Neinteligibil)

D.: - Care mă (...) Băi N (...) N-are frate nicio treabă! N-are nicio treabă! Da' nevasta lui plânge ca copilu' asta plânge?!? Sau nevasta ta (...) Hai mă ce dreacu' mă!

N.: - (Spune ceva neinteligibil)

D.: - Nu e frumos să vorbim despre aşa aşa un (...) Noi amândoi (...) Da'.

N.: - Ei. .. N-are nimica! Hai să vedem ce-o ieşi! Bine finule! Gata!

D.: - Haide! Mă suni şi pă mine când o veni atuncea!

N.: - Da, da, da!

D.: - Hai! Să trăieşti!

N.: - Hai! "

Inculpatul D. declară că nu ştie prea multe despre activitatea infracţională a grupului, spunând că de aceste probleme se ocupa inculpatul A.. Din discuţia purtată în data de 22.05.2012, cu inculpatul B. rezultă, nu numai că cunoaşte amănunte despre activitate, dar îi şi ţine socoteala banilor luaţi dintr-un credit lui A. şi recunoaşte că din acea sumă de bani a luat şi el 150.000 de RON pentru a achita nişte datorii:

B.: -" Băi D. ţi-a zis, naş'tu ţi-a zis mă câţi bani a luat din bancă? Pân' la urmă, hai ca să vorbim aşa un pic (...)

D.: - Da mi-a zis c-a luat odată patruzeci şi odată treizeci, da i-a făcut pă jumate, cu ăla (...)

B.: - Aşa?

D.: - I-a făcut pă jumate cu ăla, din primii patruzeci i-a dat unu virgule cinci la sută la aia care, le-a făcut manevra la bancă, da?

B.: - Aşa

D.: - Aaa, mai mi-a zis că i-a dat banii lu NNNNN., de la MEDGIDIA (...) (...)

D.: - I-a dat, i-a dat un miliard lu ăla (...) (...)

B.: - Deci câţi bani a luat? Câţi bani ţi-a zis că a luat până la urma?

D.: - Patruzeci cu treizeci făcuţi pân' două (...) (...)

D.: - Treişicinci!

B.: - Treişicinci dă milioane.

D.: - Da

B.: - Miliarde

D.: - Da (...)

B.: - Un milion dă euro?

D.: - Aproape.

B.: - Şi cât a dat el afară mânca-ţi-aş p..a a?(...)

D.: - Treişpe miliarde, mi-a dat mie un miliard jumate, un miliard şasesute aproape cu (...) aşa (...) şi altceva nu mai ştiu, mânca-ţi-aş p..a ta, ce vrei să-ţi spun?

B.: - Ţi-a dat ţie un miliard jumate?

D.: - Mi-a dat, nu i-am dat lu' OOOOO.?

B.: - De ai dat acolo, să scapi d-acolo (...)

D.: - I-am dat lu OOOOO. mânca-ţi-aş, că mă fura ăla (...) (...)

B.: - Bun, pân' la treişicinci cât mai e? Mai e încă (neinteligibil) miliarde, unde se duc banii?(...)

B.: - Şi pozează în halu' ăsta, de victimă şi de asta (...)

D.: - Băi, şi (...) şi din primii (...) din primii bani:

B.: - Mmm?

D.: - I-a dat lu' C. şapte sute dă milioane (...)

B.: - Aşa.

D.: - Şi mi se pare că i-a dat şase sute dă milioane avans la (...) la dube, deci încă un miliard jumate, hai pă încărcate acolo (...) (...)

B.: - Bun, da în ce condiţii i-a dat lu' C. el banii?

D.: - Nu (...) drept să spun nu ştiu (...)

B.: - Să-i bage casa înapoi acuma la combinaţii?(...)

D.: - Şi are şi casa lu' C. disponibilă să facă ce vrea p..a lui (...)" nu ţi-am C. un miliard treisute?"

B.: - Da corect! corect!

D.: - "Io (...) io cu ce mă scot PPPP.? Trebui' să scot casa aia, trebui să scot casa (...) ai văzut că i-ai scos casele? Mai bagă casa joa (...) odată şi o să-ţi mai arunc şi ceva d-acolo (...)"

B.: - Da corect.

D.: - Şi d-aia (...) şi d-aia-i C. important acolo şi tu eşti vai capu' tău (...) că tu nu mai ai nimic să-ţi ia, tu trebui' să-ţi scoată ţie şi ţi-a mai dat şi un miliard jumate (...)

B.: - Înţelegi?

D.: - Şi-mi scoate, o să-mi scoată ochii întruna aşa (...)

B.: - Aşa, deci cam asta eşti tu acum acolo (...)

D.: - Ştiu mă B., că m-am (...) m-am, m-am banghit şi io că nu sunt atât de prost (...)"

Inculpatul D. păstrează legătura telefonic cu toţi membrii grupării, participă la toate şedinţele grupului şi cunoaşte în amănunt activitatea infracţională a grupării. În data de 25.05.2012, acesta discută cu inculpata P. cerându-i acesteia din urmă să ia legătura cu o angajată a unei instituţii bancare pentru a-i dă unele amănunte legate de firma SC PPPPP. SRL:

"P.: - Da, D.!

D.: - Ce faci P.?

P.: - Ete la muncă (...)

D.: - Şi asta, naşu al meu ce face?

P.: - Doarme

D.: - Doarme (...) Am vorbit cu WWWWW. (...)

P.: - Aa (...) Şi?

D.: - Da şi mi-a zis că de ce (...) de ce firma e înfiinţată în 2008 sau în 2010? şi CUI-u a apărut abia în 2012, J-u?

P.: - Păi că s-a mutat, aaa nu i-ai explicat că s-a transferat.

D.: - Nu, sun-o tu şi vorbeşte cu ea şi spune-i că nu poate să vorbească asta şi (...) da?

P.: - Da, da, mhm

D.: - Hai sun-o şi vorbeşte şi explica-i tot ce trebuie, bine (...)

P.: - Pă, aaa cu PPPPP., da?

D.: - Da, mă da pă aia, pă aia da"

În momentul în care inculpatul D. află despre înţelegerea dintre inculpaţii A. şi B. de a împărţi o sumă de 4 - 5 miliarde RON vechi pe care inculpatul B. urma să o obţină prin credit bancar, inculpatul D. îl sună pe acesta din urmă, cerându-i să nu uite că trebuie să îi scoată şi lui casa de sub ipotecă:

B.: - " Da D.!

D.: - Bă B.!

B.: - A?

D.: - M-a sunat naşu!

B.: - A!

D.: - Mi-a zis că l-ai sunat!

B.: - Da!

D.: - Da. Şi ca să, să facem ceva, pă jumate-jumate, pă tot ce.

B.: - Da mă! E treaba (...) Să vedem! Dacă ne iese e bine! Da?

D.: - Cum (...) Aaaa (...) Cum rezolvăm.

B.: - Am găsit io o por, am găsit io o portiţă! Înţelegi? Da am luat legătura cu III. şi o să, o să rezolve el problema asta! Cu acte şi cu tot ce trebuie! Io am vrut să văd dacă e dă acord! Că e o treabă bună! Adică (...) Decât deloc! E bine şi pentru aşa, şi pentru aşa! Şi p-ormă să se facă plata! Înţelegi? Da să te scot cu banii! Până când vine retouru la 90 de zile! Înţelegi?!

D.: - La 90 dă zile să face?!?

B.: - 90, 60! Să vedem cât e scontarea şi p-ormă (neinteligibil) p-ăla faci s-o prelungeşti iar! Sau s-o faci şi mai mare! Înţelegi cum e treaba?!?

D.: - Da!

B.: - Vede şi oamenii că suntem plătitori, că suntem cum trebuie! Da?!

D.: - Da! Băi B.!

B.: - Da D.!

D.: - Io, io.

B.: - Zi!

D.: - El mi-a spus mie în mare ce aţi vorbit, ce aşa (...) Io te întreb altceva!

B.: - Zi!

D.: - Dacă voi v-aţi gândit să faceţi aşa, să faceţi jumate-jumate (...) Tu jumate, el jumate (...) Ce-i daţi la (...) Aaaa (...) La cine trebuie acolo să-i daţi (...) Datoriile când să mai plătesc mânca-ţi-aş p..a ta?!?

B.: - Ce datorii?! Despre ce datorii vorbeşti?!

D.: - Datoriile! Datoriile care le-avem fiecare! Aaaa, aaaa (...) Tu, el, noi (...) Io! Tu, el, toţi! La grămadă! Când dracu le mai plătim?!? Când ne mai scoatem ce-avem dă scos?!?"

După ipotecarea casei sale, inculpatul D. este nemulţumit că se tot amână scoaterea acesteia de sub ipotecă. Într-o discuţie purtată în data de 01.09.2012 cu inculpatul B., acesta din urmă îl sfătuieşte pe inculpatul D. să-l denunţe pe A., însă inculpatul D. realizează că ar fi astfel implicaţi cu toţii:

D.: - Mda. Deci (...) Aaa (...) N-am dăcât să-mi iau nevasta şi să mă duc dreacu pân' ţări străine!

B.: - Nu, nu! Ţări străine?!?

D.: - (Râzând) Păi ce să fac!

B.: - La DIICOT! (Ţipând) La DIICOT!

D.: - Păi da mă B., da acolo presupune multe! Te bagă şi pă tine, îi bagă şi pă ăla, mă bagă şi pă mine.

B.: - (Neinteligibil) Să vedem cine-i creieru! (Neinteligibil) Nu, nu! Noi o să ne luăm câte trei ani, facem un an şi opt luni şi terminăm (...) Şi el o să-şi ia de la şapte la cinşpe! Să vedem alege aia?!? Că de ieşit afară, decât să dea el bani mulţi, n-are cum să iasă! Că-l ţinem de mână! Sau plăteşte! Să vezi cum umblă la jucărie p-ormă!

D.: - Mda!

B.: - Cu toţi procurorii şi avocaţii, şi cu morţii lui care-i are el (...) Nu scapă!

D.: - Şi cu viii lui! Da!

B.: - Deci nu scapă!

II. Eşalonul secund al grupului infracţional organizat este reprezentat de inculpaţii N., O., Q., P. şi R.. Aceşti inculpaţi au avut o activitate îndelungată şi complexă în cadrul grupului, au avut de câştigat cel mai mult din punct de vedere financiar de pe urma activităţii desfăşurate de grup (cu excepţia membrilor din primul eşalon) şi au avut relaţii foarte strânse cu liderii grupului infracţional organizat, fiind angrenaţi pe mai multe paliere în activitatea grupului.

1. N. (fratele inculpatului A.) este membru de bază al grupării şi persoană foarte apropiată de liderul A.. N. devine asociat unic şi administrator al SC YYY. SRL începând cu data de 13.04.2004 iar din februarie 2007, acesta înfiinţează SC XXX. SRL În aceste calităţi dar şi în calitate de membru de bază al grupului, începând cu anul 2006, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe societăţile sale precum şi pe societăţile controlate de grup.

La data de 28.12.2010, în urma cererii adresate de SC XXX. SRL prin administratorul N., Primăria mun. Olteniţa autorizează construcţia unui imobil P + 1 cu destinaţie restaurant şi apartament protocol pe b-dul x nr. 68. La data de 30.09.2011 s-a încheiat procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

Inculpatul N. îşi recunoaşte actele materiale reţinute, respectiv: un contract de credit (numărul x) în sumă de 153.000 RON obţinut la data de 19.12.2004 de la GGGG. Olteniţa pe SC YYY. SRL, credit ce va fi suplimentat la data de 04.10.2005 cu încă 25.000 RON (contract de credit numărul x), bani cu care achiziţionează complexul KKK.; contractul de credit numărul x/4316 prin care SC YYY. SRL vinde KKK. către SC EEEE. SRL, credit în cuantum de 1.000.000 RON, cu ipotecă pe KKK. şi pe apartamentul inculpatului N.; la data de 17.12.2007 SC EEEE. SRL vinde lui SC XXX. SRL complexul KKK. la preţul de 1.500.000 RON (inculpatul recunoaşte că toate schimbările de proprietate sunt fictive în vederea obţinerii de credite bancare); contractul de credit numărul x/24.04.2008 în valoare de 350.000 RON cu ipotecă pe complexul KKK. obţinut de la AAAAA. pe SC XXX. SRL; contractul de credit nr. x/29.10.2009 de la NNN. în valoare de 320.000 euro, luat pe SC WWW. cu ipotecă pe imobilul KKK. - proprietar N.; retrageri de numerar atât din conturile societăţii sale cât şi din conturile SC JJJ.

Deşi inculpatul N. recunoaşte activităţile desfăşurate pe numele societăţilor administrate de el acesta încearcă să-şi minimalizeze rolul jucat în cadrul grupului arătând că de activitatea de obţinere a creditelor se ocupau fratele său A., B. şi C. precum şi faptul că el nu a beneficiat din punct de vedere material de pe urma obţinerii creditelor, singura lui intenţie fiind aceea de a-l ajuta pe fratele său. Afirmaţiile sale sunt contrazise de declaraţiile celorlalţi inculpaţi audiaţi în dosar, de înscrisurile aflate la dosar precum şi de interceptările convorbirilor telefonice din care rezultă că inculpatul N. participa la întâlnirile membrilor grupării, că avea cunoştinţă de toate activităţile grupului, că se implica activ în acestea demonstrând interes deosebit în vederea obţinerii creditelor bancare dar şi faptul că banii folosiţi pentru ridicarea casei sale provin din creditele bancare obţinute de grupare, sume de bani înmânate acestuia chiar de către A.

Situaţia de fapt expusă mai sus este confirmată şi de declaraţiile coinculpaţilor.

Cu privire la N., inculpatul D. arată: " Precizez că nici cu SC YYY. SRL şi XXX., societăţi administrate de N., nu am avut vreodată relaţii comerciale.

Contractele de vânzare-cumpărare încheiate de SC EEEE. SRL cu societăţile administrate de A. privind imobilul KKK. au fost fictive, încheiate în scopul obţinerii creditelor. N. a avut interesul de a pune ipotecă pe imobilul său pentru a primi o sumă de bani întrucât avea datorii. Imobilul KKK. a fost întotdeauna în posesia lui N., chiar şi în perioada în care imobilul aparţinea scriptic societăţii EEEE. SRL Iniţial, în acest imobil, N. a avut o croitorie apoi un restaurant.

În momentul revânzării imobilului KKK. către N. pe SC XXX., preţul trecut în contract a fost de 1.500.000 RON, însă preţul a fost fictiv, acesta nu a fost predat în fapt lui N.. Bănuiesc că preţul acesta mare trecut în contract a avut ca scop existenţa unei valori mai mari a imobilului necesară pe viitor pentru alte credite.

După obţinerea creditului de 320.000 euro pe SC WWW. SRL, A. i-a dat cumulat lui N. suma totală de 180.000 RON pentru a-şi construi casa."

Din probatoriile administrate în cauză, a rezultat faptul că inculpatul N. avea şi cunoştinţe solide privitoare la procedurile bancare.

Spre exemplu, în discuţia purtată în data de 11.02.2012 cu inculpatul R., inculpatul N. îi explică acestuia că nu trebuie să se îngrijoreze că procedura de scoatere de sub ipotecă a locuinţei sale durează mai mult, pentru că trebuie rezolvată problema cu evaluarea, adică trebuie un raport de evaluare care să arate o valoare cât mai mică a imobilului, pentru a se plăti pentru scoaterea lui o sumă cât mai mică la bancă:

(...)

N.: - (Neinteligibil) Hai să întoarcem puţin placa acuma mă înţelegi, şi să vorbim p-aia dreaptă. Gata! Că vreau să punctez finalu! la fii atent aicea ce rugăminte am io la tine (...) Ai văzut cu ochişorii tăi ieri, mă înţelegi, nişte documente (...) Documente (neinteligibil).

R.: - Da.

N.: - Adică banii sunt acolo (...) A. are tot respectu, mă înţelegi, ia fii atent aicea (...) Şi vrea mă înţelegi, să ducă treaba asta la îndeplinire (...) M-ai înţeles? Ai văzut, ţi-am arătat şi io rapoartele alea, mă înţelegi (...) la fii atent aicea (...) Chiar ţineam morţiş să ţi le-arăt ca să vezi (...) Aşa (...) Deci ca să înţelegi dă ce s-a întârziat lucrarea! Deci s-a întârziat lucrarea (...) Datorită (...) Mă înţelegi? Evaluării proaste, mă înţelegi? Care-a fost făcute mă înţelegi, la casa lu' C.!

R.: - (Spune ceva neinteligibil)

N.: - Da fapt (neinteligibil).

R.: - Am înţeles mă dă la început (...) Io am crezut tot timpu.

N.: - Aşa (...) Atâta a făcut-o ăla! Mă înţelegi? Că. .. Casa lu' C., cu piscina în curte (...) Frate păi (...) Aaa (...) Cum i-a zis evaluatoru! Că numa' gardu face 100 dă mii dă euro! Aşa! la fii atent (...) Ascultă-mă puţin! Deci pân' la capăt (...) Eh acuma (...) A. s-a dus, mă înţelegi, a găsit o altă firmă, m-ai înţeles? La, la, la şi nu ştiu ce (...) M-ai înţeles?

R.: - Da.

N.: - Şi-a trebuit, mă înţelegi, să facă din nou poze şi (...) Adică s-o ia dă la capăt! Mă înţelegi? Cu tot, tot asta! Şi-acuma luni sau marţi mă înţelegi, când i-aduce dosaru mă înţelegi, dă evaluare, mă înţelegi (...) Atunci mă înţelegi (...) Mergem direct la Bancă să depunem dosarele, să depunem, mă înţelegi, banii, cash-u colateral, mă înţelegi? C-aşa să numeşte (...) Şi începe procedura mă înţelegi, dă eliminare, mă înţelegi, (neinteligibil). Adică finala! Aşa!

R.: - Miercuri ne vedem acolo.

N.: - Asta trebuie să înţelegi şi tu trebuie să stai liniştit, mă înţelegi, ia fii atent (...) Pă mine dacă m-ai văzut neliniştit (...) Io sunt liniştit frate! Mă înţelegi? Că io mi-am făcut o firmă, ca să-ţi spună N. nişte chestii (...) Şi-aştept şi io frăţioru meu, mă înţelegi, ca să fac şi io ceva!

(...)

În data de 22.02.2012 inculpatul N. discută cu inculpatul D., ambii fiind nemulţumiţi de respingerea unei cereri de credit, ajungând la concluzia că A. nu s-a implicat suficient, în sensul că administratorul de drept al respectivei societăţi nu a fost făcut prezentabil.

D.: - " Alo?

N.: - Alo, da?

D.: - Salut N.! D. sunt.

N.: - Să trăieşti, să trăieşti! Aaa (...) Ce faci?

D.: - Ce să fac, uite (neinteligibil).

N.: - A! Păi (...) Mergem să luăm creditu' ăla?

D.: - Ce să facem?!?

N.: - Mergem să luăm creditu'?!

D.: - Hai mă (...) (Neinteligibil)

N.: - Păi (...) Da' n-ai auzit?!? Ţi-a spus?! Ţi-a dat telefon?!

D.: - Nu!

N.: - A (...) Ne-a respins!

D.: - Da?

N.: - Da!

D.: - La GGGG.?!

N.: - Da. Dacă (...) Uite sunt cu asta în faţă (...) Să-ţi citesc şi ţie, să vezi ce scrie! Zice aşa (...) Având în vedere (...) Modificarea recentă a acţionariatului, lipsa de experienţă a noului acţionariat şi din motive de prudenţialitate (...) Banca a decis respingerea solicitării dumnea'stră! Pentru orice alte informaţii (...) Sau detalii (...) Vă rog nu ezitaţi să ne contactaţi!

D.: - Da.

N.: - Băi! Când io îţi spuneam mă înţelegi? Că-l aduce pă maimuţoiu' ăla mă înţelegi, îmbrăcat în blugii aia rupţi mai finule (...) E lipsa dă interes? A fost lipsă dă interes! Că era zero bani! Nu?

D.: - Şi la.

N.: - Cum e (...) Cum să înţeleg io acuma toată chestia asta?!?

D.: - Hmm (...) (Râde)

N.: - A? Dăschid io războiu' acuma?! Eh. .. Dacă până acuma a fost linişte şi pace (...) Să vedeţi acuma război frate!

D.: - (Râde) Da. Corect!

N.: - Păi aşa să comportă un om? Mă înţelegi? Care are interesu'? Mi-l aduci p-ăla îmbrăcat în blugii aia rupţi, mă înţelegi? Cu vestuţa aia dă fâs pă el (...) Mă înţelegi?

D.: - Păi da!

N.: - Ăla e hal dă patron?!?

D.: - Aşa e! A! Şi-ai zis, a zis şi azi!

N.: - (Neinteligibil) Hai!

D.: - (Neinteligibil)

N.: - Şi io acuma ce fac? Deci după 7 luni dă aşteptări (...) Mă înţelegi? Sunt sub limita aşteptărilor! Nu?

D.: - Hai.

N.: - Păi gândeşte-o şi tu acuma, mă înţelegi? Ce trebuie să fac io.

D.: - Da' unde-i? E-acasă?!

N.: - Nu-i acasă. Mă înţelegi? E cu tăticu', mă înţelegi? La. .. Tăticuţu' lui! Mă înţelegi? La controale!

D.: - Păi n-a venit?!

N.: - Nu. N-a venit încă! Uite sunt curios să văd şi io (...) Mă înţelegi? Ce, ce rezoluţie să dă la mine! Mă înţelegi? Uite io aştept! Nici nu mai îmi fac (neinteligibil). Deja mi-a crescut tensiunea, mă înţelegi? Cre' că până diseară.

D.: - Io te cred mânca-ţi-aş!

N.: - Da. Păi.

D.: - Te cred că (...) Să-mi bag p...a!

N.: - Da.

D.: - Şi pân' la urma ai dreptate şi tu în toate privinţele! Ţi-am mai zis şi ieri! Ce să (...) Ce să mai fi venit io la OLTENIŢA (...) Ieri am plecat să (...) După ce-ai plecat tu s-a culcat (...) Cum p...a mea să facem noi treaba aşa mă? Aici e numai pă arsă! Care prinde.

N.: - Da' şi-a pus şi el întrebarea (...) Mă înţelegi? (Neinteligibil)

D.: - Care mă (...) Băi N (...) N-are frate nicio treabă! N-are nicio treabă! Da' nevasta lui plânge ca copilu' asta plânge?!? Sau nevasta ta (...) Hai mă ce dreacu' mă!

N.: - (Spune ceva neinteligibil)

D.: - Nu e frumos să vorbim despre aşa aşa un (...) Noi amândoi (...) Da'.

N.: - Ei. .. N-are nimica! Hai să vedem ce-o ieşi! Bine finule! Gata!

D.: - Haide! Mă suni şi pă mine când o veni atuncea!

N.: - Da, da, da!

D.: - Hai! Să trăieşti!

N.: - Hai! "

De asemenea, în multe convorbiri purtate de către A. de la birou, intervine în conversaţie şi inculpatul N., ceea ce dovedeşte faptul că acesta petrecea mult timp în compania fratelui său şi cunoştea în amănunt activităţile desfăşurate.

De altfel, relaţia strânsă dintre cei doi fraţi rezultă şi din convorbirea purtată de cei doi în data de 06.03.2012 când inculpatul A. îl ţine la curent pe inculpatul N. cu privire la cererile de credit depuse:

N.: - " Alo, da?

A.: - Să trăieşti!

N.: - Să trăieşti!

A.: - Uite io în momentu ăsta, am trimis oferta semnată (...) Deci nu aia prima care-a fost, e alta.

N.: - Mhm!

A.: - S-a mărit un pic treaba.

N.: - Aşa.

A.: - Deci nu mai e 1 milion dă RON, e 1 milion 250! Deci 12 miliarde jumate!

N.: - Aşa!

A.: - În rest (...) În rest nu s-a modificat nimic, deci nu mai vorbim dă căsuţe, dă garanţii, dă alte garanţii. Da?

N.: - Ok!

A.: - Sperăm până vineri (...) Sunt cu D. la masă (...) Aaaa (...) Te salută fratele (...) Aşa (...) Şi D. te salută (...) Aaaa.

N.: - Da frate, da!

A.: - Aaaa (...) Deci până vineri, posibil s-avem analiza făcută, un răspuns clar.

N.: - Da. .

A.: - Şi p-ormă săptămâna viitoare la (...) Dincolo!

N.: - Bine frate-miu!

A.: - La. ..Zi. .. La plafon!

N.: - Bine mă şefu!

A.: - Aşa că (...) Asta e! S-a rezolvat şi asta!

N.: - Da? Doamne ajută!

A.: - Bine taică! Hai!

N.: - Hai! Pa, pa! "

Faptul că banii obţinuţi din creditele bancare erau împărţiţi între membrii grupului, în funcţie de implicarea fiecăruia în obţinerea creditului (membrilor care îşi ipotecau imobilele în scopul obţinerii unui credit le revenea cea mai mare parte din suma obţinută, aceştia din urmă fiind răspunzători de soarta creditului) rezultă şi dintr-o discuţie telefonică purtată între inculpaţii A. şi N., în care A. îi spune fratelui său că inculpatul T. (care obţinuse pe firma sa WWW. un credit de 320.000 de euro cu ipoteca pe imobilul KKK., proprietatea SC XXX. SRL aparţinând inculpatului N.) a primit notificare de la bancă pentru neplata creditului.

În discuţia purtată în data de 27.02.2012, inculpatul A. îi spune fratelui său că respectiva notificare a venit pentru el:

N.: - " Da!

A.: - Ce faci?

N.: - Ce să fac (neinteligibil), uite mă uit la asta, la QQQQQ. asta!

A.: - Ei, tot acolo sunt şi io!

N.: - Da!

A.: - Uite m-a sunat T.

N.: - Aşa.

A.: - A primit două hârtii (...) Una cu pământurile alea dă la GIURGIU, care era pă numele lui, dă le-am dat la zlătari.

N.: - Da.

A.: - Şi-a doua, o notificare că are să plătească 1 milion şi ceva dă mii dă euro (...) Înţelegi? Pă. .. Înţelegi? Hârtia care-a primit-o şi R., şi cu SS.!

N.: - Aha! Deci e exact (neinteligibil) în partea aialaltă!

A.: - A, a venit şi la tine!

N.: - La mine n-a venit încă!

A.: - Păi nu la tine! La. .. N-auzi c-a venit la ăsta, la D.?

N.: - Păi a venit la D.! Da! Pentru mine! Am înţeles! Pă. .. Ce-i aici!

A.: - Deci (...) E clar?! Cum e treaba.

N.: - Am înţeles! "

(...)

Faptul că inculpatul N. s-a implicat, alături de ceilalţi inculpaţi în activitatea de obţinere a creditelor bancare rezultă şi din convorbirile telefonice purtate de către acesta pe parcursul anului 2012, când a întreprins numeroase demersuri în scopul obţinerii de noi credite bancare.

Spre exemplu, în data de 04.05.2012 inculpatul N. discută cu un broker (RRRR.) cu privire la soarta unei cereri de creditare:

"Domnul: - Că nu puteam în secunda aia, băi ce să fac mă? Nu, e (...) e urât aici, nu cred că (...) că iese, sincer! Sincer nu cred!

N.: - Aaa!

Domnul: - Pentru că au cerut, adică, RRRRR. ăla, vrea să (...) vrea garanţie imobiliară (...)

N.: - Păi bine, bine, mă-nţelegi, garanţie imobiliară, garanţie imobiliară, fără problemă mă-nţelegi, avem garanţie imobiliară, mă-nţelegi? Far'(...) Dăcât că trebuie s-o pun eu în numele lu' MMMMMMMMMM (...)

Domnul: - Da mă şi durează dă ne că (...) m pe noi!

N.: - Păi aici e problema, mă-nţelegi? (neinteligibil) Perioada, deci nu mai se pune bani, mă-nţelegi?

Domnul: - Ştiu (...)

N.: - Punem garanţia imobiliară, ok, dă durata (...) durează.

Domnul: - Păi asta e, mi-e că durează şti cât durează cu ipoteci cu nenorociri, şi nu ştiu sunt (...) sunt aşa, simt că nu sunt în regulă, (...)

După ce aceştia ajung la concluzia că cererea respectivă nu are şanse de a fi aprobată, hotărăsc să încerce cu o firmă nou-înfiinţată ("o virgină") la o altă bancă unde au cunoştinţe şi unde nu vor avea probleme:

"N.: - Nu băgăm o virgină?

Domnul: - Ce să facem?

N.: - Nu băgăm o virgină?

Domnul: - Ba da, cum? D-abia aştept să iasă alea!

N.: - Păi ce să mai încolo şi încoace, gata, asta e compromisă (...) bun!

Domnul: - Păi asta, aşa zic şi io, nu, nu, nu, n-o simt cum trebuie!

N.: - D., hai să muncim mă-nţelegi de data asta, mă-înţelegi? Da' cel puţin mă-nţelegi? la nivel maxim mă-înţelegi? Nu (neinteligibil)

Domnul: - Exact! Exact!

N.: - Eee (...) hai să (neinteligibil)

Domnul: - Să facem unde ştim că se poate, mergem la SSSSS. frumos cu ele, e cel mai simplu, cel mai (...) acolo controlăm bine, n-avem probleme (...)"

Inculpatul nu renunţă la plan când vede că cererile îi sunt respinse ci încearcă în continuare să obţină credite:

"N.: - Asta e, alta acuma frate! Ce să mai, am pierdut o bătălie, n-am pierdut un război (...) (râde) Ce să facem, păi da! " (convorbire din data de 04.05.2012, la oră 21:01.36 purtată de inculpatul N.).

Implicarea inculpatului în activitatea desfăşurată de grupul infracţional organizat rezultă din faptul că acesta discută inclusiv cu contabila W. despre probleme curente:

"W.: - Alo!

N.: - Alo! Săru'mâna doamna W., N. sunt!

W.: - Da!

N.: - Aaa, păi, am discutat şi cu fratele, am înţeles că la FFFFF. s-a plătit ceva acolo, deci n-ar fi o prea mare restanţă, şi-acuma să-mi ziceţi şi mie cu cât trebuie să vin io la dumneavoastră, înţelegi? ca să ştiu şi io (...)

W.: - Nu ştiu dom'le, nu mai ţin minte, dacă-şi ţine evidenţa (...) cât aşa, eu nu mai, nu mai ţin minte, da?

N.: - Bun nu mai ţineţi dumneavoastră minte, da (...)

W.: - Da, da chiar nu mai ţin (...)

N.: - Am înţeles (...)

W.: - Deci dacă-şi ţine evidenţa (...)

N.: - Păi doamna W., io am şi io un cinci milioane, pă cuvântu' meu, mă-nţelegi? Deci mă rog, în sfârşit, asta e (...)

W.: - Nici nu mai bateţi drumu că mai mult consumaţi pe benzină, da?

N.: - Am înţeles, da!

W.: - Da, da! " (convorbire din data de 14.05.2012, la oră 17:24.16 purtată de inculpatul N.).

Văzând că inculpatul A. nu mai reuşeşte să obţină credite bancare, inculpatul N. îi propune inculpatului III. să se asocieze cu el, pe firma inculpatului III., inculpatul N. urmând să vină cu ipoteca (pe imobilul KKK.). Discuţia este purtată în data de 23.05.2012:

III.: - "Alo? Alo? Să trăieşti (neinteligibil)! (Râzând) Vorbeam la telefonu celălalt când m-aţi sunat!

N.: - Aha, aha! Am înţeles, am înţeles! Ce faci mă băiatule?

III.: - Ce să fac, uite muncesc! La mama aici la birou, muncesc! (Spune ceva neinteligibil)

N.: - Bă! În seara când ai venit tu la OLTENIŢA, te-ai lăudat că ai o firmă, mă înţelegi? Şi n-ai gaj!

III.: - Da!

N.: - Mă. ..Te-asociezi cu mine?

III.: - Păi dacă îmi spuneţi cum e treaba (...) Trebuie să vedem (...) Discutăm înainte! Nu?!

N.: - Câţi băieţi sunt pă firmă? Câţi sunteţi pă firma aia?

III.: - Io sunt! Io răspund de.

N.: - Păi nu! Stai puţin! Păi mie cine-mi garantează, mă înţelegi? Că nu iei banii, mă înţelegi? Şi io rămân cu gaju pus, mă înţelegi? Şi la revedere!

III.: - Eh da!

N.: - Păi nu! Cinstit acuma vorbim!

III.: - Da! Corect!

N.: - Păi (...) Io nu tre' să ştiu şi io nişte amănunte?! Uite ce e (...) Poţi să vii, mă înţelegi?

III.: - Da!

N.: - O dată la OLTENIŢA să vii să-ţi spun pă tapet, mă înţelegi? Ce trebuie să-ţi spun, mă înţelegi? Să mergem la drum amândoi (...) Deci amândoi! (Neinteligibil)

III.: - Am înţeles, am înţeles, am înţeles! Am înţeles! Da!

N.: - Deci io ştiu Bancă, io ştiu tot ce trebuie, mă înţelegi, făcut (...) M-ai înţeles? Şi important e un singur lucru! Firma, mă înţelegi? Şi mai dăparte (...) Răspund io!

III.: - (Vorbeşte foarte repede) Păi haide mă să ne facem timp în seara asta! Nu?!

N.: - Uite, te-aştept! Te-aştept cu dragă inimă! Mă înţelegi? Şi vii, o punem pă tapet (...) La mine acasă vii! "

Inculpatul III. confirmă faptul că în vara anului 2012 a fost abordat de inculpatul N. pentru a colabora în vederea obţinerii de credite bancare. După ce au discutat telefonic, inculpatul arată că inculpatul N. a venit şi la domiciliul lui unde a reiterat propunerea, aceea de a lua împreună un credit bancar folosindu-se de o societate a inculpatului III. şi cu garanţie pe imobilul KKK. aparţinând inculpatului N.. inculpatul arată că deşi nu l-a refuzat pe inculpatul N., nici nu a întreprins vreun demers în scopul acestei colaborări.

În data de 30.07.2012, inculpatul N. îl apelează pe inculpatul B. căruia îi cere să colaboreze pentru a obţine un credit bancar cu garanţie de la Fondul Naţional de Garantare şi să împartă banii obţinuţi. Inculpatul B. arată că nu se mai poate cu Fondul de Garantare pentru că s-a sesizat DIICOT-ul dar îi propune să ia de la un IFN care dă 25 - 35% din valoarea imobilului adus ca garanţie. N. nu este de acord pentru că sunt prea puţini bani iar el vrea o sumă mai mare după care să dispară:

B. - Păi nenicule, nu (...) Cum facem să luăm şi noi bani? Să facem rost dă bani!

B. - Aaa! Cum facem să luăm bani?!

N. - Hm?!

B. - Ooo! Frumoasă treabă! Frumoasă treabă!

N. - Vorbeşte un pic mai tare, că se-aude cu ecou la tine-acolo!

B. - Se-aude, că sunt în hol aicia!

N. - Aaa! Păi, ieşi undeva, mă-nţelegi,.

B. - Da!

N. - (...) că nu, nu te-aud bine!

B. - N-am nicio chestie eu, că eu am avut ce-am avut, am depus, m-au găsit ăştia cu probleme şi.

N. - Ăăă!

B. - M-au întors! Da! M-a dat la.

N. - Şi-acuma nu mai ai nicio (...) nu mai ai nicio firmă?

B. - N-am! N-am! N-am, că am avut-o p-aia şi e f (...) ă! S-a dus la.

N. - Uite voiam să vin cu D. eu mă! Înţelegi?! la fi atent aicia! Mergeam io pă ce, pă casa mea, mă-nţelegi, tu pă fondu' dă garantare, îmi dădeai şi mie un pic acolo din fondu' ăla dă garantare, mă-nţelegi, şi băteam palma amundoi!

B. - Aaa! Păi da, da'(...) Era bună treaba, da' era atunci când n-am avut probleme! Acuma la fond la mine s-a pus stop! Nu i-am zis şi lu' A., i-am zis şi lu' (neinteligibil). S-a pus stop că, m-au găsit cu (...) Făcea parte dă la SINTEŞTI firma şi ăia au făcut probleme înainte (...)

N. - Păi nu e mă, tu nu şti că d-alea dă SINTEŞTI, mă-nţelegi, nu mai merge niciunde!

B. - S-a dus dracu! Gata! Păi ce?! Direct dă la DIICOT a pus.

N. - Când au (...) Când aude ăştia dă SINTEŞTI, ia foc bă băiatule!

B. - Da' nu e vorba că aude ăştia! A dat DIICOT-u direct.

N. - Aşa!

B. - (...) directivă la ei! Da! Şi-a dat lista cu aşa, şi-apărem şi noi acolo, şi toţi banii care s-a cheltuit şi toată munca a fost zadarnice!

N. - S-a dus pă apa sâmbetei!

B. - Da!

N. - Păi şi? Ce faci? Ai de gând să te pensionezi? Ce dracu ai de gând să faci?

B. - Mă, sincer să-ţi spun, o variantă, o sfârâială aş avea pentru tine, să te deblochezi!

N. - Aaa?!

B. - Da! Am. .

N. - Băi, ia uite ce e, ca să nu vorbim mult pă telefon, mă-nţelegi, că şti tu ce (...)

B. - Nu, nu e de-ascuns mă! Nu e de-ascuns! Pot să-ţi spun şi pă urmă tu o calculezi şi-o gândeşti!

N. - Aaa! Zi!

B. - Deci. Am făcut nişte discuţii cu o firmă din-asta (...) E un fel de IFN, nu e bancă!

N. - Aşa!

B. - Înţelegi?! Că un fel dă particular! Bancă particulară! Înţelegi?!

N. - Da!

B. - Aşa! Deci oamenii, pot (...) putem să luăm bani de la ei!

N. - Da!

B. - Cu garanţie! Vine evaluează imobilul şi ne dă în jur de 25 - 35% din valoarea imobilului! Înţelegi?!

N. - Aha! Am înţeles!

B. - Ai înţeles! Îşi ia măsuri mai aspre ăştia! Dacă ai casă, nu le dai banii, n-are rost să-ţi faci, dacă ai casă, le dai banii (...) Şi face contracte până într-un an de zile. Aşa! Dobânda e 4% pe lună.

N. - (tuşeşte) Băi B. asta, asta cade mă! Şi am să-ţi spun de ce! Deci nu (...) Păi ce dracu' iei tu, ce iau eu, mă-nţelegi, şi.

B. - Nu mă, asta (...) Asta era vorba de nişte bani făcuţi pentru.

N. - Nu merge!

B. - Până îţi faci (...) Până îţi faci.

N. - Nu mă, că eu vreau să dispar mă! Tu nu-nţelegi! Deci la revedere!

B. - Aaa!

N. - Eu dacă merg, mă-nţelegi, mi-am pus casa, mi-am luat banii, mă-nţelegi, la revedere, tu-ţi iei dreptu' tău, m-ai înţeles, la revedere!

B. - Aaa!

N. - Ai înţeles?! Deci nu mai e dă (...) luat înapoi!

B. - (Neinteligibil, vocile se suprapun)

N. - Nu! Gândeşte-o tu la ce-ţi spun eu acuma, mă-nţelegi!

B. - Eu zic, cam cum o vezi tu de făcut!

N. - Păi cum o văd eu făcută?! Deci, găsită (...) deci, ne trebuie o firmă, mă-nţelegi, unde să mergem, m-ai înţeles, ia fi atent, cu garanţie, m-ai înţeles acolo şi la revedere! Adică tu să (...) Adică mers cu fondu' dă garantare, m-ai înţeles! Ştii foarte bine ce ai de făcut!

B. - Îmm!

N. - Adică să gândeşti:

"Bă am o garanţie fixă, mă-nţelegi! Uite N., mă-nţelegi! " Şi cu asta basta!

B. - Bă! Eu scurt aşa şti ce vreau să aud de la tine!

N. - Da!

B. - Cât vrei tu pă aia a ta, mânca-ţi-aş?

N. - Păi în jur de trei sute cinci zeci de mii, măi B.! Cu totu'!

B. - Trei sute cinci zeci de mii separat!

N. - Da!

B. - Hai că eu acuma o am în calcul, în caz că e ceva, te sun! Da?

N. - Aşa tăticu'!

B. - Ok! Bine!

N. - Hai! Te-am pupat pă!

Cu privire la acest aspect, inculpatul B. arată: "În cursul anului 2012, am fost contactat telefonic de inc. N. care mi-a propus să colaborăm în scopul de a obţine un credit bancar. N. m-a rugat să vorbesc cu III. pentru a-l convinge să pună societatea lui, N. arătând că el este de acord să pună ipotecă pe imobilul său."

Într-o discuţie purtată la data de 05.09.2012, cu o persoană necunoscută, inculpatul N. îl roagă pe acesta să-i împrumute nişte utilaje pentru a face impresie unui funcţionar bancar:

Domnul: - Să trăiţi!

N.: - Să trăieşti TTTTT., ce faci mai tătuţule, mă?

Domnul: - Bine şef, tu ce mai faci?

N.: - Bă, uite, io sper să fac bine, tătuţule, mă-nţelegi? Da' am şi io nevoie dă ajutoru' tău, bineînţeles dacă e, disponibil (...) Ai şi tu vreo maşină în curte, mă-nţelegi? vreo benă d-aia în curte?

Domnul: - Aaa, am da' fără şofer, restu' sunt plecate toate la BUCUREŞTI, aşa pentru noi să aducă nişte nisip (...)

N.: - Hai să-ţi spun ce vreau să fac şi io mă-nţelegi? Uite am nişte invitaţi dă la banca, mă-nţelegi astăzi, mă-nţelegi? şi dădea bine dacă aveam şi io o maşină în curte la LLL., acolo, una - două, m-ai înţeles, ia fii atent, să le vadă, nu (...) fără să muncească, fără nimic (...) deci cinci minute, cât vine oamenii mă-nţelegi? Vede acolo, mă-nţelegi, ce trebuie să vadă, da' (...) dădea bine şti tu pentru impresie (...)

Domnul: - Aa (...) şi la ce (...)

N.: - Băi TTTTT. nu să (...) deci să nu înţelegi ceva greşit, doamne fereşte, mă-nţelegi? Deci (...) dăcât să (...) să vadă acolo, undeva în fundu' curţii, mă-nţelegi, că am şi io două utilaje, acolo, mă-nţelegi? Cu care muncesc (...)

Convorbirile telefonice dovedesc faptul că inculpatul N. nu este străin nici de relaţiile cu HHH., deşi acesta a susţinut că nu cunoaşte prea multe despre aceste aspecte.

Cu privire la acest aspect, inculpatul arată doar: "Precizez că eu nu cunosc amănunte despre activitatea desfăşurată de fratele meu. Ceea ce pot spune este că A. obişnuia să mă sune când intra în belele cu HHH. şi mă lua cu el uneori pe post de şofer dar de fapt eram "sperietoare", de fapt rol de protecţie."

Şi această afirmaţie este contrazisă de o convorbire telefonică purtată în data de 30.05.2012 de acesta cu inculpaţii Z. şi H., convorbire ce demonstrează familiaritatea dintre aceştia:

H.: - Alo!

N.: - Sărut mâna!

H.: - Bună! Bună!

N.: - N. sunt! De la OLTENIŢA!

H.: - Da N.! DA N.!

N.: - Z. e p-acolo?

H.: - Da!

N.: - Da-mi-l şi mie puţin tanti (neinteligibil)!

În continuare N. discuta cu un domn.

Z.: - Să trăiţi!

N.: - Să trăieşti Z.! Ce faci?

Z.: - Uite ce să fac, sunt pă la ţară!

N.: - Aoleo! Eşti pă la ţară?

Z.: - Da!

N.: - Am înţeles! Apartamentu' ăla l-ai vândut Z.?

Z.: - N-am vândut niciunu!

N.: - Eee, nu l-ai vândut! Păi (...) Ce zici dacă ţi-aduc un client, e bine?

Z.: - Păi (...) Io te-am aşteptat pă tine că-l iei tu, da nu l-ai luat!

N.: - Nu l-am luat că nu l-am mai luat! Ce să mai (...) Dacă nu e parale, mă înţelegi? Asta e! Da îţi aduc un client bun, mă înţelegi? Să te tocmeşti mata cu el, mă înţelegi? Nici nu vreau să ştiu ce preţ! Eee! Decât mata să vorbeşti cu el!

Z.: - Păi da, să vorbim!

N.: - Şi mai am o rugăminte şi io la mata!

Z.: - Zi tată!

N.: - Dă-mi şi mie te rog frumos număru' dă telefon a lu' F.!

Z.: - F.! Nu-l am, dacă mă crezi! Să mor dacă (...) De-atunci am rămas şucăriţi toată lumea, unu' pe altu'! De când cu problemele!

N.: - Aaa!

Z.: - Dacă mă crezi tu! Că nu ţi l-aş da, nu e nicio problemă!

N.: - Eee, de ce să nu te cred? Am înţeles!

Z.: - Crede-mă că n-am nimica în potrivă, că nu lua în faţa mea sau asta! Vrei să mă drăcui, să mă blestem dacă l-am?

N.: - Nu, nu, nu! Nu, nu, nu! Z. stai liniştit, nu-ţi face griji! Mă înţelegi? Nu-ţi face complexe din cauza asta!

Z.: - Atuncia trec duminică p-acolo şi vorbim!

N.: - Bine Z.! Bine!

Z.: - (Neinteligibil) Tot acolo stai? Unde stai tu?

N.: - Păi tot acolo, la restaurant!

Z.: - La restaurant stai?

N.: - Da!

Z.: - D-asta! Că să ştiu, ca să vin! Eşti liber duminică?

N.: - Bine! E foarte bine duminică!

Z.: - Iii?

N.: - E bine duminică mă Z.!

Z.: - Bine domnule! Mersi dă telefon!

N.: - Doamne ajuta! Să trăieşti!

Z.: - Mersi mult! Sănătate!

N.: - Doamne ajută!

Imediat după această convorbire, inculpatul N. îl sună pe inculpatul III. căruia îi cere numărul de telefon al inculpatului F.

Cu privire la relaţia inculpatului cu grupul, E. arată: "Când m-am întors în ţară în 2009, am văzut că şi N., fratele lui A. avea o colaborare cu A., B., C. şi UUUUU.."

2. P. este membru de bază al grupării, care cunoaşte în amănunt întreaga activitate infracţională. Aceasta a fost angajată de inculpatul A. din anul 2006 ca secretară a SC JJJ., devenind o persoană de încredere a liderului A.. În calitatea sa, aceasta redactează documente către bănci sau către alte instituţii de stat (adrese de răspuns; documente false precum contracte comerciale, adrese de la bănci către alte instituţii de stat sau de la instituţii de stat către bănci), ţine legătura telefonic şi electronic cu instituţiile bancare şi de stat, ţine legătura cu contabila W. pentru întocmirea documentaţiei destinate obţinerii creditelor bancare, se prezintă în discuţii sub diferite identităţi, în funcţie de necesităţi, având astfel o imagine de ansamblu asupra întregii activităţi.

Fiind audiată, inculpata P. a recunoscut săvârşirea faptelor, arătând că inculpaţii A. şi B. i-au solicitat să întocmească diferite documente, în fals, motivând că astfel îi ajută să scape de datorii. Aceasta a precizat că a redactat în fals, pentru aceştia, contracte comerciale, în sensul că scana ştampila unor societăţi comerciale şi semnătura de pe unele contracte originale precum şi alte documente la solicitarea celor doi inculpaţi. Aceasta a mai precizat că, începând cu anul 2010, contabilitatea societăţilor era ţinută telefonic sau prin e-mail, ea ţinând legătura cu inculpata W.. La fel se întâmpla şi cu documentaţia necesară obţinerii creditelor bancare, respectiv aceasta se întocmea în format electronic, în urma discuţiilor purtate între ea şi inculpata W., după care, de semnarea acestora se ocupau inculpaţii A. şi B.. De asemenea, inculpata a arătat că la solicitarea inculpatului A. a început să se ocupe şi de relaţia cu băncile, la indicaţiile inculpaţilor A. şi B. întocmind facturi, ordine de plată şi borderouri de achiziţii.

Aceasta a precizat: " Spre sfârşitul anului 2008 când societăţile JJJ. şi EEEE. începuseră să aibă probleme, în sensul că activitatea comercială nu mai era la fel de intensă, în special datorită amestecului înv. B. şi al cămătarilor din Sinteşti, înv. A. a început să-mi solicite să întocmesc diverse documente, în fals, respectiv contracte comerciale în sensul că scanam semnătura şi ştampila societăţii cu care era încheiat contractul, de pe un alt contract original. La fiecare solicitare a lui A. sau B., le spuneam că nu sunt de acord dar aceştia insistau ca eu să întocmesc acele falsuri, spunându-mi că astfel îi ajut să încheie socotelile cu HHH..(...)

Începând cu anul 2010 contabilitatea firmei se făcea prin e-mail sau telefonic în sensul că eu ţineam legătura cu W., despre care am aflat ulterior că fusese contabila lui B., în sensul că aceasta, în urma solicitărilor şi lămuririlor date de către mine, întocmea contabilitatea şi mi-o trimitea prin e-mail sau îmi explica telefonic şi o întocmeam eu. Partea de contabilitate necesară pentru bănci, adică formularele de solicitare a creditelor a fost întocmită şi de către mine cu sprijinul lui W., iar contabilitatea efectivă, adică balanţa şi bilanţuri erau întocmite de către W., trimise prin e-mail către mine, apoi după ce erau printate le înmânam lui A. sau B. care, ulterior mi le aduceau semnate şi ştampilate de diverşi experţi contabili ale căror nume nu le cunoşteam.(...)

Începând cu anul 2010, la solicitarea lui A. am început să mă ocup şi de relaţia cu băncile, în sensul că întocmeam facturi, ordine de plată şi borderouri achiziţii conform indicaţiilor primite de la A. şi B.."

P. este asociat şi administrator în SC GGGGG. începând cu luna decembrie 2010. Tot în cursul anului 2010 este şi administrator şi asociat în SC OOOO.. Pentru activităţile desfăşurate în aceste calităţi, inculpata este cercetată de către DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti.

Convorbirile telefonice ale inculpatei P. sunt multiple şi foarte relevante, aceasta ţinând legătura cu toţi membrii grupării, cu angajaţi ai instituţiilor de credit şi discută în numele societăţilor şi cu diverşi reprezentanţi ai instituţiilor de stat.

Spre exemplu, în data de 12.03.2012, inculpata P. discută cu inculpata W. pe care o întreabă cum să întocmească nişte documente pentru bancă:

"W.: - Da!

P.: - Aaa (...) ştiu că va stresez doamnă dar tre' să.

W.: - Da, da, deci m-am uitat, m-am uitat aşa am făcut aa (...) tre' să modificaţi aa (...) partea aia cu retragerea de numerar că n-am decât cincişpe mii, retraşi în balanţă

P.: - Aha (...) da deci.

W.: - În restu'.

P.: - Să trec doar cincişpe mii şi în rest aa.

W.: - Da, da, restul îi treceţi pe un (...) pe un (...) o plată către un furnizor

P.: - Am înţeles doamnă, da, da, da.

W.: - Da.

P.: - Am înţeles (...) Sau îi scot de tot şi îi (...) îi lăsăm pentru cealaltă bancă?

W.: - Cum (...) cum credeţi, dar nu.. acolo e prea mult douăsute şi.

P.: - Da, da da, am înţeles, bun

W.: - Da?

P.: - Da, doamnă, da bine doamnă, mulţumesc frumos, la revedere! "

După câteva minute, cele două inculpate, îşi reiau discuţiile tot cu privire la documente financiare:

W.: - Alo!

P.: - Alo! Doamnă va deranjez din nou (...) aaa (...) ăştia ai noştri vor pentru FFFFF. (...) extrasele şi la ianuarie şi la februarie, îmi pregătiţi dumneavoastră vă rog nişte sume, după ce bagă salariu, şi când termin eu toate astea vi le dau să vă uitaţi dumneavoastră pă ele.

W.: - Ei acuma, tre' să pregătim nişte sume (...) ianuarie şi februarie, dar depinde ce intenţionăm să facem, depinde dacă vindem din stocu' ăla sau dacă avem aşa o vânzare modestă, ce vreţi să facem??

P.: - Aaa, staţi că vă sun eu în 5 minute, da?

W.: - Da? Că noi avem stocu ăla.

P.: - Da. .

W.: - Şi. .. deci dacă îl mai avem acuma la martie sau am vândut din el, că dacă nu mai îl avem, facem aşa nişte vânzări d-astea, modeste, cât să ne acoperim (...)

P.: - Deci dacă intrăm în asta să.

W.: - (...) Cheltuielile

P.: - Să ne acoperim cheltuielile sau nu?

W.: - Da, da.

P.: - dacă intrăm în stoc ca să ne acoperim cheltuielile sau.

W.: - Da, da sau, şi facem nişte cheltuieli masive din el sau.

P.: -Da.

W.: - Aşa.

P.: -Mhm (...) mhm (...) Da doamnă, haideţi că vă sun eu imediat, bine doamnă, bine! "

Discuţiile dintre cele două sunt nenumărate, toate având acelaşi obiect, respectiv întocmirea de documente financiare şi contabile.

Într-o discuţie purtată în data de 13.03.2012 între inculpatele P. şi W. intervine şi fiul contabilei III. care îi cere inculpatei P. să redacteze nişte contracte comerciale pentru obţinerea unor credite:

"W.: - Da!

P.: - Alo! Bună ziua doamnă, v-am trimis şi extrasul la februarie.

W.: - Şi n-aţi apucat să depuneţi nimic, da?

P.: - Nu, nu.

W.: - Nu?

P.: - Nu am depus nimic, nu.

W.: - Că vreau să modificăm un pic nişte solduri, da?

P.: - Da?

W.: - Dar o să vă scriu eu tot ce trebuie, da?

P.: - Da, da da, aştept.

W.: - Şi-acuma vi-l dau puţin pe III. că vrea (...) tocmai vroia să sune:

P.: - Da, da.

În dialog intervine un domn al cărui nume este III. şi discuta cu P.

III.: - Alo, Alo?

P.: - Alo! Da!

III.: - Bună P., III. sunt!

P.: - Bună III.

III.: - Am o urgenţă foarte mare aa (...) la VVVVV.?

P.: - Aşa.

III.: - Notezi? poţi să notezi??

P.: - Da, o clipa.

III.: - Am nevoie de contract cu GGGGG., FFFFF. şi OOOO.

P.: - Aşa!

III.: - Deci GGGGG. şi FFFFF. să cumpere de la mine, tre' să fie clientu' nou.

P.: - Aaa (...) Deci GGGGG. şi FFFFF.

III.: - Să cumpere dă la mine.

P.: - Da. .

III.: - Da? Şi OOOO. să fie furnizor.

P.: - III., nu le faceţi voi şi io le ştampilez şi vi le pun înapoi?

III.: - Nu, pune tu dă carton, io nu am modele din astea.

P.: - Aaa.

III.: - Pune tu model d-ăla de-al tău şi mi le pui mie ştampilate şi le iau io, pe urma ţi le trimit io înapoi ştampilate ca să le.

P.: - Aaa

III.: - Ai şi tu.

P.: - Bine, bine (...) hai

III.: - Hai te rog frumos, urgenţă mare la astea.

P.: - Gata da, da, da (...)

III.: - Bine, mersi mersi, ciao, pa-pa, pa-pa"

În data de 05.09.2012, inculpata P. este sunată de un broker (WWWWW.) care îi atrage atenţia asupra situaţiilor financiare depuse la bancă, spunându-i că au depus mai multe situaţii care diferă:

P.: - V-am sunat aşa târziu.

Doamna: - Aaaa (...) Vreau să te rog să (...) O suni tu pe XXXXX (...) Ce se întâmplă (...) Are nevoie să să pună în contact totuşi cu omu ăsta, care va lucra contabilitatea.

P.: - Aşa.

Doamna: - Că să să pupe cu situaţiile care le-aţi dat voi până acuma la Bancă iubita mea! Pentru că, aaaa, sunt multe care-au fost date.

P.: - Da. .

Doamna: - Din ce i-am dat io (...) Şi din ce-a verificat şi ea.

P.: - Da. .

Doamna: - Sunt multe analitice! 600, 300(...) Io nu ştiu omu asta (...) El nu poate să vă furnizeze (...) anumite hârtii, ca să poată asta să le lucreze? De ce? Pentru că (...) Aaa (...) Există riscu, ca ea să lucreze şi cu (...) Mă rog! Cu. ..Aşa (...) Cu cine le lucrează ea (...) Ea să lucreze ceva (...) Şi de fapt voi să fi dat în Bancă altceva (...) Şi să nu să pupe între ele şi-atuncea e aiurea în tramva (...) E foarte aiurea!

P.: - Am înţeles.

Doamna: - Deci ea ar trebui să lucreze tot 2011 şi tot 2012! Dar din păcate (...) Voi aţi dat deja (...) Aaaa.

P.: - O parte din.

Doamna: - Multe din (...) Da, da! Şi-atuncea tre' să le punem foarte bine cap la cap! Te rog notează număru asta şi lămureşte-te cu ea, ca tu poţi să-i, să-i răspunzi la nişte întrebări, la care io nu ştiu să-i răspund!

P.: - Da! Sigur că da! Dacă e nevoie îi.

Doamna: - În plus hai să-ţi zic (...) Hai să-ţi zic ceva! Deci pre, presupun că voi cu contabilu asta aţi avut un contract! Sau chiar dacă n-aţi avut contract (...) Nişte nelămuriri şi nişte de-astea la dispoziţie i le pune! Nu?

P.: - Aaaa (...) Vreţi să vă spun ceva că nici la telefon nu ne mai răspunde?! Aţi înţeles?

Doamna: - Mă rog (...) Adică poate mai aveţi voi ceva (...) Să-i daţi, să pornească, totuşi să, să, să le lege între ele! Asta vreau să zic! Că mi-e că să nu, adică, aaaa, m-am, am lămurit pă toată lumea să ne-aştepte (...) Că cutare, că să lucrează, că astea (...) Fetele astea ale mele din Bancă sunt mai mult decât de înţeles (...) Mi-au trimis toate formularele, să le completăm (...) Noi o să le completăm pentru voi (...) Nu-i asta o problemă (...) Ne ocupăm dă tot (...) Da vreau să iasă totu foarte bine! Mă înţelegi?

P.: - Deci dacă aveţi şi pot să vă ajut, vă trimit toate formularele pe care le-am trimis noi către, către ei.

Deşi inculpata P. susţine că nu participa la întâlnirile grupului, această afirmaţie este contrazisă şi de declaraţiile coinculpaţilor.

Spre exemplu, inculpatul N. expune o şedinţă a grupului în care s-a discutat despre problema casei sale ipotecate, şedinţă la care a participat şi inculpata P.: "Îmi amintesc că, în luna august 2012, împreună cu părinţii noştri, YYYYY. şi ZZZZZ. m-am dus la birou la fratele meu pentru a purta o discuţie în scopul de a-l determina să-mi scoată casa de sub ipotecă.

Aici se mai aflau D., X., O., P.."

Inculpatul A. arată cu privire la aceasta: " Ştampilele întocmite cu numele unor diferite societăţi comerciale au fost fabricate în scopul emiterii de contracte comerciale folosite la dosarele de credit.

De dactilografierea acestor contracte precum şi a altor documente, inclusiv adresele "emise" de NNN. pentru scoaterea de sub ipotecă a imobilelor inculpaţilor C., R., II. şi N. se ocupa P..(...)

Arăt că înv. P. întocmea documentele false în special la solicitarea inc. B.. Precizez că înv. P. ne recunoştea ca şefi doar pe mine şi pe B..(...)

În ultima perioadă, după ce m-am certat cu inc. B., de relaţia cu inc. W. se ocupa inc. P. care îi spunea cum să arate documentele, care la rândul ei ştia aceste aspecte de la mine."

3. R. (cuscrul numitului B.) a aderat la grupul infracţional organizat condus de către inculpatul A., fiind cooptat de către inculpatul B. cu care este rudă. Inculpatul R. a ajutat o societate coordonată de grup (SC FFFF. SRL) să obţină un credit în valoare de 1.000.000 euro, garantând plata creditului imobilul proprietate personală unde îşi are şi domiciliul, primind în schimb, suma de 400.000 RON, sumă pe care a folosit-o să achite un credit personal luat cu ipotecă pe acest imobil, credit la care înregistra întârzieri la plată.

Din probele administrate în cauză a rezultat faptul că activitatea inculpatului R. a fost mult mai extinsă, acesta a aderat la grupul infracţional organizat condus de A., a participat la şedinţele grupului, a cunoscut în detaliu activitatea desfăşurată de membrii grupului, având legături cu aceştia şi chiar au făcut planuri privind noi credite bancare care l-au inclus şi pe acesta din urmă. Tot din probe a rezultat faptul că inculpatul R. a fost persoana care l-a atras pe inculpatul II. şi l-a convins să pună şi el ipotecă pe imobilul unde domiciliază pentru obţinerea creditului în sumă de 1.000.000 euro.

Inculpatul R. a sprijinit activitatea grupului şi prin faptul că, la data de 31.07.2009 a acceptat ipotecarea a 5 loturi de teren (pe numele lui TTT., ginerele lui R., terenuri pe care acesta le cumpărase în 2006 - 2007 la preţul total de 5.800 RON) pentru ca inculpaţii A. şi B. să poată încheia un contract civil de împrumut pentru suma de 100.000 euro cu inculpata FFF.

Totodată, inc. R. a ajutat grupul infracţional organizat să obţină, în luna mai 2010, două suplimentări de credit în valoare de 300.000 de euro fiecare, pe SC QQQ. şi SC RRR. SRL, prin faptul că, în scopul creşterii artificiale a valorii bunurilor, în operaţiunile de vânzare-cumpărare a fost interpus şi numitul TTT. (ginerele inculpatului R.).

Pentru obţinerea suplimentărilor, inculpaţii A. şi B. au stabilit achiziţionarea de la martorul SSS. (agent imobiliar) a 4 loturi de teren, la preţul de aproximativ 500.000 RON. Aceste terenuri trebuiau tranzacţionate ulterior la un preţ mai mare pentru a se putea susţine evaluarea ce va fi făcută pentru bancă astfel că cei doi inculpaţi au discutat cu inculpatul R. şi au stabilit ca terenurile să fie cumpărate pe numele ginerelui său - TTT.. Apoi, terenurile au fost vândute fictiv către inculpatul JJ., în contracte fiind stipulate un preţ de aproape 20 de ori mai mare decât valoarea lor reală.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. a precizat: "Ne-am întâlnit la o dată ulterioară cu numitul SSS. în mun. Bucureşti, ocazie cu care eu şi cu B. i-am înmânat suma solicitată cu titlu de preţ, sumă pe care acesta a depus-o în bancă şi în aceeaşi zi, toţi trei ne-am deplasat în mun. Giurgiu pentru a întocmi contractele de vânzare cumpărare la AAAAAA.

Anterior, stabilisem ca terenurile să fie cumpărate pe numele lui TTT., ginerele inculpatului R.. Ideea a aparţinut lui B., care a discutat cu R. şi au stabilit ca terenurile să fie cumpărate de o societate administrată de TTT.

TTT. nu a fost implicat în vreun alt fel în această tranzacţie, ci doar a făcut ce i s-a spus, respectiv să să se prezinte la notariat şi să semneze contractul.

Pentru că trebuia crescută valoarea terenurilor, care să susţină astfel rapoartele de evaluare întocmite pentru bancă, a fost nevoie ca terenurile să mai fie încă odată tranzacţionate la un preţ mai mare.

Pentru că în primul contract apăruse o persoană adusă de B., respectiv TTT., B. mi-a spus că eu trebuie să găsesc acum o altă persoană care să cumpere terenurile de la TTT.. Aceasta trebuia să fie o persoană de încredere care să accepte ulterior să garanteze cu terenurile la bancă. Atunci m-am gândit să apelez la JJ.."

Aceleaşi aspecte sunt precizate şi de către martorul SSS. care a arătat că cumpărătorul TTT. nu a participat la discuţii, negocieri şi că banii i-a primit numerar de la inculpaţii B. şi A.. "Contravaloarea celor 4 loturi de teren am primit-o numerar de la inculpaţii B. şi A., bani pe care aceştia îi aduseseră într-o geantă.

De asemenea, arăt că nu am purtat discuţii cu numitul TTT., acesta doar a venit şi a semnat contractele la notariat. TTT. nu a rămas la discuţii sau la numărarea banilor."

Şi inculpatul JJ. confirmă situaţia de fapt expusă mai sus. Acesta a precizat că, la rugămintea lui A. s-a prezentat la un notariat în mun. Giurgiu însoţit fiind de inculpatul E. (şoferul inculpatului A.) unde a semnat contractele de vânzare-cumpărare. Acolo s-a întâlnit cu vânzătorul TTT. pe care nu îl cunoştea ("un băiat tânăr al cărui nume nu-l cunosc"). Totodată, inculpatul arată că nu a văzut ca, cu ocazia semnării contractelor de vânzare-cumpărare, să fie predată vreo sumă de bani vânzătorului.

Inculpatul R. nu recunoaşte implicarea sa în această tranzacţie, afirmând că a fost afacerea ginerelui său.

Inculpatul R. a recunoscut primirea sumei de aproape 300.000 RON (din probe rezultând fără dubiu că a fost vorba de suma de 400.000 RON) în schimbul ipotecării casei sale pentru obţinerea sumei de 1.000.000 euro pe SC FFFF. SRL, cu condiţia ca ulterior inculpaţii A. şi B. să-i scoată casa de sub ipotecă prin mijloace materiale proprii. ("Înţelegerea pe care am avut-o cu A. şi B. a fost ca eu să-i ajut punând ipotecă pe imobilul meu cu condiţia ca ei să-mi achite un credit pe care eu îl aveam la BBBBBB. şi la care întâmpinam greutăţi cu achitarea ratelor lunare.")

Inculpatul R. se apără invocând faptul că el nu a avut reprezentarea că persoanele menţionate mai sus nu aveau de gând să mai achite creditul şi că intenţia lor era de a înşela unitatea bancară. Susţinerile sale sunt contrazise chiar de el care arată că era apropiat de inculpatul B. şi că ştia că atât el cât şi A. au grave probleme financiare din cauza cămătarilor care veniseră în mai multe rânduri la domiciliile celorlalţi inculpaţi, îi sechestraseră şi ameninţaseră, motiv pentru care a şi acceptat să-i ajute pe aceştia în obţinerea creditului.

De asemenea, din interceptările convorbirilor telefonice rezultă faptul că inculpatul R. îi cunoştea şi pe ceilalţi membri ai grupului, avea discuţii cu aceştia despre creditele neperformante pentru care îşi ipotecaseră casele, participa la şedinţe împreună cu ceilalţi membri ai grupării, făcând diferite planuri.

Inculpatul R. recunoaşte că îi ştie doar pe inculpaţii C., D., N. şi Q.

Inculpatul R. neagă şi implicarea sa în atragerea inculpatului II., spunând că acesta a discutat cu inculpaţii A. şi B..(" Din câte ştiu eu şi II. a avut o înţelegere asemănătoare cu A. şi B..")

Faptul că inculpatul R. este persoana care l-a adus în grupare pe II. rezultă şi din discuţiile telefonice.

Astfel, în discuţia purtată în data de 10.02.2012 între A. şi R., A. îi spune inculpatului R., tocmai acest lucru: că el este răspunzător de II. pentru că el l-a adus pe acesta şi a vorbit şi în numele lui.

(...)

A.: - Tu stai pă banii tăi! De ce?! Mă am făcut io vro afacere cu SS.?!

R.: - Cum n-ai făcut afacere cu SS.? Mă eşti nebun?

A.: - Bă..

R.: - (Neinteligibil)

A.: - Bă tu eşti garantu' lu' SS.! Alo.

R.: - Io sunt garantu' lu' SS.?

A.: - Da frate!

R.: - Păi.

A.: - Cum adică!

R.: - (Râde) (Spune ceva neinteligibil)

A.: - Păi ce afacere am făcut io cu SS.?!?

R.: - Te rog frumos.

A.: - Mă mă Iaşi dreacu'?!?

R.: - (Neinteligibil)

A.: - Hai să nu ne (...) R. nu (neinteligibil).

R.: - (Neinteligibil)

A.: - Cum adică?!?

R.: - Nu vii tu la GIURGIU.

A.: - Păi cum! Dă câte ori ai zis tu: Băi frate ce mai îmi trebuie să-l aduc? Dă câte ori ai venit tu cu SS. la discuţii?

(...)

Împrejurarea că inculpatul R. l-a adus pe inculpatul II. rezultă şi din împrejurarea că inculpatul R. a primit de la membrii grupului suma de 600.000 RON pentru achitarea împrumutului său şi al inculpatului II., acesta păstrând suma de 400.000 RON pentru el şi virând 200.000 RON în contul SC CCCCCC. SRL pentru II.. (aceste aspecte rezultă din extrasele de cont de la BBBBBB. unde R. şi II. aveau credite luate).

Situaţia de fapt expusă mai sus este confirmată şi de către inculpatul II. şi martorii DDDDDD. şi EEEEEE. (soţia şi, respectiv, fiul inculpatului II.).

Inculpatul II. a declarat că inculpatul B. i-a trimis vorbă că are nevoie de imobilul său să-l pună la bancă pentru obţinerea unui credit. "Nu am dat importanţă solicitării lui B. până când la mine a venit R.. Acesta mi-a transmis acelaşi lucru, adăugând că B. urmează să ne achite creditele noastre de la bancă pentru a ne scoate imobilele de sub ipotecă urmând să le garantăm pentru obţinerea altui credit de către B.

R. a insistat să accept propunerea lui B., spunându-mi că aceştia urmează să ne ajute pe viitor.

Promisiunea a fost ca după o perioadă de trei luni maxim 6 luni, aceştia să ne scoată casele de sub ipotecă, explicându-ne că între timp îşi vor scoate propriile imobile de sub ipotecă şi le vor înlocui astfel pe ale noastre, la bancă."

După acest moment, inculpaţii B. şi R. au încercat să-l convingă să între în alte combinaţii pentru a obţine credite bancare. Văzând că nu se mai lasă înduplecat, inculpatul arată că aceştia au aflat că avea o datorie de 3.000 de euro la o mătuşă, astfel că au chemat-o şi pe aceasta la o discuţie. Cei doi inculpaţi i-au promis acesteia 10.000 de euro cu condiţia ca inculpatul II. să accepte să-i ajute să obţină alt credit.

În anul 2012, după ce a văzut că imobilul său este încă ipotecat, inculpatul II. a luat legătura cu inculpatul A. dar acesta din urmă i-a spus să-l întrebe pe R. "pentru că acesta mi-a mâncat banii de pe casa mea."

Şi martora DDDDDD. a arătat că după obţinerea creditului pe SC FFFF. SRL "R. şi B. au încercat să ne convingă să punem din nou ipotecă pe imobil pentru obţinerea unui credit de către o persoană fizică. De faţă la discuţia a fost şi A.

Aceştia ne-au promis mai multe lucruri, adică că ne vor da şi nouă o parte din credit, că vom înfiinţa împreună o societate comercială etc. dar noi nu am fost de acord."

Virarea sumei de 600.000 RON în contul inculpatul R. de către grupare rezultă şi din discuţia telefonică purtată în data de 10.02.2012 între A. şi B. când A. arată că inculpatul R. nu are motive să fie nemulţumit de faptul că locuinţa sa este ipotecată pentru că a primit pentru acest lucru, suma de 6 miliarde (RON vechi).

B.: - " Da.

A.: - M-ai sunat aseară?!

B.: - Te-am sunat! Cum să nu!

A.: - De ce? De ce?

B.: - A?!

A.: - De ce m-ai sunat?

B.: - Că să-ţi spun că Banca te bagă la puşcărie fraiere! Şi pă tine, şi pă mine!

A.: - Păi şi care-i problema dacă mergem?! Ce nu ştiai?!?

B.: - Păi dacă îţi merge capu' ăla (neinteligibil).

A.: - (Neinteligibil) A.

B.: - Dacă îţi merge capu' atât de bine.

A.: - A! Deci m-ai pregătit şapte ani dă zile ca să ce?!

B.: - Ca să ce?!? Ca, ca (...) Aaa (...) Ca cât eşti de deştept.

A.: - (Neinteligibil)

B.: - Că cât eşti de deştept te duce Banca de nas şi te bagă la puşcărie!

A.: - Mă doare în p..a bă că merg la puşcărie! Ce nu ştiai treaba asta?!?

B.: - Te doare în p..a?!?

A.: - Da! Direct!

B.: - La (neinteligibil) ăia le-ai zis la GIURGIU că se licitează casele?!?

A.: - Ce face?!

B.: - Le-ai zis la GIURGIU că se licitează casele?!?

A.: - Se licitează casele?!?

B.: - Da!

A.: - Păi şi dacă se licitează casele care-i problema?!? Ce nu ţi-am zis (neinteligibil)?

B.: - Păi cum se-ajunge la licitaţie dacă.

A.: - Când a primit 6 miliarde dă RON nu să licita casele?!?

(...)

În urma reaudierii sale, inculpatul R. a susţinut că suma de 400.000 RON i se cuvenea datorită faptului că i-a ajutat pe inculpaţii A. şi B. să obţină un împrumut de la o persoană fizică (FFF.) în sumă de 100.000 euro, garantând acest împrumut cu 5 loturi de teren aparţinând fiicei şi ginerelui său - numiţii FFFFFF. şi TTT., respectivele terenuri figurând în continuare cu sarcină la cadastru.

Faptul că inculpatul R. i-a ajutat pe cei doi inculpaţi şi în scopul arătat mai sus, nu este de natură a justifica activitatea sa ci demonstrează nişte legături şi mai strânse cu membrii grupării, pe care i-a sprijinit pe mai multe planuri, R. fiind implicat astfel atât în activitatea de obţinere frauduloasă a creditelor bancare cât şi în relaţiile cu HHH.

Inculpatul R. a precizat, cu ocazia audierii: "Prin intermediul rudei mele B. i-am cunoscut şi pe inc. A. şi C., aceştia fiind apropiaţi ca fraţii.

Am purtat mai multe discuţii cu A. despre diferite afaceri, care nu au avut nici o valoare. Eu nu am crezut niciodată în aceste discuţii."

Faptul că inculpatul R. a avut reprezentarea existenţei grupului infracţional organizat rezultă şi din convorbirile telefonice purtate de către acesta. Astfel, într-o convorbire purtată în data de 28.02.2012 cu inculpatul A., acesta din urmă îl întreabă pe R. de ce nu a venit să sărbătorească obţinerea permisului auto:

A.: - Păi nu sărbătoreşti şi tu permisu meu?!? N-auzi?!?

R.: - Păi ce mă m-ai chemat tu să mă cinsteşti la tine şi n-am venit?!? Aşa.

A.: - Păi nu te cinstesc mâine?!

R.: - Lasă-mă mă în pace! Am văzut io cum faceţi voi!

A.: - Mă mă Iaşi?!?

R.: - Numai voi (...) Io numai voi zic! Ştii cum zic io! Voi!

După ce un credit bancar devenea neperformant, inculpaţii abandonau la bancă spre scoaterea la executare silită terenurile (care nu aveau valoare economică) şi negociau cu reprezentanţii băncii recuperarea caselor lor în schimbul achitării unei părţi din credit.

Astfel s-a întâmplat şi în momentul în care creditul luat pe SC FFFF. SRL a fost declarat neperformant.

Inculpatul R. s-a deplasat împreună cu inculpatul A. la NNN. unde au negociat scoaterea celor trei case ipotecate (aparţinând lui R., II. şi C.), în schimbul achitării sumei de 400.000 de euro. La executarea silită, au fost recuperate casele inculpaţilor R. şi C., membrii grupului neavând bani şi pentru recuperarea casei inculpatului II.

Cu privire la acest aspect, inculpatul R. a arătat: "După primirea somaţiei de la NNN., m-am deplasat împreună cu A. la sediul NNN. Bucureşti de pe str. x, unde am discutat cu patru angajaţi ai unităţii bancare, 3 femei şi un bărbat cu privire la răscumpărarea casei mele, a cumnatului meu II. şi a inc. C.

Eu am discutat doar cu privire la imobilul meu, A. discutând cu privire la toate imobilele. În final s-a ajuns la suma de 400.000 euro pentru a putea fi răscumpărate toate cele trei imobile ipotecate.

Ştiu că ulterior, prin executor judecătoresc, s-au scos de sub ipotecă imobilul meu şi a lui C., înţelegând de la A. că nu a avut destui bani pentru răscumpărarea casei cumnatului meu II.

Precizez că imobilul meu nu a fost niciodată supraevaluat, valoarea lui reală fiind de aprox. 350.000 de euro. Banii pentru construcţia casei au provenit din efectuarea de acte de comerţ după revoluţie şi de activităţi de transport intern şi internaţional.

Tot după primirea somaţiei, împreună cu II., B. şi A., ne-am deplasat şi la NNN. - Sucursala Unirea unde am stat de vorbă cu numita XXXX. tot despre răscumpărarea caselor dar nu ştiu exact ce discuţii s-au purtat."

4. O. (cumătru cu A.) este membru de bază al grupării (plasându-se pe eşalonul II al grupării) şi persoană foarte apropiată de liderul A.. Acesta este administrator în două societăţi cheie pentru grupare - SC BBBB. SRL şi SC CCCC. SRL (în această din urmă societate, inculpatul a figurat în calitate de director, administrator de drept fiind soţia sa, dar, în fapt, de administrarea societăţii ocupându-se inculpatul O.). În aceste calităţi dar şi în calitate de membru de bază al grupului, începând cu anul 2006, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup sau pe persoane fizice - membri ai grupului.

Din actele dosarului rezultă că activităţile desfăşurate de către inculpat în interesul grupului sunt următoarele: prin conturile societăţilor administrate de către inculpat SC CCCC. SRL şi SC BBBB. SRL există o multitudine de operaţiuni prin intermediul cărora sume importante de bani circulă de la şi către societăţile controlate de grup în vederea obţinerii avansurilor cerute de către bănci, a creşterii cifrei de afaceri a societăţilor şi pentru împărţirea beneficiilor rezultate în urma obţinerii creditelor bancare; încheie contracte comerciale fictive atât pe BBBB. SRL cât şi pe CCCC. SRL cu SC JJJ. în vederea obţinerii de către SC JJJ. a unui contract de credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 5.000.000 RON precum şi în vederea obţinerii tot de către SC JJJ. a unui credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 2.000.000 RON; la data de 12.07.2007 obţine de la GGGG. Olteniţa un credit în valoare de 4.300.000 RON (contract de credit numărul x/12.10.2007); la data de 06.09.2007 obţine de la NNN. Olteniţa un credit în valoare de 2.600.000 RON (contract de credit nr. x/06.09.2007).

Din harta relaţională a SC BBBB. SRL se observă creşterea fabuloasă a cifrei de afaceri a societăţii în perioada 2006 - 2007.

Fiind audiat, inculpatul O. a avut o atitudine de nerecunoaştere. Acesta arată că cele două credite obţinute pe SC BBBB. SRL au fost obţinute corect, în scopul dezvoltării unei afaceri, imposibilitatea de plată ulterioară a ratelor creditului datorându-se atitudinii inculpatului A. care ulterior obţinerii creditelor a refuzat să mai colaboreze în vederea dezvoltării afacerii, astfel cum se înţeleseseră anterior. Inculpatul mai arată că nu are cunoştinţă despre documentele financiare şi contabile depuse la bănci în vederea obţinerii creditelor, de aceste probleme ocupându-se inculpaţii A. şi V., el semnând respectivele documente în calitate de administrator fără să verifice realitatea datelor înscrise, având încredere în contabila societăţii.

Susţinerile acestuia sunt infirmate de întregul material probator al cauzei (înscrisuri, declaraţiile coinculpaţilor, interceptările convorbirilor telefonice).

Inculpatul nu recunoaşte nici activităţile desfăşurate în beneficiul grupării pe cele societăţi administrate de el SC BBBB. SRL şi SC CCCC. SRL, susţinând că toate transferurile financiare efectuate au avut la bază operaţiuni comerciale reale.

Faptul că inculpatul O. face parte din grupul infracţional organizat ce face obiectul prezentei cauze rezultă din ansamblul probator iar înscrisurile aflate la dosar nu lasă loc de dubiu cu privire la activitatea acestuia.

Luăm spre exemplificare, dosarul de credit întocmit în vederea obţinerii sumei de 2.600.000 RON prin credit de la NNN. Olteniţa (contractul de credit nr. x/06.09.2007)

Astfel, la data de 06.09.2007, SC JJJ. vinde către SC BBBB. SRL (administrată de inculpatul O.) imobilul LLL. la preţul de 3.130.000 RON din care 530.000 RON achitaţi din surse proprii iar suma de 2.600.000 RON prin credit de la NNN. Olteniţa cu ipotecă pe imobil, pe mijloacele fixe ale firmei dar şi pe 3 imobile aparţinând inculpatului C. şi soţiei sale IIIII., situate în com. (...), jud. Giurgiu. (imobile evaluate la sumele de 573.000 RON, 573.000 RON şi 539.000 RON)

Cele trei imobile cu care s-a garantat plata creditului fuseseră cumpărate de la inculpatul B. şi soţia sa GGGGGG. cu 3 luni înainte, pentru suma de 1.450.000 RON, achitaţi din surse proprii, anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

Perioada acordării creditului a fost de 144 de luni (12 ani), creditul fiind unul de investiţii, administratorul societăţii motivând băncii necesitatea achiziţionării unui spaţiu adecvat pentru depozitarea cerealelor, arătând intenţia de construi 4 silozuri de cereale şi 2 hale pentru depozitarea îngrăşămintelor chimice. Acelaşi scop va fi declarat de către inculpatul O., peste nici încă o lună (pe data de 12.10.2007) în vederea obţinerii sumei de 4.300.000 RON prin credit de la GGGG. Olteniţa (contract de credit nr. x) respectiv: obţinerea creditului se solicită pentru a amenaja spaţii de depozitare - cereale şi îngrăşământ chimic

Contractul de credit este semnat atât de inculpatul O. în calitate de administrator al SC BBBB. SRL cât şi de inculpatul C. şi IIIII. în calitate de EEEEE.

Numărul de telefon lăsat de SC BBBB. SRL la NNN. pentru contact în vederea deschiderii contului este un număr de telefon fix aparţinând SC JJJ. şi SC CCCC.

Majoritatea contractelor comerciale sunt încheiate cu aceleaşi firme ca şi SC JJJ. şi au aceleaşi caracteristici de redactare ca şi cele încheiate de SC JJJ.

Faptul că aceste contracte comerciale sunt întocmite în fals, rezultă din următoarele împrejurări: 3 sunt încheiate în aceeaşi zi 15.05.2007 (x/15.05.2007, y/15.05.2007, z/15.05.2007), unele numere de contracte sunt dublate (y/15.05.2007 şi y/05.06.2007), iar alte numere de contracte sunt mai mici deşi sunt încheiate la date ulterioare faţă de contracte purtând numere mai mari (y/05.06.2007 faţă de z/15.05.2007, x/15.05.2007, y/15.05.2007, z/15.05.2007 faţă de w/04.04.2007).

Înainte de a plăti avansul de 530.000 RON către SC JJJ., contul SC BBBB. SRL este creditat de două firme din grup - SC EEEE. SRL şi AAAA., exact cu suma necesară avansului.

Toate operaţiunile bancare efectuate după obţinerea creditului, atât creditări cât şi debitări sunt făcute de firmele din grup.

Fictivitatea operaţiunilor efectuate în scopul obţinerii creditelor pe SC BBBB. SRL, este recunoscută şi de către inculpaţii A. şi D.

Acesta din urmă arată: " Firmele administrate de mine SC EEEE. SRL şi SC AAAA. SRL nu au avut niciodată relaţii comerciale cu SC BBBB. SRL şi nici cu SC CCCC.. Toate contractele comerciale dintre noi sunt întocmite fictiv.

Nu este adevărat că inc. A. s-ar fi înţeles cu O. să între în afaceri, motiv pentru care inc. O. ar fi luat cele două credite bancare. Discuţiile pentru luarea creditelor pe SC BBBB. SRL s-au purtat între O., A. şi B.. Nu ştiu exact care a fost înţelegerea între aceştia, şi nici ce s-a întâmplat cu banii luaţi din credit dar am fost de faţă la o discuţie purtată între A. şi O. în care O. îi spunea lui A. că vrea să păstreze o parte din banii luaţi dintr-un credit pentru a plăti nişte rate (câteva luni de zile), pentru că ştia că nu se vor mai achita şi alte rate.

Prin anul 2008, inc. A. i-a cununat faţa inc. O.. Ştiu că la nuntă, A. a dat dar de nuntă o filă HHHHHH. de 100.000 RON şi 25.000 RON numerar. Ştiu că fila HHHHHH. a fost încasată pentru că, ulterior, O. a venit la birou şi i-a cerut lui A. banii promişi."

Tot inculpatul D. vorbeşte şi despre alte proiecte de "afaceri" în care a fost angrenat şi inculpatul O., proiecte care nu au fost, însă, duse la finalizare.

Inculpatul A. a arătat: "Şi cu inc. O. înţelegerea a fost aceeaşi, respectiv de a ne ajuta în vederea achitării datoriilor către cămătari. Toate sumele de bani care au circulat de la JJJ. şi EEEE. către CCCC. şi BBBB. au fost în scopul de a ne ajuta în activitatea noastră, fără ca inc. O. să obţină beneficii materiale în urma acestor tranzacţii."

Inculpatul A. arată că vânzarea activului LLL. către SC BBBB. SRL a fost fictivă, făcută în scopul obţinerii creditului. Acesta a mai arătat: "Subliniez că întreaga sumă obţinută prin credit mi-a fost dată mie şi înaintată la rândul meu cămătarilor în contul datoriei către aceştia.

Precizez că inc. O. mi-a atras atenţia că nu este bine să mă implic în afaceri cu B.

Aceeaşi înţelegere a fost şi în ceea ce priveşte creditul obţinut de BBBB. SRL de la GGGG. Olteniţa în data de 12.10.2007 în sumă de 4.300.000 RON."

Din discuţiile telefonice purtate de către inculpatul O. rezultă că acesta era la curent cu activităţile celorlalţi membri ai grupului. Astfel, în data de 16.03.2012, inculpatul O. discută cu inculpatul A.:

"A.: - Da cumetraş!

O.: - Să trăieşti! Ce faci (Neinteligibil)? Nu mai m-ai sunat!

A.: - Nu te-am sunat că n-am reuşit să ajung! L-am sunat pă om atuncia (...) cum rămăsese.

O.: - Luni seara parca rămăsese!

A.: - Aşa! L-am sunat, nu mi-a răspuns! P-urmă l-am sunat marţi da

Dimineaţa, mi-a răspuns! A rămas ca să sun înainte când pot să mă duc (...) N-am reuşit deloc să (...) să-mi fac timp pentru, pentru treaba asta!

O.: - (Neinteligibil)

A.: - Da oricum rămâne săptămâna viitoare! Că sunt cu ăştia cu casele pă ultima sută dă metri şi.

O.: - Aha!

A.: - (...) tot şedinţe, tot draci, tot malaci!

O.: - Tot mai.

A.: - Chiar şi astăzi!

O.: - Tot te mai ţine în şedinţe?

A.: - Da! Păi (...) Dacă e (...) Ultima fază acuma! Să dea hârtiile banca şi să termin cu ei!

O.: - Păi le scoţi de sub.

A.: - Da!

O.: - Le scoţi de sub ipoteca?

A.: - Da! Păi (...) Păi io am tot ce-mi trebuie, nu ţi-am zis de rându' trecut? Ţi-am zis!

O.: - Da!

A.: - Nu mai e problemă!

O.: - Îhî!

A.: - Am! Da! Asta e (...) ca şi închisă ca să zic aşa! Da e ultima fază! Că ştii cum gândeşte ţiganu'! Ţiganu' totdeauna.

O.: - (Neinteligibil)

A.: - (...) vrea, vrea şi el! Da! Taman acum pe ultima sută de metri!

O.: - Nu i-ai spus că n-ai de unde!

A.: - (Neinteligibil) Dacă om face adunare astăzi, te chem şi pe dumneata încoace că (...) ar fi bine să vii şi dumneata să mai spui câte o poveste despre B.!

O.: - Iii! Păi ce adunare, cu cine?

A.: - Păi ăştia ai noştrii: eu, finu.

O.: - Iii!

A.: - (...) N., R. şi cu C.!

O.: - Îhî!

A.: - Ăştia! Asta e! (Neinteligibil)

O.: - Bine cumetre! Pe la ce oră?

A.: - Păi nu ştiu! Deocamdată i-am trimis să ia un cocoş, să ia o gâscă, să ia un berbec.

O.: - Îhî! Îhî! Bine!

A.: - Da?

O.: - Bine tată!

A.: - Bine tată! Hai! Să trăieşti!

O.: - Bine! Hai! Sănătate!

A.: - Te sun mai târziu dacă e!

O.: - Da! Da, da!

A.: - Bine tată!

O.: - Bine! Să trăieşti!

A.: - Hai! Pa! "

Şi din discuţia purtată la data de 15.06.2012 cu inculpaţii A. şi N., rezultă că inculpatul O. cunoaşte amănunte despre activitatea grupului:

"A.: - Păi uite eram cu frati-miu! Şi i-am zis că (...) Ce mi-ai spus dumneata!

O.: - Nu ştiu ce (...)?!?

A.: - Te-am căutat acum un an dă zile şi (...) Sau doi ani dă zile cât ţi-am spus dumneata (...) Că băi cumetre ce facem cu ăştia, că dacă-i lăsăm aşa (...) Ne arde! Ne, ne-am, ne-am.

O.: - Nu! Ţi-am zis ajută-mă pă mine că te-ajut şi io pă mata!

A.: - Aşa, aşa!

O.: - Pune o vorbă bună pentru mine! Da?

A.: - Dacă ai (...) Dacă ai timp o secundă uite ţi-l dau pă N. ca să înţeleagă şi el ce mi-ai spus şi mie! Dacă nu te superi! Dacă te superi, aaaa (...) E problema ta! Da?

O.: - (Râzând) Nu mă supăr mă! De ce? Nu vrea să recunoască?!

A.: - Nu ştiu! Poftim!

O.: - Da!

A. îl dă la telefon pe N.

O.: - Alo?! Alo?

N.: - Alo? Da!

O.: - Hai să trăieşti N.!

N.: - Să trăiţi!

O.: - (Râzând) la zi mă, care-i treaba?!

N.: - Nu-i nicio treabă! Mi-a zis (...), mă înţelegi? Câteva cuvinte, mă înţelegi, că mai a.

O.: - Ei! Ieri am vorbit şi io cu el şi mi-am adus aminte când (...) La FLACĂRA dacă-ţi aduci aminte eram, la rond.

N.: - Da.

O.: - Şi. ..Eram amândoi supăraţi că (...) Ţie nu-ţi scoate (...) ăla (...) KKK.-u dă sub gaj şi mie nu-mi plătea (neinteligibil).

N.: - Aşa.

O.: - Mi-aduc aminte c-ai zis! Zice: Pune şi mie o vorbă bună! Ajuta-mă şi pă mine că te-ajut şi io pă mata!

N.: - Păi asta era vorba mă înţelegi? Da când eraţi aici şi vă, aaaa.

O.: - Da mă, da! Da! Atunci! Atunci!

N.: - Păi (...) Păi atunci nu mai e doi ani! Mă înţelegi? Asta e vorba da (neinteligibil)!

O.: - A, nu! N-a fost vorba dă nicio (...) Io n-am dat, aaaa, termen! Atunci când ai scos prima dată KKK.!

N.: - Păi dacă mi-a pus cuţitu la gât nu se poate! Da?

O.: - Probabil c-atunci când, aaaa, nu vroia să scoată, aaaa, (neinteligibil)!

N.: - (Neinteligibil) Eram la (neinteligibil)!

O.: - Nu! La, la FLACĂRA la (...) Pă la (neinteligibil), pă la statuie eraţi!

N.: - Hai bre ce dreacu (...) Io ştiu bine! Mă înţelegi?

O.: - Da!

N.: - (Neinteligibil)

O.: - Da, da!

N.: - Uite m-am oprit lângă dumneata! Mă înţelegi? Acolo (neinteligibil)! La cafea, pă dreapta!

O.: - Aşa! Păi aici eram la FLACĂRA!

N.: - (Neinteligibil) Mă înţelegi? Da asta, mă înţelegi, e vorba dă patru ani şi!

O.: - Da io n-am spus când a fost acum doi ani sau acum un an, sau acum cinci ani! Am zis că.

N.: - Mhm!

O.: - M-ai rugat să te sprijin şi te-ai oferit să mă sprijini şi tu pă mine!

N.: - Dumneata chiar mi-ai făcut un reproş puţin mai târziu! Dacă vrei azi şi mi-ai zis ce-ai (...) Ce-ai vrut.

O.: - Da io n-am zis! Tu l-ai luat ca un reproş?

N.: - (Neinteligibil)

O.: - A?!?

N.: - Mhm!

O.: - (Râzând) Eh! Mă bucur dacă l-ai luat ca un reproş!

N.: - Păi dacă te bucuri mă înţelegi, că l-am luat.

O.: - Păi dacă tu zici că e reproş!

N.: - (Neinteligibil) Câţi bani ai primit, mă înţelegi, în ultimele, ultima lună, ultimele două săptămâni! Mă înţelegi? Dacă vorbeşti în halu ăsta nea O.!

O.: - Păi ce dreacu! Dacă io ţi-am făcut ţie reproş?!?

N.: - (Neinteligibil) Acuma mi s-a confirmat tot ce trebuia să aflu! Mă înţelegi? (Spune ceva neinteligibil)

O.: - Bine tată!

N.: - (Neinteligibil) 1 milion dă euro şi mata şi lu' frati-miu!

O.: - Nu e tată! Că să (...) Bine! Alo? Alo?

În conversaţie revine A. şi îşi continuă discuţia cu domnul O.

A.: - Alo?

O.: - Alo?!

A.: - Da cumetre!

O.: - Nu ştiu ce-ai spus tu, el a recunoscut într-adevăr, da era atunci când a avut, prima dată!

A.: - Nu mai contează! Asta e!

O.: - Da, da!

A.: - Nu trebuie să le vorbim aşa cum trebuie?!

O.: - Corect!

A.: - De ce s-ajungem la duşmănie când putem să (neinteligibil)?

O.: - Da nu înţeleg de ce să, da nu înţeleg dă ce să supără!

A.: - Păi nu trebuie să înţelegi dumneata!

O.: - Da.

A.: - Important e c-a trebuit să înţeleg io! Că io am dat telefonu ăsta! Nu?

O.: - Da!

A.: - Şi io am adus în discuţie!

O.: - Da, da!

A.: - Aşa e frumos!

O.: - Atunci era (...) Atunci era! În iarna aia când (...) Până să (neinteligibil)!

A.: - (Neinteligibil) Asta e! "

În discuţia purtată în data de 20.08.2012, între A. şi O., A. îi propune lui O. să mai facă o afacere gen "LLL." (imobil folosit pentru a obţine la data de 06.09.2007 pe SC BBBB. SRL administrată de O. suma de 2.600.000 RON prin credit de la NNN. Olteniţa):

O. - E, de când (...) de un an de zile tot îţi spun, vino, mă D., măi IIII.

A. - La ce oră, la ce oră?

O. - (...) ajută-mă că tu ai tupeu mai mult!

A. - La ce oră vii, la ce oră vii diseară?

O. - Nu ştiu, acuma ce să mai? Sunt în tratative să vând, sunt în tratative (...) (...)

A. - Îhî! Hai că o descurcăm, vedem!

O. - E, vedem, nu ştiu! Dă-l dracu', că nu i l-am furat, dă-l.

A. - Deci cumetre, uite care-i treaba, dacă eşti hotărât, eu de fapt ţi-am explicat cum e treaba, înţelegi, o facem ca la LLL., frumos şi (...) şi (neinteligibil) (...) e la dumneata

O. - Da, mă, dar n-am rezolvat nimic, lasă, vorbim, vorbim.

A. - Dacă vrei, dacă nu vrei, n-are sens!

O. - (...) când mă întorc!

A. - Mai vorbim noi!

O. - Şi eu vroiam! E! Vroiam să trec şi eu pe la tine, să văd cum dracu, ce mai fac, ce, ce, ce mai faci tu!

A. - Păi trebuie să facem, că (...) sunt, eu sunt liber de sarcini acuma şi vroiam să m-apuc de treabă, dar treaba care o ştii, nu treabă prostească!

O. - (neinteligibil).

A. - Deci asta-i toată.

O. - Ăsta-i lucru bun! (...)

A. - Nu ştiu! Dumnezeu ştie!

O. - Mai ai, mai ai, mai ai încă, 15 ani de tras bine şi.

A. - Păi, măcar să pot (neinteligibil).

O. - (neinteligibil).

A. - Dacă e câte un milion pe lună, nu pe soare sau pe Jupiter, ia gândeşte-te!

O. - (râde)

A. - Ă?

O. - Depinde de care milion!

A. - Deci ţi-am jumulit zâmbetul pe ziua de azi, nu? Te întorci diseară?

O. - Da, da, da, da!

A. - Hai că vreau să-l chem şi pă (...) vreau să-l chem şi pe IIIIII. ăla din bloc cu mata, de jos, de acolo, înţelegi, să (...) stăm de vorbă cu el!

O. - IIIIII.?

A. - Eu am fost la el, am vorbit şi vreau să le punem cap la cap, păi altfel se poate? (neinteligibil).

O. - Care IIIIII.? Nu mai ştiu! Iartă-mă!

A. - E, IIIIII. de lângă JJJJJJ.!

O. - A!

A. - Păi (...) nu aşa, altfel cum? Deci dacă am toate elementele pe masă, nu, deci îmi trebuie obiectul de la mata, îmi trebuie finanţarea de la pisică, da, firma e D., că n-am cum să renunţ la el, că ştii că e copilul meu şi cu asta basta, altceva ce să zic? Le punem cap la cap, vedem ce iese şi.

O. - Ştiu că nu renunţi, ştiu că nu renunţi la el, da'.

A. - Păi n-am cum!

O. - (...) mai învaţă-l naibi să răspundă la telefon, l-am mai sunat şi eu.

A. - De data asta ţi-l predau să-l mai înveţi şi mata, nu eu! Eu. .. mi-am făcut destul.

O. - Nu! M-a dezamăgit prea mult!

A. - În timpuri grele (...) l-am suportat destul, acuma mai suportă-l şi mata, nu ştiu!

O. - Are un an de când are să-mi dea bani, nu l-am deranjat, am zis, lasă-l mă în pace! O dată i-am dat şi eu un telefon în vara asta!

A. - Deci există, există, ia ascultă-mă şi pe mine, există condiţia asta, dacă crezi că poţi s-o accepţi, facem treabă, dacă nu poţi s-o accepţi, mi-o spui în faţă cumetraşule (neinteligibil) (...) la drumul meu şi.

O. - Hai lasă, nu vorbim prin telefon!

A. - Păi nu, e, e simplu pentru mine şi înţeleg dacă (...) mă suni dumneata, înţelegi, când te întorci de acolo, că e 12 noaptea, că e unu

O. - Da, te sun!

A. - Mi-am permis de te-am sunat la 12 noaptea, nu, mata nu poţi să mă (...) ă.

O. - Da, da!

A. - (...) mă suni, care-i treaba? Deci, asta e! Că nu te-am sunat cu (neinteligibil) (...) te-am sunat cu plăcere! "

Despre "afaceri", inculpatul O. discută cu A. şi în data de 21.08.2012:

"A. - Da, cumetraş!

O. - Vezi că l-am prins pe Z. când am coborât la maşină!

A. - Aşa şi?

O. - Ăăă (...) i-am spus, bă, vrei să vinzi sau nu vrei să vinzi? Eu ţi-am găsit cumpărător!

A. - Aşa!

O. - Da domnu' O., se poate, domnu'(...) domnu O. (neinteligibil).

A. - Aşa, aşa!

O. - Zic, uite care-i treaba, e o firmă, un om serios în faţă, dar în spate suntem noi!

A. - Aşa! Îţi faci.

O. - Păstrezi dom'le, venim, veniţi la discuţie!

A. - Da, când?

O. - O să (...) acuma sunt pe câmp, a zis că să vedem, ori sâmbătă ori duminică!

A. - Da dom-le, când vrea, deci nu e problemă!

O. - Da, am (...) stabilesc eu aşa cu el! Da!

A. - Aşa!

O. - Da, l-am văzut aşa (...) puţin contrariat! Adică nu se aştepta să vorbesc chiar la modul serios!

A. - Păi cum adică?

O. - Da, i-am spus, cum vrei banii ăia? Îi vrei aşa, îi vrei aşa, cum faci aia, păi nu că să am garanţia că primesc şi diferenţa aia, păi, bă, dacă sunt eu la mijloc?

A. - Atuncea (...) ce vrea el?

O. - Tu nu înţelegi?

A. - El ce vrea atunci să aibe garanţie, garanţie, nu ai văzut garanţiile pe faţă? Nu s-a discutat?

O. - (neinteligibil) (...) ar vrea toţi, ar vrea toţi banii ăia care am vorbit noi odată! Înţelegi, sau mă rog, îîî.

A. - Măi cumetre, nu se poate! Şi eu vreau, dacă aveam banii ăia nu mă duceam la el frate, mă duceam şi luăm 10 ferme d-ale lui!

O. - Da! Şi i-am spus, bă, sunt soluţii! Dai 50% acuma şi dai 50% când se dă diferenţa!

A. - Vorbim, nu-i problemă!

O. - Din acţiuni!

A. - Vedem cum facem!

O. - Sunt fel şi fel de înţelegeri! Sunt fel şi fel de soluţii pe lumea asta!

A. - Da cum, da' cum (neinteligibil).

O. - Impo (...) I-am zis eu, important e să existe voinţă!

A. - Dacă vrea să facem treabă, facem, dacă nu vrea (...) nu facem!

O. - Da, da!

A. - Asta-i toată treaba!

O. - Şi i-am spus, vii numai tu.

A. - Dar fără, nu, păi doar nu-l iau pe D.!

O. - (...) şi cu mine! Vii numai tu şi.

A. - Doar n-o să-l iau pe D. sau pe frate-miu, ce treabă am?

O. - Da! Vii numai tu şi cu mine la di.

A. - Normal!

O. - La discuţii!

A. - Da cum!

O. - Restu', la notariat, ce vrei tu să faci, aia e altă treabă, dacă vrei.

A. - Cum facem, cum dregem, alea ne punem de acord!

O. - Faci ciorbă (...) Da, e treaba ta cum vrei să faci!

A. - Da cumetre, nu se pune problema de asta! Oricum, fără dumneata în jocul ăsta nu mă bag! Înţelegi? Şi pe hârtii!

O. - Păi n-ai cum!

A. - Dacă nu e vorba de hârtii, n-am cum!

O. - N-ai, păi n-ai cum!

A. - Bine, nu (...) îţi dai seama că o să fie oameni, alţi oameni!

O. - N-ai cum să conduci tu în primul rând toată nebunia asta!

A. - Exact! Şi n-am eu (...) priceperea necesară şi aşa mai departe!

O. - E firmă, e firmă grea, e, eu mă pricep, da'.

A. - Nu. .

O. - Ştim oameni care se (...) important e.

A. - Cel puţin ai experienţă în agricultură şi-n astea, nu?

O. - Noi să avem biciul!

A. - (neinteligibil) (...) trei, patru ani! Păi nu?

O. - Da!

A. - Se subînţelege! "

Faptul că inculpatul O. participă la întâlnirile grupului, rezultă şi din declaraţiile coinculpaţilor.

Spre exemplu, inculpatul N. expune o şedinţă a grupului în care s-a discutat despre problema casei sale ipotecate, şedinţă la care a participat şi inculpatul O.: "Îmi amintesc că, în luna august 2012, împreună cu părinţii noştri, YYYYY. şi ZZZZZ. m-am dus la birou la fratele meu pentru a purta o discuţie în scopul de a-l determina să-mi scoată casa de sub ipotecă.

Aici se mai aflau D., X., O., P.

Fratele meu era deja băut şi a început să o înjure pe mama noastră, reproşându-i mai multe lucruri. Îmi amintesc că O. a intervenit dorind să ne împace.

Atunci X. a zis să îl înţeleg pe A. că este fratele meu şi să îl las mai întâi să-şi încheie socotelile cu HHH. de la Sinteşti. După care îmi va veni şi mie rândul să îmi recuperez casa."

Cu privire la inculpatul O., P. a arătat: " l-am văzut în compania lui A. şi a apropiaţilor săi începând cu anul 2007, acesta venind pe la biroul nostru săptămânal pentru puţin timp, această situaţie continuând până spre sfârşitul anului 2008. În urmă cu aproximativ 2 luni, O. a început să vină pe la birou din nou, dar mai rar."

Extrem de sugestivă în acest sens este convorbirea telefonică purtată în data de 27.08.2012 de către inculpaţii N. şi D.. Cei doi comentează o şedinţă a grupului infracţional organizat ce avusese loc în aceeaşi zi:

N.: - O întrebare (...) Stai aşa (...) Mă înţelegi? Ce vroia domnu' O. să stabilească?

Domnul: - Să stabilească că ar fi bine să ne (...) Să ne împăcăm noi între noi acolo.

N.: - Aşa.

Domnul: - Să nu ne mai certăm (...) Că să (...) Aaa (...) Îşi bage şi el coada! Înţelegi?

N.: - Păi băi finule (...) Io da ce i-am spus-o lui (...) Păi tu eşti pă, p-aceeaşi poziţie cu mine?

Domnul: - Da. Şi i-ai zis bine!

N.: - Şi auzi? Când s-a discutat dă bani, mă înţelegi? Zice: Aţi luat? Adică asta, X., mă înţelegi, şi cu domnu' O. ştie c-am luat! Păi stai puţin mă băga-mi-aş p...a în mă-ta să-ţi fac socoteala, să vedem la cât am luat io (...) Şi ce are lumea să-mi dea mie! (...)

Domnul: - Corect!

N.: - Aşa D.

Domnul: - N (...) Io ştiu toată povestea asta.

N.: - Păi domnu' O. în ce calitate vine şi să bagă?!? Mă înţelegi? Şi stabileşte cu domnu' X. că ei sunt şefi?!?

N.: - Alo (...) Nu mai ştim ce mai vorbim?!? Eh să-l vedem (neinteligibil) domnu' X. mă înţelegi? Dacă mai vine în calitate dă pumn dă fier aici! Vizavi dă mine! Cum i-am spus şi lu' O.! Păi tu vii cu sărăcia să-mi dai mie

N.: - Io am nevoie dă tovarăşi d-ăştia, mă înţelegi, care să-mi facă l..a şi mie, mă înţelegi? (Neinteligibil)

Domnul: - D-alde pumn dă fier?!?

N.: - D-alde pumn dă fier! Mă înţelegi? D-alde (...) Nea A., mă înţelegi?(...)

Domnul: - (Râde)

N.: - D-alde nea O (...) (...)

N.: - Dacă tot vrei să intri în afacerea asta frate şi eşti sărac (...) M-ai înţeles? N-ai ce să pui, n-ai ce să faci (...) Văd io ce.

5. Q. aderă şi el la grupul infracţional organizat condus de către A., acesta fiind administrator al VVV. SRL începând cu luna iunie 2007 până în noiembrie 2011, când o înstrăinează unui cetăţean din Republica Moldova - numitul KKKKKK. (persoană ce nu a putut fi identificată). Inculpatul este şi asociat în SC GGGGG. începând cu luna iunie 2008, activităţile infracţionale desfăşurate pe această firmă fiind anchetate în Dosarul penal nr. x/2012 instrumentat de DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti. În aceste calităţi, începând cu anul 2007, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup sau pe persoane fizice - membri ai grupului precum şi leasing-uri.

Activităţile desfăşurate de către inculpatul Q., în interesul său şi al grupului, constau în următoarele: prin conturile societăţii administrate de către inculpat există o multitudine de operaţiuni prin intermediul cărora sume importante de bani circulă de la şi către societăţile controlate de grup în vederea obţinerii avansurilor cerute de către bănci, a creşterii cifrei de afaceri a societăţilor şi pentru împărţirea beneficiilor rezultate în urma obţinerii creditelor bancare; VVV. SRL încheie contracte Inculpatul A. arată cu privire la acesta comerciale fictive cu SC OOO. SRL în vederea obţinerii de către această societate a unui credit în valoare de 1.000.000 RON în data de 20.03.2008 de la NNN.; la data de 26.06.2009, VVV. SRL obţine de la NNN. un credit în valoare de 700.000 euro; VVV. SRL mai obţine de la NNN. o linie de credit în valoare de 320.000 RON.

De asemenea, inculpatul Q. ridică de la instituţii de stat documente necesare dosarelor de credit, precum: certificatul constatator al SC JJJ. necesar la Dosarul de credit nr. x/20.08.2007 de la NNN., certificatul constatator al SC EEEE. SRL necesar pentru obţinerea liniei de credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 3.500.000 RON (contract de credit nr. x/17.12.2007), ş.a.

În luna martie 2009, inculpatul Q. cesionează o parte din acţiunile societăţii VVV. SRL inculpatului BB., acesta ieşind din societate un an mai târziu, în luna martie 2010.

Scopul pentru care inculpatul BB. a fost introdus în societate a fost pentru a se asigura că va primi suma ce i se cuvenea din creditul obţinut la data de 26.06.2009 de VVV. SRL, (contract de credit nr. x/26.06.2009 în sumă de 700.000 euro de la NNN.), credit pentru obţinerea căruia a fost ipotecat, printre altele şi lotul cu numărul cadastral x, proprietatea lui BB.

După obţinerea creditului şi împărţirea beneficiului obţinut, inculpatul I. se retrage din societate. Rezultă, fără dubiu, că scopul obţinerii creditului a fost unul fraudulos.

La sfârşitul anului 2008, contabilitatea SC VVV. SRL este mistuită de un incendiu în care au mai pierit şi contabilităţile SC JJJ., SC BBBB. SRL, SC EEEE. SRL, SC WWW. SRL şi SC AAAA. SRL.

La data de 05.12.2011, comisari ai Gărzii Financiare Călăraşi, s-au deplasat la sediul VVV. SRL în vederea efectuării unui control. Activitatea a fost efectuată în urma solicitării înaintate de către Garda Financiară Tulcea având ca obiect să se constate dacă tranzacţiile comerciale efectuate între VVV. SRL şi SC LLLLLL. SRL sunt reale, întrucât, SC LLLLLL. SRL a declarat efectuarea de achiziţii de la VVV. SRL în valoare de 999.6000 RON, livrări neînregistrate de SC LLLLLL. SRL.

În urma controlului încheiat prin dresarea notei nr. x/06.12.2011, comisarii Gărzii Financiare Călăraşi au constatat că inculpatul Q. nu le-a pus la dispoziţie contabilitatea societăţii, invocând faptul că, în anul 2008 sau 2009 contabilitatea societăţii a fost distrusă într-un incendiu iar ulterior nu a mai desfăşurat nicio activitate.

Pe SC VVV. SRL au fost luate în leasing două autoturisme, unul utilizat de inculpatul Q. (recuperat de firma de leasing după un an de zile) şi unul utilizat de inculpatul III., persoană străină de societate (care a achitat ratele de leasing până în momentul acţiunii din noiembrie 2012).

Cu privire la acest aspect, inculpatul Q. a arătat că a semnat contractul de leasing pentru inculpatul III., la rugămintea inculpatului A.

De asemenea, inculpatul mai arată că s-a prezentat la Registrul Comerţului când a cedat o parte din acţiunile SC VVV. SRL către inculpatul BB., când acesta a ieşit din societate precum şi când a obţinut un certificate constatator al societăţii. Mai arată că a obţinut certificate constatatoare şi pentru alte societăţi, la solicitarea inculpatului A.

Cu privire la prezenţa sa la biroul inculpatului A. în cursul anului 2012, inculpatul Q. a declarat că inculpatul A. îl solicitase, spunându-i că şi-a încheiat socotelile cu HHH., că doreşte să se apuce de afaceri şi că are nevoie de ajutorul său. Inculpatul a mai arătat că nu ştie nimic despre şedinţele organizate în acea perioadă la biroul inculpatului A., că acesta din urmă îi cerea să plece pentru că nu era agreat de inculpaţii N., D., C. şi B.

Cele susţinute de către inculpat sunt infirmate de probatoriile aflate la dosar, respectiv declaraţii inculpaţi şi interceptările convorbirilor telefonice din care rezultă faptul că inculpatul Q. participa la întâlnirile grupul infracţional organizat în care se discutau probleme curente.

Faptul că, începând cu anul 2012, inculpatul Q. şi-a reluat legăturile strânse cu gruparea, rezultă şi dintr-o discuţie purtată în data de 07.09.2012 cu inculpata P.:

Q.: - "Săru' mâna!

P.: - Bună ziua! (...)

Q.: - Uite m-a sunat dă la BUCUREŞTI. Ai primit ceva?! Din partea aia?!

P.: - Aaaa (...) Aaaa (...) Da! Da, am primit, aaaa, zilele trecute! Parcă!

Q.: - Păi nu! Cine-a (...) Cine-a fost la noi atuncea! Da?

P.: - Da, da, da! Da!

Q.: - Aşa.

P.: - Da v-am zis ieri.

Q.: - Ai primit?!

P.: - Am primit. Da! Am primit!

Q.: - Da? Şi..

P.: - Da!

Q.: - Şi ai dat curs la ceva?!

P.: - De ce anume?

Q.: - La răspunsuri, la hârtii, la astea.

P.: - Păi de ce mă întrebaţi?!

Q.: - Păi m-a sunat.

P.: - A?!

Q.: - M-a sunat acuma şi-a zis să urgentăm (...) Mmmm (...) Treaba! Io habar n-am ce ţi-a trimes! Nu ştiu!

P.: - Am înţeles! Haideţi ca să văd (...) Aaa (...) Avem un (...) lipsă.

Q.: - Lipsea ceva!

P.: - Da!

Q.: - Din ele! Nu?!

P.: - Da.

Q.: - Cel puţin fragmentate! Trimete-i să vadă ceva! Că l-am sunat pă MMMMMM. la BUCUREŞTI şi MMMMMM. m-a sunat pă mine!

P.: - Mhm.

Q.: - Zice: Haide bă! Nu daţi drumu la hârtii?!? Şi n-am ştiut ce să zic! Ştii?

P.: - Mhm. Da, da. Da!

Q.: - Da-i măcar ceva!

P.: - Am înţeles."

Inculpatul Q. arată că motivul pentru care a reluat relaţiile cu inculpatul A. a fost faptul că inculpatul A. i-a spus că doreşte să reia activitatea legitimă de comerţ cu cereale şi că are nevoie de ajutorul şi cunoştinţele sale. Această susţinere este nereală, având în vedere faptul că, din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpatul A. rezultă că acesta nu avea nici un gând să înceapă vreo activitate comercială legală, 100% din timpul său fiind ocupat de încercările de obţinere a creditelor bancare şi de intrigile legate de inculpatul B.

Inculpatul D. arată că inculpatul Q. era mereu prin preajma inculpatului A.. De asemenea, acesta a mai precizat: " Cunosc faptul că inc. Q. este administrator al SC VVV. SRL Această societate comercială nu a desfăşurat niciodată activitate economică."

Inculpatul A. arată cu privire la creditul obţinut pe SC VVV. SRL: "Precizez că l-am rugat pe inc. Q. să mă ajute în obţinerea acestui credit bancar, explicându-i situaţia grea în care mă aflam."

Cu privire la inculpatul Q., P. a arătat că acesta a fost o persoană apropiată de inculpatul A. încă din anul 2006, că la un moment dat relaţiile lor s-au răcit dar au fost reluate în anul 2012. Aceasta mai arată că în anul 2012, A. i-a cerut să întocmească mai multe dosare de angajare a unor persoane, în scopul obţinerii pe numele acestora a unor credite pe persoană fizică. Printre aceste persoane, s-a aflat şi o persoană adusă de inculpatul Q.. "Pe aceste persoane le însoţeam la bănci întrucât nu erau capabile să poarte o discuţie elocventă cu reprezentanţii băncii pentru acordarea creditelor."

Şi inculpatul S. declară că inculpatul Q. făcea parte din anturajul inculpatului A.

III. Din eşalonul trei al grupului infracţional organizat fac parte inculpaţii S., U., T. şi învinuiţii II., KK., JJ., MMM., E., precum şi contabilele V. şi W.

1. S. aderă la grupul infracţional organizat condus de către A., fiind cooptat în grup de către finul său - C.. S. devine administrator al SC RRR. începând cu anul 2009, devine asociat în SC JJJ. din februarie 2008 iar SC ZZZ. SRL are sediul social la domiciliul său. (Contractul de comodat încheiat între inculpatul S. şi MMM., folosit în scopul stabilirii sediului social al SC ZZZ. SRL, este autentificat sub nr. x/13.06.2007 de AAAAAA. Giurgiu) S. desfăşoară activităţi în scopul obţinerii de credite bancare pe societăţile sale sau pe societăţile controlate de grup.

Inculpatul S. recunoaşte că a semnat mai multe hârtii în calitatea sa de asociat al SC JJJ. precum şi faptul că a semnat în calitate de administrator al SC RRR. SRL contractul de credit numărul x/28.04.2009 prin care societatea administrată de către el a obţinut un credit în valoare de 700.000 de euro. Pe aceeaşi societate mai sunt obţinute alte două linii de credit de la NNN. în valoare totală de 400.000 RON. La data de 09.06.2010, SC RRR. SRL suplimentează creditul din data de 28.04.2009 cu încă 300.000 euro.

Inculpatul S. preia SC RRR. SRL în luna martie 2009 de la inculpatul AA. (ginerele inculpatului I.), iar o lună mai târziu, pe data de 28.04.2009, se obţine creditul în sumă de 700.000 de euro.

Deşi inculpatul nu recunoaşte că ar fi obţinut vreun beneficiu material de pe urma acestor credite bancare, din extrasele de cont ale societăţii SC RRR. SRL rezultă că inculpatul a retras banii cash în şase rânduri, în valoare totală de 1.256.000 RON.

Faptul că toate persoanele care au sprijinit activitatea infracţională a grupului au primit beneficii materiale rezultă şi din convorbirile telefonice:

În data de 05.03.2012, A. discută cu un domn, numit OOOOOO.

OOOOOO.: - " Da şefu!

A.: - Să trăieşti OOOOOO.!

OOOOOO.: - (Neinteligibil)

A.: - Auzi? Uite am o urgenţă dreacu! Că nu-mi iese pasenţa! Înţelegi? Şi-am nevoie d-un băiat prezentabil! 30, 35(...) Sau mai mult (...) Aaa (...) Să pun pă firma! Găsesc pă undeva?

OOOOOO.: - (Tuşeşte, strănută)

A.: - Dac-ar fi şi însurat ce bine ar fi!

OOOOOO.: - Însurat.

A.: - Dac-ar fi (...) Dacă nu (...) Merge şi-aşa!

OOOOOO.: - Staţi să (...) Să sun şi io acolo, să vedem dacă.

A.: - Hai vezi pân' toţi băieţii aia ai tăi care-i aveai pă la pază p-acolo, care.

OOOOOO.: - Da!

A.: - Vrea să ciugulească ceva!

OOOOOO.: - Să facă treaba!

A.: - Poftim?!

OOOOOO.: - Să facă treaba!

A.: - Da mă! Să facă treaba şi bineînţeles contra cost! Când.

OOOOOO.: - Am înţeles!

A.: - Da dă ce să dă (...) Cum am dat la toată lumea.

OOOOOO.: - Da, da, da.

A.: - Îi dau şi lui! Da?

OOOOOO.: - Am înţeles! Am înţeles!

A.: - Da îmi trebuie! Pân' diseară vreau un răspuns clar!

OOOOOO.: - Am înţeles!

A.: - Da?

OOOOOO.: - Îţi spun (...) Ori aşa, ori aşa.

A.: - Şi poate şi-un piculeţ prezentabil dreacu! Da?

OOOOOO.: - S-arate cât dă cât!

A.: - Da?!?

OOOOOO.: - S-arate şi el a om!

A.: - A om normal! Nu vreau bruneţi, nu vreau (...) Ţigani.

OOOOOO.: - Da, da, da.

A.: - Bine taică! Hai!

OOOOOO.: - Să trăiţi! "

Implicarea inculpatului S. în activitatea grupului infracţional organizat îmbracă aşadar, mai multe laturi, acesta fiind apropiat prin legătura sa cu C.

Inculpatul JJ., prieten cu inculpatul A., care a fost angajat de către acesta din urmă ca şef de pază dinainte de achiziţionarea Complexului UUU., a arătat: "În perioada cât am lucrat acolo nu am văzut să se desfăşoare vreo activitate economică şi am văzut că se valorifica fierul vechi din combinat.

Din câte mi-am dat eu seama, persoanele care dirijau activitatea de tăiere a fierului vechi au fost B. zis "B." şi C..(...)

Îl cunosc din vedere şi pe S.. Acesta era una din persoanele aduse de C. la UUU. pentru a se ocupa de tăierea fierului vechi."

Cu privire la activităţile desfăşurate în interesul grupului, inculpatul S. a arătat: "Înv. C., B. şi A. doreau să obţină nişte credite bancare pentru a-şi achita nişte împrumuturi cu dobândă luate de la aceste persoane din Sinteşti.

Din câte am înţeles de la finul meu fiecare dintre cei trei şi-au adus în societate câte o rudă, adică eu pentru finul meu C., B. a adus-o pe nora sa PPPPPP. iar D. pe cumnata sa QQQQQQ.

În calitate de asociat la SC JJJ. mi s-a cerut de către înv. C., B. şi A. să semnez diferite acte la bancă cât şi în afară ei, beneficiarii activităţilor desfăşurate fiind cei trei învinuiţi.

Tot cei trei învinuiţi m-au rugat să accept ca societatea SC ZZZ. SRL aparţinând înv. MMM. să aibă sediul la domiciliul meu. Ne-am deplasat la Giurgiu, eu, înv. C., B. şi A., mama mea şi MMM. unde am semnat documentele pentru sediul social.

În luna martie 2009 înv. C., B. şi A. mi-au cerut să devin asociat şi administrator al SC RRR. SRL (...)

Nu ştiu exact cine şi ce sume au fost luate de la cămătari dar ştiu că înv. C., B. şi A. îşi făceau griji împreună de cămătari şi de aceea m-au rugat pe mine să intru în SC RRR. spunând că sunt o persoană curată, că nu am probleme de credibilitate având nevoie de bani pentru a achita datoriile. (...)

Am fost tot cu înv. C., B. şi A. la sediul NNN. şi am intrat eu împreună cu A. şi B. în biroul ofiţerului de credit, o persoană de sex masculin, unde am semnat mai multe hârtii.(...)

Din câte îmi amintesc am ridicat personal cash din conturile societăţii o dată sau de două ori bani la cererea tot a celor trei învinuiţi. Îmi amintesc că pentru a justifica retragerea banilor am depus borderouri de achiziţii fier vechi."

2. T., fratele numitului D. aderă la grupul infracţional organizat condus de către A., fiind cooptat în grup de către fratele său. Începând cu luna noiembrie 2007, T. cumpără SC WWW. şi devine administrator unic. În această calitate dar şi în calitate de membru al grupului, începând cu anul 2007, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe societatea sa şi pentru alte societăţi controlate de grup.

T. a arătat că a fost chemat la birou în Olteniţa, unde, de faţă cu mai mulţi membri ai grupării a fost convins să preia SC WWW.: "Precizez că în momentul în care am preluat SC WWW. am fost chemat pentru discuţii în birou la UUU., în birou aflându-se A., B., Q., O. şi fratele meu. Toate aceste persoane au fost de faţă la discuţiile purtate. În acelaşi birou am semnat şi documentele de preluare a societăţii de la asociatul anterior al cărui nume nu mi-l amintesc dar numele său avea o rezonanţă grecească."

Activităţile desfăşurate de către inculpatul T., în interesul său şi al grupului, constau în următoarele: la data de 29.10.2009, SC WWW. obţine de la NNN. un credit în valoare de 320.000 euro; în luna noiembrie 2009, SC WWW. ia o linie de credit de 150.000 RON; la data de 04.11.2009, inculpatul T. cumpără 4 loturi de teren intravilan în mun. Giurgiu pe care le alipeşte în data de 23.11.2009 formând un singur lot; la data de 22.12.2009, SC WWW. suplimentează creditul de 320.000 euro la 600.000 euro în care se încorporează şi linia de credit de 150.000 RON; la data de 20.01.2010, inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu în 95 loturi; la data de 29.01.2010, inculpatul T. vinde 76 din loturi către HHH. la care membrii grupării acumulaseră datorii; la data de 05.02.2010, SC WWW. suplimentează creditul de la NNN. cu încă 390.000 euro, ajungându-se la un total de 990.000 euro, ipoteca fiind suplimentată cu 18 loturi din cele 95 ale inculpatului T.

Inculpatul T. nu recunoaşte că ar fi avut vreun beneficiu de pe urma ajutorului dat grupului, arătând: "În luna octombrie 2009, A. şi B. au vorbit cu mine şi m-au convins că pe societatea mea să obţin un credit de la bancă promiţându-mi că mă vor ajuta să-mi renovez casa", însă nu s-au ţinut de promisiune.

Acest aspect (lipsa unui profit material) este infirmat de interceptările convorbirilor telefonice.

Astfel, în data de 17.09.2012 între inculpaţii D. şi B. are loc o discuţie în care D. îi spune inculpatului B. că fratelui său T. i-a venit înştiinţare de plată de la bancă pentru creditele luate pe SC WWW. SRL şi că este ameninţat atât cu poprirea salariului cât şi cu executarea unei societăţi comerciale pe care T. o are cu soţia sa. D. îi reproşează inculpatului B. că acesta din urmă împreună cu A. au luat mare parte din credit, dându-i lui T. o sumă mică de bani, iar acum îl lasă pe acesta din urmă cu datoria:

B.: - " Da D.

D.: - M-am dus bou, m-am întors vacă!

B.: - Adică?!

D.: - Păi am ajuns cu hârtia acolo, şi cu (...) Dup-aia a venit şi frati-miu.

B.: - Aşa.

D.: - Aşa (...) Şi-a zis ca să venim la tine!

B.: - Aha!

D.: - Ai înţeles? Şi pân'la urma bă B (...) Vrei să-ţi spun ceva? Îi dau şi dreptate mă!

B.: - Aha!

D.: - Fie (...) Treaba noastră! Îi dau dreptate! Păi hârtiile n-ai venit mă tu şi le-ai luat şi le-ai dat la ăia la SINTEŞTI?!?

B.: - Aşa.

D.: - Nu sunt d-acolo? Nu alea trebuie făcute fiecare pă, pă, pă părticică? Pă părticică? Ce rămâne, o, o parte cât dă mică să plătească, să plătească WWW.?

B.: - A (...) (...)

B.: - (Neinteligibil) (Neinteligibil) Să-mi dea bani mă s-alerg! Să-mi dea bani băga-mi-aş p..a în gura lui!!! (Ţipând) Să-mi dea bani s-alerg!

D.: - Păi bă mânca-ţi-aş (...) Băi B.! Hai mă să vorbim omeneşte! Voi aţi luat banii, lu'ăsta (n.n. T.) i-aţi dat şi lui ce i-aţi dat acolo.

B.: - Aşa.

D.: - Şi-acuma îi vine lui că vrea 70 dă milioane şi! Io. ..Cum mă spăl io cu el pă cap acum?!? (...)

D.: - Păi şi te scoate cu toate hârtiile astea?!? Cu aia, cu ce i-a venit lu'ăsta?! Că îi vine la (...) Aaaa (...) Îi vine la serviciu acolo mă!

B.: - Hai lasă.

D.: - Că scrie dăstul dă clar! Unu la o treime din salariu!

B.: - Adică?

D.: - Şi opreşte şi conturile pă, pă firma aia care o are (...) Şi la revedere!

B.: - A (...) (Murmura ceva neinteligibil) Am înţeles, am înţeles.

D.: - Deci nu i-a venit pă WWW.! I-a venit pă firma lui, care-a făcut-o cu nevastă-sa şi are magazinaşu ăla pă ea!

B.: - Aha, aha! Păi băi! El nu mai tre' să stea pă firma (neinteligibil). O să-i vină şi pă firma lui, şi-l prinde şi cu firma aia! El tre'să se scoată de-acolo! (Neinteligibil)

D.: - Păi da bă, da e şi el (...) Bă! E şi el, e şi nevastă-sa! Cum să se scoată mă dacă.

B.: - Deci el tre' să să scoată după firmă! Chiar dacă se rezolvă problema asta! Că să înţelegi! (Neinteligibil) Şi să daţi dă belele?!

D.: - Nu ştiu mă!

B.: - Deci el trebuie să, el, frati-tu tre' să se scoată după firma aia! C-o să-i vină p-aialantă p-ormă şi tot de dracu asta dă! Înţelegi?

D.: - Mda!

B.: - Deci el tre' să se scoată de-acolo! Una! A doua! Aicea cu terenurile (...) Trebuie reglată treaba în felu următor (...) Una (...) Aaaa (...) Zi! Cum îi zice (...) Să dea nişte bani în p...a calului dacă-i aşa de gravă treaba (...) (...)

D.: - Am înţeles (...) (Neinteligibil) Nu, nu (...) Chiar nu înţeleg! P..a! V-aţi luat banii, v-aţi dat la o parte! Să-ţi bagi p..a în mă-sa dacă nu-i adevărat ce spun io!

B.: - Aşa este!

D.: - Aţi luat banii, v-aţi dat la o parte, şi-l lăsaţi p-ăla, să-i oprească din salariu, din 7 milioane îi opreşte o treime la sută! (...)

Inculpatul A. arată cu privire la acesta: "La data de 29.10.2009, pe SC WWW. se obţine un împrumut în sumă de 320.000 euro de la NNN. cu ipotecă pe KKK.. Precizez că eu împreună cu D. am mers la fratele său T. pe care l-am rugat să ne ajute să obţinem un credit bancar, explicându-i situaţia financiară grea în care ne aflam datorită cămătarilor şi sumelor solicitate de către aceştia. Şi T. cunoştea situaţia noastră şi a acceptat să ne ajute. Tot pentru a ne ajuta pe noi, a acceptat şi fratele meu N. să pună ipotecă pe imobilul său pentru obţinerea creditului."

Tot inculpatul A. precizează că banii pentru achiziţionarea terenurilor din Giurgiu, trecute pe numele inculpatului T., au provenit din creditul de 320.000 de euro obţinut pe SC WWW.: "Pe data de 04.11.2009, T. cumpără patru loturi de teren intravilan pe raza mun. Giurgiu. Pentru acest lucru, inc. B. l-a convins pe T. să accepte să ia aceste terenuri pe firma pe care figura deja ca administrator."

Cu privire la loturile de teren din Giurgiu, cumpărate pe numele său, inculpatul T. a arătat că s-a deplasat în acest scop la notariat, fiind însoţit de inculpaţii A., B. şi F.

La tranzacţiile ulterioare care au avut ca obiect aceste terenuri nu s-a mai prezentat personal ci l-a împuternicit pe inculpatul E., la sugestia inculpatului A. "pentru că nu aveam timp să merg mereu pe la notariate sau alte instituţii de stat".

"Ştiu că aceste terenuri au fost cumpărate pentru ca A. să le poată lotiza şi pentru a le vinde mai departe unor persoane de etnie rromă de la care aceştia împrumutaseră bani cu dobândă foarte mare."

3. U., angajat al liderului A. şi om de încredere al acestuia a aderat la grupul infracţional organizat ce face obiectul prezentei cauze. În ianuarie 2009, acesta cumpără SC QQQ. SRL de la F., devenind unic asociat şi administrator, societate ce va fi ulterior folosită pentru obţinerea de credite bancare şi alte operaţiuni în interesul grupului.

Inculpatul a avut o atitudine parţial sinceră recunoscând actele materiale reţinute în sarcina lui.

Acesta nu a recunoscut că a beneficiat material de pe urma creditelor obţinute de societatea administrată de către el şi arată că a fost doar o dată sau de două ori să ridice bani numerar din bancă, însă din extrasele de cont ale societăţii rezultă că acesta a retras numerar, în zece rânduri, în valoare totală de 4.202.000 RON. Tot inculpatul a fost cel care a depus personal, în conturile societăţii, numerar în sumă de 227.000 RON.

SC QQQ. SRL obţine în data de 28.04.2009 un credit în valoare de 700.000 euro de la NNN. şi tot de la aceeaşi unitate bancară o linie de credit în valoare de 250.000 RON. La data de 26.05.2010, SC QQQ. SRL suplimentează creditul din 28.04.2009 cu încă 300.000 euro.

SC QQQ. SRL are încheiat contract de comodat cu F. pe lotul x apoi contract de locaţiune cu SC JJJ. SRL pe acelaşi lot (05.01.2009) şi contract de închiriere cu RRRRRR. (mama inculpatului C.) pentru imobilul din com. Jilava, str. x, jud. Ilfov încheiat tot la data de 05.01.2009.

Inculpatul U. este un om de încredere al inculpatului A., acesta deplasându-se la bancă, în momentul suplimentării de credit, fără inculpatul A.

Inculpatul JJ. a arătat că s-a deplasat la NNN. pentru semnarea suplimentării de credit împreună cu soţia sa şi cu inculpatul U.. Acesta a mai precizat: "Ajunşi la bancă, eu cu soţia mea am aşteptat o perioadă de timp în care U. a intrat în biroul funcţionarului SSSSSS.. În momentul în care la bancă a venit o notăriţă, am intrat cu toţii în biroul lui SSSSSS., unde am semnat contractele de ipotecă, notăriţa atrăgându-ne atenţia să nu înstrăinăm imobilele."

Inculpatul A. arată cu privire la acesta: "Inc. U. a fost angajat al SC JJJ.. Anterior obţinerii creditului pe SC QQQ., am discutat cu U. şi l-am rugat să între pe SC QQQ. în calitate de asociat şi administrator pentru obţinerea unui credit. I-am explicat că am nevoie de ajutorul lui pentru a scăpa de nişte datorii la cămătari."

Inculpatul U. a precizat cu privire la implicarea sa: "În luna ianuarie 2009 am cumpărat SC QQQ. SRL de la F., devenind unic asociat şi administrator. (...)

În momentul în care am fost să semnăm hârtiile de cesionare a societăţii m-am prezentat eu şi cu F., fiind însoţiţi şi de înv. A. şi B.

Arăt că înv. A. şi B. zis "B." au fost persoanele care s-au ocupat de obţinerea creditului din data de 28.04.2009 de la NNN.

Precizez că m-am prezentat la bancă de mai multe ori, prima dată fiind însoţit de înv. A. şi B., ulterior ducându-mă singur. Precizez că aceştia m-au însoţit la bancă de fiecare dată dar nu au mai intrat ulterior cu mine în biroul ofiţerului de credite şi m-au aşteptat pe holul instituţiei. Cu această ocazie am aflat şi despre valoarea creditului, respectiv de suma de 700.000 euro.

Precizez că iniţial, pentru a mă convinge să îl ajut, A. mi-a promis că îmi va da şi mie o parte din credit, însă acest lucru nu s-a întâmplat niciodată şi nu am primit nici un ban de la acesta.

Nu ştiu care a fost destinaţia banilor dar ştiu că doar o mică parte din bani au fost ridicaţi cash, marea majoritate a acestora fiind viraţi prin conturi bancare către alte societăţi comerciale, nu ştiu exact care dar bănuiesc că societăţile beneficiare ar fi cele ale cămătarilor care îi împrumutaseră pe A. şi B.

Arăt că eu personal, la solicitarea lui A. şi B. am scos de mai multe ori bani cash din contul societăţii QQQ. deschis la NNN., atât înaintea obţinerii creditului cât şi ulterior.

Cu privire la banii scoşi înaintea obţinerii creditului bancar, nu am primit explicaţii cu privire la aceste operaţiuni dar am dedus că aceste sume de bani trebuiau trecute prin mai multe societăţi care aveau nevoie de bani.

Revin şi precizez că scoaterea banilor cash era motivată prin depunerea la bancă a unor borderouri de achiziţii de cereale în principal, borderouri care îmi erau date să le depun sau pe care le completăm personal la dictarea înv. A. şi B.

Nu ştiu care era destinaţia banilor cash. Am scos de mai multe ori bani din acelaşi cont şi după obţinerea creditului bancar, de fiecare dată fiind însoţit de înv. A. şi B.. Cum primeam banii de la bancă, eu îi predam imediat acestor doi învinuiţi.(...)

Din discuţiile purtate pe lângă mine de către înv. A., N., D., B., C. am realizat că aceştia se ocupă cu obţinerea de credite bancare dar nu pot da amănunte cu privire la acestea întrucât, cu excepţia creditului de 700.000 euro nu am fost prezent la obţinerea altor credite şi nici nu am participat în vreo altă modalitate la obţinerea de credite bancare."

4. E., şoferul liderului A. sprijină grupul infracţional organizat prin diferite activităţi, cunoscând existenţa şi scopul grupului.

Acesta a sprijinit grupul infracţional organizat să obţină o suplimentare de credit în sumă de 300.000 euro pe SC RRR. SRL în data de 09.06.2010 şi o altă suplimentare în sumă de 390.000 euro pe SC WWW. în data de 05.02.2010.

Astfel, la data de 09.06.2010, SC RRR. SRL suplimentează creditul din data de 28.04.2009 cu suma de 300.000 euro, suplimentând şi ipotecile cu următoarele imobile: două terenuri situate în jud. Dâmboviţa (com. Corbii Mari, sat Ungureni) aparţinând inculpatului JJ., şi cu 15 loturi de teren din cele 95 de loturi teren intravilan situate în mun. Giurgiu cumpărate de inculpatul T. în data de 04.11.2009.

La semnarea contractului de ipotecă, soţii T. şi TTTTTT. au fost reprezentaţi de mandatar E.. (contract autentificat sub nr. x/26.07.2010)

Prin actul adiţional nr. x/05.02.2010, SC WWW. suplimentează creditul de la NNN. cu încă 390.000 euro ajungând la un total de 990.000 euro. Ipoteca este suplimentată cu 18 loturi din cele 95 de terenuri intravilane cumpărate la data de 04.11.2009 de grupul infracţional organizat pe numele inculpatului T., situate în mun. Giurgiu.

La semnarea acestui act adiţional au fost prezenţi T. în calitate de administrator al SC WWW. iar pentru garanţii ipotecari - soţii T. şi TTTTTT. a semnat inculpatul E. în calitate de mandatar al acestora.

Contractul de ipotecă este semnat tot de către inculpatul E. în calitate de mandatar al proprietarilor T. şi TTTTTT.

La data de 29.01.2010, inculpatul T. îl împuternicise pe inculpatul E. să vândă loturile de teren intravilan din mun. Giurgiu.

La data de 31.07.2010, E. acceptă să cumpere fictiv de la A. sediul SC JJJ. din strada (...) cu suma de 600.000 RON, scopul tranzacţiei fiind acela de a scoate acest imobil din activul societăţii pentru a nu putea fi urmărit de creditori.

La data de 24.01.2011, inculpatul A. obţine un împrumut civil de la numitul UUUUUU.. Pentru garantarea restituirii împrumutului, inculpatul E. (proprietar în acte al imobilului lui A.) vinde sediul SC JJJ. din mun. Olteniţa, str. (...) către UUUUUU. cu suma de 277.231 RON, preţul reprezentând suma împrumutată.

După restituirea împrumutului, la data de 24.03.2011, numitul UUUUUU. vinde înapoi lui E. sediul SC JJJ. la acelaşi preţ la care îl cumpărase, adică 277.231 RON.

Fiind audiat cu privire la această tranzacţie, inculpatul A. a arătat că împrumutul a reprezentat un ajutor oferit de o cunoştinţă, împrumut fără dobândă.

În luna octombrie a aceluiaşi an, (în data de 27.10.2010) între A. şi E. se mai încheie două contracte de vânzare-cumpărare fictive, având ca obiect mobilierul şi obiectele electronice şi electrocasnice (în valoare totală de 42.500 RON) din domiciliul inculpatului A.

Fiind audiat cu privire la aceste aspecte, inculpatul E. a arătat că a acceptat să preia pe numele său imobilul şi bunurile mobile, la rugămintea inculpatului A.. Acesta din urmă a justificat tranzacţiile prin faptul că inculpatul F. trecuse la executarea silită a contractului fictiv de împrumut în sumă de 250.000 de euro şi se temea să nu îi execute silit imobilul şi bunurile din acesta.

Şi inculpatul E. a arătat că aflase că inculpatul F. executase silit un autoturism aflat pe numele martorei VVVVVV. (soţia inculpatului A.) şi instituise şi poprire pe salariul acesteia, aspecte confirmate şi de către martoră.

Cu privire la contractele de ipotecă şi de vânzare-cumpărare a terenurilor aflate pe numele inculpatului T., inculpatul E. arată că a fost împuternicit de T. să vândă respectivele terenuri şi să-l reprezinte la notariat, motivaţia fiind că T. nu avea timp să meargă mereu la notariat, iar el, fiind şofer, oricum trebuia să îi conducă pe ceilalţi inculpaţi pe la notariat şi alte instituţii, astfel că a acceptat să semneze pentru el. Nu poate da amănunte, însă, cu privire la înscrisurile pe care le-a semnat.

Afirmaţiile sale sunt contrazise de ansamblul probatoriilor aflate la dosar. Astfel, în calitate de şofer al inculpatului A., E. este luat oriunde este nevoie şi acesta cunoaşte toate aspectele activităţii desfăşurate de către inculpaţi. (de altfel, inculpatul E. a declarat: "din discuţiile pe care le purtau în maşină am dedus că aceştia luau împrumuturi bancare punând gaj diferite case, maşini şi terenuri.") E. este sunat de A. şi ceilalţi coinculpaţi cu privire la diverse aspecte.

Spre exemplu, inculpatul JJ. arată că inculpatul E. a fost de faţă la discuţia purtată între el şi A., în momentul în care A. i-a propus lui JJ. să preia cele 4 loturi de teren de la TTT.. Inculpatul JJ. a mai arătat că la notariat s-a deplasat doar el cu E. iar că E. s-a ocupat de toate formalităţile.

5. JJ., apropiat al inculpatului A., a ajutat două firme controlate de grup - SC QQQ. SRL şi SC RRR. SRL să obţină două suplimentări de credite bancare, în sumă de 300.000 euro fiecare.

La solicitarea inculpatului A., JJ. a acceptat cumpărarea pe numele său a unor imobile (4 terenuri) la nişte preţuri foarte mari (2 terenuri la preţul de 3.230.000 RON şi 2 la preţul de 2.887.500 RON) valori fictive, trecute în contracte pentru a se putea justifica valoarea mare a evaluărilor întocmite.

În scopul creşterii artificiale a valorii bunurilor, se procedează astfel: terenurile sunt cumpărate de la agentul imobiliar SSS. prin intermediar - numitul TTT. ginerele inculpatului R. la preţul de 153.270 RON (2 loturi) şi 115.000 RON (celelalte două loturi).

La rândul său, TTT. le vinde inculpatului JJ. la preţul de 3.230.000 RON (un preţ de 21 de ori mai mare) şi 2.887.500 RON (un preţ de 25 de ori mai mare), valoare ce este luată în considerare în momentul evaluărilor făcute pentru dosarul de creditare.

Terenurile sunt ipotecate pentru 2 suplimentări de credit, după cum urmează:

La data de 26.05.2010, prin actul adiţional nr. x/26.06.2010 SC QQQ. SRL suplimentează creditul obţinut în data de 28.04.2009 cu suma de 300.000 euro, suplimentând şi ipotecile cu două terenuri situate în Dâmboviţa şi cumpărate pe numele inculpatului JJ.

La data de 09.06.2010, SC RRR. SRL suplimentează creditul din data de 28.04.2009 cu suma de 300.000 euro, suplimentând şi ipotecile cu următoarele imobile: două terenuri situate în jud. Dâmboviţa (com. Corbii Mari, sat Ungureni) cumpărate pe numele inculpatului JJ. şi 15 loturi de teren din cele 95 de loturi teren intravilan situate în mun. Giurgiu cumpărate de inculpatul T. în data de 04.11.2009.

Fiind audiat cu privire la situaţia prezentată mai sus, inculpatul JJ. a arătat că a lucrat pentru inculpatul A. o perioadă de aproximativ 3 ani de zile, în funcţia de şef pază la Complexul UUU.. Prin anul 2009, întrucât inculpatul A. întâmpina dificultăţi financiare, nu a mai putut să-i plătească salariul la timp, astfel că a demisionat dar a rămas prieten cu inculpatul.

Acesta a mai precizat: "Aflasem că A. avea probleme cu HHH. şi au fost ocazii în care A. m-a sunat, rugându-mă să vorbesc cu aceste persoane de etnie rromă care veneau la domiciliul lui, pentru ca eu să determin aceste persoane să-l lase în pace. (...)

În anul 2010 A. m-a chemat la el acasă. Acolo se mai aflau şi E., şoferul lui şi finul lui, D.. Aici A. m-a rugat să iau nişte terenuri pe numele meu, motivând că nu poate ajunge la Giurgiu pentru că îl află persoanele de etnie rromă cu care avea probleme.

A. mi-a explicat că ulterior le va trece pe numele său, lucru cu care am fost de acord, mi-a spus că mă voi deplasa împreună cu şoferul, E., care ştie despre ce este vorba. Ulterior, mi-am dat seama că eram aşteptaţi şi la notariatul din Giurgiu. În Giurgiu m-am deplasat împreună cu E.. Acolo ne-am întâlnit cu vânzătorul, un băiat tânăr al cărui nume nu-l cunosc. Nu ştiu dacă preţul stipulat în contract a fost achitat. Nu am văzut ca E. să predea vreo sumă de bani acestuia. Ştiu doar că E. a achitat taxele notariale.(...)

După câteva luni de zile, am fost sunat de A. care m-a rugat să mă duc la NNN. Unirea, spunându-mi că are nevoie de un credit cu care vrea să garanteze cu terenurile trecute pe numele meu, deşi iniţial nu am fost de acord, mai ales soţia mea care nici nu ştia despre aceste terenuri; în final am acceptat, tot la rugăminţile lui A. care a invocat că are datorii, că durează mult să trecem terenurile pe numele lui şi mi-a promis că nu voi avea probleme cu acest credit, subliniind că oricum, terenurile îi aparţin. Totodată, A. m-a rugat să-l iau la bancă pe U.. Pe drum, în maşină m-am deplasat cu soţia mea şi cu U.. L-am întrebat pe U. de ce merge la bancă iar el mi-a spus că terenurile vor fi trecute pe societatea lui. Ţin minte că m-am mirat, eu neştiind că U. are o societate comercială.

Ajunşi la bancă, eu cu soţia mea am aşteptat o perioadă de timp în care U. a intrat în biroul funcţionarului SSSSSS.. În momentul în care la bancă a venit o notăriţă, am intrat cu toţii în biroul lui SSSSSS., unde am semnat contractele de ipotecă, notăriţa atrăgându-ne atenţia să nu înstrăinăm imobilele.

După 2 - 3 zile m-am dus la biroul notarial de unde am ridicat documentele pe care le-am predat ulterior lui A.. (...)

După o perioadă scurtă de timp, am fost sunat din nou de A., care mi-a spus că trebuie să ne deplasăm din nou la bancă să mai semnăm nişte acte pe care le greşise SSSSSS.

M-am deplasat împreună cu soţia mea la NNN. Unirea, unde SSSSSS. ne-a dat să semnăm mai multe formulare."

Faptul că inculpatul JJ. este mai apropiat de grupare decât recunoaşte acesta, rezultă şi dintr-o convorbire telefonică purtată între inculpaţii C. şi A. în data de 23.03.2012, din care rezultă că aceştia sunt nemulţumiţi de prezenţa neinvitată la o discuţie a inculpaţilor N., D. şi JJ.:

A.: - M-ai sunat mai devreme!

C.: - Gata şedinţa?

A.: - Care şedinţă?

C.: - Şedinţa de partid! (...)

C.: - Şi a doua chestie, dacă m-ai su (...) Dacă am vorbit seara cu tine o treabă şi mi-ai zis să vin la 8, trebuia să mai vină şi N. cu D.?

A.: - Nu! Da nu io l-am chemat, pă N. nu l-am chemat şi nici pă D. nu l-am chemat!

C.: - Iii! A fost o întâmplare!

A.: - Nu! Şi invers, nici pă JJ.!

C.: - Iii!

A.: - Deci JJ. (Neinteligibil) chiar m-a deranjat pă mine (...) iii, prezenţa lu' ăla acolo! Ce draci i-am făcut şi lu' ăla după aia (...) nici nu-ţi imaginezi!

C.: - Bine cumetre! Hai! Sănătate! Gata! Asta am vrut!

Cu privire la implicarea inculpatului JJ., inculpatul A. a arătat: " În anul 2009, inculpatul B. a luat legătura cu un agent imobiliar, SSS., pentru a cumpăra nişte terenuri pentru a fi utilizate ulterior la bancă.(...)

Anterior, stabilisem ca terenurile să fie cumpărate pe numele lui TTT., ginerele inculpatului R.. (...)

Pentru că trebuia crescută valoarea terenurilor, care să susţină astfel rapoartele de evaluare întocmite pentru bancă, a fost nevoie ca terenurile să mai fie încă odată tranzacţionate la un preţ mai mare.

Pentru că în primul contract apăruse o persoană adusă de B., respectiv TTT., B. mi-a spus că eu trebuie să găsesc acum o altă persoană care să cumpere terenurile de la TTT.. Aceasta trebuia să fie o persoană de încredere care să accepte ulterior să garanteze cu terenurile la bancă. Atunci m-am gândit să apelez la JJ.

Acesta a fost angajat al SC JJJ. în calitate de şef de pază al obiectivului UUU., precum şi LLL. şi imobilul WWWWWW., până prin anii 2009 - 2010.

JJ. cunoştea problemele pe care le aveam cu persoanele din Sinteşti, astfel că l-am rugat să cumpere pe numele lui cele patru terenuri, explicându-i că ulterior va trebui să se prezinte la bancă pentru a semna contractele de ipotecă pentru obţinerea unor credite. Nu mai reţin cu cine s-a deplasat JJ. la notariat în mun. Giurgiu, dar ştiu că preţul stipulat în contract a fost fictiv, cu mult mai mare decât valoarea acestora. Subliniez că în momentul încheierii contractelor de vânzare cumpărare între TTT. şi JJ. nu a fost predată nicio sumă de bani numitului TTT.

În momentul efectuării celor două suplimentări de credit pe SC QQQ. SRL şi SC RRR. SRL, în luna mai 2010, am luat legătura din nou cu JJ. căruia i-am spus să se prezinte la bancă pentru a semna documentele necesare, lucru care s-a şi întâmplat."

Implicarea inculpatului JJ. rezultă şi din convorbirile telefonice, din care rezultă faptul că acesta participa la întâlnirile grupului şi că a cunoscut scopul infracţional al acestuia.

În primăvara anului 2012, inculpatul A. îl abordează din nou pe inculpatul JJ. căruia îi cere să îl ajute din nou la obţinerea unui credit bancar, cerându-i de această dată să-şi ipotecheze apartamentul proprietate personală în schimbul unei părţi din credit. În discuţia purtată în data de 31.05.2012 cu inculpata P., inculpatul JJ. arată că este de acord cu propunerea numai dacă primeşte banii înainte. În caz contrar, el îi dă apartamentul altei persoane, respectiva combinaţie fiind mai convenabilă întrucât îşi poate recupera ulterior apartamentul, iar între timp "îmi aşez la mama acolo":

JJ.: - Mhm. Eh! Io azi vorbisem, vroiam să vorbesc şi cu el, că tre'ia să şi clarific o situaţie!

P..: - Eh! Aşa.

JJ.: - O s-o fac! Da. ..Tre' să ştiu şi când îmi dă! Înţelegi?

P..: - Păi (...) Aaaa (...) Da! Bine! Hai vorbeşte cu el! Oricum în principiu ştii cum e treaba (...) Aaa (...) Semnezi (...) Aaaa (...) Şi de obicei a doua zi ne intră banii în cont după ce semnăm, aaaa, ipoteca! Ştii?

JJ.: - Mhm.

P. - Şi în momentu în care intră (...) Cred c-atunci! Deci io aşa zic da.

JJ.: - Ştiu! Da. .

P..: - Vorbeşte măi.

JJ.: - Io nu prea (...) Da! Nu prea (...) Nu, nu (...) Deja am devenit curvă!

P..: - (Râde)

JJ.: - Nu?

P..: - Eh. ..Eh atunci.

JJ.: - Adică nu dă mine! Da nevastă-mea nu semnează! Îţi dai seama! Am vorbit cu ea (...) Am vorbit şi io şi cu fii-miu (...) Cu toţi! La. ..Că suntem majori toţi trei.

P..: - Mhm!

JJ.: - Şi io hai (...) Hai! Fie! Da nu (...) Nu face asta aşa ceva!

P..: - Eh. ..Atunci vorbeşte mai întâi cu el!

JJ.: - Da! Că e şi (...) Io mai am o variantă (...) Nu ştiu dacă ţi-am zis, cu XXXXXX., cu (...) Să iau dă la el! Să rămân io şi mai îmi dă (...) Apartamentu (...) Îi dau apartamentu lui!

P..: - Aha!

JJ.: - Nu. Da mai convenabil e asta pentru mine!

P..: - Da!

JJ.: - E mai convenabila! Că. ..P-ormă poa' să-mi (...) Cu ce fac io pot să-l reiau! Înţelegi?

P..: - Corect!

JJ.: - Şi. ..Aşa îl dau lui (...) Io dă mâine plec! Aşa în doi ani poate pot să fac (...) Aaaa (...) Şi îmi aşez la mama acolo!

P..: - Mhm.

JJ.: - Da. ..Fără aia (...) Fără semnătură nu! Nu cred! Nu! Păi ce! Nici nu vrea s-o vândă nevastă-mea!

P..: - Mhm.

JJ.: - Aia face (...) Nu!

P..: - Păi vorbeşte cu el (...) Nu ştiu ce să zic.

JJ.: - Da!

P..: - Cel mai bi.

JJ.: - C-azi am vrut să-i zic! Am vrut să-i zic, da ai văzut eram toţi acolo! Şi zic (...) Mă să nu zică că zic dă faţă că (...) Nu ştiu!

P..: - Eh. ..Mâine dimineaţă io zic în felu următor OOOOOO.! Că să ştie şi el, şi să ştii şi tu cum, aaaa.

JJ.: - Da!

P..: - Cum faceţi! Io zic mâine dimineaţă la prima oră (...) Aaaa (...) La prima oră, la 8!

JJ.: - Da!

P..: - Suntem la birou (...) Dacă suntem, cu toţi acolo (...) Îl dai şi tu deoparte.

JJ.: - Da!

P..: - Că să vorbiţi şi (...) Să clarificaţi! Că. .. Că să ştim şi cum (...) Aaaaa.

JJ.: - El mi-a spus mie dacă nu (...) Înţelegi? Nici nu spune tot! El spune ce-i convine lui! Io mă bazez? Te bazezi! Deci io sunt, da (...) Nu puteam să îl întreb pân'ăsta!

P..: - Mhm. Da!

JJ.: - Înţelegi? Şi cine să (...) Mai are încredere?!? Io nu mai am încredere în nimeni! Îţi dai seama! Şi hai că (...) Io hai! Da aia nu-l pune, nu face aşa ceva! Da dacă lu' XXXXXX., care noi stăm în averea lui.

P..: - Mhm!

JJ.: - Şi-a zis: Până nu văd tot în mână (...) Nu discut! Deci nici semnez!

P..: - Aha!

JJ.: - Care ăla are mai mult dă jumate!

P..: - Mda!

JJ.: - Nu! Înţelegi?

P..: - Aha!

JJ.: - Şi d-aia! (Neinteligibil) Deci sunt dă acord, fac ce zice, da (...) (Oftează uşor) Cu treaba aranjată!

P..: - Vorbeşte cu el OOOOOO., că.

JJ.: - Da!

P..: - Că cu mine (...) Dăgeaba!

JJ.: - Nu e! Am zis şi io ca (...) A rămas să te întreb şi pă tine şi (...) Am crezut că are (...) Sta pă ei! Hai.

P..: - Nu (neinteligibil).

JJ.: - Nu ştiu! El s-a gândit! Da el s-a gândit numa' în favoarea lui!

P..: - Da! (Râde) Păi! (...)

JJ.: - Deci nu pot! Nu că nu vreau!

P..: - Da.

JJ.: - Nu pot! Crede-mă!

P..: - (Murmurând) Da. ..Normal.

JJ.: - Io mi-aş dori că hai! Da la câte întâmplări dă Paşte, dă Revelion, dă alea (...) A! Nu să poate, s-a revenit alea (...) Nu mai am încredere nici io!

P..: - Aha!

JJ.: - Că noi am purtat o discuţie mai înainte, altă discuţie! Nu discuţia care a fost acum!

P..: - Mhm.

JJ.: - Că ştii că nu m-am ferit dă tine şi ţi-am spus!

P..: - Ştiu, ştiu.

JJ.: - Şi io am lăsat-o în pace, am văzut că nu să poate aia, n-am mai insistat! N-am mai fost (...) insistent! Că mi-am dat seama că nu să poate!

P..: - Îhî.

JJ.: - Şi-acuma a apărut alta! Şi-ţi dai seama că io lu' nevastă-mea îi spusesem şi situaţiile înainte!

P..: - Mhm, mhm!

JJ.: - Că tre' să ştie şi ea! Că suntem cu toţii acolo (...) E familia mea!

P..: - Normal!

JJ.: - Şi a fost dă acord! Şi-acuma este dă acord! Chiar mi-a zis (...) (Neinteligibil) Că să n-aud! Deci să n-aud! (Râde) Înţelegi? (...)

P..: - Ţi-am zis vorbeşte cu el, vezi ce (...) Ce zice, cum va înţelegeţi, că (...) Degeaba (...) (...)

P..: - Mâine dimineaţă vii la.

JJ.: - Da, da!

P..: - Vii la birou (...) Staţi de vorbă (...) Ţi-am zis (...) Deci io aşa îţi zic, dacă vrei să stai de vorbă şi aşa, îmi zici (...) Aaaa (...) Putem să (...) (Neinteligibil) Că doar sunt atâtea camere! (...)

P..: - Îl iei deoparte şi-i (...) Îi zici ce-ai de zis! Că să (...) Şi clarificaţi situaţia! Ştii? Să ştiu şi io (...) Să ştiu şi io (...) Io am zis să ştiu şi io ca io (...) Aaa (...) (...)

JJ.: - Deci io sunt dă acord, da nu în situaţia asta!

P.: - Mhm.

JJ.: - Să-i spun şi lui mâine! (...)"

În data de 08.06.2012, JJ. discută cu A., spunându-i acelaşi lucru, respectiv că vrea banii înainte, astfel că înţelegerea dintre ei cade:

A.: - Am înţeles. Păi cum rămâne cu (...) ce-am vorbit noi?!

JJ.: - Păi.

A.: - Că io n-am înţeles nimic! Aaa (...) P. mi-a zis că (...) Vrei banii înainte sau chestii d-astea! Nu ştiu! N-am înţeles!

JJ.: - Păi aşa (...) Aşa (...) Am vorbit cu nevastă-mea şi.

A.: - Păi io am bani OOOOOO.? Dac-aveam bani.

JJ.: - Ştiu! (Oftează)

A.: - Nu mă duceam în altă parte?!

JJ.: - A (...) Nu! Am vorbit şi cu tine, şi cu el (...) Nu. ..Nu vor să (...)!

A.: - Am înţeles!

JJ.: - Hai!

A.: - Deci a căzut treaba asta, nu?!

JJ.: - Da! Da! "

6. MMM. aderă la grupul infracţional organizat condus de către A., fiind cooptat în grup de către fratele său - B.. MMM. este administrator al SC ZZZ. SRL şi devine şi asociat în SC JJJ.. În această calitate, MMM. obţine foloase materiale injuste în urma activităţilor infracţionale desfăşurate de către grupare.

Acesta devine unic asociat şi administrator al SC ZZZ. SRL pe data de 07.06.2007, când preia societatea de la numiţii YYYYYY. şi ZZZZZZ.

După preluarea societăţii, inculpatul MMM. îl împuterniceşte pe B. pentru a efectua operaţiuni bancare prin conturile SC ZZZ. SRL, inculpatului B. având specimen de semnătură în bancă. În aceeaşi procură se mai arată: "Împuternicitul meu va deschide conturi în numele societăţii la bănci din România, va depune capital social, va putea efectua orice operaţiuni atât în conturile existente la bănci cât şi în conturile nou deschise sau poate chiar lichida aceste conturi dacă va considera de cuviinţă având dreptul să efectueze orice operaţiuni financiar contabile, de fiecare dată prezentându-mi chitanţa descărcătoare.

Mandatarul meu, în numele meu şi pentru mine va putea semna pentru obţinerea unui credit, la KKKK. SA sucursala (...), în valoare de 800.000 euro (optsutemii euro echivalentul în RON la cursul zilei)."

În calitate de administrator al SC ZZZ. SRL, inculpatul MMM. a obţinut un credit în sumă de 2.067.318 de la KKKK. (contract de credit nr. x/25.10.2007), contract ce este suplimentat în data de 12.02.2008 cu suma de 1.100.000 RON. În ciuda procurii mai sus arătate, inculpatul MMM. de prezintă personal pentru semnarea documentaţiei aferente contractelor de credit.

La data de 01.07.2008, MMM. contractează două credite de la GGGG., în valoare de aproximativ 65.000, în calitate de angajat la SC DDDD. SRL, la care începând cu finalul anului nu mai plăteşte ratele până în octombrie 2011 când le achită pe ambele.

Pe data de 10.06.2007, între SC ZZZ. SRL şi SC JJJ. se încheie un contract de locaţiune prin care ultima societate dă în folosinţă societăţii ZZZ. SRL spaţiu de birouri în mun. Olteniţa, şos. Olteniţa-Călăraşi, km. 4 (sediul LLL.), contract semnat de inculpatul MMM., în calitate de administrator al SC ZZZ. SRL.

SC ZZZ. SRL a avut sediul social şi pe adresa din str. x, com. Jilava, jud. Ilfov, la domiciliul inculpatului S.

Cu privire la acest aspect, inculpatul S. a declarat: "Tot cei trei învinuiţi [A., B. şi C.] m-au rugat să accept ca societatea SC ZZZ. SRL aparţinând înv. MMM. să aibă sediul la domiciliul meu. Ne-am deplasat la Giurgiu, eu, înv. C., B. şi A., mama mea şi MMM. unde am semnat documentele pentru sediul social."

Inculpatului MMM. nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, datorită stării de sănătate.

Prin adresa nr. x/03.04.2012 a Poliţiei Sectorului 4, secţia 15 Poliţie, organ împuternicit cu aducerea la îndeplinire a programului de supraveghere ca urmare a luării faţă de învinuit a măsurii obligării de a nu părăsi ţara, se arată faptul că inculpatul este nedeplasabil, suferind de Neoplasm renal, recidivă tumorală locoregională. Se precizează că acesta a fost găsit la fiecare control, la domiciliu.

Faţă de această situaţie, urmează a se dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de inculpatul MMM.

7. II. (apropiat al numiţilor B. şi R.) a sprijinit grupul infracţional organizat condus de către A., fiind atras în grupare de către inculpatul R.. II. a ajutat o societate coordonată de grup (SC FFFF. SRL) să obţină un credit în valoare de 1.000.000 euro, ipotecând în acest scop un imobil aparţinând SC CCCCCC. SRL, societate administrată în fapt de inculpatul II. (în acte, administrator al societăţii este trecut fiul inculpatului - martorul EEEEEE.)

În schimbul sprijinului acordat, inculpatul a primit de la membrii grupării suma de 200.000 de RON.

Înţelegerea a fost ca inculpaţii să-i achite inculpatului II. un credit în sumă de 200.000 de RON pe care acesta îl avea la BBBBBB., credit pentru obţinerea căruia ipotecase imobilul vizat de grupare. Astfel, anterior obţinerii creditului în sumă de 1.000.000 de euro de la NNN., inculpaţii A. şi B. au virat suma de 600.000 de RON în contul inculpatului R. care, la rândul său a virat suma de 200.000 de RON în contul SC CCCCCC. SRL pentru achitarea creditului. Astfel, imobilul a rămas liber de sarcini şi a putut fi din nou ipotecat pentru obţinerea creditului de către grupare. Înţelegerea a fost ca inculpaţii A. şi B. să-i scoată casa inculpatului de sub ipotecă prin mijloace materiale proprii, după maxim o lună de zile, inculpaţii promiţând inculpatului II. că vor lua alte credite pe imobilele proprietatea lor, cu banii obţinuţi urmând a achita creditul luat pe casa lui.

Acest lucru nu s-a mai întâmplat din mai multe motive: inculpaţii A. şi B. s-au certat, împărţindu-şi responsabilitatea scoaterii de sub ipotecă a mai multor imobile (imobilele lui R., II., C. şi D.), iar datorită înăspririi condiţiilor de creditare precum şi a altor factori nu au mai putut să obţină alte credite pentru a face rost de bani să recupereze imobilele, de aici declanşându-se foarte multe scandaluri între membrii grupării.

Situaţia de fapt expusă mai sus este confirmată şi de către inculpatul II. şi martorii DDDDDD. şi EEEEEE. (soţia şi, respectiv, fiul inculpatului II.).

Inculpatul II. a declarat că inculpatul B. i-a trimis vorbă că are nevoie de imobilul său să-l pună la bancă pentru obţinerea unui credit. "Nu am dat importanţă solicitării lui B. până când la mine a venit R.. Acesta mi-a transmis acelaşi lucru, adăugând că B. urmează să ne achite creditele noastre de la bancă pentru a ne scoate imobilele de sub ipotecă urmând să le garantăm pentru obţinerea altui credit de către B.

R. a insistat să accept propunerea lui B., spunându-mi că aceştia urmează să ne ajute pe viitor.

Promisiunea a fost ca după o perioadă de trei luni maxim 6 luni, aceştia să ne scoată casele de sub ipotecă, explicându-ne că între timp îşi vor scoate propriile imobile de sub ipotecă şi le vor înlocui astfel pe ale noastre, la bancă."

În anul 2012, după ce a văzut că imobilul său este încă ipotecat, inculpatul II. a luat legătura cu inculpatul A. dar acesta din urmă i-a spus să-l întrebe pe R. "pentru că acesta mi-a mâncat banii de pe casa mea."

Şi martora DDDDDD. a arătat că după obţinerea creditului pe SC FFFF. SRL "R. şi B. au încercat să ne convingă să punem din nou ipotecă pe imobil pentru obţinerea unui credit de către o persoană fizică. De faţă la discuţia a fost şi A.

Aceştia ne-au promis mai multe lucruri, adică că ne vor da şi nouă o parte din credit, că vom înfiinţa împreună o societate comercială etc. dar noi nu am fost de acord."

Inculpatul II. poartă discuţii telefonice cu inculpatul A. cu privire la situaţia imobilului său sau alte topice.

Într-o discuţie purtată în data de 10.08.2012 cu inculpatul II., A. îi spune inculpatului că nu este corect ce face B., adică banii au fost luaţi de două persoane (el şi B.) şi cu datoria rămâne unul singur (A.):

II. - Şi cu treaba ailaltă a noastră, ai mai făcut ceva?

A. - Păi alergăm, aşteptăm răspunsuri, nu ţi-am zis? Asta-i grija mea, e grija ta asta? Asta e, când s-o face (...) când o vrea dumnezeu (...) n-am luat termen acolo (neinteligibil) sau n-ai fost de faţă, când am vorbita cu avocata? Nu-i problemă, din punctul meu de vedere se rezolvă, când ţi-o venii timpu', ţi-am zis, te sun io nu trebuie să mă suni tu, haide SS. că ţi s-a făcut treaba! (...)

A. - E (...) o duce n-o duce, e problema lui [n.n. a lui B.] a fost şmecher, a fost şmecher, dă ' toate şmecheriile astea se plătesc în viaţă SS (...) înţelegi? Că unde-i lege nu-i tocmeală, nu e frumos aşa, dai la doi şi plăteşte unu, cum dracu' vine treaba aia, înţelegi? Asta e şi nu unu (...) s-a dat patru inşi şi mai mulţi (neinteligibil) s-a dat la doi şi să păţească unu (neinteligibil) e urâtă treaba! Da' mă rog asta e, dacă el aşa zice că e şmecher (...) până m-oi sătura şi io într-o zi, înţelegi şi se pomeneşte cu (...) zăbrelele de mână! Da' io zic să nu mă satur înţelegi, o să-mi plătesc (...) şi la tine datoria, ce mai am io p-acolo şi la frate-miu, înţelegi? Pe urmă să mă ocup şi de casa mea (neinteligibil)

8. KK.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat faptul că activitatea grupului infracţional organizat a fost sprijinită şi de către numitul KK.. Din probele administrate la dosar a rezultat faptul că acesta, apropiat al inculpatului B., (fiul concubinului mamei inculpatului B.) a ajutat o firmă controlată de grup - SC FFFF. SRL, să obţină, la data de 22.12.2009, un credit de la NNN. în valoare de 1.000.000 euro (contract de credit nr. x/22.12.2009).

Acesta devine administrator al SC FFFF. SRL înainte de obţinerea creditului arătat mai sus, membrii grupului infracţional organizat având nevoie de un om de încredere, care să nu le creeze probleme în momentul ridicării banilor din credit.

Societatea SC FFFF. SRL a aparţinut inculpatului I. (administrator în acte fiind trecut fiul său AAAAAAA.). În luna noiembrie 2009, societatea este cesionată inculpatului KK., o lună mai târziu, pe data de 22.12.2009, fiind obţinut de la NNN. creditul în valoare de 1.000.000 de euro cu ipotecă pe casele inculpaţilor R., C. şi II.

Inculpatul KK. retrage sume numerar din contul SC FFFF. SRL, în 6 rânduri, fiecare retragere de numerar fiind de 95.000 de RON sau mai mare.

Din declaraţiile coinculpaţilor, a rezultat faptul că inculpatul KK., este o persoană de condiţie modestă, fiind convins să devină administrator al SC FFFF. SRL de către inculpatul B.

Cu privire la acest învinuit, inculpatul C. arată: "Îl cunosc şi pe KK., acesta fiind frate vitreg cu inc. B.. Am aflat că în anul 2009, acesta a devenit administrator în SC FFFF. SRL (...) Probabil că inc. B. l-a convins pe acesta să devină administrator în SC FFFF. SRL"

Inculpatul A. precizează: "SC FFFF. SRL, era societatea lui I., iar în acte era trecut fiul său, AAAAAAA.

Înainte de a se lua creditul pe această firmă, AAAAAAA. a ieşit din firmă şi a fost trecut administrator KK., fratele vitreg al inculpatului B.

De la B., am aflat că KK. este analfabet, B. lăudându-se că în noaptea precedentă obţinerii creditului, l-a învăţat pe acesta să semneze. Ştiu că KK. muncea prin curte pe la B., acesta având o situaţie materială precară."

B. precizează: "Arăt că KK. este fiul soţiei tatălui meu. Întrucât aveam nevoie de o persoană de încredere pe SC FFFF. SRL, care să facă ce îi spuneam noi şi nici să nu ridice pretenţii la bani, eu şi cu A. l-am rugat să devină administrator al acestei societăţi anterior luării creditului pe FFFF.."

9. V. a sprijinit grupul infracţional organizat condus de către A.. Aceasta a fost contabila societăţilor SC JJJ., SC EEEE. SRL, SC BBBB. SRL şi SC AAAA., începând cu anul 2006 şi până la sfârşitul anului 2008. În această calitate, V. a întocmit evidenţe contabile pentru aceste societăţi, prezentând situaţii financiare plăsmuite necesare obţinerii creditărilor.

Inculpata arată că relaţia cu aceste firme a fost menţinută prin intermediul inculpatului A., persoană care îi aducea documentele financiare ale tuturor societăţilor şi solicita diferitele situaţii financiare necesare la instituţiile bancare.

Din studierea actelor aflate la dosarul cauzei, rezultă că inculpata a întocmit balanţe şi bilanţuri fictive pentru societăţile a căror contabilitate o ţinea, situaţii financiare plăsmuite pentru a se adapta valorii fiecărui credit în parte, constatându-se diferenţe între aceste situaţii depuse atât la instituţiile bancare cât şi la societăţile de leasing.

Relevant în acest sens este şi Raportul de Investigaţie nr. x/2012 al GGGG. - Direcţia Anti Fraudă, care a efectuat un control la sediul GGGG. Călăraşi, control ce a vizat creditele acordate de această instituţie societăţilor comerciale SC JJJ., SC EEEE. SRL şi SC BBBB. SRL.

Printre multe alte nereguli constatate, se reţine, spre exemplu, faptul că, referatul de credit elaborat pentru acordarea creditului de finanţare stocuri de 2.000.000 RON din data de 25.04.2008 către SC JJJ. (contract de credit nr. x/25.04.2008) face referire la situaţiile financiare ale companiei din datele de 31.12.2005, 31.12.2006 şi 31.10.2007, situaţii financiare întocmite în fals, întrucât aceste situaţii financiare sunt radical diferite de situaţiile financiare ale societăţii publicate de site-ul Ministerului de Finanţe, informaţii care erau disponibile la momentul acordării creditului.

Se constată de asemenea că, în referatul de credit nr. x din data de 03.04.2008, s-a utilizat balanţa aferentă lunii septembrie 2007. În dosarul de credit s-a constatat existenţa a 2 balanţe pentru această lună, total diferite, una dintre balanţe prezentând o situaţie mult îmbunătăţită a firmei, balanţă care a şi fost folosită în analiza creditului.

În plus, în dosare există şi 3 variante de balanţe total diferite şi pentru luna octombrie 2008. De asemenea, şi pentru luna decembrie 2007, se regăsesc două balanţe total diferite.

Constatări asemănătoare sunt făcute pentru toate creditele obţinute de cele trei societăţi comerciale a căror contabilitate a fost ţinută de către inculpata V.

Fiind reaudiată, inculpata V. a recunoscut în totalitate situaţia de fapt reţinută, oferind detalii cu privire la modalitatea de săvârşire a faptelor, cu privire la activitatea altor membri ai grupului şi cu privire la implicarea altor persoane din afară grupului. Printre altele, inculpata a precizat: "Doresc să arăt că pentru obţinerea creditelor bancare, A. şi ceilalţi au fost sprijiniţi de angajaţi ai instituţiilor bancare.

Spun acest lucru pentru că am fost de faţă la unele discuţii purtate de către inculpaţi, am cunoscut personal o parte din angajaţii instituţiilor bancare implicaţi la care am fost condusă de către A..(...)

Arăt că A. este persoana care îmi spunea că are nevoie de bilanţuri şi balanţe de o anumită valoare pentru obţinerea unei anumite sume de bani de la bancă.

Pentru toate societăţile la care am ţinut contabilitatea, doar A. venea şi-mi explica exact cum trebuie să arate hârtiile.

Cu toate acestea, şi ceilalţi inculpaţi, respectiv D., O. şi ceilalţi cunoşteau aceste aspecte.

Motivul pentru care A. se implica în toate societăţile era că acesta se ocupa de relaţiile cu băncile şi îşi crease persoane apropiate care îl ajutau din interiorul instituţiilor bancare.

Pe la jumătatea anului 2007, A. a venit şi m-a luat cu el la NNN. Unirea, spunându-mi că nu am întocmit bine documentele necesare obţinerii unui credit şi că trebuie să vorbim cu un angajat al băncii. (...)

Aceasta [XXXX.] mi-a spus exact cum să întocmesc bugetul, ce sume, ce valori să trec pentru ca cererea de creditare să fie aprobată.(...)

Arăt că ulterior, am mai fost la NNN. Unirea, tot împreună cu A., de încă două trei ori, de fiecare dată fiind condusă acolo pentru a mi se spune cum să întocmesc documentele financiare.

Tot în interesul acestor credite, l-am cunoscut şi pe numitul SSSSSS. - angajat al NNN. Sucursala Unirea, care mă suna deseori cerându-mi să întocmesc diferite adrese de răspuns către bancă.

Mi-am dat seama că şi numitul SSSSSS. era implicat întrucât acesta insista ca în aceste adrese să scriu lucruri care nu erau adevărate iar el, în calitate de ofiţer de credite şi angajat al băncii, ştia acest lucru.

Precizez că l-am cunoscut într-o singură ocazie şi pe WWWW. - director la NNN. Unirea. Îmi amintesc că împreună cu A. am mers într-un birou al NNN. Sucursala Unirea în care se aflau numiţii WWWW. şi XXXX.. Aceştia l-au întrebat de ce nu a respectat destinaţia creditului acordat anterior. A. le-a recunoscut că nu a respectat destinaţia creditului, spunând că a cumpărat terenuri.

Deşi acesta a recunoscut nerespectarea clauzelor contractuale, două săptămâni mai târziu, lui A. i s-a mai aprobat tot de către NNN. Unirea obţinerea unui alt credit.(...)

Ştiu că A. a fost sprijinit şi de directoarea de la GGGG. Călăraşi. Motivul pentru care la dosarele de creditare de la GGGG. Călăraşi se află mai multe bilanţuri şi balanţe diferite pentru aceeaşi perioadă este faptul că angajaţii GGGG. îmi tot cereau să le modific pentru că nu le ieşea socoteala în vederea aprobării creditului.(...)

Precizez că AAAA. am predat-o lui A. şi D. pentru că aceştia aveau nevoie de firme pentru a face rulaj pe societăţi, în vederea creşterii cifrei de afaceri."

Implicarea inculpatei V. în activitatea de obţinere a creditelor bancare este confirmată şi de către coinculpaţi.

Inculpatul D. arată: " În aceeaşi perioadă [2005 - 2006] a început să lucreze pentru A. şi contabila V. care l-a ajutat la dosarele de credit."

10. W. a sprijinit grupul infracţional organizat condus de către A.. Din probele administrate la dosar a rezultat faptul că aceasta, în calitate de contabil oficial şi neoficial, a sprijinit grupul infracţional organizat condus de către A., fiind cooptată în grupare de către inculpatul B.. Aceasta a fost contabila societăţilor SC DDDD. SRL, SC OOO. SRL, SC ZZZ. SRL, în care calitate, inculpata a întocmit evidenţe contabile pentru aceste societăţi şi alte documente financiare, prezentând situaţii financiare plăsmuite necesare obţinerii creditărilor. Totodată, inculpata W. a întocmit în fals şi alte documente necesare pentru obţinerea de credite pe societate şi pe persoană fizică (adeverinţe de venit, fişe fiscale, fluturaşe de salariu, contracte de muncă etc.).

După întreruperea legăturilor dintre grupare şi contabila V., inculpata W. preia şi contabilităţile societăţilor SC JJJ., SC EEEE. SRL, SC BBBB. SRL şi SC AAAA.

De asemenea, inculpata W. întocmeşte situaţii financiare fictive, în scopul obţinerii de credite bancare şi pentru celelalte societăţi folosite de grupare (SC RRR., SC FFFF. SRL etc) în activitatea de obţinere a creditelor bancare.

După întocmirea documentelor, aceasta le transmite de cele mai multe ori pe mail sau prin intermediul inculpatului B., situaţii care apoi sunt semnate cu nume fictive de contabili.

Această situaţie de fapt rezultă din declaraţiile coinculpaţilor, din interceptările convorbirilor telefonice şi din percheziţiile informatice.

Fiind audiată, inculpata nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, arătând că toate documentele întocmite de către ea au fost redactate pe baza informaţiilor financiare primite de la ceilalţi inculpaţi, fără să cunoască împrejurarea că acestea nu sunt reale şi fără să cunoască activitatea desfăşurată de aceştia.

Declaraţia sa este infirmată de întregul material probator al cauzei, respectiv declaraţiile coinculpaţilor, documentele aflate la dosarele de credit, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice.

Din studierea actelor aflate la dosarul cauzei, rezultă că inculpata a întocmit balanţe şi bilanţuri fictive pentru societăţile a căror contabilitate o ţinea (DDDD. SRL, SC OOO. SRL, SC ZZZ. SRL), situaţii financiare semnate de către aceasta, plăsmuite pentru a se adapta valorii fiecărui credit în parte, constatându-se diferenţe între aceste situaţii depuse la diferite instituţii de credit şi financiare. În afară societăţilor pentru care aceasta ţinea contabilitatea în mod oficial, inculpata W. a întocmit şi documente contabile (bilanţuri şi balanţe) şi pentru celelalte societăţi pe care s-au obţinut credite bancare, documente care erau ulterior semnate şi ştampilate în fals, pe numele unor contabili care nu existau (BBBBBBB., CCCCCCC. şi DDDDDDD.), şi alte documente necesare pentru dosarele de creditare.

Susţinerea inculpatei W. - că nu ar fi întocmit şi fluturaşe de salariu pentru obţinerea unor credite pe persoană fizică, este contrazisă şi de interceptările convorbirilor telefonice. Astfel, pe data de 03.03.2012, aceasta discută cu inculpatul B. tocmai cu privire la acest aspect:

W.: - " Alo?

B.: - Sărut mâna doamnă (neinteligibil)!

W.: - Bună ziua!

B.: - A (...) Doamnă!

W.: - Da!

B.: - Haideţi că (...) (Râde) M-am întâlnit cu doamna asta de-aicea de la BBBBB. asta (...) Şi. ..După ăla, după asta, a dat telefoane (...) Zice: Dom'ne, mi-a zis şefu că decât 15 milioane! Şi p-ormă am mai mai vorbit: Haideţi doamnă că am şi io pă cineva, că am şi io nevoie dă nişte bani, dă nişte aia (...) Şi zice: Hai că mai încercăm cu, cu unu! Zice (...) Hai să mai încercăm cu unu! Acuma s-a dus, să aprobe ăla şi (...) (Neinteligibil) Să, să-mi faceţi şi pentru (...) Aaaa (...) Pentru DDDDD. şi pentru (neinteligibil) din astea! Spuneţi (...) Aaaa (...) Fluturaşii! Pentru ultima lună! Cum aţi făcut la, la toată!

W.: - Dar (...) Aaaa (...) Deci DDDDD. asta era tot pe D. (neinteligibil)?

B.: - (Râde) Toţi trei sunt pă D. (neinteligibil)! Şi V. ăla, şi DDDDD.!

W.: - Da?

B.: - Da!

W.: - Şi să le fac şi lor pentru decembrie, da?

B.: - Nu. ianuarie!

W.: - Aaaa (...) ianuarie! Cum am făcut pentru.

B.: - Da, da.

W.: - Da, da. Şi vine ea înapoi sau cum?!?

B.: - A zis că vine pă la (...) Patru! Patru şi ceva înapoi! Şi o să vină (neinteligibil) să le iau io!

W.: - Bine, bine. Hai!

B.: - Unde (...) Când să vin? Vin peste o jumată de oră aşa?!?

W.: - Păi io mă uit acuma să văd io unde sunt (neinteligibil) şi.

B.: - Hai! Bine! Atunci vin la dumnea'stră! Da! (Oftează)"

Din discuţiile telefonice ale inculpatei W. rezultă că aceasta era la curent cu cererile de credit, cu activitatea inculpatului B., ajutându-l pe acesta sub toate aspectele. Astfel, în discuţia purtată între cei doi în data de 05.03.2012, inculpatul B. îl sună pe fiul inculpatei W. - numitul III. pentru a cere nişte date ale unei societăţi (EEEEEEE.) pe care solicitase nişte credite bancare. La telefon răspunde inc. W. care îi cere inculpatului să o sune pe ea pentru informaţii. Inculpata îi dă informaţiile cerute (şi nu invers cum susţine inculpata) -cifra de afaceri a firmei şi CUI-ul şi îl întreabă pe inculpat despre stadiul cererilor depuse. Din discuţii rezultă că inculpatul B. a declarat-o la bancă pe W. ca fiind un client al firmei sale şi o învaţă ce să spună în momentul în care va fi contactată:

W.: - " Alo?

B.: - Sărut mâna doamnă!

W.: - Bună ziua!

B.: - Aaaa (...) Vreau să îmi daţi şi mie nişte, nişte date, că m-a sunat doamna WWWWW.!

W.: - Aşa! Şi de ce nu m-aţi sunat pe mine?

B.: - Păi (...) Pffff (...) Îl sunasem pă III., că poate ştia el din aşa.

W.: - Da!

B.: - Da ce să zic (...) Acuma dac-aţi răspuns, dac-aţi răspuns dumneavoastră e mai bine! Deci (...) Aaaa (...) Cifra de afaceri pe, pe 2010(...) Cifra de afaceri pe 2011(...) Şi CUIU! Da la EEEEEEE.!

W.: - Aţi vorbit cu faţa aia?

B.: - Cu care din ele?! Cu care din ele?!?

W.: - Cu aia, cu care vă întâlneaţi, aaaa, vineri atunci! Sau când era (...) Duminecă, sâmbătă (...) Nici nu mai ştiu!

B.: - Aşa! Păi rămăsese (...) A! Cu. ..Deci mâine! Mâine trebuie să-i dau io telefon să vă recomand pă dumneavoastră! Să va dau (...) O să vă dau număru dumneavoastră dă telefon (...) Va sun io să vă spun cum şi ce fel! Da?!?

W.: - Mhm!

B.: - Da! Şi vă sun io şi o să fiţi sunaţi dă la ei! Da tre' să sun io la ei, să vă recomand ca client! Că un nou client! Înţelegeţi? Că io sunt vechi acuma!

W.: - (Râde)

B.: - Da?!? (Râde) Şi, şi vă dau număru dumnea'stră dă telefon şi ei o să zică: Dom'ne, domnu cutare, aţi vorbit dumneavoastră cu el şi vreţi să faceţi şi (neinteligibil)! Da dom'ne! Io am înţeles că a luat, şi e bine, şi (neinteligibil), şi am nevoie! (Neinteligibil) Da?!? Ştiţi dumnea'stră cum să spune! Nu vă învăţ io! Da?!? Şi p-ormă va trimete ei un din ăsta la dumnea'stră acasă!

W.: - Mhm!

B..: - Va spune ce şi cum!

W.: - Păi nu vine tot tipa aia?!?

B.: - Nu ştiu dacă vine aia sau vine altcineva! Nu ştiu! Depinde acuma de agentu de care aparţine! Da?!?

W.: - Mhm!

B.: - Da. .. Mie mi-a dat un număr dă telefon unde să sun, să poa' să facă ei programarea asta!

W.: - Mhm.

B.: - Mda. Oricum vorbim!

W.: - Io acuma (...) Io acuma calculez şi de-aia.

B.: - Da, da, da!

W.: - Adică umblu în (...) Aaa (...) Astea!

B.: - Da.

W.: - Notaţi?!

B.: - Da!

W.: - Aaa, deci 21, 524, 700.

B.: - 21, 500.

W.: - 24, 700.

B.: - Da. .

W.: - Şi la 2011(...) 26, 308, aaaa, 200!

B.: - Ok.

W.: - Aşa în linii mari! Da!

B.: - Da, da. Şi CUIU?!

W.: - Aaaa (...) Imediat! (...)

B.: - Da. .

W.: - 91.

B.: - Da. .

W.: - 91, (...)!

B.: - (...), 91, (...)?

W.: - Da! Da!

B.: - Da. Bine doamnă! Mersi mult! Haideţi (...) Aaa (...) Că dacă e, vă sun io să vă spun ce şi cum! Da? Cu treaba asta (...) Da?!

W.: - Da, da! Da!

B.: - III. e la dumnea'stră?!?

W.: - Da! E până la baie! Da!

B.: - A! E la baie (...) Ok!

W.: - Da! Păi de-aia am răspuns io!

B.: - Mhm, mhm! Mhm.

W.: - Mda.

B.: - Bine! Când vine de la baie, îi spuneţi dumnea'stră să mă sune, că, aaaa, (neinteligibil), rămăsese să vorbească şi el să facă, şi să vedem ce (...) Să nu le încurcăm! Acuma dacă asta văd io că m-a sunat şi nu mi-a cerut astea.

(Oftează adânc) Mda!

W.: - Păi e tipa care tre' să se ducă să vorbească cu (...) ăla?!?

B.: - Da, da, da! Da!

W.: - Păi (...) Aaaa.

B.: - (Râde) A vorbit şi el?!?

W.: - Cred că nu mai trebuie (...) Cred că nu mai trebuie!

B.: - A?

W.: - Că deja (...) Da, da!

B.: - A vorbit şi ea?!?

W.: - Mh. ..(Ezită) A vorbit prietenu.

B.: - Ştiu c-a vorbit! Mi-a zis asta! Da. .. A stabilit o întâlnire?!?

W.: - Păi nu, a vorbit (...) Aaaa (...) (Ezită) Da. .. Sunt (...) Nu ştiu dacă au stabilit întâlnire, dar nu mai e cazu să mai vorbească (...) Aaaa (...) Şi doamna! Că prea presăm acum (...) Adică a vorbit asta, a rămas să se întâlnească, să aşa.

B.: - (Neinteligibil)

W.: - Şi nu e cazu să mai să ducă (...) Şi..

B.: - Acuma (neinteligibil) pe-asta! Ce dreacu fac?!?

W.: - Cum?!?

B.: - Să n-o supărăm p-asta acuma!

W.: - Păi de ce s-o supărăm?!?

B.: - Păi io ştiu?!? (Râde) Dac-a apucat şi-a vorbit şi-a făcut ceva???

W.: - (Neinteligibil)

B.: - Hai vedem! Staţi un pic! Staţi să văd ce zice el! Staţi să-i dau astea! Să vedem ce mai zice ea.

W.: - Bine.

B.: - Da. Bine! Pa, pa! "

Din discuţiile telefonice rezultă că inculpata W. ţinea şi numerele de telefon ale evaluatorilor. Astfel, în data de 06.03.2012 inculpaţii B. şi D. discută despre efectuarea unor rapoarte de evaluare:

B.: - " Alo?

D.: - B.!

B.: - Da!

D.: - M-a sunat ăla (...) FFFFFFF. ăla dă la NNN.!

B.: - Aha!

D.: - Să-i spun dac-au ieşit, aaaa, rapoartele de evaluare! Şi zic: Lăsaţi-mă să vă sun într-un sfert dă oră! Nu ştiu ce să-i zic!

B.: - Nu mă! Ajungi la contabilă mă, c-am plecat până la spital cu L.. Cu mă-sa!

D.: - A!

B.: - Da. (Neinteligibil)

D.: - Păi şi când ajungi mă? Ce p..a mea îi zic?!? Baga-mi-aş p..a în ele să-mi bag!

B.: - M-a (...) Ajung tocmai diseară ajung! Când mă întorc de-acolo, mă duc diseară pân' la ea să iau numerele alea de telefon să vedem cu cine vorbim!

D.: - Da. Ăla n-avea număru meu dă, număru ăsta dă telefon. N-avea dă unde să-l aibă! Cre' că i l-a dat domnu' A.! "

(...)

Din discuţiile telefonice purtate de către inculpata W. şi inculpata P. rezultă fără dubiu că inculpata W. cunoştea natura activităţilor desfăşurate de către membrii grupului şi aceasta o învaţă pe inculpata P. cum să completeze documentele cerute de bancă, astfel încât să nu existe probleme. Luăm spre exemplificare discuţia purtată de cele două în data de 13.03.2012:

"W.: - Alo!

P.: - Alo, doamnă, bună ziua (...) aaa, suntem presaţi în legătură cu extrasele alea, ce modificări trebuie să fac?

W.: - Da (...) Doar (...) doar la decembrie trebuie modificat soldu' şi pornind de aicea se modifică aaa (...) peste tot (...)

P.: - Păi da, la decembrie să ştiţi că,(...) luna aia chiar nu am cum s-o modific (...) e singura pe care am (...) am dat-o de ieri.

W.: - Păi şi atunci nu mai avem ce să mai facem.

P.: - Deci aia e singura care am dat-o ieri (...)

W.: - Da, eu d-aia am întrebat dacă s-a dat ceva (...)

P.: - Mhm (...)

W.: - Pentru că la decembrie este soldu este mai mare decât soldu din balanţă, că restul sunt mai mici şi ieşim foarte bine, adică, nu e nici o problemă, mai sunt şi în alte conturi (...)

P.: - Da (...)

W.: - Dar ăla e mai mare decât cel din balanţă (...) dacă o să mă întrebe şi io (...) nu e diferenţă foarte foarte mare (...) io aveam douăsute şi ceva de mii, şi-acolo sunt trei sute şi ceva de mii (...) aaa (...) dacă o să ne pună întrebări, o să vedem, o să zicem că am avut pe un alt cont un sold (...) ştiu eu ce o să-i răspund (...)

P.: - Am înţeles (...)

W.: - Un sold în minus şi aşa (...)

P.: - Da, da, da!

W.: - Deci asta era.

P.: - Asta era, da, eehh vedeţi e singura def (...) aia că (...) decembrie am dat-o de (...), o dădusem de ieri (...)

W.: - Mhm, mhm (...)

P.: - (Tuşeşte) (...) Da, da!

W.: - Da' de ce cer iei chestiile astea?

P.: - Aaa, doamnă, deci pân' la ei n-am mai întâlnit aşa ceva, ne cer extrasele, de ce?.

W.: - Da (...)

P.: - Asta e, da (...) şi ne-am zăpăcit, am înnebunit ieri de cap (...)

W.: - Păi îmi închipui.

P.: - Şi v-am înnebunit şi pe dumneavoastră şi tot aşa (...)

W.: - Îmi închipui câtă muncă a fost acolo (...) Da (...) să dea Dumnezeu să fie bine (...) deci asta era singura (...)

P.: - Singura problemă.

W.: - Problema (...) dacă o să întrebe şi aşa (...)

P.: - Da.

W.: - Asta o să spunem, că pe un alt cont cu care mai lucrăm noi sau ştiu io (...) a apărut un sold cu minus (...)

P.: - Cu minus (...) cu aşa (...)

W.: - Cu ştiu aşa, Cu debitori, nu ştiu ce

P.: - Mhm, mhm (...)

W.: - Şi s-a compensat, da?

P.: - Da, doamnă, da, da

W.: - Da?

P.: - Am înţeles, bine doamnă, bine, mulţumim, la revedere! "

De asemenea, în data de 12.09.2012, inculpata P. o sună pe inculpata W. căreia îi cere să se ducă la ea cu două firme să i le "lucreze":

W.: - " Alo?

P.: - Alo? Bună ziua doamnă! P. sunt. Îmi cer scuze că vă deranjez!

W.: - Bună ziua! (Murmurând) Bună ziua.

P.: - Doamnă vroiam, aaaa, să vă rog, aaaa, ceva (...) Dacă mă puteţi primi şi pe mine să stăm un pic de vorbă (...) Am şi io două firme (...) Am înţeles că s-a venit cu ele la dumneavoastră (...) V-aţi uitat un pic pe ele (...) Şi să stăm un pic de vorbă!

W.: - Da! M-am uitat ce era atunci pe.

P.: - Mhm.

W.: - În momentu ăla pe, Finanţe!

P.: - Mhm, mhm!

W.: - Da.

P.: - Da! Deci pot să vin la dumneavoastră?

W.: - Io ştiu ce să mai zic măi doamnă? Mh?!

P.: - Da. .

W.: - (Se adresează unui domn probabil) Deci P. are două firme (...) (Adresându-se P.) Vorbesc cu III.!

P.: - Da, da!

W.: - P. are două firme noi (...) Şi vrea să vină (...) De ce? Să ne uitam la ele sau să le lucrăm?!

P.: - Să le lucraţi doamnă! Vă daţi seama că (...) Să le lucraţi!

W.: - Mh?

P.: - Deci îmi trebuie balanţa la a şasea, bilanţu şi ultima balanţă. Cu banii (...) Aaaaa (...) Cash!

W.: - Da!

P.: - Adică ce ne spuneţi că ne costa să-mi terminaţi lucrarea, vi-i şi aduc doamna! Că să nu mai avem.

W.: - Bine! (...)

W.: - Sunt acasă! Da! Da! (...)

P.: - Bine. Mulţumesc! La revedere! "

Relevantă cu privire la activitatea inculpatei W. este şi declaraţia inculpatului A.:

"Cu privire la activitatea inc. W. arăt faptul că am cunoscut-o pe aceasta prin intermediul inc. B.. Ştiu că aceasta s-a ocupat de cosmetizarea societăţilor comerciale.

Precizez că inc. V. nu se pricepea la întocmirea documentaţiei necesare obţinerii de credite bancare, acestea durau foarte mult, motiv pentru care, la ideea inc. B. am renunţat la serviciile acesteia, şi am început să lucrăm exclusiv cu inc. W.. (...)

Arăt că de relaţia cu inc. W. se ocupa personal inc. B. care îi spunea acesteia cum să întocmească documentele, adică să apară o rată a profitului de 5% - 6% pe an şi o cifră de afaceri începând de la 150 miliarde până la 500 miliarde.

În ultima perioadă, după ce m-am certat cu inc. B., de relaţia cu inc. W. se ocupa inc. P. care îi spunea cum să arate documentele, care la rândul ei ştia aceste aspecte de la mine.

Toate documentele financiare, respectiv bilanţuri, balanţe, bugete, etc. care nu sunt semnate de contabil, sunt întocmite de inc. W., ca de altfel şi celelalte documente unde apar nişte persoane fictive: BBBBBBB., CCCCCCC. şi DDDDDDD.."

Inculpata P. a arătat cu privire la implicarea inculpatei W.: " eu ţineam legătura cu W., despre care am aflat ulterior că fusese contabila lui B., în sensul că aceasta, în urma solicitărilor şi lămuririlor date de către mine, întocmea contabilitatea şi mi-o trimitea prin e-mail sau îmi explica telefonic şi o întocmeam eu. Partea de contabilitate necesară pentru bănci, adică formularele de solicitare a creditelor a fost întocmită şi de către mine cu sprijinul lui W., iar contabilitatea efectivă, adică balanţa şi bilanţuri erau întocmite de către W., trimise prin e-mail către mine, apoi după ce erau printate le înmânam lui A. sau B. care, ulterior mi le aduceau semnate şi ştampilate de diverşi experţi contabili ale căror nume nu le cunoşteam."

IV. Palierul de protecţie al grupului infracţional organizat este reprezentat de inculpatul X., organ de poliţie judiciară cu gradul de comisar şef, ocupând funcţia de şef birou în cadrul Biroului de Investigare a Fraudelor, Poliţia municipiului Olteniţa.

Inculpatul X. este prieten apropiat cu inculpatul A. şi reprezintă latura de protecţie a grupului infracţional organizat. Acesta aderă la grupul infracţional organizat şi membrii grupului apelează la ajutorul lui în cele mai diverse ocazii (de la o oprire în trafic de către poliţia rutieră până la solicitarea de a fi prezent în momentul în care se încheie diferite acte cu HHH. în scopul intimidării acestora). La rândul său, şi inculpatul X. apelează la membrii grupului, de la solicitări de bani, solicitări de a i se face "cinste" sau doar de a i se împrumuta un autoturism.

Inculpatul X. cunoaşte activitatea infracţională a grupului organizat, respectiv despre creditele frauduloase obţinute, despre folosirea de înscrisuri falsificate, despre împrumuturile luate de la cămătari şi, în ciuda funcţiei sale nu ia măsuri pentru stoparea fraudelor.

Având în vedere funcţia ocupată de inculpatul X. - conducătorul Biroului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei municipiului Olteniţa, inculpatul A. şi ceilalţi membri ai grupării au tot interesul de a-l câştiga de partea lor. Membrii grupului infracţional organizat i se adresează acestuia cu apelativele de "Şerifule" sau "Şefule".

Prezenţa sa printre membrii grupului infracţional organizat creşte încrederea acestora în şansa de reuşită a "afacerilor" şi îi încurajează în demersurile lor infracţionale prin convingerea că faptele lor antisociale nu vor fi descoperite şi pedepsite conform legii.

Sub oblăduirea inculpatului X. - conducător al Biroului de Investigare a Fraudelor, care avea în responsabilitate tocmai descoperirea şi tragerea la răspundere penală a autorilor infracţiunilor economice, grupul infracţional organizat şi-a desfăşurat activitatea nestingherit de vreo intervenţie nedorită a organelor statului, timp de aproape 6 ani de zile, făcând astfel posibilă acumularea unor prejudicii de zeci de milioane de euro.

Pericolul social al faptei săvârşite de către inculpatul X. este cu atât mai mare cu cât acesta are atribuţii în sensul descoperirii faptelor de înşelăciune, respectiv "iniţiază, organizează şi conduce acţiuni informativ-operative şi de cercetare" pe linia investigării fraudelor, însă acesta este "prieten" cu A. şi cu ceilalţi inculpaţi încă de la începutul activităţii grupului infracţional organizat "specializat" în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune.

Deşi prietenia dintre inculpaţii A. şi X. durează de prin anii 2005, relaţiile dintre aceştia devin mult mai strânse începând cu anul 2011, de aici decurgând relaţii foarte strânse între inculpatul X. şi ceilalţi membri ai grupării. Inculpatul X. îşi asumă şi rolul de mediator al grupului, asigurându-se ca relaţiile dintre membrii grupului infracţional organizat să nu fie tensionate, să nu existe derapaje în activitate, respectul şi autoritatea pe care le generează prin funcţia sa, constituind unelte utile în acest sens.

În anul 2008, când inculpatul A. participă la alegerile locale pentru funcţia de primar al municipiului Olteniţa, X. pozează împreună cu inculpatul A. pe afişele electorale ale acestuia.

Inculpatul X. întreţine relaţii cu inculpaţii A., N., D., B., T., O., discută deseori cu aceştia la telefon, iar ei apelează la inculpat cu diverse probleme.

În vara anului 2012, inculpatul A. şi ceilalţi membri ai grupării îi cer inculpatului X. să se implice mai mult în activitatea grupării, şi de la simpla sprijinire să îşi asume şi rolul de conducător al grupului, propunere pe care acesta o acceptă şi începe să fie nelipsit la întâlnirile grupului.

Creşterea rolului şi locului ocupat de inculpatul X. în ierarhia grupului este de natură să-i nemulţumească pe unii membrii ai grupului, (cum este cazul inculpatului N.) care se tem de faptul că, această schimbare de poziţie va fi însoţită şi de o creştere a beneficiilor obţinute de acesta, în dauna lor, care au "muncit" de atâţia ani de zile pentru a-şi câştiga locul, pe când X. va lua totul "de-a gata".

Extrem de sugestivă în acest sens este convorbirea telefonică purtată în data de 27.08.2012 de către inculpaţii N. şi D.. Cei doi comentează o şedinţă a grupului infracţional organizat ce avusese loc în aceeaşi zi, şi din care rezultă că inculpatul X. şi-a asumat rolul de pumn de fier al grupului:

N.: - Bă ţie ţi-a plăcut discuţia dă astăzi?

D.: - Nu mi-a plăcut! Nu mi-a plăcut cum s-a procedat! Că să procedează dă obicei aşa (...) Şi i-a intrat la domnu' A. în reflex! Asta vrei să spui! Nu?

N.: - Aşa băiatu' meu! (...)

D.: - S-a supărat vezi Doamne (...) S-a supărat şi-a plecat!

N.: - E bine mă! Mă înţelegi? Pumnu' ăla dă fier care spunea el, mă înţelegi? Că vine (...)[X.] Mă înţelegi? În ce să vină (...) Păi dă-mi casa ta dă-te în p..a mea! Mă înţelegi? Şi îmi ţii pumnu' dă fier mă!

D.: - Normal!

N.: - E corect? (...)

N.: - Şi auzi? Când s-a discutat dă bani, mă înţelegi? Zice: Aţi luat? Adică ăsta, X., mă înţelegi, şi cu domnu' O. ştie c-am luat! Păi stai puţin mă băga-mi-aş p..a în mă-ta să-ţi fac socoteala, să vedem la cât am luat io (...) Şi ce are lumea să-mi dea mie!

D.: - Corect!

N.: - Aşa D.

D.: - N (...) Io ştiu toată povestea asta.

N.: - Păi domnu' O. în ce calitate vine şi să bagă?!? Mă înţelegi? Şi stabileşte cu domnu' X. că ei sunt şefi?!?

D.: - Păi bă (...) Nu i-ai zis mă bine că sărăcia nu să scoate cu sărăcia din casă!? (...)

D.: - Am văzut (...) Nu le-am spus la toţi (...) Aia, la toţi oamenii ăia dăştepţi şi dă societate (...) Că tu te-ai simţit (...) Aaa (...) Tu ai (...) D-aia făceai gălăgie şi d-aia (...) Aaa (...) Te adresai lu' domnu' A (...) Că tu i-ai cerut lu' X. bani şi X. i-a dat bani lui! Adică n-a avut încredere în tine să-ţi dea 500 dă mii! Şi i-a dat lui vezi Doamne că-i dă înapoi! Nu asta ai înţeles?!? Asta ai simţit?!?

N.: - Da frăţioru' meu!

D.: - Asta am simţit şi io!

N.: - Păi (...) Cum vrea să facă parteneriat cu mine, mă înţelegi? (Neinteligibil) Unu' cere şi altu' mă înţelegi, îi datorează.

D.: - Păi! Nu-i, nu-i normal aşa!

N.: - (Neinteligibil) Da domnu' frate, mă înţelegi? Care era domnu' frate, trebuia să zică: Băi frati-miu stai niţel aşa (...) Băi, băi, băi (...) Nu face pă nesimţitu'! Ia-ţi pachetu' dă ţigări! Nu?

D.: - Normal! Aşa tre'ia să zică! (...)

N.: - Gata mă! Deci domnu' vino să (neinteligibil), să-ţi mai spun ceva. Nu mă mai interesează să (neinteligibil)! Deci asta a fost ultima dovadă care-a putut să mi-o dea (neinteligibil). Hai să-ţi spun ceva! Io mă leg dă lucruri simple (...) M-ai înţeles?

D.: - Aşa.

N.: - Care pă mine (...) Practic (...) Aaa (...) Mă determină să iau o hotărâre! Deci nu mă interesa absolut nimic! Nici ceartă, nici balamuc, nici, aaa, O., nici (...) Ce să-mi facă mie X. mă (neinteligibil)? Nu i-am spus-o pă faţa astăzi?! (Neinteligibil) Mie îmi sugi p..a mă! Da'(...) Nu i-am zis-o aşa (...) Dacă i-am zis: Păi mie n-ai ce să-mi faci mă băiatule! Păi io am fost corect mă!

D.: - Da! Corect!

N.: - Io am pierdut pă corectitudinea mea! Ce p..a mea să-mi faci tu mie mă înţelegi?!? Aaaa (...) La (neinteligibil). Du-te în p..a mea d-aici! (Spune ceva neinteligibil)

D.: - Păi nu (...) Bă, bă, bă (...) Bă!

N.: - Da.

D.: - Stai (...) Stai puţin aşa! Stai puţin!

N.: - Cum?!?

D.: - Stai că (...) Stai că ăla n-are nicio vina!!! El nu ştie adevărata poveste! El ştie doar dă la el! [n.n. de la A.]

N.: - Alo.

Domnul: - Dă la domn naş!

N.: - Da, da, da!

D.: - Păi nu ştii adevărata poveste N.! Dăgeaba te superi pă X. pentru că nu (...) Aici nu-ţi dau dreptate! Nu ştie povestea ta! Ştie doar povestea lu' naşu'! Lu' domnu' A.!

N.: - Care i-a spus-o el, nu?

D.: - (Ţipând) Care i-a spus-o el! Normal!!!

N.: - Buuun! Că mi-a dat! Nu?!?

D.: - Păi io ştiu ce i-a spus el?!?

N.: - (Neinteligibil) La ce mi-a dat A. şi cu ce mi-a luat!

D.: - Da! Şi-atunci să (...) Cântărească el dacă poate să vină lângă noi sau dacă nu poate! Să fie şefu' nostru!

N.: - Aşa băiatu' meu! Aşa.

D.: - Păi nu e normal aşa?!?

N.: - Aşa.

D.: - Păi noi avem mânca-ţi-aş tu (...) Avem (neinteligibil) în (...) Şi. ..Aaa (...) Şi munca în, înaintea lu', lu' X.! Şi vine el dă gata aşa?!?

N.: - Corect!!! Corect, corect, corect!

D.: - Păi dă-o în p..a mea dă şmecherie! (...)

N.: - Eh! Păi io când l-am auzit pă domnu'(...) (Râzând) Păi tu cu ce p..a mea ai (neinteligibil) mă?!? Cu ideile voastre şi vrei să fii, să fii respectat pă idei?!?

D.: - Nu. .

N.: - Păi îţi dau şi io o idee! Du-te în p..a mea mă! Înţelegi? Nu i-am dat exemplu cu filmu' d-aseară?!? (Neinteligibil)

D.: - Da, da, da! Nu merge! Cu astea, cu astea N. noi suntem prinşi (...) Să ne scoată din (...) X. dacă vine el cu idei (...) Să ne scoată casele (...) Să aşa (...) Şi dup-aia (...) Să vedem şi noi dacă (neinteligibil).

N.: - Bă băiatu' meu un ţigan mie nu poate să-mi facă ordine în viaţă mă băiatu' meu!

D.: - Bă. .. Nu asta vroiam să-ţi spun! Să ne facă (...) Să ne scoată casele (...) Da?

N.: - Da.

D.: - Şi dup-aia vedem şi noi dacă mergem la ăla dăgeaba aşa cu idei şi cu p..a mea! Cum vrea el!

N.: - Da frate! De acord cu tine!

D.: - Da. .. (...)

N.: - Păi io ajunsesem să mai vin înc-o dată cu casa mă?!? Pă ce?!? Pă idei?! (Neinteligibil)

D.: - Aaaa! E (...) A! Stai aşa! Stai puţin aşa!

N.: - Aşa băiatu' meu! la gândeşte-te.

D.: - Înseamnă că (...) Înseamnă că (...) Înseamnă că domnu', domnu' A (...) I-a spus lu' domnu' X. că ai casa scoasă şi că nu vrei s-o mai pui la Bancă!

N.: - Păi n-ai văzut.

D.: - (Neinteligibil)

N.: - Aşa (...) (Neinteligibil)

D.: - Aaaaaa (...) Asta-i altă mâncare dă peşte!

N.: - Aşa. Judecă, judecă! Te rog frumos! (...)

N.: - Şi vine (...) Mi-aduce pumnu' dă fier, mă înţelegi, crezând că mă sperie pă mine cu X.! Mie X. îmi suge p..a mă! (Neinteligibil) Nu i-am spus-o clar că-mi suge p..a?

D.: - Corect! Păi (...) (...)

N.: - Păi să vină cu ceva concret! I-am zis lu' X.: Dă-mi apartamentu' tău (...) Şi domnu' X. ce-a zis (...) Dă-mi 150.000 dă euro, da?

D.: - Da.

N.: - Şi-ţi dau casa! Nu?!

D.: - (Neinteligibil)

N.: - Păi io aşa i-am cerut lu' A., mă înţelegi? Când i-am dat casa?

D.: - Corect, corect!

N.: - Dă-mi 500.000 dă euro cât face casa mea, mă înţelegi? Apartamentu'(...) (Pronunţă o interjecţie neinteligibilă) Că să îţi scot casa (...) Adică să-ţi dau ţie? (...)

N.: - (Neinteligibil) Păi hai să-ţi mai spun ceva! Aaaa (...) Primu' care să joacă cu focu' nu e A., cre' că e X.!

D.: - A?

N.: - Mă nu mă crezi?!

D.: - Nu ştiu! Îl văd cam înţepat aşa, d-aia (...) I-a dat asta grade dă mai sus dă colonel şi dă comisar-şef? (...)

N.: - Aşa (...) Bravo tată! Păi şi-atunci cu ce pretenţii vine, mă înţelegi? Ai văzut că-mi spunea (neinteligibil). Banii voştri (...) Voi aţi făcut, vorbea numa' la plural!

D.: - Da.

N.: - Păi care banii noştri mă? la stai să ne înţelegem (...) Care banii noştri?

D.: - Eh. .. Ăla a prins momentu' că vorbea X (...) Ce i-a spus el, îţi dai seama că (...) Dar.

N.: - Păi bă dacă el.

D.: - Dar (...) L-a montat p-ăla împotriva noastră!

N.: - Auzi? Aşa (...) Dacă el s-a lăudat, că: Am făcut io şi ţi-am dat io (...) Ai văzut că m-a întrebat X.: Ţi-a dat? Daaaa! Nu i-am spus io da?!?

D.: - Da, da, da!

N.: - Păi nu m-a întrebat şi cât mi-a luat.

D.: - Mh. .. Da.

N.: - Să-i spun io lu' X., mă înţelegi, dacă vrea nişte adevăruri, mă înţelegi? Şi să ştii că chiar urmează o întâlnire dă asta (...) Da' nu vreau să fie O. dă faţă (...) Ai înţeles? Şi să-i spună lu' X., mă înţelegi? Băi nea X (...) Ia fii atent aici (...) Dumneata eşti (...) Cre' că (...) Eşti cel mai mare judecător! Bravo dumitale că te-ai implicat! Acuma (...) Dacă tu te-ai implicat, vino încoace, mă înţelegi, că să (...) judeci mă înţelegi, nişte aspecte! Hai să vedem ce mi-a dat fratele şi ce mi-a luat fratele!

D.: - Mhm!

N.: - Corect! Da?

D.: - Ştiu!

N.: - Dacă mie mi-a dat! Eh. .. Păi atuncea (...) Ce-a dat la şmecheri, că trebuia să dea la şmecheri, mă înţelegi, o să-mi dea şi mie frate, că şi io făceam parte din categoria aia!

D.: - Normal!

N.: - Aia! (Neinteligibil) Ai să vedem!

D.: - Mh. .

N.: - Ce mi-a dat mie şi nu mi-a luat (...) Ce le-a dat la aia şi nu le-a luat! Da?

D.: - Mhm. Da frate! Ştiu, ştiu N.! Ştiu durerea ta pentru că sunt şi io în situaţia ta şi.

N.: - A, bine! Bun! Şi-atunci domnu' X. să vedem dacă mai are curaju' să să vaite!

D.: - (Râde) Mda.

N.: - (Neinteligibil)

D.: - Să-l vezi, să-l vezi atunci cum vorbeşte şi ce mai vorbeşte! Dacă mai vorbeşte aşa!

N.: - Păi nu mai e (neinteligibil)? Nu zicea el că (neinteligibil)?

D.: - Păi.

N.: - Mă înţelegi? Că face el ordine şi disciplină.

D.: - N-auzi mă ce zic io? Pumnu' dă fier e când, când nu ştii adevăru'! Când ştii adevăru' nu cre' că mai e pumnu' dă fier!

N.: - Bă băiatule.

D.: - Aşa cred io acuma! (...)

D.: - Haidi să (...) Haidi s-o, s-o, s-o terminăm mâine (...) Dacă vrei neapărat (...) Şi dacă n-o terminăm, ai dreacu să, s-o potolim într-un fel (...) Să ieşim la liman! Că aşa N. nu ieşim!

N.: - Păi.

D.: - Cu d-alde O. şi cu alde X. pă lângă noi, nu ieşim mânca-ţi-aş p..a!

N.: - Nu frate!

D.: - Nu ieşim! Să ştii că nu ieşim!

N.: - Hai să-ţi spun io care-i rezoluţia finală!

D.: - Ih?

N.: - Io am bătut apa şi astăzi în piuă (...) Şi i-am spus că dacă nu lasă orgoliile şi dacă nu (...) Mă orgoliu e sinonimu' prostiei!

D.: - Corect!

N.: - Io astăzi am încercat pă toate fronturile, mă înţelegi, să spun (...) Da' nu ştiu dacă ai observat când i-am spus lu' X. (neinteligibil).

D.: - Ba da!

N.: - Aşa! Mi-a plăcut că s-a implicat X., auzi într-un fel mi-a (neinteligibil). Mi-a plăcut! Problema era alta (...) Deci fratele meu (...) Dacă nu vorbim o dată pentru totdeauna (...) Ca la masă, mă înţelegi? La masa aia ovală, mă înţelegi? Suntem toţi egali! C-avem fiecare dreptu' la opinie! Ai văzut că ţi-am spus (...) Mă dacă (...) Tu ştii un banc (...) Chiar dacă e bun (...) Noi râdem, da? Da' dacă nu-mi dai şi mie dreptu' să spun un banc (...) Chiar dacă nu e bun (...) Înţelegi?

D.: - Înseamnă că.

N.: - (Neinteligibil)

D.: - Înseamnă că nu suntem parteneri! Aşa e! Adevărat!

N.: - Ai auzit discuţia, da?

D.: - Io. .. Tu făceai referire la altcineva! Ştiu la ce vorbeşti!

N.: - Aşa băiatu meu!

D.: - Ştiu!

N.: - Aşa (...) Adică (...) Tu când caşti gura (...) Mă înţelegi? Io trebuie să fiu dă acord cu tine, şi io când casc gura, mă înţelegi, tu mă iei pă mine, mă înţelegi, la (neinteligibil).

D.: - La. .. Per p (...) s!

N.: - Nu.

D.: - Adevărat!

N.: - Nu merge frate! Deci nu e (...) (Neinteligibil) Deci am spus-o (...) Şi o repet încă o dată! N-am fost sluga nimănui (...) Şi nu accept, mă înţelegi, deci de când mă ştiu io! N-am fost frate subaltern! Niciodată! Niciodată! Ştii ce înseamnă niciodată? Niciodată! Deci nici măcar pă vremea lu' Ceaşcă n-am fost subaltern!

D.: - Am înţeles.

N..: - Doar şef! Am fost şefu' meu! Io am comandat (...) Io mi-am făcut (neinteligibil), io am dictat (...) Io am executat (...) Nu ştiu cum să-ţi spun!

D.: - Am înţeles!

N..: - Da' nimenea n-a venit să-mi spună: Fă aia şi cum să fac aia.

D.: - Da.

N.: - Mai puţin (...) Mă înţelegi? (Neinteligibil) Şi ireal, mă înţelegi? Să vină A. şi să-mi spună mie: Tu o faci p-aia, mă înţelegi, şi io să stau. Nu merge frate! (Neinteligibil)

D.: - (Râde)

N.: - Niciodată! Never in the long time! Adică niciodată în timpu' cel mai lung!

D.: - Am înţeles.

N.: - Deocamdată el are o obligaţie vizavi dă mine, vizavi dă tine (...) Mă înţelegi? Şi-aşa mai dăparte!

D.: - (Neinteligibil)

N.: - Nu spun că e slugă.

D.: - (Neinteligibil)

N.: - Nu vreau dăcât un singur lucru!

D.: - Da, să ne.

N.: - (Neinteligibil) Cum?

D.: - Să ne urmărim interesele şi îţi spun io că (...) Io zic înaintea ta la revedere dacă am văzut ce e-al meu.

N.: - Bă. .. Eşti nebun? Ştii ce vorbeşti.

D.: - (Oftează) Ai mă ce dracu!

N.: - Băi dacă io am curaj, mă înţelegi? Să mă iau cu alţii, mă înţelegi? Care ăia (...) Zice el mă înţelegi că (...) Aoleu puterea număru' unu'.

D.: - Mh?

N.: - Păi hai să-ţi mai spun o chestie! Io dacă zic trei cuvinte lu', lu' X., ştii cum zice X.? Nici nu mai vine vrodată p-acolo, nici nu-l mai cunoaşte pă A.! (...)

N.: - Păi stai că n-am înţeles mă! Băi (...) Noi vorbim dă X. dă la Economic? Ce facem? Ce (neinteligibil)? Vino frate! Mă înţelegi? Mă verifică pă mine (...) Da? Eşti un om cu sânge în c (...) e (...) Vino mă verifici! Că dacă io sunt corect şi-ţi dau la m..e, mă înţelegi? Să vedem ce faci în partea aialaltă (...) Pă cine mai aperi?

D.: - Păi da (...) Băi N. io d-abia astăzi am înţeles (...) Care-a fost rolu' lu' X. când au stat ei dă vorba amândoi.

N.: - Aşa.

D.: - Care-a fost rolu' lu' X., care-a stat astăzi dă vorba cu O.! Astăzi cu O., să-l scoată p-ăla din c (...) t (...) Şi data trecută să să bage cu, cu naşu' în c..u' nostru! Asta a fost!

N.: - Bă. .. N-ai fost atent la un lucru (...) Ţi-a scăpat ceva! Deci A. a avut o discuţie în particular, cu domnu' X., mă înţelegi, în care spunea: Zice dom'le, zice nu mai ştiu (...) Deci el mă punea pă mine să-i zic lu' domn' B., că nu mai mă pot dăscurca cu domnu' A., da?

D.: - Da. .

N.: - Dar în schimb el [n.n. A.] i-a spus lu' domnu' X., mă înţelegi, ca el nu să mai poată dăscurca cu noi doi!

D.: - A (...) Ahaaaa!

N.: - Aaaa (...) Oooo (...) Ai înţeles unde era buba?!

D.: - Da.

N.: - Domnu' X. ce-a zis (...) (Neinteligibil) Pumnu' dă fier! Tu ai mâncat! Deci el spunea, din ce-i spusese familia lui! I-am dat lu' ăla, i-am dat lu' ăla, i-am făcut lu' ăla, i-am scos lu' ăla! Da?

D.: - Mhm!

N.: - Şi io astăzi când i-am spus: Dă-mi casa ta (...) Şi îmi dai (...) Io îţi dau 10.000 de euro! Nu! Făcea: Mie îmi dai 150.000 dă euro (...) Io am luat vrodată banii mei?!? Io când i-am pus casa lu' domnu' A., mă înţelegi? Am luat 320.000 dă euro?!? (...)

N.: - Adică mie mi-ai dat un leu, mă înţelegi? Şi tu ai luat (...) Mă înţelegi? 1 la puterea 1000 ori 1000!

D.: - Adevărat!

N.: - Şi zic: Bă nesimţiţilor mă.

D.: - (Râde)

N.: - Alo (...) Nu mai ştim ce mai vorbim?!? Eh să-l vedem (neinteligibil) domnu' X. mă înţelegi? Dacă mai vine în calitate dă pumn dă fier aici! Vizavi dă mine! Cum i-am spus şi lu' O.! Păi tu vii cu sărăcia să-mi dai mie ordine mă?!? A?!? (...)

N.: - (Neinteligibil) Ei, dragul meu acuma mă înţelegi, să vezi ce-o să-i zic io lu' X.! Că să-i atrag atenţia lu' X., mă înţelegi, că are de-a face, mă înţelegi, cu-o persoană (neinteligibil). Ai văzut când îţi spuneam io (...) Mă tot bătea (neinteligibil) cu cerebralu, cu cerebralu, cu cerebralu! Păi băi domnu' X (...) Tu crezi că faci echipă dă fotbal mă înţelegi, cu scor da (...) (Neinteligibil)

D.: - (Râzând) Hmmm.

N.: - Al meu, a lu' D., a lu' A (...) (...)

N.: - Îmi spune mie că el vine pumn dă fier? Unde vine pumn dă fier?

D.: - (Râde)

N.: - Să-mi spună şi mie care-i pumnu' ăla dă fier!

D.: - (Râde) (Râzând) Nu ştiu mă mânca-ţi-aş p..a ta! (Râzând) Nu ştiu care-i pumnu' dă fier! (...)

N.: - Nevastă-mea o doare mâna, nu mai poa' să mai îmi facă l..a.

D.: - Da. .. Şi vine X. pumn dă fier.

N.: - Io am nevoie dă tovarăşi d-ăştia, mă înţelegi, care să-mi facă l..a şi mie, mă înţelegi? (Neinteligibil)

D.: - D-alde pumn dă fier?!?

N.: - D-alde pumn dă fier! Mă înţelegi? D-alde (...) Nea A., mă înţelegi?(...)"

Inculpatul X. este de acord să se implice 100% în activitatea grupului din momentul în care se va pensiona iar, între timp, în timpul concediului din vara anului 2012 vine zilnic la biroul din Olteniţa al inculpatului A.

Mai mult decât atât, inculpatul X. doreşte să obţină împreună cu grupul infracţional organizat credite bancare, fiind de acord cu ipotecarea apartamentului proprietate personală iar membrii grupului infracţional organizat, (prin P. care se ocupa de întocmirea diferitelor înscrisuri) demarează înfiinţarea unei societăţi comerciale pe numele fiului inculpatului X., numitul GGGGGGG.

Documente privind înfiinţarea noii societăţi comerciale - SC HHHHHHH. SRL, sunt găsite în urma percheziţiei domiciliare efectuate la biroul inculpatului A. din Olteniţa, str. x (documente semnate şi ştampilate) dar şi drafturi ale acestor documente în urma percheziţiei informatice efectuate asupra hardurilor calculatoarelor din acelaşi birou.

Astfel, în urma percheziţiei domiciliare au fost ridicate un contract de comodat (nr. x/23.10.2012) încheiat între SC HHHHHHH. SRL reprezentată prin GGGGGGG. şi SC OOOO. SRL (administrată de inculpata P.) având ca obiect asigurarea folosinţei gratuite a unui spaţiu în imobilul situat în Olteniţa, str. x (biroul inculpatului A.).

Tot cu ocazia percheziţiei a mai fost găsită o altă variantă a acestui contract de comodat (nr. x/23.10.2012), semnat de această dată de către IIIIIII. (soacra inculpatului D.) din partea SC HHHHHHH. SRL.

În urma percheziţiei informatice a fost găsit un draft al actului constitutiv al SC HHHHHHH. SRL, în care, în calitate de asociaţi sunt trecuţi GGGGGGG. (fiul inculpatului X.) şi IIIIIII. (soacra inculpatului D.) iar ca sediu social - imobilul situat în Olteniţa, str. x (biroul inculpatului A.). În acelaşi act constitutiv, administratorul societăţii este numit GGGGGGG.

Din notele de filaj efectuate în toamnă anului 2012, rezultă că inculpatul X. îl însoţeşte pe inculpatul A. în momentul în care acesta se deplasează în mun. Bucureşti în scopul activităţilor desfăşurate în interesul grupării.

Între cei doi inculpaţi există discuţii codate, ca, spre exemplu, discuţia purtată de aceştia, în data de de 28.08.2012:

X.: - " Oooo (...) Dom' director ce faci mă?

A.: - Să, să trăiţi! Scuze că n-am văzut (...) Eram în gălăgie! A?

X.: - A? Ce faci mă?

A.: - Uite la capitală!

X.: - La capitală?

A.: - Păi da!

X.: - A (...) Bravo!

A.: - Păi (...) Cum!

X.: - Bravo. Gata!

A.: - Treaba merge înainte! Ce treabă are stânga cu dreapta?

X.: - Mh? Da?

A.: - A (...) Asta e!

X.: - Bine. Gata! Hai!

A.: - Altfel?!

X.: - A.

A..: - Ce? Aveaţi treabă cu mine?!

X.: - Nu, nu. Te-am sunat aşa să văd ce faci!

A.: - Eh nu! Sunt bine! Nu. .

X.: - Mh?

A.: - Normal! Nu ştiţi?!

X.: - Păi! Bine mă!

A.: - Cum m-aţi lăsat aşa am rămas! (Râde)

X.: - Bun!

A.: - Nu m-am sucit! (Râde)

X.: - Gata! Treabă bună!

A.: - Bine şefu'!

X.: - Bine! Pă!

A.: - Să trăiţi! Mulţumim! Doamne ajută! "

La fel şi discuţia din data de 03.08.2012:

X. -"Aha! A (...) nu ţi-a zis nimic JJJJJJJ., nu?

A. - Nu, ce să zică?

X. - A (...) bine, păi mi-a zis că-i bine, nu şi atât!

A. - Da, a (...) bine!

X. - Am înţeles, păi luni vorbim!

A. - A (...) bine! "

Şi în data de 03.10.2012, inculpatul X. îi cere inculpatului A. să se întâlnească, inclusiv cu inculpatul D. pentru a discuta "ceva", telefoanele fiind ascultate:

A.: - "Da, şerifu!

Domnul: - Băi, care e mă, al meu e ascultat şi al tău e ascultat!

A.: - Ce-am făcut?

Domnul: - Păi tu şti cum face, ca la balamuc telefoanele, ţiuie, uruie, până răspunzi!

A.: - Cred că al meu (...)

Domnul: - Eee, şi al meu e ascultat, douăşipatru din douăşipatru (...)

A.: - Aha (...) Am înţeles!

Domnul: - Aţi ajuns?

A.: - Uite acuma, în cinci minute ajung, acum am plecat (...)

Domnul: - Aaa (...) ăsta, D. vine?

A.: - Păi mă duc după el sau trimit pe cineva să-l ia, sau (...)

Domnul: - Hai că trimitem, că vreau să discutăm ceva (...)

A.: - Da, da!

Domnul: - Bine"

Cu privire la X., inculpatul E. arată că acesta era foarte apropiat de A., venea deseori la biroul lui A., îl sfătuia să nu mai consume băuturi alcoolice şi îl sprijinea când membrii grupului infracţional organizat deveneau prea vocali. "Ştiu că şi N. şi R. erau foarte vocali şi se certau deseori cu A. pe seama caselor ipotecate iar A. apela la X. să vină să îi liniştească şi să le explice că trebuie să aibă răbdare că le va veni şi lor rândul să le fie scoase casele.

Totodată, în momentul în care A. se îmbăta şi îşi pierdea controlul, X. era chemat la birou, de obicei de către D. pentru a vorbi cu el.

Faptul că X. era chemat când erau probleme rezultă şi din convorbirile telefonice.

Spre exemplu, în data de 09.10.2012, inculpatul D. povesteşte la telefon că inculpatul A. s-a îmbătat şi a făcut atmosferă, nemulţumit de faptul că toţi membrii aşteaptă de la el rezolvarea problemelor şi niciun unul nu-l deranjează pe B.:

"Doamna: - Păi şi ăsta s-a speriat din cauză că a trimis aia vorbă.

D.: - Da, că n-avem bani, că n-avem.

Doamna: - Şi X. ce facă cu (neinteligibil)

D.: - Să ducea la antrenament, s-a dus să-l ducă E. şi s-a întoarce cu fi-su d-acolo!

Doamna: - Aha! Credeam că s-a întâmplat cine ştie ceva mai rău decât ce-mi spui tu!

D.: - Nu, nu, nu, urla p-acolo şi (...) circ şi panaramă!

Doamna: - Păi da, da' urla da (neinteligibil)

D.: - Nu, da nebun aşa, da, " (neinteligibil) că ce fac io cu ăştia, cum fac (...)? " şi a venit şi X. acolo (...)

Doamna: - Bine mă, no (...) aşa este până la urma, ce să mai?.

D.: - Are dreptate şi el în prostia lui.

Doamna: - Păi are drep...are (...) păi are dreptate în sensu' că îl terorizează ăia, asta e ideea! "

Inculpatul X. este solicitat şi de către A. în momentul în care ceilalţi membri ai grupului devin vocali, cum a fost cazul pe data de 03.10.2012, când A. îl sună pe X. şi cheamă la birou pentru a-l linişti pe inculpatul N.:

A.: - 112, sunt A., vă rog frumos, am o problemă la, (...), dacă nu vă supăraţi!

X.: - Ooo, ce-aţi făcut mă?

A.: - Uite cu domnu' N., cu fratele meu, am o problemă, care, e contradictorie şi nu pot să mă înţeleg!

X.: - Stai acolo, că sunt la stadion, să (...) la antrenament, după ce termin!

A.: - Hai lasă-l dracu' dă stadion, vino încoace, mă înţelegi? Că nu mă mai înţeleg, asta e! Da?

X.: - Mă înţelegi?

A.: - Nu, vă rog io frumos, fără înţeles! Da?

X.: - Nu, hai că vin.

A.: - Deci vă rog frumos (...)

X.: - Staţi acolo, stai acolo, aşteaptă (...) aşteaptă-mă acolo (...)

Şi în data de 12.04.2012, după ce inculpatul A. poartă discuţii contradictorii cu inculpatul R., îl cheamă pe inculpatul X., aspect ce rezultă şi din convorbirea inculpatului A. cu inculpatul C. din data de 13.04.2013:

A.: - "C-am avut, am avut meci cu (...) un tâlhar!

C.: - Mi-a zis!

A.: - Cine? R.? (...)

A.: - Ieri (...) Am avut meci cu el băga-mi-aş p..a în morţii lui dă (...) A, a făcut şi N. un gest frumos! Înţelegi? Că mi-a luat telefonu din mână (...) Şi când l-a luat N (...) S-a potolit!

C.: - Mh?

A.: - Da! Da m-a făcut dă mi-am băut creierii din mine dreacu! Asta e! Ce să mai (...) Ideea e că io i-am spus lui (...) Bă aştept ceva (...) M-ai înţeles? Nu s-a legat (...) Dă-te-n p...a mea d-aicea! M-ai înţeles? Dacă îmi iese şi mie ceva d-acolo (...) Vă chem pă toată lumea, m-ai înţeles? Băi frate (...) Uite am luat un leu (...) Asta e! Îl împărţim şi dă-l în p..a mea! Asta e! (...)

C.: - I-am zis că te-a jignit pă telefon, că (...)

A.: - Păi mi-a zis că vine să-mi dea o palmă, m-ai înţeles? L-a făcut pă N. dă a făcut pază toată noaptea! Ai înţeles? Iar io (neinteligibil) am făcut (neinteligibil) pă la 9, azi-noapte, m-ai înţeles? Beat! Nu i-am trimis lu'ăsta un mesaj că e R. la mine (...) A luat-o pân'tot oraşu şi-ăsta dă nebun! Da! Eh! Asta e! Acuma (...) Ce să mai! A făcut-o (...) Tu ştii cum le fac io! N-a fost evenimente, nu spart capete, nu spart scrumiere, nu nimic (...) Băutură şi (...) la somn! La 11 noaptea (...) Eram.

C.: - E stresu prea puternic şi nu e bună nici băutura asta!

A.: - Păi n-am avut încotro! Din cauza lui am băut să ştii! Deci din cauza lui (...) Deci tu când m-ai sunat pă mine, dăja (...) Io eram beat! Şi nu că băusem mult! Da mă îmbătase ăsta! M-ai înţeles? Dă nervii mei (...) Am făcut şi nişte gesturi, am luat-o (...) L-am chemat pă X., p..a mea (...) Îţi dai seama! Adică io îl aşteptam! Ce să mai!

C.: - Mh?

A.: - Pă tine nici pân' cap nu mi-a trecut, înţelegi, să te deranjez, că atâta mai trebuia să te chem şi pă tine! (...)"

În cursul anului 2011, în urma presiunilor exercitate de inculpaţii R., II., C. şi N. asupra inculpatului A., de a le scoate primilor casele de sub ipotecă, A. cu B., cu cunoştinţa inculpaţilor C. şi N., hotărăsc întocmirea unor adrese false, "emise" de NNN. şi adresate Oficiilor de Cadastru de la locul de domiciliu al inculpaţilor R., II., C. şi N., prin care să se aducă la cunoştinţa Oficiilor de Cadastru faptul că creditele pentru care au fost ipotecate imobilele au fost achitate, cu solicitarea de a se dispune radierea ipotecilor.

Astfel, inculpatul A. i-a solicitat inculpatei P. să redacteze aceste 4 adrese folosind ca model, adrese reale având acelaşi obiect provenind de la NNN. Sucursala Unirea. Aceste adrese false se deosebesc faţă de cele reale prin faptul că ştampila de ieşire din instituţie este aplicată în partea dreaptă sus în cazul adreselor falsificate faţă de stânga sus în cazul adreselor reale.

Semnăturile celor doi angajaţi ai NNN. - XXXX. şi WWWW. sunt executate prin imitaţie liberă de către inculpatul A.. (cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la biroul inculpatului A. au fost ridicate suporturi de hârtie pe care inculpatul A. a exersat imitarea acestor semnături).

Cele patru adrese false au fost depuse pentru imobilele inculpaţilor R., II., C. şi N., fără ca inculpaţii R. şi II. să cunoască împrejurarea că acestea sunt false şi, în continuare, imobilele lor sunt ipotecate.

Situaţia de fapt expusă mai sus este confirmată de toţi inculpaţii mai sus menţionaţi.

Cu toate că aceste adrese au fost depuse la Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ipotecile fiind astfel radiate, inculpaţii au primit în continuare somaţii de plată de la bănci. Astfel, inculpaţii R. şi II. au realizat că respectivele adrese au fost false iar inculpatul R. a început să îl ameninţe pe inculpatul A. că îl va reclama la poliţie.

În acel moment, A. a luat legătura cu X. căruia i-a expus problema, pentru a primi sfaturi. Nici de această dată, în ciuda funcţiei sale, X. nu a sesizat săvârşirea faptelor de natură penală.

Cu privire la acest aspect, inculpatul D. a arătat: "Ştiu că A. a vrut să-i arate lui X. adeverinţele false de la bancă prin care se arăta că au fost achitate creditele pentru a se scoate casele de sub ipotecă. Atunci, N. l-a sfătuit pe A. să nu-i arate hârtiile că nu este bine să fie la mâna lui X.. Până la urmă, A. i-a spus lui X. că a folosit un document fals pentru a radia ipoteca de pe casa lui N.. Atunci, X. a venit la o întâlnire la care am participat eu, A., N. şi O., ocazie cu care X. i-a cerut lui N. să fie calm, să nu mai facă scandal şi să aibă răbdare că A. îi va scoate casa de la bancă până la urmă."

Din probele administrate la dosar, a rezultat faptul că inculpatul X. primea sume de bani de la A. când avea nevoie.

Astfel, la data de 14.07.2012, inculpatul X. i-a solicitat inculpatului A., suma de 1000 de RON pentru a merge la o nuntă. Întrucât inculpatul nu avea această sumă de bani, i-a cerut inculpatului E. care nu avea nici el suma de bani necesară, după care l-a contactat pe martorul KKKKKKK.. După primirea sumei de bani de la martor, A. îl trimite pe E. acasă la X. pentru a-i înmâna suma de bani.

Discuţiile telefonice purtate cu privire la această problemă, au fost următoarele:

În data de 14.07.2012, oră 13:22:39, inculpatul A. îl sună pe inculpatul E. şi discută următoarele:

"A. - Băi E.! I-a promis lu' şerifu', înţelegi lu' domnu' X., i-am promis că îi dau ceva! Are o nuntă diseară! Mă bazez pă tine? Poţi să faci rost dă undeva dă vreo zece beţe!

E. - Aaa, n-am!

A. - Cum dracu' fac mă?! Că dau dă ruşine! M-a sunat dă trei ori dă azi dă dimineaţă şi.

E. - Te cred, da' n-am! D-abia am făcut rost dă patru milioane ieri şi am scos actele!

A. - Am înţeles! Bine, taică! Hai! "

În aceeaşi zi, la oră 13:24:04, inculpatul A. îl sună pe martorul KKKKKKK.:

KKKKKKK. - la zi, vecinu'!

A. - Să trăieşti, patroane! Ce faci?

KKKKKKK. - Uite p-acăsică!

A. - Aaa! Mă am o obligaţie la un şerif d-ăsta mare, să plece la o nuntă şi a căzut pă mine nagara acuma! Zece beţe găsesc pă undeva, într-o oră două?

KKKKKKK. - Păi! Io aş avea ceva, da'.

A. - Da'?!

KKKKKKK. - Trebuie (...) Astea îmi trebuie mai repede, că îi am ca să-i dau!

A. - Băi nene! Să nu dau dă ruşine! Dacă vi-ncoace, îţi explic cum e treaba! Înţelegi?!

KKKKKKK. - Îhî! Îhî!

A. - Adică, să-ţi fie şi ţie bine! Nu?!

KKKKKKK. - Da! Hai că, hai c-o face! Da!

A. - Hai! Sunt acasă! Da?!

KKKKKKK. - Bine! Bine! Pă! Să trăieşti!

Imediat, (la oră 13:25.22) inculpatul A. îl sună pe X. să-i spună că a rezolvat:

A..: " - (Râzând) Aaaa (...) Am fost la peşte! Da. Aaa (...) Păi 10 kilograme am! Atât!

X.: - Bine.

A.: - La sfârşitu' ăsta (...) Atâta am putut să prind!

X.: - Bine!

A.: - Aaa (...) Cum fac? Trimit pă cineva?!? Pă T.?

X.: - Trimete-l pă JJJJJJJ.! Da!

A.: - Da?

X.: - Da!

A.: - Sunteţi acasă?

X.: - Sunt acasă. Da. (...)

A.: - Să trăiţi! Cu respect! Să trăiţi! "

Ulterior, A. îl sună din nou pe E. căruia îi spune că a făcut rost de bani de la KKKKKKK. şi îl cheamă să-i dea banii să îi ducă inculpatului X.

Situaţia de fapt descrisă mai sus este confirmată şi de E. şi KKKKKKK.

Astfel, E. precizează că în anul 2012, A. i-a dat suma de 1.000 de RON, pe care, la rândul său i-a înmânat-o lui X.. Inculpatul E. arată că a aflat de la A. că inculpatul X. nu avea bani pentru a merge la o nuntă. De asemenea, inculpatul E. a arătat că au existat ocazii în care X. l-a însoţit pe A. în mun. Bucureşti.

Din convorbirile telefonice purtate de către inculpatul A. a rezultat că au mai existat şi alte ocazii în care A. i-a dat bani inculpatului X. pentru a participa la nunţi.

Astfel, într-o discuţie purtată în data de 03.04.2012 între inculpaţii A. şi R., aceştia vorbesc despre banii împrumutaţi de la cămătari şi despre sumele cheltuite la nunta fiicei inculpatului B.. Inculpatul A. îi spune inculpatului R. că le-a dat inculpaţilor D., O. şi X. câte 50 sau 100 de milioane (RON vechi) precum şi câte 10 galbeni (monezi de aur) pentru a da dar la masă:

(...)

R.: - Şi p-urmă a ajuns în 2009 sute de miliarde la ţigani.

A.: - Nu. .

R.: - (...) şi te-a băgat şi pe tine!

A.: - (...) din 4 miliarde juma'te io am plătit 20 pentru curu' lui! (...)

A.: - Deci (...) ca să facem pă naşu' s-a împrumutat (...) ne-am împrumutat un miliard juma'te! M-ai înţeles? Noi am primit (...) io 100 dă milioane, D. 100 dă milioane (...) iii, care a mai fost? O. 100 dă milioane (...) sau 50 dă milioane, nu mai ştiu! I-am dat lu' X. bani! Care i-am mai avut io p-acolo (...) M-ai înţeles? Le-am dat bani să dea acolo! M-ai înţeles? În plus de asta cadou' nostru a fost 50 de galbeni pe care B. i-a scos la 12 noaptea când s-a dat daru'! M-ai înţeles? Sau mă rog.

R.: - Câte 10, câte 10! Da, da!

A.: - Aia care s-a dat că ai fost acolo sau nu ştiu dacă ai fost acolo! Aşa!

R.: - Ba da! Câte 10, 10! Atuncia.

A.: - Aşa! Da zicea: 1 galben, 2 galbeni, nu ştiu ce (...) Da?

R.: - Aşa!

A.: - Aşa tăticule! Deci s-a dat 50 de galbeni (...) M-ai înţeles? Care el i-a aruncat pă jos lu' cuscră-să! M-ai înţeles? Da. .. a chemat-o dă i-a adunat după jos! Înţelegi? Că nu venea aia să.

R.: - Ăştia a fost dar de masă, nu zestre! De la prieteni!

A.: - Nu ştiu ce-a fost asta! Înţelegi?

R.: - Dar de masă!

A.: - Da vezi doamne că i-a lăsat acolo (...) M-ai înţeles? 50 de galbeni în casa la, la aia, la.

(...)

Inculpatul O. precizează că inculpatul X. a fost la nunta fiicei inculpatului B.. O. mai arată că la acea nuntă, au mai fost inculpaţii A., C. şi D.

În data de 09.10.2012, după ce inculpatul A. a consumat băuturi alcoolice şi după mai multe zile în care avusese discuţii contradictorii cu inculpatul B. se hotărăşte să se deplaseze în Dobreni, jud. Giurgiu, la domiciliul inculpatului B. spunând apropiaţilor săi (inculpaţilor X. şi D.) că se duce să-l omoare pe B.

Inculpatul A. începe încă de dimineaţă să consume băuturi alcoolice, până în jurul orelor 19:00 când, băut, se urcă singur la volan şi se deplasează până în com. Dobreni.

În dimineaţa acelei zile, în jurul orelor 11:00 (10.56.20) este sunat de inculpatul X. căruia îi spune despre planul lui de a-l omorî pe B.:

A.: - Da şerifu, să trăieşti!

X.: - Ooo, ce faci domnu' director?

A.: - Beau o bere, dumneavoastră?

X.: - Unde bei bere, mă?

A.: - În gură!

X.: - Unde eşti mă?

A.: - Unde sunt? Sunt în (...) birou.

X.: - Eşti la (...) la birou?

A.: - La birou şerifu', da!

X.: - Păi cu ce ai ajuns?

A.: - Păi m-a adus nevasta mea, şi e şi (neinteligibil) că astăzi vreau să fac una mare, vreau să mă duc la puşcărie (...)

X.: - Ce să faci, mă?

A.: - Să mă duc la puşcărie!

X.: - De ce, mă?

A.: - Uite m-am hotărât să îi iau căpăţâna lu' B., că e o promisiune mai veche, a mea (...)

X.: - Ascultă (...) stai mă că vin acuma, uite sunt la filatura (...)"

Cei doi inculpaţi se întâlnesc la biroul lui A., ocazie cu care X. îl convinge să îl cheme pe B. la Olteniţa, să nu se ducă A. acolo, considerând că altfel, A. s-ar umili în faţa inculpatului B.

Cei doi se despart, iar la oră 18:06.00 X. îl sună din nou pe A., purtând următoarea conversaţie:

A.: - Da şerif!

X.: - Ce faci domnu' director?

A.: - Uite, p-acăsică!

X.: - Bravo, a venit mă ăia?

A.: - Poftim?

X.: - Ăia au venit?

A.: - N-au venit, mă duc io la ei!

X.: - Păi d (...) păi de ce? Cum să te duci tu la ei?

A.: - Mă duc la ei, dă-i în morţii lor

X.: - Păi noi ce dracu'(...) stai mă, noi ce-am vorbit mă, cum să te duci tu la ei?

A.: - Băi şerifule, ce dracu', io sunt papagal?

X.: - Păi ei sunt papagali! (...)

A.: - Vino la mine şi plecăm că şi aşa n-am şofer, înţelegi? Mergem pân' la ei, dă-i în morţii lor (...)

X.: - Nu mergem nicăieri omule! Că, dacă te duci acolo, înseamnă că eşti sclavu' lor!

A.: - Sunt sclav?

X.: - Păi, dacă te duci tu la ei, înseamnă că eşti sclavu' lor şi că ai nevoie de ei, m-ai înţeles? Dacă vrei să vin până la tine, io uite vin, că nu mă deranjează, (...)

A.: - Dacă pot să închid un ochi până nu mă, până nu mă liniştesc cu treaba asta, zău! Deci tu eşti viaţa mea (...)

X.: - Băi.. Deci tu nu, tu nu pleci nicăieri, îţi spun io!

A.: - Nu, nu plec, nu plec, na!

X.: - Deci îţi spun io, dacă vrei să bem un pahar de vin cu mine, "mai avem mă la rece un pah (...) o sticlă de vin?" (...)

X.: - Deci nu pleci nicăieri.

A.: - Nici că (...) promit!

X.: - (...) Că mă supăr!

A.: - Promit, gata!

X.: - Bine!

A.: - Sărut-mâna!

X.: - Bine! "

Din nou, o oră mai târziu (la oră 19:00.21) A. este sunat de X., ocazie cu care cel din urmă află că A. este în drum către Dobreni:

X.: - Ce faci mă?

A.: - Uite pă la DOBRENI!

X.: - Unde?

A.: - Pă la DOBRENI!

X.: - Ce dracu' faci mă la DOBRENI?

A.: - Uite, m-am dus să dau şi io noroc cu fratele meu, aşa zis fratele meu (...)

X.: - Păi ce dracu' mă, una vorbim, alta ne înţelegem?!

A.: - Şerifule, mă cheamă soarta, asta e!

X.: - Eee, da?

A.: - Nu trebuie să vă faceţi consolari, nu fac prostii, mă duc pân' la el acolo, înţelegi?

X.: - Băi IIII., nu te duce (...)

A.: - (neinteligibil)

X.: - IIII. nu te duce mă, întoarce-te mă acasă, mă!

A.: - Nu mă întorc! (...)"

Cinci minute mai târziu (la oră 19:05.11) reiau conversaţia, X. cerându-i inculpatului A. să se întoarcă acasă, amintindu-i că este băut şi că are antecedente penale:

A.: - Da, şerifu!

X.: - Pă unde ai ajuns, mă?

A.: - Păi sunt aproape da bulangiu [B.], ăsta!

X.: - Băi (...)

A.: - De ce?

X.: - Tu gândeşte-te că, ai consumat ceva!

A.: - Nu, şerifu!

X.: - Gând (...) gândeşte-te că ai ceva în spate! [n.n. antecedente penale pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice]

A.: - Am o rugăm (...) (...)

X.: - Băi omule, ăsta nu te respectă dacă ţi-a promis că vine la tine şi n-a venit! (...)

X.: - Ăla trebuia să vină la tine, mă băiatule!

A.: - (Neinteligibil)

X.: - Ăla trebuia să vină la tine şi nu vezi că te (...) te, te, te, te incită să te duci acolo să te prindă între ei, ce dracu' îţi trebuie mai mult?

A.: - Nu e problemă, gata, ok, gata, hai, am înţeles cum e treaba!

X.: - Vino măi omule acasă şi nu te duce la ei!

A.: - M-am întors, gata, hai!

X.: - Bine!

A.: - Gata!

X.: - Mă suni când ajungi acasă!

A.: - Cu respect, să trăiţi, nu, direct la mata vin, hai! "

În final, inculpatul A. ajunge la domiciliul inculpatului B. şi după ce discută cu acesta, revine în municipiul Olteniţa unde se duce direct la X. pentru a-i povesti cele petrecute. Acolo vine şi inculpatul D. şi toţi trei beau până la dimineaţă.

Despre incidentul cu "tentativa" inculpatului A. de a-l omorî pe B. povestesc inculpaţii A., D., P., E. şi martora VVVVVV.

Astfel, inculpatul D. a declarat: "În toamnă anului 2012, după ce s-a îmbătat într-o seară, A. s-a hotărât să plece în com. Dobreni la domiciliul lui B. pentru a-l omorî. A. m-a sunat să-şi ia rămas bun de la mine spunându-mi că se duce să-l omoare pe B.. Atunci eu l-am sunat pe X. şi i-am spus de intenţia lui A. şi l-am rugat pe X. să vorbească cu A. să-l convingă să renunţe la idee. M-am gândit că singurul care ar putea să-l convingă pe A. să renunţe la idee ar fi X. pentru că A. avea o părere foarte bună despre X.. Ştiu că A. a ajuns acasă la B., dar nu a fost violent. A. m-a sunat mai târziu să-mi spună să ne întâlnim acasă la X.. Ne-am întâlnit într-adevăr acolo, ocazie cu care A. ne-a povestit că a ajuns acasă la B. şi i-a cerut acestuia un cuţit. B. a refuzat să-i dea un cuţit şi s-a întors acasă. Precizez că A. nu era prea coerent pentru că era foarte beat."

Inculpatul A. a arătat: "Pe la sfârşitul lunii octombrie 2012, într-o seară m-am hotărât să merg acasă la inculpatul B. pentru a stă de vorbă cu el.

În drum către inculpatul B. am fost sunat de X. şi am vorbit cu acesta, dar nu mai reţin conţinutul conversaţiei.

Când m-am întors în Olteniţa, l-am sunat pe D. şi ne-am întâlnit acasă la X., la un şpriţ."

Cu privire la acest incident, inculpata P. arată: "A. se îmbătase într-o seară şi ameninţa că se duce să-l omoare pe B.

Eu am aflat acest lucru de la soţia lui, VVVVVV.. Ştiu că, auzind acest lucru, D. l-a sunat pe X. să îl roage să vorbească cu A. pentru a-l determina să renunţe la idee."

De fiecare dată când membrii grupării infracţionale au probleme legale, apelează la ajutorul inculpatului X.. Astfel, din probatorii a rezultat faptul că au apelat la inculpatul X., inculpaţii A., O., N., D. şi T., cu cele mai diverse probleme, urmând ca în continuare să expunem o parte din acestea.

În toamnă anului 2006, inculpatul O. a început o colaborare în domeniul agricol cu martorul LLLLLLL., împreună cu care a înfiinţat o fermă în com. Ciocârlia, jud. Ialomiţa (în apropiere de loc. Urziceni). Colaborarea a durat până în anul 2011, între cei doi intervenind mai multe motive de disensiune.

Inculpatul O. arată că în luna decembrie l-a somat pe martorul LLLLLLL. să-i restituie utilajele lăsate în custodie şi să elibereze sediul firmei. În lunile aprilie-mai 2012, s-a deplasat la ferma din com. Ciocârlia unde a constatat lipsa mai multor utilaje.

La începutul lunii august 2012, inculpatul O. s-a deplasat din nou la ferma din com. Ciocârlia, ocazie cu care a avut loc un incident între inculpatul O. şi martorul LLLLLLL., în urma căruia, inculpatul O. a formulat plângere penală pentru ameninţare şi distrugere.

Pentru rezolvarea acestei situaţii, inculpatul O. a apelat la ajutorul inculpatului A. care, la rândul său, l-a contactat pe inculpatul X.

În urma acestor demersuri, inculpatul O. a formulat plângere penală împotriva martorului LLLLLLL. pentru săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă, dosar instrumentat de către comisarul şef de poliţie X.

Inculpatul X. s-a deplasat în două rânduri în com. Ciocârlia, jud. Ialomiţa, în cursul lunii august 2012, împreună cu inculpatul O., cu maşina inculpatului A., într-una dintre ocazii, cei doi fiind însoţiţi şi de către inculpatul A., martorul LLLLLLL. afirmând că inculpatul A. s-a prezentat în calitate de avocat al lui O.

Inculpatul O. prezintă implicarea inculpatului X. nuanţat, fără a-l implica foarte mult pe acesta din urmă, nerecunoscând că a participat împreună cu X. la mai multe şedinţe ale grupului. Printre altele, O. a precizat: "Eu personal am interacţionat cu X. în momentul în care am început să am probleme cu fostul meu asociat LLLLLLL.. (...)

În luna iulie 2012, am formulat plângere penală pentru gestiune frauduloasă la Poliţia municipiului Olteniţa împotriva lui LLLLLLL., dosar de instrumentarea căruia s-a ocupat X.

În luna august 2012, m-am deplasat împreună cu X. şi cu A. în com. Ciocârlia, jud. Ialomiţa pentru a încerca recuperarea utilajelor pe cale amiabilă.(...)

Revin şi arăt că m-am deplasat împreună cu X. de două ori în com. Ciocârlia, în luna august 2012, doar a doua oară fiind însoţiţi şi de A..(...)

Pentru că nu mai aveam maşină, am apelat la A. să-mi dea maşină pentru a ne deplasa în com. Ciocârlia."

D. declară că a participat la şedinţa la care au participat A., X. şi O.: "Cu privire la O., la această întâlnire, printre altele ştiu că acesta a cerut să îl ajute cu firma sa de la Urziceni. Acesta avea probleme cu asociatul lui, asociatul său lovindu-i autoturismul cu un utilaj agricol. A. şi X. au mers în câteva ocazii cu acesta la Urziceni. Nu cunosc mai multe amănunte cu privire la această problemă."

Inculpatul A. îl acoperă şi în această problemă pe inculpatul X.. Arată că nu cunoaşte amănunte cu privire la acest aspect dar confirmă că s-a deplasat împreună cu inculpaţii O. şi X. în com. Ciocârlia, jud. Ialomiţa, la rugămintea inculpatului O.. Ajunşi acolo, inculpaţii O. şi X. au efectuat diferite activităţi de anchetă despre care nu poate da amănunte pentru că el a aşteptat în autoturism.

Martorul LLLLLLL. a declarat că a închiriat de la inculpatul O. un spaţiu în loc. Ciocârlia, până când, în luna decembrie 2011, inculpatul i-a trimis o notificare de reziliere a contractului. În primăvara anului 2012, a fost sunat de fratele său care i-a spus că la sediul societăţii a venit inculpatul O. însoţit de un poliţist pe nume X. care a făcut fotografii şi care a afirmat că îl va cita pe martor la sediul poliţiei.

Acesta a mai declarat: "În ziua în care am fost citat, m-am prezentat la sediul Poliţiei mun. Olteniţa, dar d-l X. a refuzat să discute cu mine motivând că am întârziat o oră peste oră citării şi că mă va cita la o altă dată."

Ulterior, X. a revenit în jud. Ialomiţa împreună cu O. care de asemenea era însoţit de o persoană pe nume A. care s-a recomandat ca fiind avocatul lui O.

Martorul LLLLLLL. susţine că utilajele de care a fost acuzat că le-ar fi vândut, ar fi fost, în fapt, înstrăinate de către O.

Martorul mai arată că a depus şi el plângere penală la Poliţia mun. Olteniţa împotriva lui O., ataşând documente prin care a dovedit că bunurile în cauză fuseseră vândute de O. şi soţia acestuia. "Cu această ocazie, X. mi-a spus că va înregistra plângerea mea şi că îmi va comunica numărul dosarului şi soluţia, totodată recomandându-mi să-mi retrag plângerea penală înaintată la Pol. Or. Urziceni, dacă doresc să-mi fie soluţionată grabnic cea înaintată către el.

Din acel moment, am mai luat legătura o singură dată cu X., respectiv în luna martie a.c., ocazie cu care acesta mi-a adus la cunoştinţă faptul că plângerea mea a fost clasată încă din luna noiembrie 2012, cu soluţie de neîncepere a urmăririi penale faţă de O. şi că, dacă mai am alte solicitări sau nelămuriri să mă adresez Gărzii Financiare sau Parchetului."

Dosarul ce a avut ca obiect plângerea formulată de O. a fost înregistrat sub nr. x/2012 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa, iar, după acţiunea ce a avut loc în prezenta cauză (din data de 01.11.2012), inculpatul X. a înaintat Dosarul nr. x/2012 cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de LLLLLLL. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere cu motivarea că plângerea nu a fost formulată în termenul de 2 luni de zile prevăzut de lege. (deşi plângerea penală formulată a fost formulată pentru gestiune frauduloasă)

Despre problema "legală" a inculpatului O., discută telefonic, tangenţial, inculpaţii D. şi N., în data de 27.08.2012:

D.: - "Care-a fost rolu' lu' X., care-a stat astăzi dă vorba cu O.! Astăzi cu O., să-l scoată p-ăla din c (...) t (...) Şi data trecută să să bage cu, cu naşu' în c..u' nostru! Asta a fost! (...)

N.: - (Neinteligibil) Păi tu ai impresia că ăla a fost prost când i-a lovit maşina?!? Ăla s-a dus (...) Mă înţelegi? (Neinteligibil) Gândeşte-te la un singur lucru! Proprietatea a fost a lu' ăla! Dă unde p...a mea a avut fermă ăla, O. mă înţelegi, la (...) ARMĂŞEŞTI!

D.: - Păi îţi spun io cum! Că. .. Ce. .. Cum a fost mă cu O.!

N.: - Aşa!

D.: - S-a dus cu (...) Aaaa (...) Două, cinşpe tone dă îngrăşăminte.

N.: - Da. .

D.: - Ăla n-a putut să i le plătească (...) Şi a zis (...) Haidi mă vino şi tu încoace cu alde 10 la sută, 15 la sută!

N.: - Aşa!

D.: - Înţelegi? Şi încet, încet l-a câştigat! O. cu ăla! Şi-a făcut jumate-jumate! Şi-acuma nu-i mai convine! Că ăla vrea să-şi ia partea lui, că asta a vândut-o (neinteligibil), nu i-a spus lu' ăla!

N.: - Aşa!

D.: - O.! Ai înţeles?!?

N.: - Da!

D.: - Şi d-aia a început ăla să facă ca trenu! Să. .. A spart maşini, a rupt maşini, a (...) Îl dă în judecată pentru tractor (...) E acuzat de furt.

N.: - Nu ţi se pare normal mă înţelegi ca ăla să-şi ceară drepturile lui?

D.: - Normal!

N.: - Aşa!

D.: - Da. .

N.: - Cine e vinovat?!? O. sau ăla?

D.: - O.! O.-i vinovat! Cine dracu să fie vinovat?!? (...)

N.: - (Neinteligibil) Băi (neinteligibil) (...) Băi nu sunt prost (...) Ţine minte! Kramer contra Kramer! Deci A. s-a băgat pentru O., io mă bag pentru adversaru' lui."

Şi inculpatul T. arată că a apelat la X. în momentul în care a avut probleme cu restituirea unei sume de bani: "Prin anii 2009 - 2010, la solicitarea fratelui meu T., i-am dat împrumut numitului MMMMMMM. suma de 40.000 RON din cei 70.000 RON luaţi de mine de la NNNNNNN., cu promisiunea că îi voi primi înapoi într-o săptămână.

Întrucât timp de 2 - 3 ani, MMMMMMM. mi-a dat doar aprox. 2.000 euro, sătul să insist să-mi restituie banii mei, m-am prezentat la Poliţia municipiului Olteniţa, la numitul X. căruia i-am spus de problema mea. X. l-a chemat pe MMMMMMM. iar acesta din urmă şi-a luat angajamentul verbal în faţa d-lui X. că-mi va restitui suma de bani datorată."

Inculpatul D. a declarat că în vara anului 2012, când inculpatul C. a fost arestat pentru ultraj şi ultraj contra bunelor moravuri, inculpatul A. a stat toată ziua la poliţie cu X. pentru a afla ce se va întâmpla cu C.: "Cu privire la încăierarea la care a participat în calitate de autor inculpatul C., arăt următoarele: În vara anului 2012, C. a venit la birou la Olteniţa şi i-a spus lui A. că vrea să stea de vorbă cu OOOOOOO. pentru că acesta din urmă i-a stricat nişte treburi la Giurgiu. A. l-a sunat pe N. şi i-a cerut numărul lui OOOOOOO.

C. l-a chemat la faţa locului şi pe A. şi pe N.. Ştiu că A. a luat cu el şi puşca, lucru care s-a aflat. Ştiu că i-a fost ridicată puşca şi că A. a fost ajutat cu privire la acest aspect şi de X., dar nu ştiu amănunte cu privire la acest aspect. Ştiu însă faptul că A. a stat cu X. toată ziua la poliţie, pentru a vedea ce se întâmplă cu C.."

În data de 31.08.2012 inculpatul A. îl sună pe inculpatul X. pe care îl roagă să vorbească cu un angajat al poliţiei rutiere care îl oprise în trafic. Inculpatul X. îi spune să-i ia numărul de telefon şi să nu mai vorbească la telefon:

A.: - A (...) Să trăiţi! Uite o rugăminte mare (...) Aaa (...) M-a oprit în trafic domnu' comandant PPPPPPP. dacă vă spune ceva (...) Şi m-a rugat să (...) Că m-a întrebat dacă cunosc pe cineva! Şi m-a rugat dacă vreţi să vorbiţi cu dumnealui sau dacă aveţi număru' să-l sunaţi!

X.: - Păi n-am număru' lui! (...)

X.: - Să mă sune mă!

A.: - Nu poate, nu poate!

X.: - Nu poate.

A.: - Nu poate! Am cam depăşit pă linie continuă şi e (neinteligibil).

X.: - Iei număru'(...) Nu mai vorbi! Alo?

A.: - Aaaa (...) Aha, aha!

X.: - Ia-i mă număru' dă telefon!

A.: - Da?

X.: - (Neinteligibil)

A.: - Am înţeles. Da, da! Da, da! "

În data de 15.11.2012 şi inculpatul D. apelează la ajutorul inculpatului X. pentru o problemă:

X.: - Da D.!

D.: - Să trăiţi!

X.: - Salut!

D.: - Ce faceţi?

X.: - Uite sunt pe la CĂLĂRAŞI la o şedinţă!

D.: - Am înţeles! Io eram pă la Po, pă la Poliţia p-aici şi mă gândeam că vă găsesc la birou!

X.: - Îhî!

D.: - Am fost de am dat o declaraţie cu, în legătură cu un leasing şi.

X.: - Cu ce?

D.: - În legătură cu nişte remorcile alea (...) Remorcile alea care le-am luat cu QQQQQQQ. atunci când.

X.: - Aha! Aha!

D.: - (...) am fost de-am vorbit cu el! Da! Şi nu ştiu cum să facem să le recuperăm de la SINTEŞTI!

X.: - Să? Asta e!

D.: - Să le recuperăm de la.

X.: - Aha! Aha! Aha!

D.: - Da!

X.: - Păi hai că vorbim după (...) diseară, mâine!

D.: - Bine atunci! Bine! Bine! Să trăieşti!

Şi inculpatul N. îl solicită într-o problemă "legală", aspect ce rezultă dintr-o discuţie purtată în data de 01.10.2012 de cei doi inculpaţi:

X.: - " la zi, mă, ce ai rezolvat cu avocatu'?

N.: - L-am rezolvat, dă-l în morţii lui!

X.: - Cum?

N.: - S-a rezolvat!

X.: - Aaa, păi ce, ai luat tu de-acolo ceva sau cum?

N.: - Nu, am făcut şi io o şparlă mică, m-ai înţeles, aşa!?

X.: - Aşa (...)

N.: - Şi ăla o dădea dă (...) dă aia, "dom'le că mi-e teamă (...)" Mă rog, am văzut io, mă înţelegi, ceva acolo, m-ai înţeles, da' vin la serviciu io acuma, mă înţelegi, şi vorbim acolo.

X.: - Aaa, păi hai că am venit şi io să beau o cafea aici la băieţii ăştia (...)

N.: - Să-mi facă şi mie una că vin şi io repede!

X.: - Păi io nu pot să dau comanda bă, că, (rade)

N.: - Aaa (...)

X.: - Ce p..a mea, am început io să dau comanda aicea? Să facă (neinteligibil) ce zici, fata asta e secretara mea?

N.: - Aaa (...)

X.: - Te-aşteptăm pă tine să dai că tu eşti boss-u boss-ilor! Tu faci afaceri, tu faci pielea gâştii (...)"

În discuţia purtată în data de 06.10.2012, cu inculpatul B., inculpatul X. îi spune acestuia despre locul ocupat de el în grupare ("Io sunt tacsu'(...) nu el [n.n. A.] e tata! ") şi îi cere să vină la el cu bani pentru că "nu pot să trec strada", inculpatul B. replicându-i că sunt vremuri grele şi sărăcie:

B.: - Alo!

X.: - Ce faci băi B., bă!

B.: - Să trăiţi şefu, uite p-acasă, mă pregătesc să merg la frate-miu la spital, domnu' şef!

X.: - Aha, ai bă', nu ţi-e ruşine şi ţie un pic aşa?

B.: - Da ce?

X.: - Vii la stadion şi nu vrei să vorbeşti cu mine, fugi?

B.: - Păi nu v-am văzut, îmi cer scuze!

X.: - Păi cum (...) cine se ocupa de echipa aia mă, mama mare, tata mare, nu io mă ocup dă echipa aia?!

B.: - Nu v-am văzut şi nu mi-a zis nici A. că sunteţi acolo!

X.: - Asta, asta (...) B., asta merit io?

B.: - Nu, nu, nu, nu! Pentru dumneavoastră (...)

X.: - Nu!?

B.: - Tot respectu'(...)

X.: - Da' ce, da' ce merit io? Că uite, zilele astea astea aşa, am aflat şi io cam ce şi cum!? Ce merit io?

B.: - Păi tot respectu' şi tot (...)

X.: - Aaa, cu respectu' nu trăim.

B.: - Eee, trăim când avem şi respect (Neinteligibil)

X.: - Nu.

B.: - Cum să nu!

X.: - Nu mai, cu respectu' nu (...) degeaba avem respect dacă n-avem aer, mă!

B.: - Ştiu că pă lângă respect mai trebuie şi altceva, da' să ne pregătim, să fim pregătiţi!

X.: - Serios?

B.: - Da!

X.: - Vreau să văd (...)

B.: - Păi (...)

X.: - Deci vreau să văd!

B.: - Nici nu se pune pr (...) problema!

X.: - Dacă mai vii în OLTENIŢA asta nepregătit cu mine nu mai ai ce discuta şi nu mai calci p-aici, fii atent ce spun!

B.: - Bine şefu', de ce? Se pune (...) se pune o barieră, nu?

X.: - Nu, o pun io, până acuma am fost băiat cumsecade!

B.: - Păi, aţi fost şi o să fiţi! Da!

X.: - Deci fii atent, vreau să mă întâlnesc cu tine între patru ochi, să-ţi spun io nişte chestii, că nu pot, că telefonu' meu e urmărit tot timpul, şi dacă dracu' spun ceva, aaa (...) ăştia crede că fac nu ştiu ce afaceri (...)

B.: - Mda!

X.: - Că acum ascultă, deja a pi (...) pir (...) binganit ăla (...) şi mă înregistrează înţelegi? Zice că fac afaceri, barem în p...a mă-sii n-am făcut şi io vreo afacere cu tine!

B.: - Aşa e! Păi da (...)

X.: - Da?

B.: - Băi, da (...)

X.: - Deci când vii în OLT (...) când vii în OLTENIŢA, dacă vii, te rog frumos, primu' pân' la A., mă cauţi pă mine!

B.: - Da şefu'!

X.: - Io sunt tacsu'(...) nu el e tata!

B.: - Bine, domnu' gata (...) ce să (...)

X.: - Trebuia să te prezinţi (...) trebuia să te prezinţi la părinte mă, şi după aceea la fiu!

B.: - Gata, aşa este, aşa este!

X.: - Aşa este?! Păi, da' ce dracu' am io dreptate tot timpul, nu mai la vorbe, şi în altă parte nu mai sunt băgat în seamă (...)

B.: - Băi, şefule io ieri eram supărat rău, crede-mă

X.: - Aha, păi io nu sunt supărat şi io? Io nu sunt supărat că nu pot să trec strada, că mă doare picioru' stâng?

B.: - Ştiu, ştiu!

X.: - Păi, dacă, vezi (...) mai rău dacă şti!

B.: - Ştiu, a început toată lumea să se vaite, să se îmbolnăvească

X.: - Păi (...) păi vezi (...)

B.: - Că e timpurile astea grele (...)

X.: - Păi vezi B.? Păi vezi?

B.: - Da, da!

X.: - Io tot timpul am fost cu picioru' stâng fracturat!

B.: - Da, da' uite că nu se mai repară ale dracu' picioare, sunt rupte amândouă!

X.: - Păi la voi s-a reparat în timp, da' la mine deloc!

B.: - Aaa.

X.: - Niciodată! Că dau (...)

B.: - Când au (...)

X.: - (Neinteligibil) tre' să fac operaţie la picioru' drept!

B.: - Păi, d-aia că (...) Ideea e când a fost (...)

X.: - Că am ligamentele încrucişate rupte!

B.: - Ideea e când a fost picioarele reparate şi mergea, n-am ştiut cum să mergem cu ele, pe ce drum (...)

X.: - Da, păi da, că eraţi (...) io nu eram p-aici, eram plecat pă la spital, mă opera ăia, dă colon, dă cutare, dă nu ştiu ce (...) (...)

Fiind audiaţi cu privire la implicarea în activitate a inculpatului X., membrii grupului infracţional organizat s-au arătat rezervaţi a declara cu privire la acest aspect, însă toţi au afirmat faptul că inculpatul a cunoscut activitatea infracţională a grupării şi că, în ultimul an acesta s-a implicat în sensul de a avea grijă să nu existe fricţiuni între membri sau derapaje în comportamentul liderului A.

Inculpatul D. a arătat:

"În cunosc pe X., acesta fiind prieten bun cu A., încă de prin anii 2005 - 2006. A. apela la X. când avea diferite probleme. (...)

Precizez că X. cunoştea activitatea desfăşurată de A. şi ceilalţi, adică ştia de credite, de cămătari şi multe alte aspecte.(...)

Tot cu această ocazie, N. i-a cerut lui X., să-şi pună apartamentul pentru obţinerea unui credit, X. spunându-i că este de acord dacă primeşte în schimb 150.000 euro.

Pentru că A. în ultimul timp era mai mult beat, i-am cerut lui X. să vină lângă noi ca să aibă grijă de A. şi de activitate. Acesta a fost de acord şi a răspuns că în curând se va pensiona dar până atunci va veni la birou în concedii, lucru care s-a şi întâmplat. În concediul pe care şi l-a luat în august- septembrie 2012, acesta a venit în fiecare zi la biroul din str. x, participând la mai multe întâlniri.

În ultimul timp, X. a venit la birou şi cu fiul lui. Ştiu că dorea să-şi deschidă o firmă pe numele fiului şi îi cerea lui A. sfaturi."

Inculpatul A. a declarat: "Îl cunosc de mai mulţi ani pe X. şi, în ultima perioadă, datorită problemelor pe care le întâmpinam cu HHH., am încercat să-l apropii pe acesta, astfel încât, având în vedere funcţia acestuia, să nu mai fiu deranjat la sediul biroului de alte persoane.

Cu privire la discuţia cu înfiinţarea societăţii comerciale pe numele fiului său, arăt că de fapt nu aveam de gând să-l ajut cu lucrul acesta, ci l-am amăgit pentru a-l apropia şi a-l interesa să stea aproape de mine.

În ultima perioadă de timp, eram stresat de II., de fratele meu N. şi de D., pentru a le scoate casele, de aici declanşându-se numeroase discuţii contradictorii cu aceştia.

Pentru ca discuţiile să nu degenereze, îl chemam pe X., pentru a participa la acestea, având în vedere respectul pe care funcţia sa îl genera, acesta intervenind în discuţii pentru a-i determina pe ceilalţi să discute cu calm.

Subliniez faptul că numitul X. a cunoscut problemele mele cu HHH. precum şi creditele bancare.

Nu pot spune că am fost prieten cu acesta ci l-am folosit în interesul meu. Chiar şi în campania mea electorală am făcut afişe electorale alături de X.. Am fost cu acesta şi la nunta fetei inculpatului B. şi ulterior la botez.

Nu este adevărat că l-aş fi împrumutat cu bani."

Cu privire la X., inculpatul E. arată că acesta era foarte apropiat de A., venea deseori la biroul lui A., îl sfătuia să nu mai consume băuturi alcoolice şi îl sprijinea când membrii grupului infracţional organizat deveneau prea vocali. "Arăt că A. îl respecta pe X. şi, în ultimul timp, asculta numai de acesta, ceilalţi inculpaţi nemaiavând niciun fel de autoritate asupra lui.

Într-o ocazie, l-am chemat eu personal pe X. deoarece A. se îmbătase şi spunea că vrea că plece după B. cu care avea nişte relaţii foarte tensionate atunci. Motivul pentru care l-am chemat pe X. a fost ca să îl determine să nu plece, să nu facă vreo prostie.

Din moment ce ştia de casele ipotecate, X. ştia şi de creditele bancare."

Şi inculpata P. subliniază aceleaşi aspecte: "Inculpatul A. se cunoştea de mult timp cu X., relaţiile dintre aceştia devenind mai apropiate în ultimul timp, datorită problemelor pe care le avea A. care începuse să consume băuturi alcoolice în cantităţi destul de mari.

A. avea respect faţă de X. şi ţinea la părerea şi cuvântul acestuia.

X. îl sfătuia să nu mai consume băuturi alcoolice şi să nu se mai urce băut la volan, lucru pe care l-am auzit chiar eu.

Ştiu că A. suferise o condamnare pentru conducere unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice, anulându-i-se permisul de conducere.

De fiecare dată când aveau câte o problemă, A. sau D. îl sunau pe X..(...)

Ştiu de asemenea că X. l-a sfătuit pe A. să nu mai reia relaţiile cu B. şi nici să se mai încurce cu HHH..(...)

Din discuţiile pe care le-am auzit eu personal, erau unele prin care X. îl sfătuia pe A. să îşi reia afacerile cu cereale şi să întrerupă relaţiile cu HHH.."

Inculpatul N. a precizat: "Îl cunosc pe X., acesta fiind prieten de mai mult timp cu fratele meu.

Personal, l-am văzut pe acesta la biroul fratelui meu în 3 rânduri.

În ultima perioadă de timp, relaţiile dintre mine şi fratele meu au fost foarte tensionate, datorită faptului că acesta pusese ipotecă pe imobilul din strada x nr. 68 care îmi aparţine, şi, deşi îmi promisese că îl va scoate de sub ipotecă, acesta mă tot amâna.(...)

În ultimul timp fratele meu începuse să consume băuturi alcoolice şi în câteva rânduri, am avut nişte schimburi de replici destul de dure.

Îmi amintesc că, în luna august 2012, împreună cu părinţii noştri, YYYYY. şi ZZZZZ. m-am dus la birou la fratele meu pentru a purta o discuţie în scopul de a-l determina să-mi scoată casa de sub ipotecă.

Aici se mai aflau D., X., O., P..(...)

Atunci X. a zis să îl înţeleg pe A. că este fratele meu şi să îl las mai întâi să-şi încheie socotelile cu HHH. de la Sinteşti. După care îmi va veni şi mie rândul să îmi recuperez casa.

Îmi amintesc că atunci i-am replicat că dacă nu este aşa mare socoteală ce îi cer eu, să îmi dea X. casa lui să o pun la bancă. Acesta mi-a răspuns ironic că mi-o dă dacă îi dau 150.000 de euro.

A fost modalitatea mea de a-i spune acestuia să nu se mai bage între mine şi fratele meu."

Martora VVVVVV. arată că soţul ei A. era prieten cu inculpatul X.. Aceasta mai precizează: "Cunosc faptul că X. îl certa deseori pe soţul meu că, după ce consuma băuturi alcoolice conduce autoturismul şi riscă să producă accidente.(...)

În legătură cu prezenţa frecventă a lui X. la biroul soţului meu, în toamnă anului 2012, înainte de a fi arestat, cunosc de la soţul meu, care îmi spunea că se foloseşte de prezenţa acestuia pentru a-i intimida pe cei care obişnuiau să vină frecvent la biroul său şi îl deranjau."

Aceasta mai arată că, ulterior arestării soţului ei - A., a mai fost contactată de câteva ori de inculpatul X. care i-a cerut să îi dea amănunte despre situaţia inculpatului A.

În data de 18.12.2012, martora VVVVVV. discută cu inculpatul X., acesta din urmă afirmând că doreşte să mai ştie ce se întâmplă cu A.:

X.: - Alo!

VVVVVV.: - Bună seara, m-aţi sunat? (...)

X.: - Aa, vroiam să vorbim, să mai ştiu şi io câte ceva!

VVVVVV.: - Păi cum să facem?

X.: - Cum vrei!

VVVVVV.: - Trec mâine pe la dumneavoastră, e târziu?

X.: - Nu, nu, cum vrei tu!

VVVVVV.: - Am trecut într-o zi pe la serviciu p-acolo, dar eraţi în şedinţă şi (...) am (...)

X.: - Puteai să mă suni, că nu-i problemă!

VVVVVV.: - Am renunţat! Eee, am zis că (...) dacă mi-au spus că sunteţi ocupat, să nu deranjez (...) da!

X.: - Eu nu-mi permit să vin pe la tine numai dacă mă soliciţi, da' altfel nu pot să vin!

VVVVVV.: - Da, normal, nu!

X.: - Da!

VVVVVV.: - Păi, trec mâine dimineaţă, sunteţi la serviciu?

X.: - Da!

Discuţiile telefonice purtate de X. cu membrii grupării dovedesc familiaritatea dintre aceştia. Redăm spre exemplificare, trei dintre acestea:

Spre exemplu, în data de 09.07.2012, X. îl apelează pe A., solicitându-i un autoturism şi pe şoferul RRRRRRR. să îl ducă la Bucureşti:

X. - M-am liniştit! A.! Alo! (...)

X. - Dă-mi-l pă RRRRRRR. să plec şi-o cu N. păn' la BUCUREŞTI, pentru că uite am acuma o problemă, am băut dracu' o bere şi nu mai pot să mai conduc!

A. - Se rezolvă! Da!

X. - Da?! Cu maşina voastră plecam, că io n-am gaz, nici A. n-are, nici N. n-are gaz!

A. - Hai că o rezolvăm, nu e problemă!

X. - Da?!

A. - Da, da!

X. - Uite sunt (...) Păi sunt aicia la tine, cu N., cu.

A. - Vine-acum, vine-acum! În cinci minute! Da?!

X. - Păi e-aicia!

A. - Aaa!

X. - Păi e-aicia RRRRRRR.!

A. - Da! Îi dau io telefon imediat!

X. - Hai bine!

A. - Pa, pa!

În data de 12.04.2012, inculpatul N. îl invită pe X. la "un şpriţ":

X.: - " Da!

N.: - (Râzând) Să trăiască şefu meu!

X.: - Să trăiţi!

N.: - Ce face domnu X.?

X.: - Aaaa (...) Acasă! (...)

N.: - Hai mai barosane! Mă înţelegi? Vino încoace!

X.: - Mă înţelegi? Ce dreacu! Tu. .

N.: - Hai vino încoace! Mă înţelegi? Că să bem un şpriţ, mă înţelegi? Bem (neinteligibil). (...)

X.: - Bine! Hai!

N.: - Pa, pa, pă!

X.: - Pă! "

În data de 09.07.2012, inculpatul D. este sunat de X., acesta din urmă cerându-i lui D. să îi facă cinste cu 10 beri:

D. - Ooo! Să trăiţi, şefu'! (...)

X. - Ă (...) beau 10 beri din partea ta aicea?

D. - Fără probleme, da!

X. - Ă?

D. - Da, da!

X. - Ă?

D. - Da şefu', da!

X. - Cum?

D. - Da, da!

X. - 10 de la tine, 10 de la frac'tu.

D. - Da. .

X. - (...) şi 10 de la SSSSSSS., 30.

D. - Da şefu', da!

X. - Da? Şi plec acasă, (neinteligibil) poimâine.

D. - Bine.

X. - Mulţumesc!

D. - Să trăiţi!

X. - Mulţumesc! Sună-l pe SSSSSSS. şi spune-i că 10 beri le plăteşti tu!

D. - Da, da!

X. - Hai, pă!

D. - Să trăiţi!

Din adresa nr. x/03.04.2013 a MAI - IGPR Inspectoratul de Poliţie Judeţean Călăraşi, Serviciul Resurse Umane, rezultă faptul că inculpatul X. a fost desemnat organ de cercetare al poliţiei judiciare la data de 11.04.2005.

Din aceeaşi adresă cuprinzând parcursul profesional al ofiţerului, rezultă faptul că începând cu data de 02.04.2004, acesta a ocupat funcţia de şef birou în cadrul Biroului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei mun. Olteniţa.

Acesta a fost încadrat în poliţie în anul 1985 cu gradul de locotenent, obţinându-şi treptat gradele profesionale. (1989 locotenent major, 1994 căpitan, 1999 maior, 2002 subcomisar de poliţie, 2003 comisar de poliţie şi 2006 comisar şef de poliţie)

Conform rechizitoriului, latura de susţinere financiară, extrabancară, a grupului infracţional organizat, reprezentată de HHH.:

Din probele administrate la dosar a rezultat faptul că, încă de la începutul activităţii grupului infracţional organizat condus de A., respectiv din anul 2005, activitatea grupului a fost sprijinită de inculpaţii menţionaţi mai sus. Membrii de bază ai grupului infracţional organizat au luat sume importante de bani cu dobândă de la persoanele ce domiciliază în jud. Ilfov, persoane la care s-a ajuns prin intermediul inculpaţilor B. şi C.. Aceste persoane au cunoscut existenţa grupului infracţional organizat şi scopul constituirii acestuia (obţinerea de credite bancare în mod fraudulos) şi au sprijinit activitatea acestuia prin asigurarea finanţării diferitelor cheltuieli ocazionate de obţinerea creditelor bancare dar şi asigurarea unor venituri constante pentru membrii grupului infracţional organizat, cunoscând că sumele împrumutate şi dobânzile consistente solicitate le vor fi restituite în momentul obţinerii creditelor bancare.

S-a stabilit, astfel, pe baza probelor aflate la dosar, că aceste persoane au reprezentat latura de susţinere financiară, extrabancară, a activităţii grupului infracţional organizat, între aceste persoane şi membrii grupului încheindu-se contracte civile verbale sau scrise de împrumut oneroase. Prin sumele de bani obţinute de la cămătari, s-a asigurat o continuitate a activităţii de obţinere a creditelor bancare, timp de 6 ani de zile, perioadă în care membrii grupului infracţional organizat au obţinut credite bancare frauduloase ce însumează aproximativ 20 milioane de euro.

De menţionat este faptul că împrumuturi cu dobândă au fost luate doar de membrii de bază ai grupului infracţional organizat, respectiv de inculpaţii A., B., C. şi D.

În perioada 2005 - 2011, inculpaţii A., B., C. şi D. au luat de persoanele menţionate mai sus, bani cu dobândă, bani returnaţi cămătarilor din creditele frauduloase obţinute, HHH. fiind de acord să-i împrumute pe inculpaţii sus menţionaţi numai în momentul în care li s-a explicat mecanismul de obţinere a banilor. Pentru a-i convinge pe cămătari să le dea sumele de bani necesare desfăşurării activităţii, inculpaţii le-au prezentat imobilele deţinute şi cele pe care intenţionau să le achiziţioneze şi le-au explicat potenţialul acestor imobile de a fi folosite la obţinerea creditelor bancare. Pentru a se convinge că sumele date de ei sunt folosite la obţinerea de credite bancare, HHH. îi însoţesc pe inculpaţi la bancă pentru a depune sumele de bani necesare a se scote imobilele de valoare de sub ipotecă, în scopul folosirii lor la obţinerea de credite bancare, credite din care urma să-şi primească şi ei sumele de bani şi dobânzile cerute.

În toată această perioadă de timp, HHH. au obţinut sume de bani foarte mari din creditele luate de grup, aceştia deţinând în proprietate imobile impresionante iar martorii şi coinculpaţii audiaţi în cauză au arătat că au văzut la aceştia sume foarte mari de bani numerar precum şi cantităţi impresionante de monezi de aur. (galbeni)

Sumele de bani împrumutate au fost luate iniţial pentru a se scoate imobilul LLL. de sub ipotecă şi apoi pentru a se cumpăra Complexul UUU. UUU., continuându-se a se lua bani cu dobândă până în anul 2010 şi pentru alte cheltuieli necesare desfăşurării "activităţii" cu creditele bancare (sume de bani necesare pentru plata comisioanelor de analiză a dosarelor de credit, a rapoartelor de evaluare, datoriilor către stat - având în vedere că scriptic societăţile controlate de grup înregistrau cifre de afaceri mari pentru care datorau impozite/taxe la bugetul de stat -, a taxelor notariale, sume necesare realizării rulajului financiar, sume necesare pentru avansurile solicitate de către bănci sau pentru scoaterea de sub ipotecă a unor imobile precum şi sume de bani reprezentând "atenţii" destinate reprezentanţilor instituţiilor bancare şi liber profesioniştilor cu care trebuia să între în contact pentru completarea dosarelor de credit) precum şi alte cheltuieli de interes personal (de ex campania electorală a inc. A. din anul 2008), din probe rezultând că o parte din aceste sume au fost pierdute de membrii grupării la jocurile de noroc.

Astfel, în perioada 2005 - 2010, inculpaţii A., B., C. şi D. au împrumutat sume de bani cu dobândă cuprinsă între 7 şi 40% pe lună (aplicându-se şi dobândă la dobândă pentru lunile în care nu se plătea dobânda datorată) de la numeroase persoane din satul Sinteşti, sumele de bani împrumutate şi dobânzile aferente fiind achitate acestora din banii obţinuţi din creditele bancare obţinute în mod fraudulos. Aceste sume de bani au fost achitate către cămătari atât numerar cât şi prin transferuri bancare între firmele controlate de membrii grupului infracţional organizat condus de A. şi societăţile deţinute de cămătari.

Folosindu-se de societăţi tip "fantomă", fără activitate comercială, "administrate" chiar de către cămătari, de membrii familiilor acestora sau de către persoane interpuse, sumele de bani sunt transferate către societăţile controlate de membrii grupului infracţional organizat condus de A. (în cazul în care se acordau împrumuturi pentru obţinerea de credite, această situaţie fiind însă de excepţie, marea majoritate a banilor împrumutaţi de către grup fiind primită numerar de la cămătari) şi, mai ales de la societăţile comerciale controlate de membrii grupului infracţional organizat condus de A.

Majoritatea societăţilor comerciale controlate de persoanele din Sinteşti au fost verificate în perioada 2008 - 2011, unele de mai multe ori, de fiecare dată constatându-se nereguli grave cum ar fi - nefuncţionarea societăţii la sediul declarat, imposibilitatea identificării responsabililor cu societatea în vederea efectuării controlului, lipsa documentelor necesare funcţionării, majoritatea controalelor concretizându-se în plângeri penale înaintate către diferite unităţi de parchet.

Se constată că aceste transferuri de bani au loc după obţinerea creditelor bancare de către societăţile comerciale controlate de grupul infracţional organizat condus de inculpaţii A. şi B.

În grupul infracţional organizat condus de inculpatul A., HHH. au găsit o sursă bogată de venituri ilicite, având interes în a-i împrumuta cu sume cât mai mari pentru a li se restitui ulterior valori mult mai mari.

Spre exemplu, inculpatul C. arată: "Odată, HHH. mă presau să-i spun lui A. să le dea suma de 36 miliarde RON. Ştiu că aceştia şi-au primit suma de bani, pe care, ulterior, au băgat-o din nou la A. şi B. pentru a scoate alte sume de bani.

La început, dobânzile erau de 10% lunar apoi au crescut şi la 20 - 25% pe lună. (...)

Arăt că aceşti cămătari au sponsorizat campania electorală a lui A.. Interesul lor era să aibă un primar pentru a putea trece mai uşor terenurile extravilane în intravilan."

Aceştia dovedesc un interes foarte mare în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de A., B. şi apropiaţii lor, aceştia ajungând să cunoască ziua exactă în care se primesc creditele, cunosc locul de întâlnire al membrilor grupării (un bar situat vis-a-vis de sediul NNN. - Sucursala Unirea), se interesează periodic de stadiul în care se găsesc dosarele de creditare, venind în dese rânduri la birou în Olteniţa, menţinând permanent legătura telefonică cu membrii grupării, ajungând chiar, într-o ocazie să şi sustragă geanta cu documente a inculpatului A. pentru a se asigura că acesta nu le ascunde alte proiecte de obţinere a banilor.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. arată:

"Precizez că toţi HHH. cunoşteau faptul că sumele de bani pe care le primeau de la noi sunt obţinuţi din credite bancare. Aceştia ştiau să ne găsească în barul situat vis-a-vis de NNN., aceştia ştiind mereu când am depus documente pentru obţinerea altor credite şi când urma să ridicăm banii din bancă. Aceştia erau mereu la curent cu toate mişcările noastre, fiindu-le mereu frică că vom obţine bani din bancă şi nu le vom da şi lor."

Toţi inculpaţii arată că ţineau legătura permanent telefonic cu persoanele fizice de la care luaseră împrumuturi, aceştia atrăgându-le atenţia să aibă mereu telefoanele asupra lor.

Iniţial HHH. sunt încântaţi de "investiţia" lor aflând că inculpaţii B. şi A. au cumpărat folosindu-se de banii împrumutaţi de la ei Complexul UUU. Ulmeni şi încep valorificarea fierului vechi de pe platformă.

Martora IIIII. a arătat că în momentul în care HHH. au aflat că B. şi A. au luat Combinatul UUU., aprox. 30 de persoane au mers la aceştia şi le-au dat bani "pentru a intra în afacerea respectivă". Văzând că există bani, dobânzile la sumele împrumutate au crescut din ce în ce mai mult, ajungând la 30 - 40% pe lună.

Ulterior aceştia îi ajută pe membrii grupării în obţinerea de credite bancare, asigurându-le mijloacele financiare necesare obţinerii creditelor, interesul lor fiind acela de a se obţine bani pentru a li se achita datoriile şi mai ales dobânzile aferente.

B. a declarat, printre altele:

"Arăt că toţi HHH. ştiau că noi luăm bani cu credit de la bancă şi ne sunau foarte des să întrebe de situaţia dosarelor."

Iniţial, împrumuturile cu dobândă erau date doar pe baza unor înţelegeri verbale pentru ca, ulterior, odată cu creşterea valorii sumelor împrumutate să se ceară file HHHHHH. ca garantare a restituirii sumelor solicitate iar apoi, HHH. au început să se solicite garanţii imobiliare, încheindu-se, în acest sens, numeroase contracte de împrumut oneroase, deghizate în contracte de vânzare-cumpărare sau antecontracte de vânzare-cumpărare în care se specifică că deja fusese achitat integral preţul solicitat.

Începând cu anul 2009, HHH. au început să ceară în contul datoriilor terenuri pentru ca apoi, să ceară membrilor grupării să îi ajute să "pună" aceste terenuri la bancă pentru obţinerea de credite bancare, întocmai aşa cum procedaseră şi membrii grupării, dorind să fie "prima mână" la împărţirea banilor din credite şi să nu mai aştepte după inculpatul A. şi ceilalţi.

Martora IIIII. a precizat:

"Din câte ştiu eu, HHH. nu erau mulţumiţi de dobândă, spunând că ies în pierdere mereu. (...)

Ulterior, s-au mai dat cămătarilor şi nişte terenuri în jud. Giurgiu şi aceştia s-au liniştit în sensul că nu au mai venit pe la domiciliul nostru.

Am aflat însă de la soţul meu că după primirea terenurilor, HHH. au început să facă presiuni pe lângă A. pentru a-i ajuta să ia credite bancare pe terenurile respective."

Inculpatul A. a subliniat:

"Precizez că în unele cazuri, HHH. acceptau stingerea datoriilor existente prin primirea de la noi a unor terenuri cu condiţia ca ulterior aceste terenuri să fie puse la bancă în vederea obţinerii de credite bancare. (...)

După semnarea contractelor de vânzare-cumpărare din data de 11.03.2009, F. şi BB. au cerut să-i ajutăm să-şi pună terenurile la bancă pentru obţinerea de credite bancare."

În afară de terenurile primite de la membrii grupului infracţional organizat, HHH. îşi achiziţionează şi separat terenuri pentru a le folosi în scopul obţinerii de credite bancare.

Astfel, la data de 11.11.2008, numiţii TTTTTTT. şi UUUUUUU., după ce în urmă cu câteva luni lotizează un teren primit moştenire în 27 loturi, încep vânzarea acestor loturi către cămătari din Sinteşti, după cum urmează: IIIIIIIIIIIIIIII. cumpără şapte loturi la preţul de 455.000 RON; VVVVVVV. cumpără zece loturi la preţul de 1.600.000 RON; DD. - două loturi, unul la preţul de 12.444 euro (ambele sunt în prezent în garanţie la GGGG. pentru creditul luat pe SC WWWWWWW. SRL); F. - trei loturi la preţul de 87.000 RON. (toate fiind în prezent în garanţie la NNN.)

Începând cu anul 2010, HHH. încep să depună cereri şi să obţină şi separat credite bancare, cum s-a întâmplat în cazul lui Y., DD. şi L.

Cei mai mulţi bani cu împrumut au fost luaţi de la inculpaţii F., Z., BB., I., J., EEE., L., M., XXXXXXX. zis VV. şi familiile acestora.

Între toate aceste persoane sunt relaţii de rudenie sau afinitate.

Toţi s-au ajutat reciproc pentru a obţine cât mai mulţi bani de pe urma creditelor bancare, dar, separat, se constată că fiecare dintre persoanele arătate mai sus au avut relaţii şi mai strânse cu familia de bază (soţii, copiii, fraţi, părinţi) şi cu toţii au conlucrat pentru atingerea scopului urmărit.

Toţi martorii şi inculpaţii audiaţi în cauză au arătat că aceştia, când veneau să discute cu inculpaţii B., A. şi ceilalţi, veneau însoţiţi de membrii familiei. Pe numele lor sunt încheiate numeroase contracte de împrumut, acte de stingere a datoriilor, contracte fictive de vânzare-cumpărare întocmite în scopul garantării restituirii sumelor împrumutate şi contracte de vânzare-cumpărare cu preţ fictiv prin care membrii grupului infracţional organizat condus de A. au cedat diferite imobile pentru stingerea datoriilor.

Au fost implicaţi în activitatea descrisă mai sus F. cu familia, respectiv fratele său G., fiul YYYYYYY. zis III., cuscrul său LL. precum şi omul său de încredere Y. (şoferul lui F.);

J. cu fiii K. şi BBB. cu soţia acestuia CCC. şi cuscrul lui DDD.;

BB. cu soţia XX., tatăl Z. şi fratele YY., ZZ. cu soţia sa AAA.;

I. cu ginerele său AA., nora ZZZZZZZ. şi fiul AAAAAAA.;

Z. cu tatăl său vitreg HH. şi soţia H.;

CC. cu soţia VVVVVVV., fraţii săi DD. şi soţia sa QQ.;

L. cu tatăl lui RR.;

M. cu verii SS. şi TT. şi ginerele UU.;

VV. cu soţia acestuia WW.;

EEE. cu soţia sa FFF. şi mama soţiei - GGG.;

Soţii EE. şi FF., cu MM. (fratele lui FF.), nepoţii acestuia - NN. şi OO. şi PP. (cuscrul lui MM.);

GG. cu tatăl său AAAAAAAA.

Fiind audiaţi, marea majoritate a persoanelor cercetate din Sinteşti, au negat activitatea lor infracţională, declarând la unison că au desfăşurat relaţii comerciale cu inculpaţii A., B., C. şi D., respectiv au efectuat acte de comerţ cu fier vechi. În acest sens, inculpaţii au declarat că au cumpărat de la aceste persoane deşeuri feroase şi neferoase, cu plata în avans, după care inculpaţii nu le-au mai adus marfa şi nici nu le-au restituit banii, păgubindu-i cu milioane de euro. Acest aspect nu a fost de natură a-i determina să întrerupă relaţiile "comerciale" cu ei, ci au continuat să "cumpere" cu sume achitate în avans deşeuri. Apărarea acestora este cu atât mai neverosimilă cu cât toţi inculpaţii din Sinteşti sunt rude şi vecini între ei, având posibilitatea deci să afle de "ţepele " luate de la cei patru inculpaţi.

Susţinerile inculpaţilor din Sinteşti sunt contrazise de întregul material probator al cauzei: materiale întocmite de Oficiul Naţional pentru Prevenirea Spălării Banilor, controale efectuate de instituţiile parte din Administraţia Naţională de Administrare Fiscală, extrase de cont, declaraţii coinculpaţi, interceptările convorbirilor telefonice, declaraţii martori. De asemenea, lipsa relaţiilor comerciale învederate a fi existat între cămătari şi ceilalţi inculpaţi rezultă din ansamblul cauzei, probe ce dovedesc lipsa activităţii lucrative a grupului infracţional organizat, şi cu atât mai mult lipsa unor activităţi de comerţ cu fier vechi.

I. 1. F. a controlat societăţile comerciale QQQ. SRL, BBBBBBBB. SRL, CCCCCCCC. SRL şi DDDDDDDD. SRL pe care le-a folosit în activitatea de spălare a banilor precum şi pentru obţinerea de credite bancare.

În desfăşurarea activităţilor infracţionale reţinute în sarcina sa, F., persoană cu cea mai prolifică activitate, s-a înconjurat de persoane apropiate, de încredere, precum Y. - şoferul lui, G. - fratele său şi LL. - cumătru.

F. sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente.

F. ajută grupul infracţional organizat condus de inculpatul A. să obţină un credit de la NNN. de 700.000 euro (contract de credit nr. x/28.04.2009) punând ipotecă pe lotul cu numărul cadastral x dezmembrat din fostul Combinat UUU., cumpărat de la SC JJJ. de F. în data 11.03.2009 la preţul de 3.000.000 RON. În fapt acest imobil fusese obţinut de F. de la SC JJJ. în contul datoriilor acumulate de membrii grupării la acesta.

De asemenea, F. ajută grupul infracţional organizat condus de inculpatul A. să obţină încă un credit (o suplimentare de 280.000 euro) de la NNN. pe SC WWW. SRL, punând ipotecă pe 3 terenuri intravilane situate în Măgurele proprietatea sa.

F. îl instigă pe şoferul său să obţină credite frauduloase şi spală banii obţinuţi ilegal prin transferuri efectuate pe firmele controlate de el. Achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora.

Inculpatul F. apelează şi la şantaj pentru a obţine de la membrii grupului infracţional organizat sume de bani cât mai mari.

F. este administrator în SC QQQ. SRL în perioada martie 2006 - ianuarie 2009 şi asociat în aceeaşi societate în perioada martie 2006 - iulie 2009.

F. este administrator de fapt în SC BBBBBBBB. SRL, SC CCCCCCCC. SRL şi SC DDDDDDDD. SRL, în toate aceste societăţi, administrator şi acţionar fiind trecut şoferul său - Y.

La data de 25.07.2007, SC JJJ. promite lotul cu numărul cadastral x lui SC. QQQ. SRL (administrată de F.) la preţul de 1.000.000 RON (achitat anterior). Suma de 1.000.000 RON este transferată în contul SC JJJ. de la NNN. de către SC. QQQ. SRL Contractul este autentificat sub nr. x/25.07.2007 de către AAAAAA. Giurgiu.

Prin decizia asociatului unic nr. x/06.03.2009 al SC JJJ. SRL, s-a hotărât "desfiinţarea promisiunii bilaterale de a vinde, respectiv de a cumpăra" rezultată din contractul autentificat sub nr. x/25.07.2007 de către AAAAAA. Giurgiu.

De aceeaşi manieră a procedat şi F., fără a se preciza dacă preţul achitat a fost restituit. Astfel, prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor nr. x/06.03.2009 a SC QQQ. SRL, s-a hotărât "desfiinţarea promisiunii bilaterale de a vinde, respectiv de a cumpăra" rezultată din contractul autentificat sub nr. x/25.07.2007 de către AAAAAA. Giurgiu. Hotărârea este semnată de cei doi asociaţi ai SC QQQ. SRL - F. şi U.

Cei trei (A., F. şi U.) au semnat şi o Convenţie autentificată sub nr. x/06.03.2009 de EEEEEEEE. prin care se hotărăşte de comun acord desfiinţarea promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, astfel încât "SC JJJ. are dreptul de a înstrăina bunul imobil oricui va crede de cuviinţă."

În fapt, acest antecontract de vânzare-cumpărare a reprezentat un contract simulat, de împrumut cu dobândă, F. având astfel o garanţie a restituirii sumelor împrumutate.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC QQQ. SRL (administrată de F.) care a primit suma totală de 1.100.000 RON, de la SC JJJ. în două rânduri, în cursul anului 2008 (în mai 2008, 550.000 RON şi în data de 04.06.2008, aceeaşi sumă de 550.000 RON).

La data de 12.09.2008, inculpaţii A. şi C. încheie cu F. un "act de stingere a datoriilor", respectiv o datorie de 2.200.000 RON cu 3 autoturisme ale FFFFFFFF. în valoare de 1.500.000 RON utilizate de SC JJJ. şi SC DDDD. SRL şi 14 autocamioane cu remorcă ale SC JJJ., în valoare de 7.000.000 RON. Martori la încheierea contractului au fost Y., D. şi LL.

În contract se arată că "se compensează" suma de 2.200.000 RON cu următoarele bunuri:

"1 autoturism de teren marca x, cu nr. De înmatriculare x, proprietatea SC FFFFFFFF. şi utilizată de SC JJJ. Olteniţa, în valoare totală de 500.000 RON;

1 autoturism de teren marca x, cu nr. De înmatriculare x, proprietatea SC FFFFFFFF. şi utilizată de SC DDDD. SRL Bucureşti, în valoare totală de 500.000 RON;

1 autoturism de teren marca x, cu nr. De înmatriculare x, proprietatea SC FFFFFFFF. şi utilizată de SC DDDD. SRL Bucureşti, în valoare totală de 500.000 RON;

14 autocamioane marca x

14 remorci, în stare foarte bună de funcţionare, în valoare totală de 700.000 RON.

Drept pentru care am încheiat prezentul act de stingere a datoriilor şi declarăm că nu mai sunt niciun fel de pretenţii băneşti sau materiale de ambele părţi."

Cu privire la această operaţiune, inc. A. arată:

"În data de 12.09.2008, eu cu inc. C. am încheiat cu F. un act de stingere a unei datorii în valoare de 2.200.000 RON cu F. cu 3 autoturisme luate în leasing de la FFFFFFFF. şi 14 autocamioane cu remorcă.

Ulterior, F. mi-a reproşat că aceste bunuri nu au fost suficiente pentru achitarea datoriei pentru că autovehiculele au fost duse la fier vechi şi au fost obţinute sume de bani mici."

La data de 25.09.2008, inculpaţii A., D., B. şi C. încheie 4 contracte de împrumut cu F. pentru suma de 250.000 euro, garantând cu universalitatea bunurilor mobile şi imobile ale debitorilor.

Cele patru contracte, redactate de către avocat GGGGGGGG., au fost autentificate de către BNP HHHHHHHH. Bucureşti.

Cu privire la aceste contracte de împrumut, inc. A. arată următoarele:

"La data de 25.09.2008, eu, D., B. şi C. am încheiat contracte de împrumut cu F. pentru suma de 250.000 euro fiecare, cu garanţie pe universalitatea bunurilor mobile şi imobile proprii.

Arăt că aceste sume de bani nu au fost primite în fapt de la F.. Acesta a invocat mai multe aspecte, inclusiv faptul că a obţinut foarte puţini bani pe autovehiculele pe care i le-am cedat în data de 12.09.2008. Cu toţii am acceptat semnarea acestor contracte de teamă, în urma ameninţărilor formulate la adresa noastră de către F.."

Aceleaşi aspecte sunt susţinute şi de către ceilalţi trei inculpaţi precum şi de către soţiile acestora.

La data de 27.10.2010, F. a formulat cerere de chemare în judecată a pârâtului D., prin care solicită instanţei de judecată obligarea pârâtului la restituirea sumei de 250.000 euro plus penalităţi de întârziere, sumă rezultând din contractul de împrumut autentificat sub nr. x/26.09.2008 de către BNP HHHHHHHH.

În cererea reconvenţională depusă, inculpatul D. arată că această sumă de bani nu a fost primită în fapt, din suma de 1.000.000 de euro care ar fi trebuit să fie predată faţă de toţi, s-a primit în fapt doar suma de 500.000 RON de către inculpatul A., sumă care a fost restituită integral.

F. a chemat în judecată toate persoanele cu care a încheiat contractele autentificate din data de 26.09.2008, în unele cazuri, acesta trecând chiar şi la executare silită.

La data de 06.10.2008, SC JJJ. împrumută de la F. suma de 500.000 RON cu garanţie imobiliară pe lotul cu numărul cadastral x.

Inc. A. susţine că nici această sumă de bani nu a fost primită în fapt:

"Pe data de 06.10.2008, SC JJJ. a încheiat cu BB. contract de împrumut pentru suma de 500.000 RON cu garanţie pe lotul x şi cu F. tot pentru suma de 500.000 RON cu garanţie pe lotul x/12/3. Precizez că nici aceste sume de bani nu au fost primite în fapt ci reprezintă unele sume împrumutate de B. de la ei cu dobândă. Mi s-a cerut să semnez aceste contracte pentru ca aceşti cămătari să aibă o garanţie a primirii banilor."

La data de 12.11.2008, inculpaţii A., C. şi B. încheie un înscris olograf cu F., denumit "Act de promisiune colaterală" prin care cei trei se obligă să-i restituie acestuia, în termen de trei săptămâni, suma de 100.000 RON. În caz de nerespectare a termenului, împrumutaţii se obligă să-i emită împrumutătorului o filă HHHHHH. drept garanţie precum şi să constituie două garanţii imobiliare pe casa tatălui inculpatului B. şi pe a mamei inculpatului C.

Inculpatul A. mai semnează cu F. un înscris olograf de recunoaştere a existenţei unor datorii, înscris semnat în calitate de martor şi de către inculpatul N.. Înscrisul are următorul conţinut: "Subsemnatul A., domiciliat în mun. Olteniţa, str. (...) nr. 1 A, posesor al CI seria x, nr. x, declar că îi datorez d-lui F. domiciliat în (...), jud. Ilfov, suma de 500.000 RON ce va fi restituită de pe urma creditului făcut pe a treia firmă la NNN. Bucureşti şi suma de 600.000 RON RON, ce va fi restituită la sfârşitul lunii decembrie 2009, după care niciunul dintre noi nu va mai avea pretenţii."

La data de 11.03.2009, SC JJJ. SRL vinde lui F. lotul cu numărul cadastral x cu suma de 3.000.000 RON achitaţi astfel: 2.500.000 RON la semnare iar 500.000 anterior prin acordarea unui împrumut cu garanţie pe lotul x în data de 06.10.2008.

Cu privire la acest contract, A. arată: "suma de 3.000.000 RON trecută ca preţ al lotului x nu a fost primită în fapt, reprezentând o modalitate de stingere a datoriilor şi dobânzilor acumulate la acesta."

La data de 28.04.2009, SC QQQ. SRL (administrată succesiv de inculpaţii F., U.) ia credit de la NNN. de 700.000 euro prin Contract de credit nr. x/28.04.2009 cu ipotecă pe lotul cu numărul cadastral x (cumpărat de la SC JJJ. de F. în data de 11.03.2009 la preţul de 3.000.000 RON), pe lotul cu numărul cadastral x (proprietar IIIIIIII.) şi pe imobilul WWWWWW. Olteniţa cumpărat de H. de la SC JJJ. în 2008 la preţul de 1.000.000 RON.

La dosarul de credit este ataşată şi o hotărâre a asociaţilor SC QQQ. SRL (nr. x/26.05.2009) prin care se arată că Adunarea Generală a Asociaţilor SC QQQ. SRL (U. şi F.) hotărăşte contractarea unei linii de credit în valoare de 700.000 euro, scop în care societatea îl împuterniceşte pe inculpatul U. "să reprezinte societatea în vederea încheierii contractului de credit cu NNN., în valoare de 700.000 euro, pe o perioadă de 12 luni."

La dosarul de credit se depune şi un contract de comodat încheiat între F. şi SC QQQ. SRL reprezentată de inculpatul U. prin care se arată că F. dă în folosinţă gratuită societăţii QQQ. SRL lotul proprietatea sa, având numărul cadastral x în scopul desfăşurării de către SC QQQ. SRL a activităţii de achiziţionare şi depozitare a cerealelor.

De asemenea, la dosarul de creditare sunt depuse şi situaţii financiar fiscale pentru anii în care F. a figurat în calitate de administrator al societăţii, situaţii semnate de către el.

A. a precizat:

"după semnarea contractelor de vânzare-cumpărare din data de 11.03.2009, F. şi BB. au cerut să-i ajutăm să-şi pună terenurile la bancă pentru obţinerea de credite bancare."

La data de 22.09.2009, inculpaţii A. şi B. încheie cu F. un "act de stingere a datoriilor" prin care de fapt aceştia se împrumută cu suma de 2.200.000 RON. Contractul a mai fost semnat în calitate de martori şi de către P., ZZZZZ., YYYYYYY., D.

În contract se arată că inculpaţii A. şi B. au primit cu acea ocazie suma de 2.200.000 RON de la F. şi se obligă să restituie respectiva sumă până pe data de 22.07.2010. Totodată, împrumutaţii se obligă ca până la data de 01.11.2009 să constituie în favoarea lui F. garanţii cu "terenuri, imobile sau alte bunuri".

A. arată:

"La data de 22.09.2009, eu împreună cu B. încheiem cu F. un act de stingere a datoriilor pentru suma de 2.200.000 RON. Această sumă reprezintă bani împrumutaţi la care se adaugă dobânzile aferente."

La data de 22.12.2009, SC WWW. suplimentează creditul de 320.000 euro la 600.000 euro în acesta încorporând şi linia de credit de 150.000 RON din noiembrie. Ipoteca este suplimentată cu 5 terenuri intravilane situate în Măgurele, aparţinând 3 lui F. (cumpărate cu câteva luni în urmă de F. de la TTTTTTT. şi JJJJJJJJ. la preţul de 55.000 RON, provenite din dezmembrarea unui lot mai mare în 27 de loturi, evaluate la 62.448 euro şi admise în garanţie la 46.836 euro) şi 2 lui Y. (cumpărate cu o lună în urmă de Y. la preţul de 1.930.000 RON, evaluate la 329.700 euro şi admise în garanţie la 247.245 euro).

Majoritatea loturilor din cele 27 provenite de la TTTTTTT. şi JJJJJJJJ. au intrat în posesia unor persoane din Sinteşti, respectiv DD., IIIIIIIIIIIIIIII., VVVVVVV. (soţia lui AA.) şi F., mare parte din acestea fiind deja girate la bănci, în continuare făcându-se demersuri pt. contractarea de noi credite pt. care să fie gajate şi restul de loturi.

Inculpatul A. arată:

"Marea majoritate a acestor bani [320.000 euro] s-au dus la F.. Cu restul am achiziţionat nişte terenuri în com. Măgurele."

Prin actul adiţional nr. x/05.02.2010, SC WWW. suplimentează creditul de la NNN. cu încă 390.000 euro ajungând la un total de 990.000 euro. Ipoteca este suplimentată cu 18 loturi din cele 95 de terenuri intravilane cumpărate la data de 04.11.2009 de grupul infracţional organizat pe numele inculpatului T., situate în mun. Giurgiu. Acestea au fost evaluate la suma de 787.322 euro de către evaluator SC KKKKKKKK. SRL şi admise în garanţie pentru suma de 393.661 euro.

În momentul obţinerii banilor din suplimentarea de credit, în data de 10.02.2010, suma de 720.000 de RON pleacă către inculpatul F.. Pentru disimularea originii ilicite a sumei de bani, aceasta este virată în data de 10.02.2010 din contul SC WWW. SRL în contul SC LLLLLLLL. SRL (administrată în fapt de inculpatul YYYYYYY., fiul inculpatului F.) apoi, tot în aceeaşi zi, suma este împărţită şi virată către alte două firme, respectiv SC MMMMMMMM. SRL administrată de inculpata NNNNNNNN. şi SC OOOOOOOO. SRL administrată de inculpata PPPPPPPP.

La data de 20.01.2010 inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi. La data de 29.01.2010, mare parte din cele 95 loturi sunt vândute către 17 cămătari printre care şi F. 10 loturi la "preţul" de 350.000 RON şi cotă indiviză de 1/92 din loturile x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

Acest contract de vânzare-cumpărare este unul fictiv, preţul stipulat nu a fost achitat în fapt, ci a reprezentat o modalitate de stingere a datoriilor.

În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, inculpatul a achiziţionat un autoturism pe numele unor persoane interpuse, disimulând adevărata proprietate asupra bunurilor. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele lui SSSSSSSS. fosta concubină a inculpatului şi un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele lui H. actuala sa concubină)

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului B., au fost ridicate mai multe înscrisuri (plângeri, contracte, alte documente olografe) vizând relaţia membrilor grupului cu HHH.

Printre aceste documente este şi o plângere adresată mai multor instituţii ale statului, datată 09.09.2010 şi semnată de B., GGGGGG., D., TTTTTTTT., A., VVVVVV., C. şi IIIII. prin care îi reclamă pe F. şi apropiaţii săi pt. cămătărie şi alte infracţiuni conexe.

În plângere se arată că cei patru s-au împrumutat la F. în toamnă anului 2006 cu suma de 200.000 RON cu o dobândă de 5% pe lună. "Până în luna martie 2007, deci timp de 6 luni nu au fost neînţelegeri între noi, pârâtul încasându-şi lunar rata stabilită + dobânda de 5%" după care nu au mai putut plăti iar F. a ridicat dobânda la 10% pe lună, astfel că, "cunoscând situaţia reală a firmei noastre cât şi a posibilităţilor noastre financiare, acesta a insistat să ne crediteze cu 3 miliarde RON vechi din care să oprească cele 2 miliarde RON vechi", rămânând în continuare să plătească o dobândă lunară de 15% pentru ultimul miliard şi 10% lunar pentru celelalte 2 miliarde.

Întrucât petenţii au reuşit achitarea la timp a dobânzilor, "aflând că firma noastră prosperă", F. le-a cerut achitarea întregii sume împrumutate de 410.000 RON (4.100.000 RON vechi), pe care au reuşit cu greu să o achite, totul culminând cu semnarea la notariat a celor patru contracte de împrumut a câte 250.000 euro fiecare.

În perioada anilor 2008 - 2010, inculpatul F., în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale i-a ameninţat pe inculpaţii A., B. şi C. precum şi pe membrii familiilor acestora, pentru a-i determina să îi dea sumele de bani solicitate.

Această situaţie de fapt este confirmată de inculpaţii A., B. şi C. şi de părţile vătămate GGGGGG. şi IIIII.. Toate aceste persoane declară că inculpatul F. îi ameninţa în continuu cu moartea, cu răpirea copiilor şi alte fapte vătămătoare. Acesta obişnuia să le spună inculpaţilor că va angaja criminali care să îi omoare după care datoriile vor trece la copiii şi nepoţii inculpaţilor. De asemenea, acesta obişnuia să le spună inculpaţilor că dacă nu îi dau banii, mai bine să fugă din ţară.

Inculpatul F. a fost prezent şi la incidentul petrecut în casa inculpatului C., ocazie cu care inculpatul G. (fratele inculpatului F.) i-a lovit pe IIIII., UUUUUUUU. şi C.

Partea vătămată IIIII. mai arată, cu privire la inculpatul F. că prin anul 2007, la solicitarea soţilor B. care acumulaseră datorii la cămătari au împrumutat suma de 100.000 RON de la F. cu dobândă de 10% pe lună, fără a încheia vreun act.

În toamnă anului 2010, la domiciliul lor a venit Z. cu familia, femeile, 3 - 4 tineri şi F. cu fratele lui G.. "Aceste persoane au început să facă scandal, să ameninţe spunând că ei ies în pierdere, că banii care au fost daţi împrumut îi schimbă în galbeni, iar galbenii s-au scumpit."

"În septembrie 2008, eu împreună cu soţul meu am semnat la notariat un contract de împrumut cu F. prin care se arată că acesta ne-a dat suma de 250.000 euro pe care trebuia să o achităm în câteva luni de zile, nu mai reţin cu exactitate, garantând cu universalitatea bunurilor mobile şi imobile proprii.

Eu ştiam că aceşti bani nu au fost primiţi în fapt nici de mine, nici de soţul meu, dar am acceptat în final semnarea actului la insistenţele lor şi în speranţa că voi scăpa de ameninţările lor."

Martorul RRRRRRR., şofer al inculpatului A. a precizat că F. venea foarte des pe la biroul lui A.. Martorul a fost de faţă când A. i-a dat lui F. mai multe autocamioane. A aflat că autovehiculele au fost date pentru stingerea unor datorii.

Şi martora VVVVVV. (soţia inculpatului A.) a subliniat:

"Pentru a se achita datoriile către cămătari, au fost încheiate şi unele acte legale, de ex. acte de stingere a datoriilor sau contracte de împrumut.

Cel mai vehement dintre cămătari a fost F.. Ştiu că soţul meu a încheiat cu acesta un act de stingere a unei datorii prin care soţul meu i-a cedat 14 autocamioane şi 3 autoturisme luate în leasing dar nici aceste bunuri nu au fost îndeajuns.

Astfel, în anul 2008, la insistenţele lui F., am încheiat la un notariat din mun. Bucureşti un contract de împrumut pentru suma de 250.000 euro, sumă pe care nu am primit-o în fapt, dar prin încheierea acestui contract, F. s-a asigurat că va avea un mijloc legal de a obţine aceşti bani în cazul în care nu erau înaintaţi de bună-voie. (...) Arăt că suma totală, respectiv 1.000.000 euro nu a fost primită de fapt de niciunul dintre noi, ci această sumă reprezintă dobânzi la dobânzi, suma iniţială dată de F. nedepăşind câteva sute de mii de RON."

După primirea terenurilor, "F. a început să insiste pe lângă soţul meu să-l ajute să ia credite de la bancă, cerând să băgăm şi un om de-al nostru pe firma lui, pe SC QQQ.. În urma insistenţelor lui, U., vecinul nostru a acceptat să între pe SC QQQ., pentru a ne ajuta să scăpăm de cămătari.

După luarea creditului, F. a ieşit din societate şi l-a lăsat pe VVVVVVVV., adică pe noi cu datoria."

Martora mai arată că, după semnarea contractului de împrumut în sumă de 250.000 de euro, F. a trecut la executarea silită a acestui contract, ridicându-i autoturismul ei personal x care a fost înmatriculat ulterior pe numele lui WWWWWWWW. (concubina fiului inculpatului F.) şi i-a instituit şi poprire pe salariu.

Inculpatul N., fratele inculpatului A. a arătat că F. se afla mai mereu în preajma fratelui său, dispunea de sume de bani foarte mari şi ştie că fratele său a încheiat mai multe contracte scrise de împrumut cu acesta.

Inculpatul B. a declarat că, pentru a scoate imobilul KKK. aparţinând inculpatului N. de sub ipotecă, în scopul folosirii lui la obţinerea altui credit, au luat bani de la F. care "a venit cu banii numerar, ne-a însoţit la bancă şi i-a achitat creditul.

Ulterior, după ce am obţinut creditul cu care am garantat cu KKK., i-am restituit lui F. suma dată pentru scoaterea imobilului de sub ipotecă la care s-au adăugat alte sume împrumutate precum şi dobânzile aferente."

Cu privire la sumele de bani luate de la acesta, inc. A. arată:

"În luna iulie 2007, inc. B. mi-a adus la cunoştinţă că a acumulat la F. o datorie de 700.000 RON. Am acceptat să discut cu F. să ajungem la o înţelegere, astfel că s-a ajuns la înţelegerea ca F. să ne mai dea 1.200.000 RON, cu condiţia ca în 7 luni să-i restituim suma de 4.100.000 RON.

Din suma de 1.200.000 RON, 200.000 RON ni i-a dat numerar iar pentru restul de 1.000.000 RON am încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru lotul x din UUU.. Contractul a avut ca părţi SC JJJ. şi SC QQQ.. Suma de 1.000.000 RON a fost virată de SC QQQ. în contul JJJ. de la NNN.."

P. declară: "La solicitarea inculpatului A., am semnat la data de 22.02.2009, în calitate de martor, un act de stingere a unei datorii a lui F.

Din câte mi-am dat şi ei seama, această sumă de bani era compusă în mare parte din dobânzi. Ştiu că numitului F., i-au fost date foarte multe sume de bani precum şi bunuri, de-a lungul timpului de către A. precum şi B. şi C.

Îmi amintesc că am mai semnat în calitate de martor şi alte documente de stingere a unor datorii, încheiate între A. şi diferiţi cămătari."

Pe F. îl indică ca fiind cămătar şi inculpaţii Q., E. şi R.

Martora GGGGGG., soţia inculpatului B. arată că s-au luat bani cu împrumut cu dobândă şi de la inculpatul F., care, chiar, la un moment dat, i-a obligat să semneze şi nişte contracte de împrumut fictive, în sumă de 250.000 de euro. Martora declară că inculpatul F. obişnuia să îi ameninţe că le va lua faţa pentru a o duce pe "centură" iar pe martoră o va lua menajeră în casa lui.

Cu privire la sumele de bani trimise inculpatului F., A. arată: "Y. este şoferul lui F.. Pe firmele în care apare ca administrator Y. (BBBBBBBB. şi DDDDDDDD.) şi pe care apar transferuri de bani de la firmele noastre de fapt se trimiteau bani pentru F.

IIIIII., administrator al SC XXXXXXXX. SRL este omul lui F., astfel că, banii trimişi pe firma acestuia îi erau destinaţi lui F.."

2. G. este fratele lui F.

Acesta sprijină grupul infracţional organizat condus de inculpatul A. să obţină la data de 26.06.2009 un credit fraudulos pe VVV. SRL de la NNN. în valoare de 700.000 euro (contract de credit nr. x/26.06.2009), punând ipotecă pe o fermă din com. (...) proprietatea sa. Inculpatul recurge la violenţe pentru a-i determina pe membrii grupării să dea sumele de bani promise apropiaţilor lui.

La data de 26.06.2009, VVV. SRL ia credit de la NNN. de 700.000 euro prin Contract de credit nr. x/26.06.2009 cu ipoteca pe lotul x (proprietar BB.), pe o ferma din com. (...) (aparţinând lui G., evaluat la 873.422 euro, admis în garanţie la 463.929 euro, dobândit prin donaţie în iunie 2009 de la fratele său F., care la rândul său îl cumpărase cu 2 - 3 zile înainte la preţul de 315.000 RON) şi pe 8 loturi teren intravilan deţinute de M.

La începutul anului 2009, inculpatul B. acumulase la inculpaţii I., Z., EEE. şi M., o datorie de aprox. 400.000 RON.

Întrucât inculpatul B. nu îi restituia suma de bani datorată, inculpatul I. împreună cu familia şi cu Z., s-a deplasat la domiciliul inculpatului B., înarmat cu o puşcă şi un cuţit de vânătoare, ameninţând că îl va lua de acasă pe nepotul inculpatului B.

Pentru ca situaţia să nu degenereze, inculpatul C. a acceptat să încheie un antecontract de vânzare-cumpărare pe casa sa cu inculpatul M., în scopul de a se garanta restituirea sumelor împrumutate, obţinând astfel un răgaz pentru a se face rost de bani.

Înţelegerea a fost ca după restituirea sumei de bani împrumutate, antecontractul de vânzare-cumpărare să fie anulat.

La aprox. o lună de la încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare, inculpatul Z., i-a transmis inculpatului C. să nu mai se chinuie să facă rost de bani, pentru că oricum nu îi vor mai restitui casa.

Pentru clarificarea situaţiei, la domiciliul inculpatului C. s-au întâlnit inculpaţii B., A. şi D.. Aceştia l-au contactat pe inculpatul M., cu care fusese încheiat antecontractul, căruia i-au cerut să vină la ei pentru a discuta.

Inculpatul M. a venit însoţit de inculpaţii F., G., Z., H., EEE., FFF., I. şi fiii inculpatului HH.

Discuţiile purtate cu privire la casă şi banii datoraţi au degenerat, inculpata H. a ameninţat-o şi a adresat cuvinte jignitoare părţii vătămate IIIII. care le ceruse să discute civilizat. În acest moment, inculpatul G. a încercat să o lovească pe partea vătămată IIIII. dar a intervenit în apărarea sa - cumnatul ei UUUUUUUU. care a fost lovit de inculpatul G.. Pentru a aplana conflictul a intervenit şi inculpatul C. care, la rândul său, a fost lovit de inculpatul G.

Incidentul arătat mai sus este expus de către inculpaţii C., B., A. şi D. şi părţile vătămate IIIII. şi UUUUUUUU.

IIIII. arată că prin vara anului 2010, F. împreună cu alte 10 - 15 persoane printre care şi fratele lui - G. au venit la domiciliul inc. C., au intrat cu forţa peste ei în casă, i-au sechestrat câteva ore, după care, la intervenţia firmei de pază, au fugit.

UUUUUUUU. subliniază: "Prin anul 2009, mă aflam acasă la fratele meu când la el acasă au venit aprox. 20 de persoane de etnie rromă din satul Sinteşti. Precizez că îi cunoşteam pe aceştia din vedere.

Din câte îmi amintesc, printre aceste persoane s-au aflat Z. cu soţia H., EEE. cu soţia FFF., F., fratele lui - G. care m-a lovit, precum şi alte persoane, fraţi, cumnaţi şi soţiile acestora.

Cu această ocazie, între aceştia şi fratele meu au avut loc discuţii contradictorii cu privire la nişte datorii.

Înainte de sosirea cămătarilor, la fratele meu au venit şi B. şi A.

G. a început să o înjure pe cumnata mea IIIII.. Eu am intervenit în sensul că i-am cerut să vorbească frumos, având în vedere că se aflau în casa ei.

Fără să realizez, G. m-a abordat pe la spate, m-a lovit cu pumnul şi picioarele, după care au sărit cu toţii pe mine."

A. precizează:

"Îl cunosc pe G., fratele lui F.. Şi de la acesta am luat sume de bani cu dobândă, adică 100.000 RON.

F. a cumpărat o fermă din com. (...) pe care a donat-o fratelui său G. care la rândul său a ipotecat-o pentru obţinerea creditului pe SC VVV. SRL în sumă de 700.000 euro.

Mare parte din creditul obţinut a mers către F., BB. şi M.."

Şi martora GGGGGG. arată că inculpatul G. îl însoţea întotdeauna pe fratele lui - inculpatul F.

3. Y. este şoferul şi omul de încredere al lui F.

Acesta ajută grupul infracţional organizat condus de inculpatul A. să obţină un credit fraudulos (o suplimentare în sumă de 280.000 euro) de la NNN. la data de 22.12.2009 pe SC WWW. punând ipotecă pe 2 terenuri intravilane situate în Măgurele, proprietatea sa. Totodată, acesta spală banii prin conturile societăţilor administrate de către el. Y. obţine pe SC CCCCCCCC. SRL un credit în cuantum de 500.000 euro.

Y. este administrator şi acţionar în SC DDDDDDDD. SRL înfiinţată în februarie 2008. În august 2009, firma este cesionată către alte persoane.

Pe data de 13.05.2009, societatea primeşte de la SC QQQ. un transfer în sumă de 122.000 RON. Societatea are foarte multe tranzacţii în contul de la NNNNNNN., toate de ordinul zecilor şi sutelor de mii de RON. Toate creditările sunt urmate de retrageri de numerar efectuate de Y. sau debitări către firmele controlate de F. şi apropiaţii lui: SC QQQ. SRL, YYYYYYYY. şi BBBBBBBB. SRL.

Y. este administrator şi în SC BBBBBBBB. SRL înfiinţată în septembrie 2008. În august 2010, societatea este cesionată către doi cetăţeni din Republica Moldova - ZZZZZZZZ. şi AAAAAAAAA.

În conturile SC BBBBBBBB. SRL sunt viraţi bani (2.947.000 RON) de la firmele din grup, astfel: de la VVV. SRL suma de 1.065.000 RON în data de 30.06.2009, şi de la SC WWW. SRL sumele de 385.000 RON, 867.000 RON, 530.000 RON şi 100.000 RON.

Toate creditările sunt urmate de retrageri de numerar efectuate de Y. sau debitări către firmele controlate de F. sau apropiaţii lui: SC XXXXXXXX. SRL, SC BBBBBBBBB. SRL (societate administrată de L.), SC CCCCCCCCC. SRL, SC DDDDDDDD. SRL, SC DDDDDDDDD. SRL (societate deţinută de un apropiat al învinuiţilor din Sinteşti), SC EEEEEEEEE. SRL, SC CCCCCCCC. SRL, SC FFFFFFFFF. SRL (controlată de K.), SC GGGGGGGGG. SRL.

La data de 12.09.2008, inculpaţii A. şi C. încheie cu F. un act de stingere a unei datorii de 2.200.000 RON cu 3 autoturisme ale FFFFFFFF. în valoare de 1.500.000 RON utilizate de SC JJJ. şi SC DDDD. SRL şi 14 autocamioane cu remorca ale SC JJJ., în valoare de 7.000.000 RON. Martori la această tranzacţie sunt Y., D. şi ZZ..

La data de 22.12.2009, SC WWW. administrată de inculpatul T., suplimentează creditul în valoare de 320.000 euro, până la sume de 600.000 euro. Ipoteca este suplimentată cu 5 terenuri intravilane situate în Măgurele, aparţinând 3 lui F. şi 2 lui Y. (cumpărate cu o lună în urmă de Y. la preţul de 1.930.000 RON, evaluate la 329.700 euro şi admise în garanţie la 247.245 euro). Contractul de ipotecă semnat de F. şi Y. este autentificat sub nr. x/22.12.2009 de către AAAAAA. Giurgiu.

Y. este administrator şi în SC CCCCCCCC. SRL, începând cu luna noiembrie 2010. În perioada februarie 2010 - noiembrie 2010, societatea a fost administrată de inculpatul F.. Împuterniciţii societăţii în bancă sunt inculpaţii F. şi Y.

Societatea depune bilanţuri la ANAF din care rezultă foarte puţine livrări şi achiziţii comparativ cu extrasele de cont.

La data de 04.01.2011, SC CCCCCCCC. SRL, administrată de Y. contractează un credit tip overdraft de la GGGG. în valoare de 500.000 euro, cu un cash colateral din partea societăţii în sumă de 250.000 de euro.

Creditul este luat fără garanţie, deşi s-a încercat garantarea acestuia de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) pentru suma de 250.000 de euro şi de o altă societate administrată de Y. (HHHHHHHHH. SRL).

Suma de 2.095.000 RON obţinută din credit este transferată în aceiaşi zi către societăţile controlate de F. sau apropiaţii săi - SC BBBBBBBBB. SRL - 255.000 RON (L.), SC GGGGGGGGG. SRL - 670.000 RON, SC IIIIIIIII. SRL - 400.000 RON, SC JJJJJJJJJ. SRL - 400.000 RON şi SC KKKKKKKKK. SRL - 400.000 RON.

La data de 28.12.2010, GGGG. trimite solicitare de garanţie către FNGCIMM pentru societatea SC CCCCCCCC. SRL pentru ca FNGCIMM să garanteze 250.000 euro.

La data de 12.01.2011, FNGCIMM respinge cererea de garantare a SC CCCCCCCC. SRL solicitată de GGGG. pentru următoarele motive: societatea se expune la un risc valutar crescut datorită faptului că activitatea societăţii se desfăşoară la intern (toate tranzacţiile comerciale se efectuează în RON); concurenţa puternică pe această piaţă din partea unor firme cu expertiză şi vechime în domeniu duc la un risc de piaţă;intensificarea efectelor crizei financiare în Europa a condus la retragerea cererii de deşeuri reciclabile; piaţa pe care activează societatea are un puternic caracter concurenţial, cu un număr ridicat de participanţi, atât din partea furnizorilor cât şi a companiilor colectoare; o nouă scădere accentuată a cererii de metale de bază ar putea antrena un nou val de reducere a preţurilor deşeurilor metalice, cu consecinţe directe atât asupra volumului activităţii, cât şi a rentabilităţii acesteia, induc riscul de afacere; neimplicare a societăţii sau a acţionarilor acesteia cu garanţii personale în garantarea creditului, singura garanţie constituită fiind un depozit colateral în sumă de 250.000 euro-risc de garantare; societatea are un istoric scurt de activitate, este client nou al băncii, nu a derulat activitate prin GGGG. şi nu a beneficiat de niciun credit; spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea sunt închiriate; lichiditatea societăţii înregistrează la data de 31.12.2009 o rată de 574,65%, iar la data de 31.10.2010 înregistrează o lichiditate de 516,67%, astfel nu se justifică finanţarea pe termen scurt a societăţii.

SC CCCCCCCC. SRL are în contul de la NNN. câteva creditări însumând aproximativ 2.600.000 RON, făcute de firme din Sinteşti, urmate de debitări către alte firme din Sinteşti controlate de F. şi apropiaţii lui: SC BBBBBBBB. SRL, SC LLLLLLLLL. (administrată de QQ., soţia lui DD.), SC GGGGGGGGG. SRL, SC WWWWWWW. SRL (administrată DD.), MMMMMMMMM. SRL.

În contul de la GGGG., situaţia este aceeaşi ca şi la NNN., rulajul fiind de 13.595.000 RON.

SC CCCCCCCC. SRL intră în insolvenţă în 2012.

În anul 2011, SC CCCCCCCC. SRL are şi o tentativă de înşelăciune la NNNNNNNNN.. Documentele societăţii au fost trimise băncii de către Y., în urma unor discuţii telefonice. După ce a verificat documentele, banca a avut o întâlnire cu Y., iar în urma efectuării de verificări amănunţite pe internet, în baza informaţiilor găsite, coroborate cu faptul că reprezentantul societăţii nu prezenta credibilitate au făcut ca decizia să fie luată în sensul de a nu finanţa acest client.

4. LL. este cuscrul lui F.

LL., rudă cu F., sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii, primind sumele împrumutate şi dobânzile aferente din creditele obţinute în mod ilegal. Acesta a acordat un împrumut cu dobândă inculpatului D., pentru obţinerea dobânzii solicitate de la acesta, recurgând la şantaj.

La data de 12.09.2008, inculpaţii A. şi C. încheie cu F. un act de stingere a unei datorii de 2.200.000 RON cu 3 autoturisme ale FFFFFFFF. în valoare de 1.500.000 RON utilizate de SC JJJ. şi SC DDDD. SRL şi 14 autocamioane cu remorca ale SC JJJ., în valoare de 7.000.000 RON. Martori la această tranzacţie sunt trecuţi în înscris, Y., D. şi LL.

În anul 2009, inculpatul D. ia un împrumut cu dobândă de la LL., în valoare de aproximativ 30.000 RON, pentru care garantează cu imobilul în care locuia, imobil trecut pe numele fratelui său - inculpatul T.

Astfel, pentru garantarea restituirii împrumutului, la data de 11.09.2009, inculpatul T. vinde lui LL., casa inculpatului D., în contract fiind trecută suma de 300.000 RON. Contractul de vânzare-cumpărare este unul fictiv, întocmit pentru garantarea restituirii sumei împrumutate şi a dobânzii aferente.

Ulterior, pentru a-i restitui casa, inculpatul LL. îi cere inculpatului suma de 300.000 RON, de 10 ori mai mult decât suma împrumutată.

Întrucât inculpatul D. nu îi dădea suma solicitată, acesta a trecut la ameninţări cu moartea şi cu evacuarea, acceptând în final să treacă din nou casa pe numele lui D., în schimbul sumei de 250.000 RON.

Martora VVVVVV. a arătat că D. a luat împrumut de la el şi a garantat pentru acesta cu casa. A avut multe neplăceri şi ameninţări cu evacuarea. Martora precizează că, din câte a putut să-şi dea ea seama, presiunile la care au fost supuşi de ZZ. a fost motivul pentru care s-a luat creditul pe SC MMMMM. SRL.

Inculpatul B. arată: "Despre LL., arăt că D. a luat cu împrumut de la acesta o sumă de aprox. 200.000 RON. Ştiu că ulterior, inc. D. a avut mari probleme cu acesta şi cu restituirea datoriei către el, în final tot A. dându-i bani lui D. pentru a se achita de datorie. Ştiu că D. garantase restituirea datoriei cu imobilul său."

Inculpatul A. arată despre acesta: "LL., cuscrul lui F., obişnuia să-l însoţească pe acesta la discuţiile purtate cu noi."

C.: "Îl cunosc şi pe ZZ., rudă cu BB. şi de la acesta inc. B. şi A. au luat bani cu împrumut."

Şi inculpatul T. a precizat: "La sfârşitul anului 2009, fratele meu îi datora o sumă de bani unui cămătar LL.. Cred că LL. îi dăduse fratelui meu o sumă de bani pe care acesta a pierdut-o la jocuri de noroc. Pentru a garanta acestuia restituirea sumei de bani, fratele meu mi-a cerut să trecem casa lui (a fratelui meu) de pe numele meu pe numele lui LL.. Iniţial nu am acceptat, dar apoi i-am spus fratelui meu că voi semna aceste acte dacă îmi promite că-mi va restitui banii pe x. Acesta a promis acest lucru astfel că am semnat contractul de vânzare-cumpărare. Nu ştiu ce s-a mai întâmplat ulterior cu această casă."

Şi inculpatul D. confirmă situaţia de fapt expusă mai sus. Acesta arată că în cursul anului 2009, prin intermediul lui F., l-a cunoscut pe LL. de la care a împrumutat suma de 50.000 RON pentru a desfăşura acte de comerţ cu cereale. În toamnă anului 2009, mai avea la LL. o datorie de aprox. 30.000 RON, moment în care a stabilit cu LL. să colaboreze în vederea obţinerii unor credite bancare.

"LL. mi-a spus că are o societate comercială care arată foarte bine pe hârtie, în sensul că are cifră de afacere mare dar că are nevoie de un imobil pentru garantarea împrumutului.

Atunci am stabilit ca LL. să vină cu societatea comercială iar eu cu imobilul în care locuiam eu."

Deşi au încercat obţinerea unor credite bancare, aceste încercări nu s-au materializat, astfel că, a fost nevoit să-i restituie lui LL. suma de 250.000 RON (de la 30.000 RON) pentru ca să-şi poată recupera casa.

Şi inculpatul D. confirmă faptul că banii pentru restituirea împrumutului luat de la LL. au venit de la inculpatul A. care a şi intervenit pe lângă F. să vorbească cu cuscrul său LL. pentru a-l convinge să semneze contractul de vânzare-cumpărare prin care inculpatul D. şi-a recuperat imobilul.

Pe LL., îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi martora GGGGGG.

II. 1. Z. (cumnat cu I.)

Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale a grupului organizat, obţinând sumele împrumutate şi dobânzile aferente din creditele bancare obţinute în mod fraudulos.

Z. împreună cu soţia sa H. sunt printre persoanele care au obţinut cele mai mari sume de bani de la membrii grupului infracţional organizat. Toate persoanele audiate cu privire la activitatea acestuia au arătat că acesta era nedezlipit de soţie precum şi de EEE. şi soţia acestuia FFF., aceştia fiind rude.

Z. s-a ferit ca numele lui să apară în documente, astfel că toate înscrisurile încheiate cu membrii grupului infracţional organizat sunt pe numele soţiei. De asemenea, sumele de bani virate pe societatea administrată de soţie, reprezintă folosul material al ambilor inculpaţi.

La data de 05.10.2005, inculpatul B. încheie un contract de împrumut pt. suma de 700.000 RON cu Z., cu dată scadentă 01.08.2006. Împrumutul este garantat cu două imobile din comuna Dobreni (cu numerele cadastrale x). Contractul este semnat în calitate de martori şi de către A. şi YY.

Contractul poartă viza dată de av. OOOOOOOOO.

În anul 2006, inculpatul B. îl reclamă pe Z. pentru cămătărie.

Pe Z. îl indică inculpaţii P., D., Q., E., A., N. şi martorii RRRRRRR. şi IIIII. ca fiind una dintre persoanele care obişnuiau să dea bani cu împrumut cu dobândă.

Cu privire la Z., inculpatul C. a subliniat că prin anul 2009 - 2010, acesta împreună cu mai multe persoane din satul Sinteşti (20 - 30 de persoane) au mers la domiciliul său, i-au ameninţat şi lovit pe soţie şi fratele său.

Martora IIIII. (soţia inculpatului C.) arată că aceste persoane se deplasau împreună şi subliniază că AAA. îl însoţea pe Z. când venea să ceară banii datoraţi. Cu aceştia mai veneau I. şi H.

Martora mai relatează un eveniment petrecut în toamnă anului 2010 când la domiciliul lor a venit Z. cu familia, femeile, 3 - 4 tineri şi F. cu fratele lui G.. "Aceste persoane au început să facă scandal, să ameninţe spunând că ei ies în pierdere, că banii care au fost daţi împrumut îi schimbă în galbeni, iar galbenii s-au scumpit. (...) Şi AAA. mi-a cerut să nu mă bag, că nu este treaba mea."

Şi martora VVVVVV. (soţia inculpatului A.) arată că Z. venea însoţit de soţia lui H., de FFF. şi soţul ei EEE.

Cu privire la sumele ce au ajuns la Z., inculpatul A. arată:

"În aceeaşi zi, respectiv 17.12.2007 JJJ. obţine credit de la GGGG. Călăraşi în sumă de 5.000.000 RON cu ipotecă pe loturile x şi y iar EEEE., tot de la GGGG. Călăraşi 3.500.000 RON cu ipotecă pe lotul x şi pe locuinţa inc. B.

Aceste sume de bani au ajuns la Z. pentru stingerea datoriilor."

Martora GGGGGG., soţia inculpatului B. arată că Z. şi soţia lui H. veneau mereu însoţiţi de EEE., de soţia lui FFF. şi I. în momentul în care veneau să ceară împrumuturile şi dobânzile aferente.

3. H. este soţia lui Z.

Aceasta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare. H. ajută grupul infracţional organizat să obţină, la data de 28.04.2009 un credit în valoare de 700.000 euro. În calitate de administrator al în SC PPPPPPPPP. SRL, aceasta efectuează operaţiuni ce se subscriu infracţiunii de spălare de bani. Aceasta recurge şi la şantaj pentru a dobândi sume de bani cât mai mari

H. este administrator şi acţionar în SC PPPPPPPPP. SRL începând cu martie 2007. În luna septembrie 2010 intenţionează să înstrăineze societatea către numiţii QQQQQQQQQ. şi RRRRRRRRR.. Societatea este în prezent în faliment.

SC PPPPPPPPP. SRL are o creditare de la SC QQQ. în valoare de 1.000.000 RON.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC PPPPPPPPP. SRL (administrată de H.) care a primit suma totală de 3.300.000 RON, de la SC JJJ. în două rânduri, în cursul anului 2008 (în data de 16.06.2008 suma de 300.000 RON şi în data de 09.10.2008, suma de 3.000.000 RON).

La data de 28.08.2007, SC JJJ. promite prin act notarial (încheiat la AAAAAA.) să vândă lui H. lotul cu numărul cadastral x la preţul de 1.000.000 RON, bani care fuseseră achitaţi integral anterior încheierii promisiunii de vânzare.

În fapt şi acest contract reprezintă un contract de împrumut oneros, deghizat într-un antecontract de vânzare-cumpărare.

La data de 20.01.2009, MMMMMMM. împrumută de la H. suma de 300.000 RON cu ipotecă pe trei imobile care aparţineau altor trei persoane.

La data de 04.06.2008, SC JJJ. vinde către H. sediul WWWWWW. din Olteniţa cu suma de 1.000.000 RON. Vânzarea este un act simulat ce ascunde, în fapt, un act de stingere a datoriilor.

Ulterior, H. şi soţul său Z. insistă pe lângă inculpaţii A. şi B. să pună acest imobil la bancă în scopul obţinerii unui credit bancar, lucru care se întâmplă în data de 28.04.2009, când se obţine 700.000 euro.

La data de 28.04.2009, SC QQQ. SRL (administrată, succesiv de inculpaţii F. şi U.) ia credit de la NNN. de 700.000 euro prin Contract de credit nr. x/28.04.2009 cu ipoteca pe lotul x (proprietar F.), pe lotul x (proprietar IIIIIIII.) şi pe imobilul WWWWWW. - Olteniţa cumpărat de H. de la JJJ. în 2008 la preţul de 1.000.000 RON (evaluat la 614.000 euro şi admis în garanţie la 245.600 euro).

Banii din credit sunt ulterior împărţiţi între persoanele care au garantat cu imobilele personale şi inculpaţii B. şi A.

La solicitarea inculpatului A., inculpatul T. achiziţionează pe numele său nişte terenuri în mun. Giurgiu.

La data de 20.01.2010 inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi. O parte din aceste loturi de teren sunt folosite la bancă pentru a se obţine nişte suplimentări de credite iar restul sunt înstrăinate către cămătari, pentru a stinge şi ultimele datorii avute la aceştia, din acest moment, A. arătând că nu au mai avut legături cu aceştia.

În momentul împărţirii terenurilor către cămătari, H. obţine 7 loturi la "preţul" de 100.000 RON şi cote indivize de 1/92 din alte trei loturi - x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.). Contractul de vânzare-cumpărare este fictiv, el ascunzând, de fapt, o stingere de datorie.

La aceeaşi dată, între T. şi H. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii materiale faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

În perioada anilor 2008 - 2010, inculpata H., în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale i-a ameninţat pe inculpaţii A., B. şi C. precum şi pe membrii familiilor acestora, pentru a-i determina să le dea sumele de bani solicitate. Cu mai multe ocazii, inculpata H. l-a lovit pe inculpatul B.

În primăvara anului 2009, mai multe persoane, respectiv F., Z. cu familia, I. cu familia şi EEE. cu familia au mers la domiciliul inculpatului C., ocazie cu care inculpatul G. i-a agresat fizic pe inculpatul C., fratele său UUUUUUUU. şi pe soţie IIIII.

Cu aceeaşi ocazie, inculpata H. a ameninţat-o pe IIIII.

Despre comportamentul violent al inculpatei vorbesc coinculpaţii A., B., C., IIIII., RRRRRR.

Martora IIIII. arată că H. îl însoţea întotdeauna pe soţul ei Z. când venea să ceară banii datoraţi.

Martora VVVVVV. arată acelaşi aspect: Z. venea însoţit de soţia lui H., de FFF. şi soţul ei EEE.

Despre H. dau amănunte şi inculpaţii P., D., Q., C. şi E.

GGGGGG., soţia inculpatului B. arată că Z. şi soţia lui H. veneau mereu însoţiţi de EEE., de soţia lui FFF. şi I. în momentul în care veneau să ceară împrumuturile şi dobânzile aferente. Aceasta a mai arătat: "FFF. şi H. erau mai rele decât soţii lor, de fiecare dată ne scuipau, ne înjurau şi aruncau cu pietre în casă, în curte, pe unde nimereau." De asemenea, aceasta mai arată că H. l-a lovit de mai multe ori cu palma pe soţul ei.

Din discuţiile purtate între inculpatul B. şi inculpaţii Z. şi H., se deduce că aceştia din urmă cunosc activitatea infracţională a inculpaţilor B. şi A., că i-au sprijinit cu bani pentru a obţine la rândul lor bani, şi că, de asemenea, au fost implicate de aceeaşi manieră multe alte persoane. ("toată ţigănia")

La data de 10.05.2012 inculpatul B. o sună pe inculpata H. cu propunerea de a relua colaborarea cu aceasta şi cu soţul ei Z.

B.: Săru' mâna tanti H.! (...)

B.: Ce să fac (...) voi ce mai faceţi? Uite alerg şi eu să-mi fac necazurile.

H.: Şi eu alerg B..

B.: Tu ce mai faci?

H.: Nu ai mai dat niciun semn de viaţă, un telefon.

B.: Păi ce să fac, am luat-o şi eu, că n-ai auzit că sunt pe ceartă cu A. de 8 luni? (...)

H.: De 8 luni?

B.: Da, nu mai sunt cu el. Şi-a făcut treaba şi după aia m-a dat afară. (...)

B.: Şi acum am făcut şi eu, am luat-o de la început. Mi-am făcut şi eu firmă, aşa, cu un băiat. E aici cu mine a lu' contabila mea. Înţelegi?

H.: Da.

B.: Şi vreau să fac şi eu treaba. Şi de asta v-am dat telefon, dacă vreţi să lucrăm, să facem treabă. Mai.

H.: Să facem treabă?

B.: Da, mai micuţă aşa, nu mare cu o făceam noi da să mâncăm şi noi o pâine şi eu şi (...) (...)

B.: Şi-a luat banii [n.n. A.] şi m-a făcut de comandă. Acuma de asta am dat ca să vorbesc cu Z., să-mi dea telefon să discutăm de lucru. O luăm iar de la început.

H.: Păi să facem treabă (...) că am înnebunit la ultimul moment.

B.: Da. Am făcut treabă când am făcut şi s-a stricat. Acum e iar de făcut treabă. Dacă vreţi să discutăm (...) nu mai pun să lase.

H.: Trebuie să ne găsim B..

B.: E, îl iei pe Z. şi veniţi la mine acasă pe seară, dacă nu vin eu.(...)

B.: Şi vii cu Z. la mine, nu iei pe altcineva, că nu vreau să-mi mai pun ţigănia pe cap, ca să ne facem noi treaba. Înţelegi?"

Convorbirea se întrerupe fiind reluată imediat de inculpatul B.:

B.: Aşa. Veniţi la mine să discutăm, să pornim lucrul. Înţelegi ce-am zis.

H.: Da, zi!

B.: Deci veniţi să vorbim, că avem treabă de făcut.

H.: Să lucrăm iar?

B.: Să facem şi noi bani. Hai!

H.: A?

B.: Să facem şi noi bani şi să nu ne mai băgăm cu toată lumea, cu toată ţigănia. Să facem doar noi. Da?

H.: Să facem doar noi doi?

B.: Doar noi doi. Nu mă mai bag cu altcineva.

H.: Românu [n.n. A.] nu mai vrea?

B.: A?

H.: Românu.

B.: Nu mai sunt cu el de 8 luni. M-a gonit.

H.: A?

B.: M-a gonit de 8 luni. Înţelegi?

H.: Şi el nu mai lucrează?

B.: El, el face pe partea lui. Nu ştiu ce mai face el. Eu acum, fac cu alt român şi am altă treabă (...) cu românu contabilei lucrez.

H.: Bina mă B., facem. Încet, încet nu ne ştie nimeni mă B.. Eu nu ştiu de ce te fereai tu de mine că ai mâncat cu noi o pâine amărâtă. (...)

Nouă zile mai târziu, pe data de 19.05.2012, inculpatul B. discută aceleaşi aspecte şi cu inculpatul Z. ("vreau s-o fac eu, s-o iau de la început, să fac şi eu şi tu bani") stabilind să se întâlnească pentru a vorbi personal.

Pe data de 23.05.2012 inculpatul B. o sună din nou pe inculpata H. căreia îi propune să folosească apartamentele inculpatei pentru obţinerea de credite bancare:

B.: Hai că am găsit o treabă, să facem şi cu alea de la Olteniţa, cu apartamentele alea. (...)

B.: Apartamentele care le ai la Olteniţa.

H.: Da.

B.: Există posibilitatea să le bag la bancă, să vedem cum facem, să le dea la mine.

H.: Păi stai să vedem când ajungem noi, că (...)

B.: Să te deblochezi şi tu de bani.

În data de 26.05.2012 inculpatul B. discută din nou cu inculpatul Z., acesta din urmă confirmând că este gata de treabă:

B.: Hai ca să vorbim, că e treaba bună să facem.

Z.: Ştiu, ştiu. Am case, am pământuri, am ce-mi trebuie şi gata.

B.: De când vreau să vorbesc cu tine, să facem treaba, să facem bani, ca să-ţi deblochez banii.

Z.: Bine dom'ne.

Ulterior, în data de 17.08.2012, inculpatul Z. se interesează de demersurile făcute de inculpatul B.:

Z.: Ce mai faceţi? Ce mai lucraţi?

B.: Ce să mai (...) uite am făcut nişte treburi şi acum mai trebuie să (...) sunt la final şi mai îmi trebuie nişte bani, să fac o treabă bună dar.

Z.: Şi ai făcut?

B.: Păi am făcut, am făcut acte, am.

Z.: Păi dă-i drumu'! Dă-mi bani! Încurajează-mă!

B.: A?

Z.: Cu nişte bani, încurajează-mă şi pe mine, să vedem cum merge treaba.

B.: Păi ce să-ţi spun? Hai să facem treaba.

Z.: Păi facem, că şi A. mă cerea. Ce dracului!

B.: A?

Z.: Şi A. m-a chemat la el.

B.: Şi ce-a făcut?

Z.: Păi vreau să vin la tine, că o să vin acasă, să vorbesc cu tine.

4. HH. este tatăl vitreg al lui Z.

Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Aceasta primeşte de la membrii grupării terenuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni şi disimulează adevărata proprietate a altor terenuri, trecându-le pe numele nurorii sale - AAA.

Pe numele acestuia este încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu inculpatul T. prin care i se cedează acestuia 4 loturi de teren la preţul de 50.000 RON. (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.), pentru stingerea datoriilor acumulate de membrii grupului la acesta.

La aceeaşi dată, între T. şi HH. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii material faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

AAA. este nora lui HH.. Aceasta primeşte pe numele său, 4 loturi de teren de la membrii grupului infracţional organizat, în schimbul sumelor de bani cu care grupul a fost împrumutat de către HH.. AAA. este un interpus pentru inculpatul HH., procedând de această manieră pentru a se disimula adevărata proprietate asupra bunurilor.

La aceeaşi dată, între T. şi AAA. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii materiale faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

Martora GGGGGG., soţia inculpatului B. arată că învinuitul HH. a venit şi el pe la domiciliul lor, cerând să vorbească cu soţul ei.

Inculpatul Q. arată că inculpatul HH. îl însoţea pe inculpatul Z.

Inculpatul C. precizează că ştie că inculpaţii A. şi B. au luat cu împrumut de la inculpatul HH. pe care l-a văzut în mai multe rânduri la Olteniţa, după bani. Despre acesta cunoaşte că este tatăl inculpatului Z.

Inculpatul B. precizează că a luat bani cu împrumut de la HH. şi că cele 8 loturi de teren de la Giurgiu cedate inculpatului HH. şi nurorii sale - inculpata AAA., au fost date în contul datoriei acumulate la acesta.

Inculpaţii A. şi B. arată că toate terenurile înstrăinate în luna ianuarie 2010 către HHH. au fost date în contul datoriilor acumulate şi că preţul trecut în contractele de vânzare-cumpărare este fictiv, întrucât nu au fost primite sume de bani.

III. I. este cumnatul lui Z.

Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. I. ajută grupul infracţional organizat să obţină la data de 28.04.2009 un credit fraudulos în cuantum de 700.000 euro. Inculpatul recurge şi la şantaj pentru obţinerea sumelor de bani promise. Dobândeşte, prin persoane interpuse 6 loturi de teren de la membrii grupului infracţional organizat, în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor şi achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora.

În anul 2006, inculpatul B. îl reclamă pe I. pentru cămătărie.

La data de 11.08.2008, SC JJJ. împrumută de la I. suma de 500.000 RON cu garanţie imobiliară pe lotul x, contract autentificat sub nr. x/2008 de AAAAAA. Giurgiu.

La începutul anului 2009, inculpatul B. acumulase la inculpaţii I., Z., EEE. şi M., o datorie de aprox. 400.000 RON.

Întrucât inculpatul B. nu îi restituia suma de bani datorată, inculpatul I. împreună cu familia şi cu Z., s-a deplasat la domiciliul inculpatului B., înarmat cu o puşcă şi un cuţit de vânătoare pe care le-a pus pe masă, în scop de intimidare. Atunci, inculpatul I. i-a spus inculpatului B. că, dacă nu îi restituie sumele de bani solicitate, îl va lua de acasă pe nepotul său FFFFFFF. (fiul părţii vătămate SSSSSSSSS.).

De faţă la incident au fost şi partea vătămată GGGGGG. precum şi inculpaţii A. şi C.

Pentru ca situaţia să nu degenereze, inculpatul C. a acceptat să încheie un antecontract de vânzare-cumpărare cu inculpatul M., în scopul de a se garanta restituirea sumelor împrumutate, obţinând astfel un răgaz pentru a se face rost de bani. (antecontractul a fost autentificat sub nr. x/18.03.2009 de BNP TTTTTTTTT.)

La data de 28.04.2009, SC RRR. SRL administrată de inc. S. începând cu data de 24.03.2009, ia credit de la NNN. de 700.000 euro prin Contract de credit nr. x/28.04.2009 cu ipoteca pe lotul x (proprietar SC UUUUUUUUU. SRL administrată de VVVVVVVVV.), pe lotul x (proprietar SC WWWWWWWWW. administrată de IIIIIIII.) şi pe lotul x (cumpărat de la SC JJJ. de I. în data 14.05.2009, evaluat la 623.000 euro şi admis în garanţie la 250.000 euro).

Inculpatul A., arată beneficiile obţinute în urma acestui credit de către I.:

"Pe SC RRR. s-a obţinut un credit de 700.000 euro. I. care a pus garanţie un lot de teren a cerut 1.500.000 RON justificând nişte datorii mai vechi acumulate de B. la el."

La data de 13.05.2009, SC JJJ. SRL vinde lui I. lotul cu numărul cadastral x (carte funciară nr. xx a localităţii Olteniţa) cu suma de 3.000.000 RON achitaţi astfel: 2.500.000 RON la semnare iar 500.000 anterior prin acordarea unui împrumut cu garanţie pe lotul x în data de 11.08.2008.

Contractul de vânzare-cumpărare este autentificat sub nr. x/13.05.2009 de AAAAAA. Giurgiu.

Cu privire la acest contract, inculpatul A. arată:

"Că preţ este trecută suma de 3.000.000 RON. Această sumă de bani nu a fost primită în fapt, ci acest contract a fost semnat în scopul stingerii unor datorii şi dobânzilor aferente. Mai exact, lotul de teren a trecut în proprietatea lui I. în schimbul stingerii datoriilor."

Inculpatul I. a dobândit, prin persoane interpuse (nora ZZZZZZZ. şi fiul AAAAAAA.), 6 loturi de teren de la membrii grupului infracţional organizat, în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor:

La data de 29.01.2010, când sunt împărţite terenurile grupului infracţional organizat, trecute pe numele inculpatului T., către cămătari, ZZZZZZZ. primeşte 3 loturi la "preţul" de 100.000 RON şi cote indivize de 1/92 din loturile x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.) iar AAAAAAA. primeşte 3 loturi la "preţul" de 100.000 RON şi cote indivize de 1/92 din loturile x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

Cu privire la actele încheiate pe numele lui ZZZZZZZ. şi AAAAAAA., inculpatul B. arată că aceştia au fost trecuţi în acte în locul lui I. "care nu a dorit să apară în hârtii."

În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, inculpatul a achiziţionat un autoturism pe numele unei persoane interpuse, disimulând adevărata proprietate asupra bunului. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele lui ZZZZZZZ. concubina fiului)

Inculpatul I. îi ajută pe membrii grupului infracţional organizat în activitatea de obţinere a creditelor bancare şi prin cesionarea unei firme de-a sa (SC FFFF. SRL), firmă în care figura ca administrator fiul său - AAAAAAA., pentru a se putea obţine pe această societate, un credit în sumă de 1.000.000 de euro. FFFF. SRL a fost cesionată inculpatului KK. (frate vitreg cu inculpatul B.) în noiembrie 2009, pentru ca o lună mai târziu să se obţină creditul în sumă de 1.000.000 de euro.

Inculpatul A. precizează: "SC FFFF. SRL, era societatea lui I., iar în acte era trecut fiul său, AAAAAAA.

Înainte de a se lua creditul pe această firmă, AAAAAAA. a ieşit din firmă şi a fost trecut administrator KK., fratele vitreg al inculpatului B.

La data de 20.04.2010 inculpaţii B. şi A. încheie un act olograf cu I. prin care împrumută de la acesta suma de 1.320.000 RON, pe care să o restituie în două tranşe respectiv pe datele de 21.07.2010 şi 21.11.2010. În act martor este trecut inculpatul E.

Cu privire la acest înscris, inculpatul A. arată:

"Această sumă de bani nu a fost primită în fapt ci a fost o modalitate ca acesta să obţină un înscris prin care să dovedească existenţa unei datorii."

Martora IIIII. (soţia inculpatului C.) arată că I. şi H. îl însoţeau mereu pe Z. când venea să ceară banii datoraţi.

Martora VVVVVV. a arătat că I. i-a furat geanta cu documente soţului ei A.. Precizează că A. se afla împreună cu acesta la XXXXXXXXX. din Bucureşti când I., în urma unor neînţelegeri, i-a sustras geanta. Martora mai arată că, de obicei, la acest restaurant se întâlneau A., B. şi C. cu HHH.

Şi inculpatul N. relatează un eveniment al cărui protagonist a fost I.. N. arată că, la un moment dat, în timp ce se afla la un restaurant din Popeşti Leordeni împreună cu A. şi R., la acel restaurant au venit şi I. cu fiul lui AAAAAAA.. Intre I. şi R. a izbucnit un conflict, I. cerându-i fiului său AAAAAAA. să-i aducă cuţitul. N. a intervenit pentru a-i linişti.

Inculpatul S. a arătat cu privire la I.: "Pe la sfârşitul anului 2008, finul meu C. împreună cu B. mi-au propus să preiau SC RRR. SRL.

Aceştia mi-au spus că societatea aparţine lui I., de etnie rromă. Întrucât aveau o datorie la I., cei doi m-au rugat să-i ajut în scopul obţinerii unui credit pentru a-şi achita datoriile.

Ei mi-au explicat că I. are un aspect care nu inspiră încredere la bancă iar, pe de altă parte, nici nu doreau să aibă I. putere de decizie în firmă, explicându-mi că eu voi deţine 70% din acţiuni iar I. 30% din acestea."

Inculpatul mai arată că pe la instituţiile de stat pe unde s-a deplasat pentru a semna documentaţia pentru preluarea firmei, a fost însoţit de inculpaţii A., B. şi C., precum şi de I. care, la rândul său era însoţit de alte 3 - 4 persoane, printre care şi ginerele său - AA.. Inculpatul S. a declarat că nu ştia că firma aparţinea în drept ginerelui lui I., respectiv AA.

Şi în momentul deplasării la bancă, inculpatul S. arată că a fost însoţit de aceleaşi persoane, mai sus menţionate. (inculpaţii A., B. şi C., precum şi de I. care, la rândul său era însoţit de alte 3 - 4 persoane, printre care şi ginerele său - AA.)

"După ce am semnat primul credit, la ceva timp, la mine acasă au venit I. împreună cu ginerele AA. şi fiii lui I., dintre care l-am recunoscut pe AAAAAAA.

I. mi-a spus că A. şi ceilalţi 2 inculpaţi l-au păcălit, în sensul că aceştia nu i-au dat suma de bani la care se înţeleseseră, în urma obţinerii creditului."

Pe I. îl indică ca fiind cămătar şi inculpaţii P., D., E., C., R. şi A.

Partea vătămată GGGGGG., soţia inculpatului B. arată că Z. şi soţia lui H. veneau mereu însoţiţi de EEE., de soţia lui FFF. şi I. în momentul în care veneau să ceară împrumuturile şi dobânzile aferente.

Partea vătămată GGGGGG. descrie mai multe incidente provocate de inculpatul I., printre care: la un moment dat, acesta a venit la domiciliul lor înarmat cu puşcă şi sabie şi a încercat să îl ia pe nepotul ei, spunând că el are numai nepoate şi vrea să îl ia să îl crească el, spunând că dacă sunt de acord, îl va ierta de datorie pe inculpatul B.; după câteva zile a revenit însoţit de fiii lui şi de soţie XX., ocazie cu care l-a lovit pe soţul ei - inculpatul B.

2. AA. este ginerele lui I.

Sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Acesta primeşte de la membrii grupului infracţional organizat bani şi bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

La data de 20.01.2010 inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi.

La data de 29.01.2010, mare parte din cele 95 loturi sunt vândute către 17 cămătari, printre care şi: YYYYYYYYY. un lot la 95.000 RON şi cota indiviză de 1/92 din alte trei loturi - x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

La aceeaşi dată, între T. şi YYYYYYYYY. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii materiale faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

AA. este asociat în SC RRR. SRL în perioada 2005 - octombrie 2010 şi administrator până în martie 2009, când o cesionează inculpatului S., în scopul obţinerii de către grup a unui credit bancar. Acesta se retrage din calitatea de administrator chiar înainte ca societatea să obţină, la data de 28.04.2009 un credit fraudulos de la NNN. în sumă de de 700.000 euro (Contract de Credit nr. x/28.04.2009), pentru obţinerea căruia se pune ipotecă şi pe lotul x, proprietatea socrului său - I.

În martie 2009, AA., în calitate de administrator şi asociat al SC RRR. SRL are o tentativă la GGGG. Sucursala Unirea.

La data de 06.03.2009, prin decizia asociatului unic nr. x/06.03.2009, AA. se arată: "Subsemnatul AA., administrator al SC RRR. SRL, cu sediul în com. Vidra, nr. x, jud. Ilfov, am decis să promovăm obţinerea unei linii de credit de la GGGG. Sucursala Unirea."

La prezentarea societăţii făcută pentru dosarul de creditare, printre furnizorii societăţii sunt menţionate SC ZZZZZZZZZ. (administrată de inculpatul AAAAAAAAAA.), SC BBBBBBBBBB. (administrată de CCCCCCCCCC.)

Martora GGGGGG., soţia inculpatului B. îşi aminteşte de un incident în care I. împreună cu fiii lui şi cu ginerele AA. a venit la domiciliul lor şi au creat atmosferă, nemulţumiţi că nu l-au găsit pe inculpatul B.

Inculpatul C. declară că au fost luaţi bani cu împrumut şi de la inculpatul AA.

IV. 1. BB.

Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. BB. ajută grupul infracţional organizat să obţină, la data de 26.06.2009 un credit în sumă de 700.000 euro de la NNN.

BB. este asociat în SC VVV. SRL în perioada martie 2009 - martie 2010, societate ce este preluată ulterior de către inculpatul Q.

La data de 06.10.2008, SC JJJ. împrumută de la BB. suma de 500.000 RON cu garanţie imobiliară pe lotul x din UUU., împrumut scadent la data de 10.01.2009. Contractul este autentificat sub nr. x/06.10.2008 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

Cu privire la această sumă de bani, inc. A. arată:

"Pe data de 06.10.2008, SC JJJ. a încheiat cu BB. contract de împrumut pentru suma de 500.000 RON cu garanţie pe lotul x şi cu F. tot pentru suma de 500.000 RON cu garanţie pe lotul x/12/3. Precizez că nici aceste sume de bani nu au fost primite în fapt ci reprezintă unele sume împrumutate de B. de la ei cu dobândă. Mi s-a cerut să semnez aceste contracte pentru ca aceşti cămătari să aibă o garanţie a primirii banilor."

La data de 11.03.2009, SC JJJ. SRL vinde lui BB. lotul cu nr. x (promis în data de 25.07.2007 lui SC QQQ. SRL administrată de F.) cu suma de 4.000.000 RON achitaţi astfel: 3.500.000 RON la semnare, iar 500.000 anterior prin acordarea unui împrumut cu garanţie pe lotul x în data de 06.10.2008. (contract de vânzare autentificat sub nr. x/11.03.2009 de EEEEEEEE.)

Cu privire la preţul trecut în contract, inculpatul A. arată: "această sumă de bani nu a fost primită în fapt ci prin această modalitate a fost stinsă o datorie şi dobânzile acumulate."

La data de 26.06.2009, VVV. SRL ia credit de la NNN. de 700.000 euro prin Contract de credit nr. x/26.06.2009 cu ipotecă pe lotul x (cumpărat de la JJJ. de BB. în data de 11.03.2009 la preţul de 4.000.000 RON, evaluat la bancă pentru suma de 1.250.863 euro, admis în garanţie la 116.994 euro), pe o fermă din com. (...) (aparţinând lui G.) şi pe 8 loturi teren intravilan deţinute de M.

La dosarul de credit se depune şi un contract de comodat încheiat între BB. şi VVV. SRL reprezentată de inculpatul Q. prin care se arată că BB. dă în folosinţă gratuită societăţii VVV. SRL lotul proprietatea sa, având numărul cadastral x în scopul desfăşurării de către VVV. SRL a activităţii de achiziţionare şi depozitare a cerealelor.

În luna martie 2009, inculpatul Q. cesionează o parte din acţiunile societăţii VVV. SRL inculpatului BB., acesta ieşind din societate un an mai târziu, în luna martie 2010.

Scopul pentru care inculpatul BB. a fost introdus în societate a fost pentru a se asigura că va primi suma ce i se cuvenea din creditul obţinut la data de 26.06.2009 de VVV. SRL, (contract de credit nr. x/26.06.2009 în sumă de 700.000 euro de la NNN.), credit pentru obţinerea căruia a fost ipotecat, printre altele şi lotul cu numărul cadastral x, proprietatea lui BB.

După obţinerea creditului şi împărţirea beneficiului obţinut, inculpatul I. se retrage din societate.

A. a precizat:

"după semnarea contractelor de vânzare-cumpărare din data de 11.03.2009, F. şi BB. au cerut să-i ajutăm să-şi pună terenurile la bancă pentru obţinerea de credite bancare.(...)

După ce a devenit proprietar pe lotul x în data de 11.03.2009, BB. a început să insiste să-l ajut să pună acest lot la bancă pentru obţinerea unui credit, motiv pentru care a intrat o scurtă perioadă de timp în VVV. SRL, până la obţinerea creditului. Precizez că întreaga sumă de bani a fost luată de BB.."

Inculpatul D. a arătat că a fost de faţă când, la un moment dat, BB. l-a ameninţat pe A. că va veni cu corturile dacă nu îi achită nişte sume de bani. Inculpatul D. a mai arătat că ştie că BB. "l-a împrumutat pe B. la un moment dat cu o sumă de bani, motiv pentru care A. a făcut un credit pe SC JJJ. la NNN. în februarie 2006, pentru a-i achita acestuia împrumutul."

Inculpatul C. a declarat că la incidentul în care în anul 2009 - 2010 mai multe persoane din Sinteşti (20 - 30 de persoane) au mers la domiciliul său, i-au ameninţat şi lovit pe soţie şi fratele său, printre acestea se afla şi BB.

De asemenea, acesta a mai arătat: "Precizez că BB. era o persoană violentă şi recalcitrantă. Îmi amintesc într-o ocazie când a mers la domiciliul lui A. şi l-a obligat pe acesta să stea în genunchi în faţa soţiei şi a copiilor şi l-a scuipat.

Cu altă ocazie, când acesta făcea scandal, i-am spus lui BB. să-şi ia banii şi să plece, dar acesta a refuzat, dorind să lase în continuare banii daţi cu împrumut ca să curgă dobânda şi să încaseze astfel cât mai mulţi bani."

Cu privire la BB., inculpatul A. a arătat, printre altele că în anul 2005, a luat cu împrumut suma de 350.000 RON de la AA. şi BB. cu dobândă de 10 - 12% pe lună.

De asemenea, prin anul 2008, la birou la UUU. a venit VV. care i-a spus că inc. B. a luat cu împrumut de la el 1000 de galbeni, adică aprox. 2.500.000 RON. Pentru a achita a parte din datorie, în urma insistenţelor lui VV., inculpatul A. a luat cu împrumut 500 de galbeni de la BB.

Inculpatul C. a subliniat: "Precizez că BB. era o persoană violentă şi recalcitrantă. Îmi amintesc într-o ocazie când a mers la domiciliul lui A. şi l-a obligat pe acesta să stea în genunchi în faţa soţiei şi a copiilor şi l-a scuipat.

Cu altă ocazie, când acesta făcea scandal, i-am spus lui BB. să-şi ia banii şi să plece, dar acesta a refuzat, dorind să lase în continuare banii daţi cu împrumut ca să curgă dobânda şi să încaseze astfel cât mai mulţi bani."

Pe BB., îl indică ca fiind cămătar şi P., Q., E., GGGGGG., IIIII. şi VVVVVV.

În data de 01.11.2012, în momentul acţiunii în urma căreia au fost reţinuţi inculpaţii A., B. şi ceilalţi, într-o convorbire telefonică purtată între inculpatul BB. şi numitul RR., inculpatul BB. îşi exprimă îngrijorarea cu privire la acest aspect, aşteptându-se să fie ridicat şi el:

RR.: Am dat eu telefon la directoru' ăla de la bancă şi e (...) e vorba despre credite.

BB.: De creditele care s-au luat.

RR.: Da, de la Fondul de Garantare.

BB.: Da. Păi şi mă ia şi pe mine, că şi eu am luat. (...)

RR.: Nasol! Ai pus pământ?

BB.: Da (...) (...)

RR.: Da. Am dat eu telefon la directoru' ăla din Călăraşi, din Olteniţa şi a zis că i-a luat pe toţi, pe A., pe D., pe toţi i-a luat.

BB.: Da, care au girat, care au făcut.

RR.: Da.

BB.: Mă mir cum de nu au venit şi la mine!

RR.: Păi n-ai treabă. Este vorba de ce au făcut ei, că au făcut acte false.

BB.: Păi eu sunt şi pe firmă, jumătate-jumătate.

RR.: Păi eu ştiu!?

BB.: Cum nu a venit? Nu e timpu' trecut.

2. XX. este soţia lui BB.

Sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Aceasta primeşte de la membrii grupului bani şi bunuri, cunoscând provenienţa ilicită a acestora.

La data de 20.01.2010 inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi.

La data de 29.01.2010, mare parte din cele 95 loturi sunt vândute către 17 cămătari, printre care şi: XX. care primeşte 5 loturi la "preţul" de 150.000 RON şi cote indivize de 1/92 din alte loturi - x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

La aceeaşi dată, între T. şi XX. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii material faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

XX. este indicată de toate persoanele audiate ca aflându-se mereu în preajma soţului ei.

Inculpatul B. arată: "Aceasta îl însoţea pe soţul ei când venea la discuţii la birou."

Pe XX., o indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi martora GGGGGG.

Fiind audiată, inculpata XX. a declarat că nu îi cunoaşte pe inculpaţii A., B., D., T. şi C., nu a acordat niciodată împrumuturi şi nu îşi aminteşte să se fi prezentat vreodată la un notariat. Inculpata a mai arătat că provine dintr-o familie înstărită şi că trăieşte din zestrea şi moştenirea primită de la părinţi.

3. YY. este fratele lui BB.

Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente.

YY. este administrator în SC DDDDDDDDDD. SRL, începând cu luna august 2006. În prezent, societatea figurează cu sediu social expirat. În iulie 2011, societatea este cesionată către numitul EEEEEEEEEE.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC DDDDDDDDDD. SRL (administrată de YY.) care a primit suma totală de 4.244.820 RON, de la SC JJJ. în trei rânduri, în cursul anului 2008 (1.614.820 RON, 1.130.000 RON şi 1.500.000 RON).

Inculpatul A. arată că din cele 5 loturi de teren primite de XX., unul era pentru cumnatul ei - YY.

Inculpatul A. arată că au fost luaţi bani cu camătă şi de la YY., respectiv o sumă de aproximativ 100.000 RON. "BB. mi-a spus că printre sumele de bani luate de la el, au fost bani de la fratele lui - YY.."

Şi inculpatul B. confirmă aspectele mai sus menţionate.

Martora GGGGGG., soţia inculpatului B. arată că într-o zi, la domiciliul lor a venit YY., căutându-l pe soţul ei şi, nemulţumit că nu l-a găsit i-a cerut ei să se pregătească pentru că o va lua cu el.

Pe YY. îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor de la care au fost luaţi bani cu dobândă şi martora IIIII.

4. ZZ.

Sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente.

ZZ. este administrator în SC FFFFFFFFFF. SRL, începând cu luna ianuarie 2006 şi până în decembrie 2008 când societatea intră în dizolvare.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC FFFFFFFFFF. SRL (administrată de ZZ.) care a primit suma totală de 249.000 RON, de la SC JJJ. suma de 132.000 (la data de 30.05.2008) şi de la SC EEEE. SRL, suma de 117.000 RON.

Inculpatul D. arată că ZZ. obişnuia să vină la birou în Olteniţa împreună cu BB.

Inculpatul A. a declarat: " ZZ., administrator al SC FFFFFFFFFF. SRL este una dintre persoanele care ne-au dat împrumuturi cu dobândă.

Prin anul 2008 - 2009, am luat de la acesta suma de 1.000.000 RON cu dobândă de 20% pe lună. Toată această sumă am împărţit-o în aceeaşi zi către alte persoane de la care luasem împrumuturi cu dobândă, respectiv: 350.000 RON lui BB., 200.000 RON lui VV., MM. şi PP., restul de bani."

Pe ZZ. îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor de la care au fost luaţi bani cu dobândă şi martorele VVVVVV., IIIII. şi inculpatul C.

Fiind audiat, inculpatul ZZ. recunoaşte că a împrumutat inculpatului A. suma de 1.000.000 RON, arătând că inculpatul i-a spus că se va recompensa pentru ajutorul oferit, fără să stabilească însă o anumită sumă de bani.

Inculpatul ZZ. a arătat că suma de bani i-a dat-o inculpatului A. pentru a-i finanţa campania electorală, însă inculpatul A. nu i-a mai restituit împrumutul.

Inculpatul nu îşi aminteşte numele societăţii comerciale a cărui administrator a fost el, însă arată că SC FFFFFFFFFF. SRL a aparţinut concubinei sale AAA.

5. AAA. este soţia lui ZZ.. Aceasta a fost şi concubina lui IIIIIIIIIIIIIIII. (frate cu AA. şi DD.).

Sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente.

AAA. este administrator în SC FFFFFFFFFF. SRL, începând cu luna decembrie 2008. Împuterniciţi în bancă sunt AAA. şi ZZ.. Pe această societate este primită suma de 400.000 RON de la VVV. SRL.

Martora IIIII. arată că AAA. îl însoţea pe Z. când venea să ceară banii datoraţi şi că obişnuia să meargă la birou la Olteniţa. Cu aceştia mai veneau I. şi H.

De asemenea, mai arată că în toamnă anului 2010, la domiciliul lor a venit Z. cu familia, femeile, 3 - 4 tineri şi F. cu fratele lui G.. "Aceste persoane au început să facă scandal, să ameninţe spunând că ei ies în pierdere, că banii care au fost daţi împrumut îi schimbă în galbeni, iar galbenii s-au scumpit. (...) Şi AAA. mi-a cerut să nu mă bag, că nu este treaba mea."

Fiind audiată, inculpata AAA. a arătat că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa. Aceasta a precizat că nu-i cunoaşte pe inculpaţii din prezenta cauză, că nu a acordat împrumuturi şi că nu a deţinut nicio societate comercială.

V. 1. J.

J. sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Acesta primeşte de la membrii grupului bani şi bunuri, cunoscând provenienţa ilicită a acestora şi achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora. J. recurge şi la şantaj pentru a dobândi sume de bani cât mai mari.

Inculpatul J., l-a crescut pe inculpatul K., care nu este fiul lui biologic dar au o relaţie foarte strânsă, ce caracterizează o relaţie tată-fiu. Aceştia sunt nedespărţiţi şi toate activităţile infracţionale sunt desfăşurate împreună. Aşadar, banii primiţi de inculpatul K. pe societăţile sale sunt destinaţi ambilor inculpaţi iar toate înscrisurile (contracte de vânzare-cumpărare fictive) încheiate pe numele inculpatului K. reprezintă sume de bani obţinute de ambii inculpaţi.

De altfel toţi coinculpaţii şi martorii audiaţi în cauză îi prezintă pe cei doi inculpaţi ca fiind întotdeauna împreună.

În lunile septembrie şi octombrie 2008, inculpatul K. încheie cu inculpatul B. 3 contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect 2 terenuri şi o casă de locuit, contracte fictive încheiate în scopul garantării restituirii unor sume de bani luate cu împrumut şi a dobânzilor aferente, de către inculpatul B. de la inculpaţii J. şi K.

Întrucât sumele de bani nu au fost restituite în termenele stabilite, inculpaţii J. şi K. au început să-l ameninţe pe inculpatul B. şi pe membrii familiei acestuia, cerându-le să elibereze imobilul pentru că îl vor demola.

Într-adevăr, la data de 09.07.2009, inculpatul K. obţine şi autorizaţie de demolare a imobilului.

Câteva zile mai târziu, inculpaţii J. şi K. se deplasează la imobilul în cauză, unde îl găsesc pe SSSSSSSSS. - copilul inculpatului B., care strângea unele lucruri, pentru a nu fi distruse în eventualitatea demolării.

Cei doi inculpaţi (J. şi K.) s-au enervat văzând că acesta strânge lucrurile, fiind un semn că aceştia nu intenţionează să le restituie sumele de bani pentru a salva casa, astfel că încep să îl ameninţe pe SSSSSSSSS. iar inculpatul K. îl loveşte cu pumnul în zona feţei după care încearcă să-l lovească şi cu un lemn găsit în curte, dar SSSSSSSSS. reuşeşte să fugă.

După acest incident, inculpatul B. le achită celor doi inculpaţi sumele solicitate, astfel că aceştia acceptă să-i "vândă" casa părţii vătămate SSSSSSSSS.

Situaţia de fapt expusă mai sus este confirmată şi de SSSSSSSSS., GGGGGG. şi B.

Tot în cursul anului 2009, la biroul din Bucureşti str. x, au venit inculpaţii J. şi K.. Aici se mai aflau inculpaţii A., B. şi C.. Inculpaţii J. şi K. au început să îi ameninţe pe ceilalţi inculpaţi, inculpatul K. a aruncat cu un pahar în inculpatul C. şi i-a cerut să părăsească biroul. În continuare, inculpaţii J. şi K. i-au ameninţat cu moartea pe inculpaţii B. şi A. şi l-au lovit pe B.

Despre acest incident vorbesc inculpaţii A., B. şi C.

În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, inculpatul a achiziţionat două autoturisme pe numele unei persoane interpuse (fiica sa WWWWWWWW.), disimulând adevărata proprietate asupra bunului. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x şi un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x)

Despre activitatea infracţională a inculpatului J. vorbesc inculpaţii E., C., A. şi martorii VVVVVV., RRRRRRR. şi IIIII.

Inculpatul C. a precizat că a fost de faţă când K. împreună cu tatăl lui - J. au venit la birou în Bucureşti, ocazie cu care K. l-a ameninţat pe A. cu un cuţit.

Martora VVVVVV. a arătat că ştie că s-au luat bani cu împrumut şi de la acesta şi că l-a văzut pe J. în compania soţului ei şi a inculpatului B.

Şi A. confirmă faptul că a luat bani cu împrumut cu dobândă de la acesta. Inculpatul mai arată că în momentul organizării nunţii fetei sale, inculpatul B. a împrumutat o sumă de bani impresionantă de la J., printre altele, din aceşti bani, inculpatul B. cumpărându-i cadou de nuntă fiicei sale un autoturism x decapotabil.

2. K. este fiul lui J., frate cu BBB. şi ginerele lui DD.

K. sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Acesta transferă sume de bani pentru disimularea originii ilicite acestora, primeşte de le membrii grupului bunuri cunoscând provenienţa ilicită a acestora şi achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora. Acesta recurge şi la şantaj pentru a dobândi sume de bani cât mai mari.

K. este administrator de fapt al SC FFFFFFFFF. SRL, administrată în drept de numitul GGGGGGGGGG., fratele lui. Această societate comercială este una de tip "fantomă", intrând în faliment în octombrie 2011. Singurul bilanţ al societăţii depus la instituţiile statului este pentru anul 2009. Împuterniciţii societăţii în bancă sunt K. şi GGGGGGGGGG.

SC FFFFFFFFF. SRL are un transfer în valoare de 2.346.000 RON de la SC JJJ. în data de 14.05.2008. Societatea mai are creditări şi de la alte firme sinteştene: SC BBBBBBBB. SRL (administrată de Y. - şoferul lui F.) - 185.000 RON în data de 23.10.2009 şi SC FFFFFFFFFF. SRL (firma lui AAA. soţia lui ZZ. şi fosta soţie a lui IIIIIIIIIIIIIIII., frate cu DD.). Totodată, această societate transferă, la rândul ei nişte sume de bani către alte firme din grup: SC QQQ. SRL (112.000 RON în data de 03.04.2009, 70.000 RON în data de 24.04.2009 şi 120.000 RON în data de 30.04.2009) şi SC VVV. SRL (52.000 RON în data de 14.04.2009).

K. este administrator şi în SC HHHHHHHHHH. SRL, începând cu luna mai 2009. Sediile sociale declarate ale societăţii au fost în sat Sinteşti, str. x (la domiciliul lui K.) şi str. x (la domiciliul inculpatului DD.).

În această calitate, inculpatul îl ajută pe DD. să se bucure de fructul infracţiunii de înşelăciune, spălând banii printr-un transfer bancar. Astfel, banii obţinuţi de DD. pe SC WWWWWWW. SRL din creditul de 1.700.000 RON de la GGGG. sunt retraşi cash (400.000 RON) cu borderou achiziţii inox iar suma de 804.000 RON sunt transferaţi către SC HHHHHHHHHH. SRL şi 500.000 RON către SC IIIIIIIIII. SRL (societate controlată de L.).

Pe SC HHHHHHHHHH. SRL, K. are şi o creditare în sumă de 200.000 RON de la SC RRR. SRL.

La data de 23.09.2008, inculpatul B. vinde lui K. un teren extravilan în DOBRENI, cu NC 511, la preţul de 18.000 RON, teren pe care îl cumpărase în data de 16.10.2006 de la JJJJJJJJJJ., la preţul de 15.000 euro. (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/23.09.2008 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

De asemenea, la aceeaşi dată, inculpatul B. îi vinde lui K. o locuinţă cu teren având NC x la preţul de 62.000 RON. (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/23.09.2008 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

Locuinţa fusese rămasă moştenire de la mama soţiei lui B.. Tot acum încheie cu K. şi antecontractul pt. terenul cu NC x.

La data de 31.10.2008, inculpatul B. încheie contract de vânzare-cumpărare cu K. pentru un teren extravilan situat în DOBRENI, cu NC x, la preţul de 20.000 RON, pe care îi primise anterior în data de 23.09.2008 cu ocazia semnării antecontractului, teren pe care inculpatul B. îl cumpărase în data de 15.10.2007 de la KKKKKKKKKK.. Contractul de vânzare-cumpărare este autentificat sub. nr. x/31.10.2008 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

La data de 09.07.2009, K. obţine autorizaţie de demolare a casei cumpărate de la inculpatul B., cea cu NC x, pe care ulterior o vinde lui SSSSSSSSS., fiul lui B.

Contractele arătate mai sus, sunt fictive, având ca scop, garantarea împrumuturilor cu dobândă luate de la inculpaţii J. şi K.

Întrucât sumele de bani nu au fost restituite în termenele stabilite, inculpaţii J. şi K. au început să-l ameninţe pe inculpatul B. şi pe membrii familiei acestuia, cerându-le să elibereze imobilul pentru că îl vor demola.

În luna iulie 2009, inculpaţii J. şi K. se deplasează la imobilul în cauză, unde îl găsesc pe SSSSSSSSS., care strângea unele lucruri, pentru a nu fi distruse în eventualitatea demolării.

Cei doi inculpaţi (J. şi K.) s-au enervat văzând că acesta strânge lucrurile, fiind un semn că aceştia nu intenţionează să le restituie sumele de bani pentru a salva casa, astfel că încep să îl ameninţe pe SSSSSSSSS. iar inculpatul K. îl loveşte cu pumnul în zona feţei după care încearcă să-l lovească şi cu un lemn găsit în curte, dar SSSSSSSSS. reuşeşte să fugă.

După acest incident, inculpatul B. le achită celor doi inculpaţi sumele solicitate, astfel că aceştia acceptă să-i "vândă" casa părţii vătămate SSSSSSSSS.

Tot în cursul anului 2009, la biroul din Bucureşti str. x, au venit inculpaţii J. şi K.. Aici se mai aflau inculpaţii A., B. şi C.. Inculpaţii J. şi K. au început să îi ameninţe pe ceilalţi inculpaţi, inculpatul K. a aruncat cu un pahar în inculpatul C. şi i-a cerut să părăsească biroul. În continuare, inculpaţii J. şi K. i-au ameninţat cu moartea pe inculpaţii B. şi A. şi l-au lovit pe B.

Despre acest incident vorbesc inculpaţii A., B. şi C.

La data de 20.01.2010 inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi. La data de 29.01.2010, mare parte din cele 95 loturi sunt vândute către 17 cămătari printre care şi K. 8 loturi la 250.000 RON şi cotă indiviză de 1/92 din loturile x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

DD. împreună cu "ginerele" său K. achiziţionează autoturisme pe numele unei persoane interpuse (LLLLLLLLLL. - concubina inculpatului K. şi fiica inculpatului DD.), disimulând adevărata proprietate asupra bunurilor. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x şi un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x)

Inculpatul D. arată că K. a venit o dată la biroul din mun. Bucureşti, str. x, ca să-l tragă la răspundere pe A. că nu achită nişte sume de bani către tatăl său - J.

Inculpatul C. precizează că a fost de faţă când K. cu tatăl lui - J. a venit la birou în Bucureşti, ocazie cu care K. l-a ameninţat pe A. cu un cuţit.

Despre K. mai declară şi martora VVVVVV.

3. BBB. este fratele lui K.

Acesta a sprijinit gruparea infracţională condusă de A., împrumutând inculpaţii cu sume de bani în scopul desfăşurării activităţii infracţionale, primind în schimbul sumelor de bani împrumutate, dobânzi consistente, sume de bani obţinute din creditele bancare. Acesta transferă sume de bani pentru disimularea originii ilicite acestora.

BBB. este administrator în SC MMMMMMMMMM., societate pe care are o creditare în valoare de 300.000 RON de la SC JJJ. în data de 25.09.2008.

Totodată, BBB. este şi administrator de fapt al SC NNNNNNNNNN. SRL (administrată de soţia sa CCC.). Societatea nu a depus bilanţul în 2008, are sediu social expirat, fiind dizolvată în octombrie 2011 pentru nedepunerea situaţiilor financiare. Împuterniciţii societăţii la bancă sunt BBB. şi CCC.

Pe SC NNNNNNNNNN. SRL, BBB. primeşte de la SC JJJ., în trei rânduri sume impresionante de bani: 400.000 RON în data de 20.09.2008, 1.079.000 RON în data de 20.12.2007 şi 991.500 RON în data de 21.10.2007 (bani din creditul de 5.000.000 RON de la GGGG. din data de 17.12.2007). Toate cele trei creditări sunt urmate de retrageri de numerar efectuate de cei doi împuterniciţi.

În contul de la AAAAA., în perioada ianuarie 2007 - aprilie 2008, SC NNNNNNNNNN. SRL are un rulaj în valoare de 3.355.593 RON, bani proveniţi de la SC QQQ. SRL şi SC OOOOOOOOOO. SRL (societate ce aparţine unui apropiat al inculpaţilor din Sinteşti), întreaga sumă de bani fiind retrasă numerar din bancă de BBB. şi CCC.

Aceeaşi situaţie se constată şi în cazul contului societăţii deschis la NNNNNNN., toate creditările contului fiind urmate de retrageri de numerar efectuate de BBB. şi CCC.

În total, BBB. primeşte prin transferuri bancare de la societăţile din grup, în conturile societăţilor controlate de către el, suma totală de 2.770.500 RON.

Adresa nr. x/29.08.2012 a Oficiului Naţional de Prevenire Şi Combatere a Spălării Banilor este foarte relevantă cu privire la operaţiunile desfăşurate de învinuit pe SC MMMMMMMMMM. şi SC NNNNNNNNNN. SRL.

Astfel, în materialul înaintat se arată că pe SC NNNNNNNNNN. SRL, BBB., în calitate de împuternicit al societăţii efectuează prin cont doar operaţiuni de retrageri în numerar, după încasarea banilor, acestea fiind singurele operaţiuni efectuate prin contul societăţii. În perioada 2007 - 2009, prin intermediul conturilor SC NNNNNNNNNN. SRL deschise la NNNNNNN. şi AAAAA., s-au efectuat operaţiuni de retrageri de numerar în sumă totală de 6.254.373 RON, sume ce au provenit de la SC PPPPPPPPPP. SRL, SC BBBBBBBB. SRL (administrată de inculpatul Y.) şi SC QQQ. SRL (administrată de inculpatul F. apoi luată de grupare şi administrată de inculpatul U.). Din analizele efectuate de către Oficiu, a rezultat că aceste persoane juridice au fost implicate în circuite financiare, constituite în scopul ascunderii originii ilicite a unor sume de bani, circuitele încheindu-se prin ridicări de numerar. Din analiza raportărilor contabile obligatorii depuse de SC NNNNNNNNNN. SRL, rezultă că există neconcordanţe între sumele declarate în contabilitate şi sumele înregistrate prin conturile societăţii, astfel: în Declaraţia privind livrările şi achiziţiile efectuate în anul 2007, s-au declarat livrări în sumă de 208.107 RON (în timp ce încasările prin conturi au fost de 2.494.536 RON) şi achiziţii în sumă de 207.766 RON (în timp ce retragerile în numerar din conturile societăţii pentru efectuarea de achiziţii au fost de 2.479.200 RON); în anul 2008 nu a fost depusă Declaraţia privind livrările şi achiziţiile efectuate, în timp ce prin conturi s-au efectuat încasări în sumă de 518.135 RON şi retrageri de numerar în suma de 887.972 RON; în anul 2009, în Declaraţia privind livrările şi achiziţiile efectuate, s-au declarat lucrări în sumă de 41.854 RON (în timp ce prin conturi s-a încasat suma totală de 2.842.045 RON) şi achiziţii în sumă de 22.884 RON (în timp ce din conturi s-a retras în numerar suma de 2.841.672 RON).

Persoana împuternicită să opereze pe contul SC NNNNNNNNNN. SRL, inculpatul BBB. deţine calitatea de persoană împuternicită să opereze şi pe conturile SC MMMMMMMMMM.. Prin intermediul conturilor societăţii s-a retras în numerar, în cursul anului 2007, suma totală de 2.450.700 RON, sumă provenind de la SC QQQ. SRL (suma de 1.540.300 RON) şi SC QQQQQQQQQQ. SRL (suma de 837.563 RON), ambele societăţi virând sume de bani şi în conturile SC NNNNNNNNNN. SRL.

Din analiza raportărilor contabile obligatorii depuse de SC MMMMMMMMMM. rezultă că şi în cazul acesteia rezultă neconcordanţe între sumele declarate în contabilitate şi sumele înregistrate prin conturile societăţii, astfel: în Declaraţia privind livrările şi achiziţiile efectuate pentru anul 2007 societatea a declarat livrări zero (în timp ce încasările prin conturi au fost de 2.377.863 RON) şi achiziţii 2.171 RON (în timp ce retragerile în numerar, pentru achiziţii, au fost de 2.450.700 RON).

Astfel de constatări sunt făcute de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor pentru toate societăţile deţinute de grup precum şi pentru societăţile controlate de HHH.

Pe BBB., îl indică şi martora GGGGGG. ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă.

Inculpatul A. arată că BBB. obişnuia să îi însoţească pe J. şi K. când veneau să ceară banii.

4. CCC. este soţia lui BBB.

Aceasta figurează ca administrator în SC NNNNNNNNNN. SRL Împuterniciţii societăţii la bancă sunt BBB. şi CCC.

Prin conturile societăţii administrate de CCC. sunt transferate sume de bani, în scopul disimulării originii ilicite a acestora.

Această societate primeşte în conturile sale, de la SC JJJ., în trei rânduri sume impresionante de bani: 400.000 RON în data de 20.09.2008, 1.079.000 RON în data de 20.12.2007 şi 991.500 RON în data de 21.10.2007 (bani din creditul de 5.000.000 RON de la GGGG. din data de 17.12.2007). Toate cele trei creditări sunt urmate de retrageri de numerar efectuate de cei doi împuterniciţi.

În contul de la AAAAA., în perioada ianuarie 2007 - aprilie 2008, SC NNNNNNNNNN. SRL are un rulaj în valoare de 3.355.593 RON, bani proveniţi de la SC QQQ. SRL şi SC OOOOOOOOOO. SRL (societate ce aparţine unui apropiat al inculpaţilor din Sinteşti), întreaga sumă de bani fiind retrasă numerar din bancă de BBB. şi CCC.

Aceeaşi situaţie se constată şi în cazul contului societăţii deschis la NNNNNNN., toate creditările contului fiind urmate de retrageri de numerar efectuate de BBB. şi CCC.

5. DDD. este cuscrul lui J.. Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale a grupului organizat, obţinând sumele împrumutate şi dobânzile aferente din creditele bancare obţinute în mod fraudulos. Acesta primeşte de la membrii grupului infracţional organizat, bunuri, cunoscând provenienţa lor ilicită şi achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora.

La data de 20.01.2010 inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi. La data de 29.01.2010, mare parte din cele 95 loturi sunt vândute către 17 cămătari printre care şi DDD. un lot la preţul de 40.000 RON şi cotă indiviză de 1/92 din loturile x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

După obţinerea creditului în valoare de 1.800.000 de euro de la NNN., în data de 10.10.2008, inculpatul A. încheie, în perioada 25 - 28.10.2008, încheie acte de stingere a datoriilor cu 10 persoane de la care luase împrumuturi cu dobândă. (în total se achită 4.000.000 RON)

Printre aceste persoane se numără şi DDD. care primeşte suma de 100.000 de RON.

În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, inculpatul a achiziţionat un autoturism pe numele unei persoane interpuse, disimulând adevărata proprietate asupra bunului. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele concubinei RRRRRRRRRR.)

Cu privire la acesta, inculpatul B. arată: "De la DDD. a luat bani cu împrumut cu camătă C. (o sumă de 100.000 - 200.000 RON) precum şi eu cu A. o sumă de 100.000 RON cu o dobândă de aprox. 15% pe lună."

Inculpatul A. precizează: "Cu privire la sumele de bani luate cu camătă, arăt că inculpatul B. a luat bani cu împrumut de la DDD.. Din suma împrumutată, 25.000 de euro i-a adus B. la fermă pentru a-i da ulterior dobândă. Ştiu că B. a luat mai mulţi bani de la acesta dar nu cunosc suma."

Şi inculpatul C. arată: "Îl cunosc şi pe DDD. din jud. Ilfov. Ştiu că inc. B. şi A. împrumutaseră bani cu dobândă de la acesta."

Pe DDD. îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor de la care au fost luaţi bani cu dobândă şi martora IIIII.. Aceasta arată că inculpatul a fost şi la domiciliul lor, şi obişnuia să meargă şi în Olteniţa. De asemenea, precizează că a fost şi la nunta fiicei inculpatului B.

Inculpatul C. declară că au fost luaţi bani cu împrumut şi de la inculpatul DDD. şi îşi aminteşte că, la un moment dat se acumulase la acesta o datorie de aproximativ 500.000 - 600.000 RON.

Fiind audiat, inculpatul DDD. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

Acesta a arătat că în anul 2010 a cumpărat de la inculpatul T. un teren, în urma unui anunţ găsit de el pe internet. La notariat, cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare i-a văzut şi pe inculpaţii A., B. şi C.. Cu privire la motivaţia achiziţionării terenului, acesta a precizat: "Am vrut să cumpăr terenul, considerându-l o investiţie profitabilă, în speranţa că vor creşte preţurile şi voi putea să-l revând ulterior."

Inculpatul a mai arătat că de-a lungul timpului a a mai avut relaţii de afaceri cu C. căruia i-a dat o sumă de bani în avans pentru a-i aduce o cantitate de fier vechi, respective câteva tone de ţeavă, însă fierul a fost confiscate de poliţie, "eu nu am mai primit ţeava, rămânând cu paguba banilor daţi în avans; astfel, C. a rămas dator la mine şi de aceea am încheiat acte"

VI. 1. EEE. este cumnat cu Z.

EEE. sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Acesta primeşte de la membrii grupului bani şi bunuri cunoscând provenienţa ilicită a acestora.

EEE. împreună cu soţia sa FFF. sunt printre persoanele care au obţinut cele mai mari sume de bani de la membrii grupului infracţional organizat. Toate persoanele audiate cu privire la activitatea acestuia au arătat că acesta era nedezlipit de soţie precum şi de Z. şi soţia acestuia H., aceştia fiind rude.

Sumele de bani virate pe societatea administrată de soacra sa GGG. (HHHH. SRL), reprezintă folosul material al ambilor soţi.

La data de 15.01.2009, inculpaţii A. şi B. împrumută de la EEE. suma de 2.000.000 RON cu garanţie pe loturile x, x, x şi y.

Contractul de împrumut poartă data certă dată de avocat SSSSSSSSSS.. În contract, este trecut ca termen de restituire a banilor, data de 15.02.2009.

Cu privire la această sumă de bani, inculpatul A. arată: "Precizez că această sumă de bani nu a fost primită efectiv ci am primit o sumă mult mai mică, în jur de 500.000 RON iar restul până la 2.000.000 RON reprezenta dobânda." Întrucât ulterior acesta a trecut la executarea contractului de împrumut:

"M-am văzut nevoit astfel să-i cedez acestuia un autoturism x proprietatea soţiei mele VVVVVV., autoturism care a fost trecut pe numele fratelui lui EEE. - numitul TTTTTTTTTT.."

La data de 20.01.2010 inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi. La data de 29.01.2010, mare parte din cele 95 loturi sunt vândute către 17 cămătari printre care şi EEE. 3 loturi la preţul de 100.000 RON şi cotă indiviză de 1/92 din loturile x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

Martora VVVVVV. arată faptul că Z. cu soţia lui H., FFF. şi soţul ei EEE. umblau mereu împreună.

Inculpatul N. a arătat că prin anul 2011, a fost chemat de fratele lui A. care i-a spus că au venit HHH. peste el. Ajuns la domiciliul inculpatului A., a constatat că acolo se aflau EEE. împreună cu soţia FFF. şi fiul lor minor. Aceştia din urmă îşi întinseseră cortul în faţa locuinţei inculpatului A.. Pe G. şi FFF. arată că i-a văzut împreună cu alte persoane tăind fier de pe platforma Combinatului UUU.

Martora GGGGGG., soţia inculpatului B. arată că Z. şi soţia lui H. veneau mereu însoţiţi de EEE., de soţia lui FFF. şi I. în momentul în care veneau să ceară împrumuturile şi dobânzile aferente.

Pe EEE., îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi martora IIIII. şi inculpaţii Q. şi E.

2. FFF. este soţia lui EEE.

Aceasta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Aceasta efectuează operaţiuni cu sume de bani pentru disimularea originii ilicite acestora şi primeşte de la membrii grupului bani şi bunuri cunoscând provenienţa ilicită a acestora. M. uzează de ameninţări pentru a-i determina pe membrii grupului să-i dea ei şi soţului său, sumele de bani cerute.

FFF. este împuternicită în bancă pentru a retrage bani în numele societăţii SC HHHH. SRL, alături de administratorul societăţii - GGG. . GGG. este administrator şi acţionar în SC HHHH. SRL, în perioada mai 2007 - mai 2008. În mai 2008 societatea este înstrăinată către numitul UUUUUUUUUU.. Societatea este una de tip "fantomă", nu are niciun bilanţ depus, nicio activitate desfăşurată, fiind în prezent în faliment.

HHHH. SRL are transferuri de bani de la firmele din grupul infracţional organizat condus de către inculpatul A. în sumă totală de 9.189.000 RON, în perioada iulie 2007 - mai 2008, astfel: în data de 13.07.2007 - 500.000 RON de la SC EEEE. SRL, 27.07.2007 - 340.000 RON de la SC JJJ., 20.09.2007 - 300.000 RON de la SC CCCC. SRL, 19.10.2007 - 300.000 RON de la SC JJJ., 23.10.2007 - 642.000 RON de la SC JJJ., 20.12.2007 - 992.000 RON de la SC EEEE. SRL, 21.12.2007 - 955.000 RON de la SC EEEE. SRL, 20.02.2008 - 860.000 RON de la SC JJJ., 14.05.2008 - 2.000.000 RON de la SC JJJ. şi 16.05.2008 - 2.300.000 RON de la SC JJJ.

Toate transferurile de bani arătate mai sus au fost urmate de retrageri de numerar, efectuate fără justificări, de către GGG. şi FFF.

La data de 31.07.2009, FFF. a încheiat un contract de împrumut autentificat la BNP TTTTTTTTT. cu B. şi A.. Se certifică faptul că FFF. îi împrumută pe cei doi cu suma de 100.000 euro, pentru garantarea restituirii sumei de bani punându-se garanţie imobiliară pe 5 imobile (teren extravilan) proprietatea soţilor TTT. şi FFFFFF. (fiica inculpatului R.) terenuri pe care acesta le cumpărase în 2006 - 2007 la preţul total de 5.800 RON.

În perioada anilor 2008 - 2010, inculpata FFF., în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale i-a ameninţat pe inculpaţii A., B. şi C. precum şi pe membrii familiilor acestora, pentru a-i determina să le dea sumele de bani solicitate.

Martora VVVVVV. declară că Z. venea însoţit de soţia lui H., de FFF. şi soţul ei EEE.. "Despre FFF. arăt faptul că prin anul 2010 a fost adusă de soţul ei şi lăsată în faţa domiciliului nostru.

Arăt că aceasta şi-a întins cortul în faţa porţii noastre şi a stat aici aprox. 3 zile, chiar dacă a fost amendată de câteva ori şi de către poliţie.

Din câte ştiu eu, în urma acestei situaţii, soţul meu şi celelalte persoane au hotărât să dea cămătarilor nişte terenuri în jud. Giurgiu."

Martora GGGGGG., soţia inculpatului B. arată că Z. şi soţia lui H. veneau mereu însoţiţi de EEE., de soţia lui FFF. şi I. în momentul în care veneau să ceară împrumuturile şi dobânzile aferente. Aceasta a mai arătat: "FFF. şi H. erau mai rele decât soţii lor, de fiecare dată ne scuipau, ne înjurau şi aruncau cu pietre în casă, în curte, pe unde nimereau."

Pe FFF., o indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi inculpaţii Q. şi E.

3. GGG. este mama inculpatei FFF.

În calitate de administrator şi acţionar în SC HHHH. SRL, GGG. efectuează operaţiuni (transferuri de bani şi retrageri de numerar) în scopul ascunderii originii ilicite a acestora.

Societatea comercială HHHH. SRL este folosită de inculpaţii EEE., soţia sa FFF. şi apropiaţii lor pentru a primi banii proveniţi din creditele bancare de la membrii grupului infracţional organizat, scopul folosirii acestei societăţi pe care s-au transferat sume fabuloase de bani (9.189.000 RON) fiind de a se disimula originea ilicită a banilor dar şi pentru ca aceştia să nu poată fi identificaţi de organele de anchetă. Acesta este şi motivul pentru care niciun inculpat din Sinteşti nu recunoaşte vreo legătură cu această societate comercială.

Inculpatul A. şi apropiaţii lui arată că SC HHHH. SRL era societatea lui EEE. şi a soţiei sale FFF. (care este şi împuternicită în bancă pentru a scoate bani) dar că, pe această societate se virau banii datoraţi şi lui Z. şi soţiei, precum şi altor cămătari rude cu EEE. şi Z.

GGG. este administrator şi acţionar în SC HHHH. SRL, în perioada mai 2007 - mai 2008. În mai 2008 societatea este înstrăinată către numitul UUUUUUUUUU.. Societatea este una de tip "fantomă", nu are niciun bilanţ depus, nicio activitate desfăşurată, fiind în prezent în faliment. Împuternicite în bancă sunt GGG. şi FFF. - soţia lui EEE. (cumnat cu Z.).

HHHH. SRL are transferuri de bani numai de la firmele din grupul infracţional organizat condus de către inculpatul A. în sumă totală de 9.189.000 RON, în perioada iulie 2007 - mai 2008, astfel: în data de 13.07.2007 - 500.000 RON de la SC EEEE. SRL, 27.07.2007 - 340.000 RON de la SC JJJ., 20.09.2007 - 300.000 RON de la SC CCCC. SRL, 19.10.2007 - 300.000 RON de la SC JJJ., 23.10.2007 - 642.000 RON de la SC JJJ., 20.12.2007 - 992.000 RON de la SC EEEE. SRL, 21.12.2007 - 955.000 RON de la SC EEEE. SRL, 20.02.2008 - 860.000 RON de la SC JJJ., 14.05.2008 - 2.000.000 RON de la SC JJJ. şi 16.05.2008 - 2.300.000 RON de la SC JJJ.

Toate transferurile de bani arătate mai sus au fost urmate de retrageri de numerar, efectuate fără justificări, de către GGG. şi FFF.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC HHHH. SRL (administrată de GGG.) care a primit suma de 2.205.000 RON, de la SC JJJ. în data de 21.05.2008.

Martora GGGGGG., soţia inculpatului B. arată că învinuita GGG. a venit şi ea pe la domiciliul lor, cerând să vorbească cu soţul ei.

Fiind audiată, inculpata GGG. a arătat că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa. Acesta mai precizează că nu îi cunoaşte pe inculpaţii A., B., C. şi D.; nu a deţinut nicio societate comercială; nu a auzit de SC HHHH. SRL; nu îl cunoaşte pe UUUUUUUUUU. şi nu i-a cesionat acestuia nicio societate; nu îi cunoaşte pe Z., EEE. şi FFF.; trăieşte din ajutorul social dat de Primărie.

VII. 1. CC. (căsătorit cu VVVVVVV.)

Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Acesta achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora.

La data de 05.10.2005, inculpatul B. încheie un contract de împrumut pt. suma de 1.718.000 RON cu CC., garantând cu două imobile din DOBRENI - NC x şi y. Contractul este semnat în calitate de martori şi de către A. şi YY.

Contractul poartă viza dată de av. OOOOOOOOO.

În anul 2006, inculpatul B. îl reclamă pe CC., pentru cămătărie.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC VVVVVVVVVV. SRL (administrată de CC.) care a primit suma totală de 1.316.000 RON, de la SC JJJ. în două rânduri, în cursul anului 2008 (în data de 06.06.2008 suma de 956.000 RON şi în data de 27.05.2008, suma de 360.000 RON).

În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, inculpatul a achiziţionat un autoturism pe numele unei persoane interpuse, disimulând adevărata proprietate asupra bunului. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele concubinei sale VVVVVVV. şi un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele fiului WWWWWWWWWW.)

A. precizează că au luat bani cu dobândă şi de la CC.. Prima dată, în anul 2005, a luat împrumut suma de 350.000 RON de la AA. şi BB. cu dobândă de 10 - 12% pe lună.

A. mai arată:

"În anul 2009, la Restaurantul "Mioriţa" m-am întâlnit cu DD.. Împreună cu acesta am mers în Apărătorii Patriei la biroul acestuia unde se afla şi L.

Aici au avut loc unele discuţii contradictorii la care a participat şi CC., aceştia reproşându-mi că nu-i dau lui L. suma de 20 miliarde de RON. Aceştia m-au condus în satul Sinteşti unde au agăţat un ştreang ameninţându-mă că mă vor spânzura, L. a tras mai multe focuri de armă şi am fost lovit tot de către L. peste faţă cu un obiect greu. Tot L. m-a ameninţat cu o sabie, iar mai multe persoane mă îndemnau să mă urc pe scăunelul din dreptul ştreangului pentru a mă spânzura. Mi s-a făcut rău, m-am ascuns printre femeile lor şi mi s-a dat cu apă pe faţă pentru a mă revigora. Am fost lovit şi de alte persoane din mulţime. Am fost sechestrat de aceste persoane în satul Sinteşti aprox. 5 ore. În grupul care m-a sechestrat a mai fost şi numita XX., soţia lui BB. şi alţi membrii ai comuniunii acestora. L-am sunat şi pe B. să-i cer să vină în Sinteşti dar acesta a refuzat."

Pe AA. îl indică ca fiind cămătar şi inculpaţii P., C. şi E. precum şi martorii GGGGGG. şi IIIII.. (C. arată că AA. a fost băgat într-o firmă de I.)

2. DD.- este frate cu CC. şi IIIIIIIIIIIIIIII..

DD. sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Acesta primeşte bani şi bunuri de la membrii grupării, cunoscând provenienţa ilicită a acestora şi achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora. DD. obţine şi un credit fraudulos de la GGGG. în valoare de 1.720.000 RON.

Inculpatul DD. este administrator în SC WWWWWWW. SRL, în perioada octombrie 2009 - aprilie 2012. Anterior, în perioada noiembrie 2004 - august 2009, administrator al societăţii a figurat soţia sa - QQ.. În luna aprilie 2012, aceştia au cesionat societatea către numitul XXXXXXXXXX.. Ultimul sediu social declarat este în Bucureşti, str. x, la domiciliul lui EEE.

La data de 12.01.2011, SC WWWWWWW. SRL administrată de DD., contractează un credit tip overdraft de la GGGG. în valoare de 1.720.000 RON, garantat cu trei terenuri aparţinând lui DD. şi QQ. (soţia sa) şi cu depozit de cash colateral de 900.000 RON depus de DD..

Conform raportului de investigaţie al GGGG. creditul s-a acordat în baza unor situaţii financiare suspecte de fals (neconcordanţă cu datele înregistrate la Ministerul Finanţelor). Totodată Direcţia Antifraudă a identificat deficienţe în acordarea şi monitorizarea creditului de către bancă, precum şi încălcări de către SC WWWWWWW. SRL a obligaţiilor contractuale (de ex. GGGG. a constatat că societatea, conform balanţei de verificare, a înstrăinat mijloacele de transport - în realitate, conform verificărilor în bazele de date ale poliţiei societatea nu a avut niciun mijloc de transport înmatriculat).

La acordarea creditului s-a garantat cu 4 terenuri, unul aparţinând lui QQ. (situat în Oraşul Măgurele cu număr cadastral x) şi trei aparţinând lui DD. (două situate în oraşul Măgurele - număr cadastral x, număr cadastral x şi unul în Bucureşti număr cadastral x) şi cash colateral în valoare de 900.000 RON constituit din surse proprii de DD.. Terenul cu număr cadastral x din localitatea Măgurele a fost cumpărat de QQ. în data de 16.04.2008 la preţul de 132.000 euro de la YYYYYYYYYY. prin mandatarii GG. şi soţia sa ZZZZZZZZZZ.. Terenurile cu numerele cadastrale x, au fost cumpărate de DD. în data de 11.02.2009 la preţul total de 12.444 euro. Banii obţinuţi din credit respectiv 1.700.000 RON sunt retraşi cash (400.000 RON) cu borderou achiziţii inox sau transferaţi către firme controlate de persoane din Sinteşti respectiv - SC HHHHHHHHHH. SRL (suma de 804.000 RON, societate administrată de K. - ginerele lui DD.) şi SC IIIIIIIIII. SRL (suma de 500.000 RON, societate controlată de L.). După obţinerea creditului în cont are creditări de la societăţile coordonate de persoane din Sinteşti, apropiaţi ai lui DD., toate de valori mari (100.000 - 250.000 RON), urmate de retrageri de numerar.

Din fişele fiscale ale societăţii depuse la ANAF, rezultă foarte puţine achiziţii şi livrări, comparativ cu extrasele de cont.

La data de 16.01.2009, DD. încheie un contract de închiriere cu SC QQQ. SRL administrată de U. având ca obiect imobilul situat în mun. Bucureşti, str. x pentru sediu social.

În luna iulie 2010, societatea administrată de DD. - SC WWWWWWW. SRL înregistrează o tentativă de înşelăciune la NNNNNNNNN.. Societatea a fost reprezentată la întâlnirea cu instituţia de credit de AAAAAAAAAAA. (şoferul lui DD.) şi un anume BBBBBBBBBBB. (broker). În data de 11.10.2010, reprezentanţii băncii au vizitat sediul societăţii. Întâlnirea a fost considerată un eşec, în sensul că reprezentantul firmei de etnie rromă nu reuşea să dea răspunsuri la întrebări, iar încăperea în care s-a desfăşurat întâlnirea era prăfuită (ca şi când nu fusese folosită), nu existau calculatoare, telefoane, hârtii, dosare ci doar mobilier gol. Având în vedere întâlnirea, reprezentanţii băncii au încercat să afle mai multe amănunte despre societate de la o altă firmă care are acelaşi obiect de activitate. Firma a susţinut că a lucrat la nivel redus cu SC WWWWWWW. SRL, dar au încetat colaborarea cu aceştia pentru că i-au fraudat, existând şi o reclamaţie la poliţie în acest sens. Astfel, banca a încetat orice demers de finanţare cu această societate în urma tuturor informaţiilor obţinute.

În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, inculpatul DD. împreună cu "ginerele" său K. achiziţionează autoturisme pe numele unei persoane interpuse (LLLLLLLLLL. - concubina inculpatului K. şi fiica inculpatului DD.), disimulând adevărata proprietate asupra bunului. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x şi un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x)

Inculpatul A. îl indică pe DD. ca făcând parte dintre HHH. din jud. Ilfov. Acesta precizează, printre altele:

"În anul 2009, la Restaurantul "Mioriţa" m-am întâlnit cu DD.. Împreună cu acesta am mers în Apărătorii Patriei la biroul acestuia unde se afla şi L.

Aici au avut loc unele discuţii contradictorii la care a participat şi CC., aceştia reproşându-mi că nu-i dau lui L. suma de 20 miliarde de RON. Aceştia m-au condus în satul Sinteşti unde au agăţat un ştreang ameninţându-mă că mă vor spânzura, L. a tras mai multe focuri de armă şi am fost lovit tot de către L. peste faţă cu un obiect greu. Tot L. m-a ameninţat cu o sabie, iar mai multe persoane mă îndemnau să mă urc pe scăunelul din dreptul ştreangului pentru a mă spânzura. Mi s-a făcut rău, m-am ascuns printre femeile lor şi mi s-a dat cu apă pe faţă pentru a mă revigora. Am fost lovit şi de alte persoane din mulţime. Am fost sechestrat de aceste persoane în satul Sinteşti aprox. 5 ore. În grupul care m-a sechestrat a mai fost şi numita XX., soţia lui BB. şi alţi membrii ai comuniunii acestora. L-am sunat şi pe B. să-i cer să vină în Sinteşti dar acesta a refuzat."

Pe DD., îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi martorii GGGGGG. şi IIIII.

3. QQ. este soţia lui DD.

Aceasta îl ajută pe soţul ei, să obţină un credit bancar fraudulos de la GGGG. în sumă de 1.720.000 RON, ipotecând un imobil proprietate personală.

Inculpatul DD. este administrator în SC WWWWWWW. SRL, în perioada octombrie 2009 - aprilie 2012. Anterior, în perioada noiembrie 2004 - august 2009, administrator al societăţii a figurat soţia sa - QQ.. În luna aprilie 2012, aceştia au cesionat societatea către numitul XXXXXXXXXX.. Ultimul sediu social declarat este în Bucureşti, str. x, la domiciliul lui EEE.

La data de 12.01.2011, SC WWWWWWW. SRL administrată de DD., contractează un credit tip overdraft de la GGGG. în valoare de 1.720.000 RON, garantat cu trei terenuri aparţinând lui DD. şi QQ. (soţia sa) şi cu depozit de cash colateral de 900.000 RON depus de DD..

Conform raportului de investigaţie al GGGG. creditul s-a acordat în baza unor situaţii financiare suspecte de fals (neconcordanţă cu datele înregistrate la Ministerul Finanţelor). Totodată Direcţia Antifraudă a identificat deficienţe în acordarea şi monitorizarea creditului de către bancă, precum şi încălcări de către SC WWWWWWW. SRL a obligaţiilor contractuale (de ex. GGGG. a constatat că societatea, conform balanţei de verificare, a înstrăinat mijloacele de transport - în realitate, conform verificărilor în bazele de date ale poliţiei societatea nu a avut niciun mijloc de transport înmatriculat).

La acordarea creditului s-a garantat cu 4 terenuri, unul aparţinând lui QQ. (situat în Oraşul Măgurele cu număr cadastral x) şi trei aparţinând lui DD. (două situate în oraşul Măgurele - număr cadastral x, număr cadastral x şi unul în Bucureşti număr cadastral x) şi cash colateral în valoare de 900.000 RON constituit din surse proprii de DD.. Terenul cu număr cadastral x din localitatea Măgurele a fost cumpărat de QQ. în data de 16.04.2008 la preţul de 132.000 euro de la YYYYYYYYYY. prin mandatarii GG. şi soţia sa ZZZZZZZZZZ.. Terenurile cu numerele cadastrale x, au fost cumpărate de DD. în data de 11.02.2009 la preţul total de 12.444 euro. Banii obţinuţi din credit respectiv 1.700.000 RON sunt retraşi cash (400.000 RON) cu borderou achiziţii inox sau transferaţi către firme controlate de persoane din Sinteşti respectiv - SC HHHHHHHHHH. SRL (suma de 804.000 RON, societate administrată de K. - ginerele lui DD.) şi SC IIIIIIIIII. SRL (suma de 500.000 RON, societate controlată de L.). După obţinerea creditului în cont are creditări de la societăţile coordonate de persoane din Sinteşti, apropiaţi ai lui DD., toate de valori mari (100.000 - 250.000 RON), urmate de retrageri de numerar.

QQ. este şi administrator al SC LLLLLLLLL.. În această calitate, inculpata îl ajută pe inculpatul L. să spele creditul ilegal obţinut de el în data de 12.04.2010, transferând o parte din credit pe SC LLLLLLLLL.

Astfel, din probe a rezultat faptul că, după obţinerea creditului din data de 12.04.2010 pe SC BBBBBBBBB. SRL, în valoare de 250.000 de euro de la VVVV., pentru disimularea originii ilicite a sumei de bani, inculpatul L. transferă întreaga sumă către SC LLLLLLLLL. (administrată de QQ., soţia lui DD.), SC CCCCCCCCCCC. (administrată de inculpata DDDDDDDDDDD.) şi SC EEEEEEEEEEE. SRL (administrată de inculpata FFFFFFFFFFF.).

VVVVVVV. este soţia lui CC.

La data de 01.08.2012, B. încheie cu VVVVVVV. un antecontract de vânzare-cumpărare prin care B. se obligă să vândă şi VVVVVVV. să cumpere 4 loturi de teren extravilan la preţul de 80.000 RON, sumă ce a fost predată integral inculpatului cu ocazia semnării antecontractului autentificat sub nr. x/01.08.2012 de BNP GGGGGGGGGGG. şi HHHHHHHHHHH.

Inculpatul B. precizează că aceasta îl însoţea pe soţul ei.

VIII. 1. L.

L. sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Pe data de 12.04.2010, acesta obţine pe SC BBBBBBBBB. SRL, un credit fraudulos în valoare de 250.000 de euro. L. efectuează operaţiuni bancare în scopul disimulării originii ilicite a banilor. Acesta recurge şi la şantaj şi în vara anului 2009 îl sechestrează pe inculpatul A.

L. este administrator şi acţionar în SC BBBBBBBBB. SRL începând cu luna iulie 2009, societate ce intră în insolvenţă în anul 2011. Singurul document depus de această societate la instituţiile de stat este bilanţul pe anul 2009.

În anul 2008, în conturile SC BBBBBBBBB. SRL este virată suma totală de 2.110.000 RON de către firmele din grup, toate urmate de retrageri de numerar. (400.000 RON de la SC EEEE. SRL în data de 03.10.2008, 1.200.000 RON de la SC EEEE. SRL în data de 27.10.2008, 200.000 RON în data de 25.09.2008 de la SC JJJ. şi 310.000 RON în data de 21.10.2008 de la SC JJJ.).

La data de 12.04.2010, SC BBBBBBBBB. SRL administrată de L., contractează un credit de la VVVV. Olteniţa, în valoare de 250.000 euro, cu ipotecă pe un imobil din oraşul Victoria, jud. Braşov, evaluat la suma de 635.000 euro, imobil ce fusese cumpărat anterior de L. la preţul de 60.000 euro. La contractul de credit sunt depuse 7 - 8 contracte comerciale încheiate cu societăţi comerciale din Sinteşti şi Constanţa, societăţi administrate de persoane apropiate lui L.

Banii obţinuţi din credit sunt transferaţi în aceeaşi zi către SC LLLLLLLLL. (administrată de QQ., soţia lui DD.) şi către alte două societăţi: EEEEEEEEEEE. şi CCCCCCCCCCC. - adm. DDDDDDDDDDD. soţia lui PP., administratorul de la SC IIIIIIIIIII. SRL şi soră cu JJJJJJJJJJJ., soţia lui RR. cu care nu mai are nici un alt transfer bancar.

Inculpatul L. este administrator şi în SC KKKKKKKKKKK. SRL, începând cu februarie 2006 până în ianuarie 2009 când societatea intră în insolvenţă.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC KKKKKKKKKKK. SRL (administrată de L.) care a primit suma totală de 502.000 RON, de la SC EEEE. SRL primind în trei rânduri, în cursul anului 2007 sumele de 115.000 RON, 187.000 RON şi 130.000 RON iar de la SC JJJ. o filă HHHHHH. în data de 15.02.2008 în sumă de 70.000 RON.

În contul de la NNN., SC BBBBBBBBB. SRL are câteva creditări şi debitări făcute cu firme sinteştene, respectiv LLLLLLLLL., WWWWWWW. (ambele administrate de QQ., soţia lui DD.) şi SC BBBBBBBB. SRL (administrată de Y., şoferul lui F.).

Inculpatul L. îl ajută pe Y. să se bucure de fructul infracţiunii de înşelăciune, prin spălarea banilor obţinuţi din creditul luat în data de 04.01.2011 de SC CCCCCCCC. SRL de la GGGG. în sumă de 250.000 euro. Astfel, suma de 2.095.000 RON obţinută din credit este transferată în aceiaşi zi către societăţile controlate de F. sau apropiaţii săi, printre care şi SC BBBBBBBBB. SRL - suma de 255.000 RON.

Inculpatul L. nu recunoaşte primirea sumelor menţionate mai sus pe SC BBBBBBBBB. SRL, arătând că el a preluat societatea ulterior, în luna iulie 2009 de la LLLLLLLLLLL.

În perioada aprilie 2008 - iulie 2009, administrator al societăţii a figurat martora LLLLLLLLLLL., persoană cu probleme psihice ce a figurat asociat şi administrator pe mai multe societăţi comerciale, fiind una dintre persoanele folosite de grup pentru a se sustrage de la urmărirea penală. Fiind audiată, aceasta nu a putut da lămuriri organelor de anchetă, familia depunând la dosar documente medicale din care rezultă incapacitatea acesteia de a se ocupa în fapt de administrarea vreunei societăţi.

Cu privire la societatea comercială SC BBBBBBBBB. SRL, inculpatul A. arată că ştie că aceasta a aparţinut inculpatului L.. Acesta subliniază că toate sumele de bani transferate pe această societate comercială au fost destinate pentru stingerea datoriilor acumulate la inculpatul L.. "Când L. primea bani, ne spunea să îi transferăm pe SC BBBBBBBBB. SRL" Inculpatul arată că nu o cunoaşte pe martora LLLLLLLLLLL., administrator al SC BBBBBBBBB. SRL anterior inculpatului L.

Prin adresa nr. x/01.06.2010, Garda Financiară, secţia Judeţeană Ilfov a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Ilfov, sesizare prin care a arătat faptul că s-a încercat, la data de 12.03.2010, efectuarea unei verificări la SC BBBBBBBBB. SRL vizând realitatea şi legalitatea activităţii desfăşurate de societate în perioada septembrie 2009 - martie 2010.

La data de 22.03.2010, administratorul societăţii s-a prezentat la sediul Gărzii Financiare Ilfov, prezentând o dovadă din care rezulta faptul că inculpatul L. a sesizat în data de 18.03.2010 poliţia cu privire la faptul că i-au fost sustrase din autoturism documentele SC BBBBBBBBB. SRL pentru perioada martie 2008 - februarie 2010, astfel că controlul nu a putut fi efectuat.

Din probele administrate la dosar, a rezultat faptul că inculpatul L., în mod repetat i-a ameninţat pe inculpaţii A., B. şi C., aceştia arătând că inculpatul purta permanent asupra sa un pistol pe care îl arăta în scop de intimidare, pentru obţinerea sumelor de bani şi dobânzilor datorate.

Totodată, datorită neînţelegerilor privitoare la o sumă de bani datorată (1.200.000 RON), în vara anului 2009, inculpatul L. împreună cu tatăl lui RR., l-au luat cu forţa pe inculpatul A. în satul Sinteşti, unde l-au sechestrat timp de mai multe ore. Inculpatul L. şi inculpatul RR. l-au sunat pe inculpatul B. căruia i-au cerut suma de 1.200.000 RON pentru a-l elibera pe inculpatul A.. Cu această ocazie, cei doi l-au ameninţat pe inculpatul A. cu spânzurătoarea, au agăţat un ştreang de un foişor din curtea lor şi l-au obligat pe inculpat să se urce pe un scaun adus acolo în scopul spânzurării. Tot atunci, inculpatul A. a fost lovit de inculpatul L. cu un obiect contondent precum şi de către inculpatul RR. care i-a aplicat o lovitură de pumn în zona rinichilor.

Inculpatul C. declară că în ziua incidentului cu "spânzurătoarea" a fost sunat de către inculpatul A. care plângea şi i-a spus că a fost luat cu forţa de L. care vrea să îl ducă în Sinteşti. Inculpatul C. arată că imediat convorbirea s-a întrerupt şi că, deşi a încercat să-l contacteze telefonic pe A. de mai multe ori, telefonul acestuia era închis. După mai bine de 4 ore, după ce a fost eliberat din Sinteşti, a aflat de la inculpatul A. ce se întâmplase.

Inculpatul B. arată că în acea zi a fost sunat de L. şi a discutat telefonic atât cu L. cât şi cu tatăl lui - inculpatul RR.. Aceştia i-au comunicat că dacă doreşte să-l mai vadă pe A., trebuie să le aducă suma de 1.200.000 RON. Inculpatul mai arată că, prin telefon îl auzea pe inculpatul A. ţipând. B. declară că le-a spus celor doi că nu are această sumă de bani şi, deşi, aceştia i-au cerut şi lui să vină în Sinteşti, nu a făcut acest lucru, de teamă. Ulterior, a aflat de la inculpatul A. că l-au ameninţat cu spânzurătoarea şi că a fost lovit de L. şi RR.

Inculpatul B. a precizat: "În cursul anului 2010, nu mai reţin cu exactitate data, am fost sunat de A. şi apoi de L. şi de tatăl lui - Badea, cerându-mi să vin la Sinteşti cu o sumă de aprox. 15 - 20 miliarde pentru a-l salva pe A..

Îl auzeam pe A. la telefon ţipând şi mi-a fost frică să mă duc şi le-am explicat că nu am de unde să iau aceşti bani.

Ulterior, A. mi-a spus că a fost luat de L. cu familia lui în satul Sinteşti, unde l-au agresat pentru a-l determina pe el şi pe mine să-i plătim această sumă de bani, reprezentând o sumă de bani împrumutată de la ei la care se adăugaseră dobânzi foarte mari."

Inculpatul A. a arătat:

"În anul 2009, la Restaurantul "Mioriţa" m-am întâlnit cu DD.. Împreună cu acesta am mers în Apărătorii Patriei la biroul acestuia unde se afla şi L.

Aici au avut loc unele discuţii contradictorii la care a participat şi CC., aceştia reproşându-mi că nu-i dau lui L. suma de 20 miliarde de RON. Aceştia m-au condus în satul Sinteşti unde au agăţat un ştreang ameninţându-mă că mă vor spânzura, L. a tras mai multe focuri de armă şi am fost lovit tot de către L. peste faţă cu un obiect greu. Tot L. m-a ameninţat cu o sabie, iar mai multe persoane mă îndemnau să mă urc pe scăunelul din dreptul ştreangului pentru a mă spânzura. Mi s-a făcut rău, m-am ascuns printre femeile lor şi mi s-a dat cu apă pe faţă pentru a mă revigora. Am fost lovit şi de alte persoane din mulţime. Am fost sechestrat de aceste persoane în satul Sinteşti aprox. 5 ore. În grupul care m-a sechestrat a mai fost şi numita XX., soţia lui BB. şi alţi membrii ai comuniunii acestora. L-am sunat şi pe B. să-i cer să vină în Sinteşti dar acesta a refuzat."

Despre acest incident vorbesc şi D., P., N. şi VVVVVV.

Martora VVVVVV. a declarat că a aflat de la soţul ei că i-a pus funia în jurul gâtului încercând să îl sperie pentru a obţine cât mai mulţi bani. Aceasta mai arată că L. ţinea permanent legătura cu soţul ei şi obişnuia să le trimită şi mesaje telefonice.

Inculpatul A. a mai arătat: "Prin anul 2009, la biroul nostru din Bucureşti str. x a venit L. care m-a ameninţat, a scos un cuţit pe care l-a pus pe masă, lăsându-mi de înţeles că trebuie să fiu de acord cu tot ce doreşte el. Aici de faţă au mai fost şi P. şi RRRRRRR.."

P., E., GGGGGG., VVVVVV., IIIII. şi RRRRRRR. declară că L. făcea parte din grupul de persoane care venea să ceară bani. RRRRRRR. arată că acesta obişnuia să vină la birou în Bucureşti.

Martora VVVVVV. arată că inculpatul L. obişnuia să îi trimită mesaje pe telefon, cerându-i să se întâlnească cu el, "probabil pentru a-l enerva pe soţul meu."

Relevantă cu privire la activitatea lui L. este şi convorbirea telefonică purtată la data de 13.09.2012, cu inculpatul A.:

A.: - Da boierule!

L.: - Bună dimineaţa! (...)

A.: - Pă la OLTENIŢA când vii?

L.: - Când vrei! (...)

A.: - Deci când vrei, dacă vrei, înţelegi? Da' aştept un răspuns, io cred că luni, marţi, putem să ne vedem, dacă vrei şi le punem cap la cap, şi iese ceva, asta-i ideea (...)

L.: - Le punem dacă vrei, dacă ai plăcere! (...)

A.: - Înţelegi? pă frăţie, ca să zic aşa, jumate-jumate, că mă şti, că am avut necazuri şi mi le-am cam dus la cap şi acuma e momentu m-ai înţeles, cu cine am făcut treaba, să dau câte un telefon (...)

L.: - Da (...)

A.: - Acuma dacă te-am deranjat, scuze, dacă consideri că e bine, eşti binevenit, înţelegi? Cum vrei tu (...)

L.: - Nu-i mă problemă (...) (...)

L.: - Şi tu, sănătos?

A.: - Aa, uite sunt zero şi mi-e cam frică când sunt zero, eram mai bine când eram dator (...)

L.: - (râde) (...)

A.: - Când eram dator, mai îmi dădea dracu' unu o bere, mai îmi dădea să mănânc, mai mă trimitea la treabă, da' când sunt zero mi-e frică (...)

L.: - Aaa!

A.: - Când aveam bani, nu mă întreba nimeni de socoteală, că eram jupan, înţelegi? Da' când eşti zero, e cam (...) e cam urât!

L.: - Ţi-e frică, zic dracu, aaa?

A.: - Şi d-aia zic dracu, să-mi iau (...) să-mi iau un prieten lângă mine! Zău mi-e frică! D-aia am zis, că să-mi iau un prieten lângă mine, că (...)

L.: - (Neinteligibil) dacă tu vrei să (...)

A.: - Un prieten care are (...)

L.: - (...) Dacă tu vrei să fii iar dator nu e problemă (...)

A.: - Nu, nu vreau, păi de ce, d-aia te chem? Că să mă faci dator? Păi dacă porneşti aşa, n-ai ce să cauţi la OLTENIŢA, înţelegi? Deci nu vreau aşa, deci vreau frăţie şi cu asta, basta, înţelegi? Ce-i al tău (...)

L.: - Lasă mă (...) lasă-mă!

A.: - (...) e al tău, ce-i al meu e al meu, înţelegi?

L.: - Lasă că munceşti tu şi scapi tu!

A.: - Păi ştiu asta, ce? Tu nu şti foarte bine treaba asta? Înţelegi? Asta-i treaba, ce (...)

L.: - Ai văzut tu că te-am deranjat io dă un an şi ceva, doi ani?

A.: - Nici n-ai cum să mă deranjezi? Ce, io n-am făcut şi io gesturi pentru tine? N-am făcut pentru nimeni cum am făcut pentru tine, nu? Ce dracu! E şi frate (...) e şi frate-miu aci, dracu' doar ţi l-am dat, înţelegi, în primire (...)

L.: - la ascultă-mă, io tot (...) ia ascultă-mă (...)

A.: - (...) şi s-au făcut nişte treburi acolo, nu?

L.: - Io tot am aşteptat să faci şi încă aştept să faci!

A.: - N-are măi nene legătura stânga cu dreapta! Ce s-a făcut s-a făcut, păi da' ce facem acuma, ia uite poa' să zică cineva, băi nene, te-am ajutat şi îţi garantează că o sută de ani tu tre' să trăieşti sau tre' să depăşeşti o sută de ani şi-o zi? Poţi să mori la (...) a doua zi, nu? Nu-ţi mai trebuie nici un an, nici o sută de ani! Asta-i treaba, deci nu (...) D-aia ai uitat-o, aia uit-o deci io te inv (...)

L.: - Acuma (...) acum (...)

A.: - Io te invit în calitate dă înţelegi, că am făcut treabă, înţelegi?

L.: - Aha!

A.: - După mintea mea, c-am făcut treabă, zic io că am făcut treabă, înţelegi? şi unii şi alţii (...) io cu ăla, prietenu' meu da (...) înţelegi dă drum, dă frate, dă morţii lui, ce dracu a fost m-am despărţit în douăşşapte iulie anu' trecut, deci am un an şi vreo lună, vreo două luni dă zile, şi acuma dacă m-am despărţit, nu mai am treaba mai nene cu B (...)

L.: - N-am ştiut!

A.: - Nu, am terminat-o, îţi spune fratele tău (...)

L.: - Aaa!

A.: - Am terminat-o cu el, înţelegi? le-a aruncat pă toate pă mine, am rămas bun dă plată, mi-am terminat şi io treburile că aici era treaba cu EE., înţelegi? Ce-am câştigat de acolo m-am dus şi am plătit c...turile, şi ale mele şi ale lu' B., şi cu asta basta, şi-acuma vreau să (...) m-apuc de treabă, înţelegi? Şi-o zic că, dacă şti să închizi niţel din ochi, să nu mai îmi zici aşa, înţelegi, că am să-ţi dau, facem treabă, dacă vrei s-o ţii p-a ta (...) nu facem treabă!

L.: - Păi lasă mă, când oi face tu, mi-i dai tu!

A.: - Păi, dac-o ţii p-a ta, asta e, când oi face, când oi face, ce? Pot să fac acum, pot să fac peste (...)

L.: - Acuma tu ce vrei, să devii milionar?

A.: - Înseamnă că o să fac, nu?

Domnul: - Bă, tu ce vrei să ajungi milionar şi dup-aia să (...) rămâi tu dator la mine, nu merge!

A.: - Băi nene, păi dacă io aveam milioane acuma, tu ce zici? te chemam pă tine, ia vino bă, dracu' mă pân' la mine, eşti nebun la cap?

L.: - Păi lasă mă, io am zis acuma?

A.: - Da' mă Iaşi să fac cu tine, sau nu, asta e ideea?

L.: - Băi facem, da' când oi face şi tu bani mulţi, o să-mi dai şi mie odată şi-odată datoria (...)

A.: - Băi nene, ia fi atent cum e treaba: Deci ţi-am explicat, tu ai fost unde ai fost în ţara aia, înţelegi? În comunitate, înţelegi? Am o treabă care trebuie să se întoarcă acolo, tu înţelegi?

L.: - Aha!

A.: - Şi iese bani! Pricepi sau nu? D-asta te-am sunat (...)

L.: - Da boss-uleţ! (...)

A.: - Nu trebuie să vorbim treaba asta pă telefon, mă eşti (Neinteligibil)? Cu toate că ştiu că ai tupeu, ai curaj, ai şi eşti nevinovat, da' nu se vorbeşte asta, când vii la OLTENIŢA, înţelegi? Ai plăcere de mine, mă suni, asta e (...)

L.: - Săptămâna viitoare dacă vrei (...)

A.: - Săptămâna viitoare, da' vezi să ai şi traista plină!

L.: - Cum?

A.: - Să ai traista plină când vii cu mine! Nu să fie la vedere, m-ai înţeles? Da' să (...) deci când te bazezi că ai traista plină, atuncea să vii la mine, până atuncea să nu vii la mine, că n-am (...) deci aicea, termini toată treaba, trebuie să ai şi traista, înţelegi?

L.: - Da mă!

A.: - Io ţi-o expun, cutare, dacă aia, tu o deschizi bine, dacă n-o deschizi e traista ta, ce doar nu ţi-o ia nimeni nu?

L.: - Normal!

A.: - Păi ce dracu! Da' dacă îţi place ce-ţi spun io, uite aşa, uite aşa, uite aşa, referitor pă ce-ai făcut tu, pă unde ai fost tu, pă unde ai umblat, m-ai înţeles? Io ţi-o spun, uite frate, asta-i treaba, m-ai înţeles? Ne apucăm dă treaba, nu (...) asta e, traista ta, ce treabă am cu traista ta!

L.: - Normal!

A.: - Nu e frumos aşa cum îţi zic io?

L.: - Ba da, e frumos!

A.: - Păi asta-i treaba, care-i treaba, dacă e o felie de mâncat acolo, nu zic (Neinteligibil) n-am ce face! Aaa?

L.: - Da, mă, da! (...)

A.: - Înţelegi? Bine MMMMMMMMMMM., hai, te pupă fratele tău şi vorbim săptămâna viitoare, da?

2. RR. este tatăl lui L.

Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Acesta achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora. RR. îl sechestrează pe inculpatul A. pentru a obţine o sumă de bani.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la inculpatul B. a fost ridicat un înscris olograf datat 04.10.2005, încheiat între inculpatul B. şi RR. prin care se arată că B. a predat lui RR. marfă în valoare de 550.000.000 RON (vechi) şi un autoturism x, în contul datoriei pe care B. o avea la acesta, rămânând de achitat încă 1.400.000.000 RON vechi.

În anul 2006, inculpatul B. îl reclamă pe RR. pentru cămătărie.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC Simeria SRL (administrată de NNNNNNNNNNN., soţia lui RR.) care a primit de la SC JJJ., două file HHHHHH., unul în data de 27.10.2005 în sumă de 16.000 şi altul în anul 2006 în valoare de 25.000 RON.

Datorită neînţelegerilor privitoare la o sumă de bani datorată (1.200.000 RON), în vara anului 2009, inculpatul L. împreună cu tatăl lui RR., l-au luat cu forţa pe inculpatul A. în satul Sinteşti, unde l-au sechestrat timp de mai multe ore. Inculpatul L. şi inculpatul RR. l-au sunat pe inculpatul B. căruia i-au cerut suma de 1.200.000 RON pentru a-l elibera pe inculpatul A.. Cu această ocazie, cei doi l-au ameninţat pe inculpatul A. cu spânzurătoarea, au agăţat un ştreang de un foişor din curtea lor şi l-au obligat pe inculpat să se urce pe un scaun adus acolo în scopul spânzurării. Tot atunci, inculpatul A. a fost lovit de inculpatul L. cu un obiect contondent precum şi de către inculpatul RR. care i-a aplicat o lovitură de pumn în zona rinichilor.

Incidentul descris mai sus este relatat de inculpaţii A., B., C., D., VVVVVV., N. şi P.

În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, inculpatul a achiziţionat un autoturism pe numele unei persoane interpuse, disimulând adevărata proprietate asupra bunului. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele fiului OOOOOOOOOOO.)

Cu privire la implicarea lui RR., inculpatul B. arată: "În anul 2005, am luat 100.000 RON de la RR. şi 100.000 RON de la L.. Iniţial dobânda lunară a fost de 10% dar, întrucât am întârziat cu achitarea acesteia, dobânda a crescut la 20%. (...)

Din câte ştiu eu de la A., în toată această perioadă s-au luat bani cu împrumut de la RR. şi L. suma totală de 1.200.000 RON.

Îmi aduc aminte, că într-o ocazie, A. luase împrumut 1000 galbeni de la CC. şi BB.. Pentru a-i schimba în RON, A. a apelat la L. care şi-a însuşit banii, spunând că este o amendă pentru întârzierea în restituirea datoriilor avute la el.

Cu ocazia incidentului cu "spânzurătoarea", RR. m-a sunat şi mi-a cerut să vin şi eu în Sinteşti şi să le aduc suma de 1.200.000 RON, în caz contrar spunând că o să-l omoare pe A..

Ulterior A. mi-a povestit că L. a scos pistolul şi i l-a pus la tâmplă, iar RR. l-a lovit cu pumnul la coaste.

De faţă la incident au fost mai multe persoane printre care şi DD..

A două zi, cu greu am reuşit să-l conving pe A. să mergem la IGPR pentru a reclama aceste persoane. Am stabilit cu anchetatorii o strategie pentru a reuşi să dovedim aspectele reclamate de noi, dar în momentul în care am ieşit din instituţie, ne-am întâlnit cu o persoană din Sinteşti care a transmis şi celorlalte persoane că noi am fost la poliţie. Din această cauză, lui A. i-a fost teamă să mai colaboreze cu organele de poliţie.

A. a arătat că RR., este tatăl lui L.. "Cei doi mi-au organizat spânzurătoarea, ocazie cu care RR. mi-a aplicat un pumn în zona rinichilor."

Pe RR., îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi martorele GGGGGG. şi IIIII.

Fiind audiat, inculpatul RR. a arătat că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcină; nu îi cunoaşte pe inculpaţii A., C. şi D.; îl cunoaşte doar din vedere pe inculpatul B.; nu a acordat niciodată bani cu împrumut cu dobândă;nu a avut nicio societate comercială; soţia sa NNNNNNNNNNN. a deţinut SC Simeria SRL pe care a folosit-o la comerţul cu fier vechi.

IX. 1. M.

M. sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Acesta primeşte bani şi bunuri de la membrii grupării, cunoscând provenienţa ilicită a acestora şi efectuează operaţiuni bancare pentru disimularea provenienţei ilicite a banilor. La data de 26.06.2009, acesta sprijină grupul infracţional organizat să obţină un credit fraudulos de 700.000 euro. Şi inculpatul M. a recurs la violenţe pentru a obţine sumele de bani promise.

Acesta este administrator al SC PPPPPPPPPPP. SRL, societate pe care are trei creditări de la societăţile din grup, respectiv SC EEEE. SRL (360.000 RON) şi VVV. SRL (450.000 RON şi 245.000 RON).

La data de 20.01.2010 inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi. La data de 29.01.2010, mare parte din cele 95 loturi sunt vândute către 17 cămătari, printre care şi M. care primeşte 3 loturi la 95.000 RON şi cote indivize de 1/92 din alte trei loturi - x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

La aceeaşi dată, între T. şi M. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii material faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

La data de 18.03.2009, între G. şi părinţii inculpatului C. - numiţii RRRRRR. şi QQQQQQQQQQQ. se încheie un antecontract de vânzare-cumpărare asupra locuinţei inculpatului C. construită în anul 2008. În contract se arată că se stabileşte un preţ de 100.000 de euro, preţ achitat cu ocazia încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare. (autentificat sub nr. x/18.03.2009 de BNP TTTTTTTTT.)

Antecontractul de vânzare -cumpărare este anulat două luni mai târziu, prin convenţia autentificată sub nr. x/18.05.2009 de BNP TTTTTTTTT.. În convenţie se arată că preţul a fost restituit de către promitentul vânzător către promitentul cumpărător.

În fapt, acest contract este simulat şi reprezintă un o garanţie a restituirii unor sume de bani luate cu împrumut cu dobândă de B. de la I., Z., EEE. şi M.. Pentru garantarea restituirii sumelor de bani, în urma incidentului în care inculpatul I. l-a ameninţat pe inculpatul B. că-i va lua nepotul, inculpatul C. a acceptat încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare cu inculpatul M.

În cursul anului 2009, inculpaţii A., B. şi C. s-au întâlnit la un restaurant din RRRRRRRRRRR. cu inculpatul M.. În urma unor discuţii contradictorii, referitoare la sumele de bani datorate, inculpatul M., i-a lovit pe toţi trei inculpaţi, aplicându-i inculpatului A. trei palme şi câte o palmă celorlalţi doi inculpaţi.

La data de 26.06.2009, VVV. SRL ia credit de la NNN. de 700.000 euro prin Contract de credit nr. x/26.06.2009 cu ipoteca pe lotul x (proprietar BB.), pe o ferma din com. (...) (aparţinând lui G.) şi pe 8 loturi teren intravilan deţinute de M. (cumpărate de acesta cu 10 zile înainte la preţul total de 1.263.480 RON, evaluate de SSSSSSSSSSS. SRL la 185.850 euro, admise în garanţie la 106.470 euro).

După obţinerea creditului în valoare de 1.800.000 de euro de la NNN., în data de 10.10.2008, inculpatul A. încheie, în perioada 25 - 28.10.2008, acte de stingere a datoriilor cu 10 persoane de la care luase împrumuturi cu dobândă. (în total se achită 4.000.000 RON)

Printre aceste persoane se numără şi M. care primeşte suma totală de 500.000 de RON, prin 2 acte olografe, unul privind suma de 400.000 RON şi cel de-al doilea pentru 100.000 RON.

Martora IIIII. a declarat cu privire la antecontractul de vânzare-cumpărare mai sus menţionat:

"Prin anul 2009, am aflat de la soţul meu că B. are nevoie de bani de la nişte cămătari pentru a duce la bancă, iar HHH. doreau o garanţie pentru restituirea sumei de bani. B. a spus că el nu mai are imobile cu care să garanteze, astfel că l-a rugat pe soţul meu să îl ajute cu casa socrilor. Deşi ne-am certat cu privire la acest aspect, soţul meu nu m-a ascultat.

Îmi amintesc că soacra mea a semnat la solicitarea soţului meu un contract de vânzare-cumpărare cu M., cu promisiunea de la B. că această situaţie nu va fi de durată.

Ştiu că B. spunea că are nevoie de această sumă de bani pentru a o duce la bancă şi pentru a putea astfel să obţină o sumă de bani de la bancă. Ştiu că era vorba de ceva urgent la bancă.

După obţinerea banilor de la bancă, B. i-a restituit suma împrumutată lui EEE. dar ulterior aceştia au refuzat să vină la notariat pentru a se anula contractul de vânzare-cumpărare.

În perioada de două luni până la anularea contractului de vânzare-cumpărare, soţul meu s-a certat în nenumărate rânduri cu EEE. care ar fi dorit să renunţe la suma de bani împrumutată pentru a rămâne cu casa noastră.

Revin şi precizez că, deşi suma de bani a fost împrumutată de la EEE., contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat cu M. pentru că soţul meu avea încredere în acesta.

În acest interval de timp a avut loc şi incidentul pe care l-am povestit în declaraţia anterioară, când EEE. cu soţia sa FFF., F. cu fratele lui G., EEE. cu fratele şi cumnatul lui cu soţiile şi mai mulţi tineri au venit la noi acasă, s-au certat cu soţul meu şi tangenţial şi cu mine.

G. a încercat atunci să mă lovească dar a intervenit cumnatul meu UUUUUUUU. iar de aici a ieşit o adevărată îmbulzeală care s-a încheiat în momentul sosirii firmei de pază.(...)

Tot atunci, FFF. mi-a zis că casa îi aparţine ei şi poate să se mute aici oricând şi să ne dea afară."

Martorul RRRRRRR. a declarat că a fost de faţă când A. i-a predat acestuia un auto x, prin luna februarie 2009, în schimbul unor datorii.

Cu privire la M., inculpatul A. a arătat: "De la M., s-au luat mai multe sume de bani. La rândul său, M., pentru a strânge bani pentru a ni-i da, a luat şi de la ginerele lui - UU. şi nepoţii lui - BBB. şi SS.

Ulterior, M. a venit la birou şi cu numiţii UU., BBB. şi SS., spunându-mi că avem să le dăm bani şi acestora."

Acest aspect este confirmat şi de către inculpatul B.. Acesta arată că M. a venit la ei cu UU., BBB. şi SS. "spunând că s-au luat bani cu împrumut şi de la aceştia.

De aceea, toate aceste persoane au primit de la noi bani, dobânzi şi terenuri."

Pe M., îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi martora GGGGGG. şi inculpaţii Q. şi E.

2. SS., vărul lui M.. Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale a grupului organizat, obţinând sumele împrumutate şi dobânzile aferente din creditele bancare obţinute în mod fraudulos. Acesta primeşte de la membrii grupului infracţional organizat, bunuri, cunoscând provenienţa lor ilicită.

La data de 29.01.2010, când sunt împărţite cele 95 loturi, SS. primeşte un lot la 15.000 RON şi cote indivize de 1/92 din alte trei loturi - x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

La aceeaşi dată, între T. şi SS. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii material faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

Martora IIIII., soţia inculpatului C. a declarat că ştie că au fost luaţi bani cu dobândă şi de la fraţii SS. şi BBB.. Acesta a mai arătat că din câte ştia ea, SS. fusese crescut de M.. "Pentru a-şi recupera banii, aceştia îl sunau pe soţul meu, pentru că pe el îl cunoscuseră mai întâi."

Martora arată că, la un moment dat, inculpatul SS. a recurs chiar şi la ameninţări pentru a primi banii solicitaţi: "Într-o zi mă aflam în grădină împreună cu soţul meu când acesta a fost sunat de SS. care i-a cerut soţului meu banii înapoi, soţul meu i-a spus că nu are banii pe care acesta îi cere, astfel că SS. a început cu ameninţări şi cuvinte jignitoare, ajungând chiar să-i spună că ştie şcoala pe care o frecventează faţa noastră şi că, dacă nu îi dă banii, o să ne ia faţa de la şcoală."

Inculpatul C. declară că au fost luaţi bani cu împrumut şi de la învinuiţii BBB. şi SS.

Fiind audiat, inculpatul SS. a arătat că îl cunoaşte pe inculpatul C. cu care a avut relaţii de afaceri având ca obiect comerţul de fier vechi. Inculpatul a precizat că obişnuia să îi dea inculpatului C. o sumă de bani în avans pentru ca inculpatul să-i achiziţioneze fier vechi, însă, inculpatul C. îi aducea de fiecare dată, o cantitate mai mică de fier vechi decât contravaloarea sumei înaintate, C. păstrând sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 RON, astfel că acesta a acumulat la el o datorie de circa 50.000 RON, pe care nu i-a restituit-o nici până în prezent.

3. TT., vărul lui M.. Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale a grupului organizat, obţinând sumele împrumutate şi dobânzile aferente din creditele bancare obţinute în mod fraudulos. Acesta primeşte de la membrii grupului infracţional organizat, bunuri, cunoscând provenienţa lor ilicită şi achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora.

La data de 20.01.2010 inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi.

La data de 29.01.2010, mare parte din cele 95 loturi sunt vândute către 17 cămătari, printre care şi: TT. un lot la 15.000 RON şi cote indivize de 1/92 din alte trei loturi - x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

La aceeaşi dată, între T. şi TT. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii material faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC TTTTTTTTTTT. SRL (administrată de BBB.) care a primit suma de 100.000 RON, în data de 06.04.2009 de la SC JJJ..

În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, inculpatul a achiziţionat un autoturism pe numele unei persoane interpuse, disimulând adevărata proprietate asupra bunului. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x cumpărat pe numele concubinei lui UUUUUUUUUUU.)

Fiind audiat, inculpatul BBB. nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa. Acesta a arătat că inculpatul A. a cumpărat de la el inox în valoare de 100.000 RON. Au stabilit să-i achite contravaloarea inox-ului în termen de 30 de zile, motiv pentru care A. i-a dat o filă HHHHHH. ca garanţie. Întrucât A. nu s-a achitat de datorie, în anul 2010 a fost sunat de inculpatul T. care i-a cerut să se prezinte la un notariat unde a preluat un teren "pentru a mi se achita o parte din datorie. Am acceptat în scopul de a recupera o parte din datorie însă, ulterior, am constatat că terenul respectiv nu are valoare economică.

Pentru a face rost de bani, am depus documente pentru a obţine un credit la AAAAA. însă, de acolo, mi s-a spus că acest teren nu are nicio valoare.

Nici până în prezent nu mi-am recuperat suma de 100.000 RON."

4. UU. ginerele lui M., a sprijinit activitatea grupului infracţional organizat.

Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale a grupului organizat, obţinând sumele împrumutate şi dobânzile aferente din creditele bancare obţinute în mod fraudulos. Acesta primeşte de la membrii grupului infracţional organizat, bunuri, cunoscând provenienţa lor ilicită.

La data de 29.01.2010, mare parte din cele 95 loturi sunt vândute către 17 cămătari, printre care şi: VVVVVVVVVVV. un lot la 15.000 RON şi cote indivize de 1/92 din alte trei loturi - x (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

La aceeaşi dată, între T. şi VVVVVVVVVVV. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii material faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

A. Îl cunosc şi pe UU., ginerele lui M. care a primit de la T. nişte loturi de teren. Ştiu că de la acesta se luase cu împrumut o sumă de 100.000 RON. M. ne-a spus că din banii pe care ni i-a dat el cu împrumut, 100.000 RON proveneau de la ginerele lui, DD..

După obţinerea creditului în valoare de 1.800.000 de euro de la NNN., în data de 10.10.2008, inculpatul A. încheie, în perioada 25 - 28.10.2008, încheie acte de stingere a datoriilor cu 10 persoane de la care luase împrumuturi cu dobândă. (în total se achită 4.000.000 RON)

Printre aceste persoane se numără şi UU. care primeşte suma de 100.000 de RON.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. arată: "Precizez că, pentru a putea lua noi credite, banca ne condiţiona în sensul că trebuia celelalte credite să fie la zi, astfel că apelam la cămătari cărora B. le spunea că urmează să obţinem un credit dar că trebuia să achităm nişte restanţe, astfel că aceştia acceptau să ne împrumute cu speranţa că vor primi în schimb, la scurt timp, sume de bani mult mai mari.

După obţinerea creditelor, înapoiam sumele de bani cu dobândă către cămătari.

Astfel s-a întâmplat şi în momentul obţinerii creditului în sumă de 1.800.000 euro de la NNN., din octombrie 2008.

HHH. au aflat că au fost primiţi banii din credit astfel că au venit la noi la birou unde am înapoiat sumele luate precum şi dobânzile aferente, încheind cu aceştia şi acte de stingere a datoriilor.

Precizez că în perioada 25 - 28.10.2008, am încheiat acte de stingere a datoriilor cu numiţii NN., OO., MM., WWWWWWWWWWW. - şoferul lui EE., PP., GG., M., UU., VV. şi DDD.."

Pe UU., îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi martora GGGGGG. şi inculpatul C.

X. 1. VV. (căsătorit cu WW.)

Sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente.

După obţinerea creditului în valoare de 1.800.000 de euro de la NNN., în data de 10.10.2008, inculpatul A. încheie, în perioada 25 - 28.10.2008, încheie acte de stingere a datoriilor cu 10 persoane de la care luase împrumuturi cu dobândă. (în total se achită 4.000.000 RON)

Printre aceste persoane se numără şi VV. care primeşte suma de 900.000 de RON . Pe verso-ul înscrisului, se arată că acesta urmează să mai primească suma de 2.300.000 RON.

Martora IIIII. a declarat că ştie că soţul ei s-a împrumutat la acesta cu suma de 700.000 RON, echivalent în galbeni. Pe la sfârşitul anului 2009, a fost sunată de către soţul ei care i-a spus să nu iasă din casă că veni la domiciliul lor VV., acest lucru în ciuda faptului că C. îi spusese că el nu este acasă. Într-adevăr, la scurt timp, la domiciliul lor a venit VV. însoţit de altă persoană. De teamă, martora a dat drumul la alarma instalată acasă şi cei doi au plecat.

Inculpatul A. a precizat că prin anul 2008, la birou la UUU. a venit VV. care i-a spus că inculpatul B. a luat cu împrumut de la el 1000 de galbeni, adică aprox. 2.500.000 RON. Pentru a achita a parte din datorie, în urma insistenţelor lui VV., inculpatul a luat cu împrumut 500 de galbeni de la BB.

Totodată, inculpatul A. arată că la sfârşitul anului 2008, B. a cumpărat de la ZZZZ. un auto x cu suma de 40.000 euro. La sfârşitul anului, B. i-a dat autoturismul lui VV. în contul unei datorii.

A. a mai subliniat:

"Precizez că prin anul 2008 la biroul meu la UUU. a venit numitul VV. care mi-a spus că inc. B. a luat împrumut de la el 1.000 de galbeni adică aprox. 2.500.000 RON şi a venit la mine pretinzând să achit această sumă de bani. I-am chemat pe inc. B. şi C. în birou şi, în final B. a recunoscut existenţa acestei datorii şi i-am promis amândoi lui "VV." că îşi va primi banii."

Martorul UUUUUUUU., fratele inculpatului C., arată că la un moment dat, când era în tranzit prin satul Sinteşti, familia lui VV. a sărit în faţa maşinii sale pentru a-l determina să oprească. "La maşina mea a venit VV.. Acesta mă confundase cu fratele meu C.. Văzând că m-a confundat, mi-a dat o palmă şi mi-a spus să o iau din loc.

Arăt că WW. este soţia lui VV.. Ea este cea care a sărit în faţa maşinii împreună cu fiul lor cel mic."

Pe VV. îl indică ca fiind cămătar şi E., C. şi VVVVVV.

După incidentul în care VV. îl loveşte pe martorul UUUUUUUU., inculpatul C. îl sună pe VV. căruia îi spune că nu trebuia să se răzbune pe fratele său. Discuţia dintre cei doi are loc în data de 10.07.2012, din care redăm în extras:

"VV.: - Băi C.?

C.: - VV.?

VV.: - Aaa, băi ascultă-mă

C.: - Ascultă-mă şi pă mine (...)

VV.: - Stai puţin, băi, ia ascultă-mă stai puţin

C.: - Dacă vroiai să te răcoreşti, mă sunai pă mine, veneam io personal şi-mi dădeai şi zece palme (...)

VV.: - N-auzi tu? Tu eşti (neinteligibil) în asta, fii atent.

C.: - Zi (...)

VV.: - Fă-ţi afacere la JILAVA, băi m-auzi sau nu?

C.: - Păi dacă te-am sunat, normal că te aud.

VV.: - Băi! Aude-mă, fă-ţi, na (...) auzi, fă-ţi, na auzi? Fă-ţi afacere la JILAVA, la tine acolo, cheamă-l pă el să-ţi ia marfa, n-am nimic cu tine, să nu mai te văd că te omor, îţi rup gâtu'(...) io rup (...) la cine am dat io banii? Lu (...) la, la ăla la OLTENIŢA, la A. dă la OLTENIŢA sau ţie? Atâta te întreb?

C.: - Băi CIUCARULE (...)

VV.: - Bă Atâta te întreb, băi

C.: - Băi, dacă vroiai să dai o palmă, mă sunai pă mine şi veneam io mă, îmi dădeai mă mie, nu trebuia să te bagi pă (neinteligibil) (...)

VV.: - Când vrei tu, uite şi la oră asta vin unde vrea muşchii tăi

C.: - Eee, o luăm pă din astea acuma, pă (...)

VV.: - Când vrei, cum vrei tu o luăm, mă la cine am dat io banii? Băi?

C.: - Băi nu mai e timpu dă bătaie măi VV. mă, nu să mai bate lumea măi frate mă (...)

VV.: - Bă. Băi ascultă-mă la cine am dat io banii? la A. dă la OLTENIŢA sau la tine? Atâta vreau să ştiu

C.: - Băi, mai e timpurile alea mă?

VV.: - Nu mai e timpurile, că mi-ai luat cincisute dă galbeni

C.: - Nu mai e timpurile acum, păi ţi i-am luat io? Mâncaţi-aş p...a ta!

VV.: - Păi stai, lasă că mă ocup eu dă tine, băăăă??

C.: - Mmm?

VV.: - Mi-ai omorât şi părinţii (...) [face referire la momentul în care A., B. şi C. au împrumutat 1000 de galbeni de la VV., iar pe drum către cei trei inculpaţi, părinţii lui VV. au fost implicaţi într-un accident auto din care a rezultat decesul tatălui lui VV.; întrucât aceştia veneau să le aducă inculpaţilor suma împrumutată, VV. i-a considerat vinovaţi de moartea tatălui]

C.: - Păi asta e (...)

VV.: - Şi puşcărie faci!

C.: - Păi vezi că io nu ţi-am mai zis băi VV. nici o vorbă?

VV.: - Băi, băi?

C.: - Vezi că nu ţi-am mai zis nicio vorbă?

VV.: - Băi, tu să-mi dai mie aia cincisute dă galbeni (...)

C.: - Da, mă da! "

Pe VV., îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi martora GGGGGG.

2. WW. este soţia lui VV..

Sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Aceasta primeşte terenuri de la membrii grupării, cunoscând provenienţa ilicită a acestora.

La data de 20.01.2010 inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi. La data de 29.01.2010, mare parte din cele 95 loturi sunt vândute către 17 cămătari, dintre care şi WW. care primeşte 2 loturi la preţul de 65.000 RON (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.)

La aceeaşi dată, între T. şi WW. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii materiale faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

Pe WW., o indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi martora GGGGGG.

Fiind audiată, inculpata WW. a arătat că nu recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa şi că nu-i cunoaşte pe inculpaţii B., A., C. şi D.

Aceasta a precizat că socrul ei - XXXXXXXXXXX., în prezent decedat a împrumutat unor persoane suma de 13 - 14 miliarde RON (ROL), în contul unei părţi din acea datorie, ea primind loturile de teren de la T.

XI. 1. FF. şi EE. sunt soţi.

Aceştia sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente.

La data de 05.10.2005, inculpatul B. redactează o declaraţie olografă prin care declară că a primit de la FF. suma de 385.000 RON, urmând ca banii să fie restituiţi în termen de 4 luni de zile.

În anul 2006, inculpatul B. îl reclamă pe EE..

EE. a fost administrator în SC YYYYYYYYYYY. SRL, începând cu luna martie 2000, până în august 2009 când societatea este dizolvată, datorită nedepunerii situaţiilor financiare la Registrul Comerţului.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC YYYYYYYYYYY. SRL (administrată de EE.) care a primit suma totală de 400.000 RON, de la SC JJJ. în două rânduri, în cursul anului 2006 (în data de 17.02.2006 pentru suma de 200.000 RON şi în data de 08.01.2006, aceeaşi sumă de 200.000 RON).

În luna ianuarie 2006, inculpaţii EE. şi FF. împreună cu membrii familiei lor, însoţiţi şi de către inculpatul A., au mers la domiciliul inculpatului B. pentru a solicita nişte sume de bani luate cu împrumut de către acesta din urmă, ocazie cu care, inculpaţii EE. şi FF., supăraţi că nu l-au găsit pe inculpatul B. acasă, au lovit-o pe soţia acestuia - GGGGGG.

În urma loviturilor primite, partea vătămată GGGGGG. a leşinat. Aceasta fusese externată din spital în data de 20.12.2005, unde fusese supusă unei intervenţii chirurgicale.

Situaţia de fapt expusă mai sus este confirmată şi de către inculpatul A.

În urma agresiunii suferite, partea vătămată GGGGGG. a fost din nou internată în spital, obţinând şi certificat medical (nr. x/04.01.2006 eliberat de Spitalul X) în care se arată că aceasta necesită 24 de zile de îngrijiri medicale. ("status post operator după cură chirurgicală a unei intervenţii subombilicale produsă prin ruperea structurilor peretelui abdominal; cicatrice în urma unei agresiuni directe cu un corp contondent")

Partea vătămată nu a formulat plângere penală împotriva celor doi agresori, de teama unor eventuale represalii.

Întrucât, din momentul comiterii faptei (ianuarie 2006) a trecut mai mult de 5 ani de zile, se constată împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, motiv pentru care urmează a se dispune neînceperea urmăririi penale faţă de inculpaţii EE. şi FF. pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 194 alin. (1) C. pen.

Despre cei doi, inculpatul C. arată: "Despre EE. ştiu că B. a avut bani luaţi de la acesta la început, înainte de a ne cunoaşte.

O cunosc pe FF., aceasta fiind soţia lui EE.

Inculpatul B. precizează: "Îi cunosc pe EE. şi pe soţia lui, FF.

În anul 2005 am luat de la EE. şi FF. 700 de galbeni (aprox. 10 kilograme aur de 24 k), pe care i-am schimbat în RON, tot în satul Sinteşti, stabilind o dobândă lunară de aprox. 7 - 10%.

Am luat banii de la aceştia pentru a returna datoriile acumulate la alţi cămătari, respectiv Z. şi CC.

Întrucât nu am reuşit să achităm la timp dobânda, cei doi, respectiv EE. şi FF., au devenit violenţi.

Într-o zi, s-au întâlnit la un bar cu A. şi CC.. EE. şi FF. au devenit geloşi, gândindu-se că A. îl "umple" de bani pe CC., astfel că l-au luat pe A. şi, însoţiţi de încă 15 - 20 de persoane, au venit la noi acasă unde se afla doar soţia mea, eu fiind plecat din localitate.

Soţia mea, mi-a povestit că FF. i-a dat două palme, iar EE. a lovit-o cu piciorul în burtă, soţia mea fiind operată de curând.

În aceeaşi zi, EE. şi FF. l-au dus pe A. şi la domiciliul acestora din satul Sinteşti, ocazie cu care, i-au arătat inc. A., sume mari de bani precum şi aur, încercând să-l convingă astfel pe A. să ia bani cu împrumut şi de la ei.

În acea perioadă, EE. şi FF., veneau la mine din două în două zile pentru a-mi cere banii, până când am restituit datoria din primul credit luat de la NNN.."

Şi inculpatul A. precizează: "Pe EE., căsătorit cu EE., l-am cunoscut în anul 2005. B. avea în acel moment mai mulţi bani luaţi de la el. În momentul în care s-a luat suma de 3.600.000 RON de la GGGG., i-am dat lui EE. 500.000 RON, pentru a-i achita datoriile lui B..

Înainte de a-şi primi banii, EE. l-a ameninţat pe B., l-a lovit şi am văzut când a ridicat un ciocan pentru a-l lovi pe B.. După acest incident, EE. cu soţia lui, m-au luat la ei acasă, în satul Sinteşti, unde mi-au arătat doi saci cu bani şi câteva sute de monede de aur, afirmând că sunt cei mai bogaţi din Sinteşti şi că ar trebui să fac afaceri cu ei."

Inculpatul B. arată că i-a cunoscut pe FF. şi EE. prin intermediul inculpatului C.

Martora GGGGGG., soţia inculpatului B., confirmă şi ea situaţia de fapt expusă mai sus. Aceasta arată că soţul ei a luat împrumuturi cu dobândă de la EE. şi FF., iar, la un moment dat, cei doi însoţiţi de fiul lor şi mai multe persoane au venit la domiciliul lor, unde FF. a ameninţat-o iar EE. cu fiul lor au lovit-o. În urma loviturilor primite, martora arată că a leşinat, fiind tocmai operată. Arată că de faţă la incident a fost şi inculpatul A. care fusese adus de către aceştia pentru a-i ajuta să-l găsească pe B.. De asemenea arată că nu a sesizat organelor de poliţie incidentul deoarece a fost ameninţată că îi vor fi răpiţi copiii.

Pe FF. şi EE. îi indică ca făcând parte din grupul persoanelor de la care au fost luaţi bani cu dobândă şi martora IIIII.

2. MM. este fratele lui FF.. Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale a grupului organizat, obţinând sumele împrumutate şi dobânzile aferente din creditele bancare obţinute în mod fraudulos. Acesta achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora.

După obţinerea creditului în valoare de 1.800.000 de euro de la NNN., în data de 10.10.2008, inculpatul A. încheie, în perioada 25 - 28.10.2008, încheie acte de stingere a datoriilor cu 10 persoane de la care luase împrumuturi cu dobândă. (în total se achită 4.000.000 RON)

Printre aceste persoane se numără şi MM. care primeşte suma de 600.000 de RON precum şi nepoţii lui NN. şi OO..

În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, inculpatul a achiziţionat un autoturism pe numele unei persoane interpuse, disimulând adevărata proprietate asupra bunului. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele fiului ZZZZZZZZZZZ.)

Inculpatul A. precizează: "Au fost luaţi bani cu camătă şi de la MM.. Din câte îmi amintesc, acesta a dat suma de 600.000 RON. Şi cu MM. s-a întâmplat la fel ca şi în cazul lui M., respectiv, ulterior am aflat că din aceşti bani, o parte provenea de la nepoţii lui MM., respectiv numiţii NN. şi OO.

După luarea sumei de bani împrumutate, MM. mi i-a prezentat pe nepoţii lui NN. şi OO., spunându-mi că le datorez şi acestora bani."

Inculpatul B. arată că în anul 2005, când a avut probleme cu soţii FF. şi EE., MM. obişnuia să îi însoţească pe aceştia când veneau pe la domiciliul lui după bani. Datorită acestor probleme, inculpatul B. arată că a refuzat să mai aibă vreo legătură cu acesta însă, cu toate acestea, inculpatul A. a luat bani cu camătă de la el.

Pe MM., îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă, martora GGGGGG.

3. NN. este rudă cu MM. (tatăl inculpatului NN. este văr cu inculpatul MM.) şi frate cu OO.. Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale a grupului organizat, obţinând sumele împrumutate şi dobânzile aferente din creditele bancare obţinute în mod fraudulos.

După obţinerea creditului în valoare de 1.800.000 de euro de la NNN., în data de 10.10.2008, inculpatul A. încheie, în perioada 25 - 28.10.2008, încheie acte de stingere a datoriilor cu 10 persoane de la care luase împrumuturi cu dobândă. (în total se achită 4.000.000 RON)

Printre aceste persoane se numără şi NN. care primeşte suma de 350.000 de RON.

Fiind audiat, inculpatul NN. a declarat că îi cunoaşte pe inculpaţii A., B. şi C.. Inculpatul arată că, cu câţiva ani în urmă, prin intermediul inculpatului C. l-a cunoscut pe inculpatul A. de la care a intenţionat să cumpere fier vechi. Astfel, inculpatul susţine că i-a dat inculpatului A., în avans, suma de 150.000 RON, A. urmând să-i livreze fier vechi de contravaloarea sumei. "Cu această ocazie, A. mi-a înmânat un instrument de plată, cred că era bilet la ordin, având înscrisă suma de 150.000 RON, spunându-mi că acesta reprezintă o garanţie pentru suma predată de mine." Inculpatul mai arată că inculpatul A. nu şi-a onorat obligaţia asumată, mergând la el pentru a-şi recupera banii. În final, inculpatul A. i-a restituit suma de 100.000 RON, rămânând în continuare dator cu 50.000 RON.

4. OO. este rudă cu MM. (tatăl inculpatului NN. este văr cu inculpatul MM.) şi frate cu NN.. Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale a grupului organizat, obţinând sumele împrumutate şi dobânzile aferente din creditele bancare obţinute în mod fraudulos. Acesta achiziţionează bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii asupra acestora.

După obţinerea creditului în valoare de 1.800.000 de euro de la NNN., în data de 10.10.2008, inculpatul A. încheie, în perioada 25 - 28.10.2008, încheie acte de stingere a datoriilor cu 10 persoane de la care luase împrumuturi cu dobândă. (în total se achită 4.000.000 RON)

Printre aceste persoane se numără şi OO. care primeşte suma de 200.000 de RON.

În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, inculpatul a achiziţionat un autoturism pe numele unei persoane interpuse, disimulând adevărata proprietate asupra bunului. (un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele fiului său minor ZZZZZZZZZZZ.)

Cu privire la OO. şi NN., inculpatul B. arată că aceştia au venit la ei prin intermediul inculpatului C.. "Aceştia au dorit să «bage» şi ei bani la noi pentru a scoate dobânzi."

Fiind audiat, inculpatul OO. a arătat că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcină; nu îi cunoaşte pe inculpaţii A., C. şi D.; îl cunoaşte doar din vedere pe inculpatul B.; nu a acordat niciodată bani cu împrumut cu dobândă;nu ştie nimic de un act de stingere a datoriilor.

5. PP. este cuscrul lui MM.. Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale a grupului organizat, obţinând sumele împrumutate şi dobânzile aferente din creditele bancare obţinute în mod fraudulos. Acestuia îi sunt transferaţi bani pe societatea administrată de el - SC IIIIIIIIIII. SRL în scopul disimulării originii ilicite a acestora.

După obţinerea creditului în valoare de 1.800.000 de euro de la NNN., în data de 10.10.2008, inculpatul A. încheie, în perioada 25 - 28.10.2008, încheie acte de stingere a datoriilor cu 10 persoane de la care luase împrumuturi cu dobândă. (în total se achită 4.000.000 RON)

Printre aceste persoane se numără şi PP. care primeşte suma de 600.000 de RON.

PP. figurează în calitate de administrator şi acţionar în SC IIIIIIIIIII. SRL până în februarie 2009 când societatea este cesionată către numitul AAAAAAAAAAAA.. Societatea este de tip "fantomă", nu desfăşoară nicio activitate, are sediul social expirat.

Pe această societate este primită o sumă de bani (127.000 RON) de la SC EEEE. SRL în data de 10.08.2007.

Inculpatul A. declară: "Am luat bani cu dobândă şi de la PP.. Din câte îmi amintesc, de la acesta am luat suma de 600.000 RON. PP. a fost administrator şi în SC IIIIIIIIIII. SRL, societate pe care i-a fost transferată o parte din suma datorată."

Inculpatul B. arată că PP. a venit la A. împreună cu MM. şi ştie că de la cei doi s-a luat cu împrumut suma de 300.000 RON de la fiecare.

Fiind audiat, inculpatul PP. arată că îl cunoaşte pe inculpatul B. cu care a avut relaţii de afaceri, respectiv au efectuat acte de comerţ cu fier vechi. La un moment dat, inculpatul arată că l-a împrumutat pe acesta cu o sumă considerabilă, B. restituindu-i atât bani cât şi deşeuri în contul datoriei. Subliniază că împrumutul acordat a fost neoneros iar banii restituiţi i-au fost daţi numerar şi nu prin transfer bancar. Deşi inculpatul B. a înregistrat întârzieri la achitarea împrumutului, învinuitul PP. arată că nu au existat momente tensionate şi, deşi a fost la inculpat acasă pentru a solicita banii împrumutaţi, nu au existat conflicte.

XII. GG. şi poreclit de membrii grupării BBBBBBBBBBBB. întrucât cu acesta se întâlneau la (...) pentru plata datoriilor şi dobânzilor.

Acesta sprijină activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora primeşte de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente. Inculpatul dobândeşte prin persoane interpuse, 5 loturi de teren de la membrii grupului infracţional organizat, în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor.

Inculpatul GG. este administrator în SC CCCCCCCCCCCC. SRL, începând cu luna ianuarie 2005, societate aflată în faliment şi cu sediu social expirat şi administrator de fapt în SC DDDDDDDDDDDD. SRL, societate în care administrator figurează tatăl său - AAAAAAAA.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC CCCCCCCCCCCC. SRL (administrată de GG.) care a primit suma totală de 1.155.000 RON, de la SC JJJ. în două rânduri, în cursul anului 2008 (în mai 2008, pe data de 05.05.2008, suma de 600.000 RON şi în data de 06.05.2008, suma de 555.000 RON).

După obţinerea creditului în valoare de 1.800.000 de euro de la NNN., în data de 10.10.2008, inculpatul A. încheie, în perioada 25 - 28.10.2008, încheie acte de stingere a datoriilor cu 10 persoane de la care luase împrumuturi cu dobândă. (în total se achită 4.000.000 RON)

Printre aceste persoane se numără şi GG. care primeşte suma de 600.000 de RON.

AAAAAAAA. este tatăl inculpatului GG., pe numele căruia, inculpatul a efectuat diverse tranzacţii cu membrii grupului, pentru disimularea originii ilicite a acestora:

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la sediile societăţilor comerciale controlate de grup, au fost descoperite mai multe file HHHHHH. şi carnete, aparţinând GGGG., emise de societăţile SC JJJ. şi SC EEEE. SRL, despre care inculpatul A. a declarat că au reprezentat garanţii date cămătarilor pentru plata datoriilor în perioada 2006 - 2008, care erau înapoiate (uneori) emitentului în momentul în care acesta făcea plata.

Au fost identificate astfel, un număr de 16 societăţi comerciale care au primit file HHHHHH. de la membrii grupării, printre care şi SC DDDDDDDDDDDD. SRL (administrată de AAAAAAAA.) care a primit suma totală de 1.200.000 RON, de la SC JJJ. în două rânduri, în cursul anului 2008 (în septembrie 2008, pe data de 11.09.2008, suma de 807.635 RON şi în data de 12.09.2008, suma de 392.365 RON).

Inculpatul GG. a dobândit, prin persoane interpuse (tatăl său AAAAAAAA.), 5 loturi de teren de la membrii grupului infracţional organizat, în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor.

Astfel, la data de 29.01.2010, când T. înstrăinează terenurile din Giurgiu, 5 loturi de teren sunt trecute pe numele lui AAAAAAAA. (5 loturi la preţul de 65.000 RON şi cotă indiviză de 1/92 din loturile x, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.), pentru stingerea datoriilor acumulate la inculpatul GG.

La aceeaşi dată, între T. şi AAAAAAAA. se încheie şi o declaraţie de stingere a datoriilor, care stipulează: "Toate sumele de bani pe care le-am împrumutat până la data de 29 ianuarie 2010 numiţilor A., B., C., D. au fost restituite integral de către aceştia iar eu, declarantul nu mai am niciun fel de pretenţii material faţă de sus numiţi."

Declaraţia a fost autentificată sub nr. x/29.01.2010 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR.

Inculpatul A. precizează: "AAAAAAAA. a primit 5 loturi de teren, loturi ce au fost destinate fiului său GG.. Toate documentele în care apare AAAAAAAA. sunt întocmite de fapt pentru fiul lui GG. de la care s-au luat sume de bani cu dobândă."

Cu privire la acesta, inculpatul B. arată: " Pe GG. l-a adus C.. De-a lungul timpului, s-au luat de la acesta mai multe sume de bani, de către mine, A. şi C.. La un moment dat se ajunsese la o sumă datorită de aprox. 400.000 - 500.000 RON. Precizez că această sumă de bani este compusă în mare parte din dobânzile acumulate de-a lungul timpului."

Inculpatul A. precizează: "GG. este şi el una din persoanele din Sinteşti de la care s-au luat bani cu împrumut. Eu personal i-am restituit acestuia în două rânduri suma de aproximativ 400.000 RON."

Şi inculpatul C. declară: "Îl cunosc şi pe GG. din jud. Ilfov. Ştiu că inc. B. şi A. împrumutaseră bani cu dobândă de la acesta."

Inculpatul D. arată că s-a întâlnit cu GG. în RRRRRRRRRRR. când acesta a predat recuperatorilor unei societăţi de leasing, un autoturism luat în leasing de A. şi pe care acesta din urmă îl dăduse lui GG. pentru stingerea unor datorii. A. l-a rugat pe GG. să predea autoturismul reprezentanţilor firmei de leasing, urmând ca A. să-i restituie acestuia datoria într-un termen stabilit de comun acord.

Şi inculpatul B. confirmă faptul că GG. a primit un autoturism în leasing în contul unei părţi a datoriilor acumulate.

Pe GG., îl indică ca făcând parte din grupul persoanelor care dădeau împrumuturi cu dobândă şi martorii GGGGGG. şi IIIII.

În continuare, în rechizitoriu, cu privire la modalitatea de acţiune a persoanelor arătate mai sus, procurorul a menţionat că inculpaţii şi martorii audiaţi în cauză, au precizat:

Inculpatul C.: "Odată, HHH. mă presau să-i spun lui A. să le dea suma de 36 miliarde RON. Ştiu că aceştia şi-au primit suma de bani, pe care, ulterior, au băgat-o din nou la A. şi B. pentru a scoate alte sume de bani.

La început, dobânzile erau de 10% lună apoi au crescut şi la 20 - 25% pe lună.

Aceştia aveau diverse strategii ca, de exemplu, după 6 - 7 zile, cămătarul de la care se luau bani, venea şi spunea că nu mai vrea să le lase banii, nu mai are nevoie de dobândă, astfel că se vedeau nevoiţi să apeleze la alt cămătar, care le oferea bani cu dobândă mult mai mare.(...)

Arăt că aceşti cămătari au sponsorizat campania electorală a lui A.. Interesul lor era să aibă un primar pentru a putea trece mai uşor terenurile extravilane în intravilan."

Martora VVVVVV.:

"Întrucât începuseră să se acumuleze datorii la bănci, la stat, la cămătari, era nevoie de bani pentru salarii, au început să facă credite la bănci pentru achiziţii cereale sau linii de credit. (...)

Ceea ce pot spune este faptul că niciodată aceşti bani nu erau suficienţi, pentru că imediat ce se luau bani de la bancă, inc. B. îi avea planificaţi în interesul său personal sau îi dădea cămătarilor.

B. le spunea cămătarilor ziua în care urma să fie ridicaţi banii de la bancă, iar aceştia se înfiinţau pentru a lua banii.

Din câte ştiu eu, dobânda pentru sumele împrumutate de la cămătari era de 10 - 15% pe lună la care se adaugă dobândă la dobândă pentru lunile în care nu se plătea.

HHH. mai aveau şi alte tertipuri de ex.: în situaţia în care se luau cu împrumut galbeni care ulterior erau schimbaţi în RON, în momentul achitării, aceştia susţineau că banii nu sunt suficienţi pentru că între timp s-ar fi scumpit galbenii adică s-a scumpit aurul iar banii primiţi nu acopereau datoria."

Inculpatul B.: "Precizez că, de-a lungul timpului, dobânda luată de la cămătari a pornit de la 5 - 7% pe lună, ajungând ulterior până la 20% pe lună.

Eu am început să iau bani cu camătă în anul 2005, înainte de a-l cunoaşte pe A.. (...)

În anul 2005 am luat bani cu camătă de la Z. şi de la CC.. Ulterior, datoria a fost transferată către L. şi J.

În fapt, modalitatea de acţionare era următoarea: luam bani cu camătă de la o persoană iar, în momentul scadenţei, dacă nu aveam toţi banii, respectiva persoană aducea un alt cămătar care mă împrumuta cu o sumă şi mai mare de de asemenea cu o dobândă şi mai mare, îi achita datoria plus dobânda primului cămătar iar eu rămâneam dator la cel de-al doilea. Uneori, HHH. se mulţumeau doar cu primirea dobânzii, nu acceptau primirea sumei împrumutate pentru a curge în continuare dobânda.

Existau situaţii în care HHH. ne cereau neaşteptat banii înapoi pentru ca, presaţi de timp, să acceptam să luăm bani cu camătă de la alt cămătar dar cu dobândă mult mai mare.

Interesul lor nu era niciodată să-şi primească suma împrumutată înapoi.

Arăt că toţi HHH. ştiau că noi luăm bani cu credit de la bancă şi ne sunau foarte des să întrebe de situaţia dosarelor (...)

În primăvara anului 2007, F. şi Z. ne-au propus să nu ne mai ia dobânda în fiecare lună şi să o ia pe toată la sfârşitul anului, în luna decembrie. De la F. luasem de-a lungul timpului nişte sume de bani care, cu dobânda adăugată ajunseseră la o datorie de 12 miliarde RON. El s-a oferit să ne mai dea încă 7 miliarde iar în luna decembrie ne-a cerut înapoi 45 de miliarde dar am negociat 42 de miliarde.

La Z. aveam de dat 30 de miliarde RON vechi iar la sfârşitul anului ne-a cerut 72 de miliarde RON vechi.

Cele mai multe sume de bani au fost împrumutate de la F., Z. şi CC.

Cred că prin anul 2010 ne aflam la XXXXXXXXX. eu cu A. şi I. cu fii lui AAAAAAA. şi MM.. Atunci ne-am certat cu ei pentru că ne minţiseră că ne dau 7 - 8 miliarde pe care nu ni i-a mai dat, în schimb ne-a obligat să semnăm un contract de împrumut olograf în valoare de 12 miliarde RON. În urma discuţiilor contradictorii, I. a furat geanta cu acte a lui A. şi au fugit.

Prin anul 2007 - 2008, la mine acasă au venit I. împreună cu fii lui AAAAAAA. şi MM. înarmaţi cu o puşcă şi cuţit. Au cerut o sumă de aprox. 17 miliarde sau dobânda de 3 miliarde. Aceştia l-au chemat şi pe C. şi au reuşit să-l convingă pe acesta să semneze la notariat un contract de împrumut pentru o sumă de 100.000 de euro şi să garanteze cu casa pentru a ne scăpa pe noi toţi de cămătari.

Precizez că atunci chiar am primit de la aceştia suma de 100.000 de euro în scopul de a obţine credite de la bănci pentru a avea bani să le dăm.

Bani cu camătă am luat şi de la BB.

Din contractele de vânzare-cumpărare a suprafeţelor de teren, toate sunt încheiate cu persoane de la care am luat bani cu împrumut.

Arăt că am încheiat cu XX. soţia lui BB. un contract de stingere a datoriilor.

K. este fiul lui J.. Am luat şi de la acesta bani cu camătă. Cu K. am încheiat contracte de vânzare-cumpărare fictive pe 2 terenuri, pe casa mea şi pe casa soacrei mele. (...)

Am luat bani cu camătă şi de la EEE. şi soţia acestuia FFF.. Aceştia erau foarte recalcitranţi şi ameninţau mai mereu atât pe mine cât şi pe A.. Aceştia sunt cei care au venit cu cortul în faţa casei lui A. (...)

Ulterior, HHH. au început să-l ameninţe pe A. pentru a-l determina să-i bage şi pe ei cu firmele lor la bancă să ia credite bancare.

Arăt că s-au luat bani cu camătă şi de la M. (...)

Arăt şi faptul că, în momentul în care luăm un împrumut, banca ne cerea să achităm restanţele de la celelalte credite din bancă, lucru pe care noi îl făceam pentru a putea lua împrumutul.

Am luat bani cu camătă şi de la DD. fratele lui CC.."

Cu privire la relaţiile cu HHH., inculpatul A. arată: «Începând cu anul 2005 am luat bani cu camătă de la mai multe persoane cu o dobândă lunare cuprinsă între 10 şi 17%. Arăt că strategia cămătarilor era aceea de a nu te lăsa să ai bani la scadenţă pentru a putea creşte sumele de bani împrumutate, aceştia aducând de obicei alţi cămătari, rude de ale lor de la care să luăm în continuare sume de bani cu dobânzi mai mari.

Totul a plecat de la faptul că B. acumulase datorii la cămătari pe care a trebuit să-i restituim. Datorită strategiilor cămătarilor, sumele de bani datorate au devenit din ce în ce mai mari, aplicându-se şi dobândă la dobândă. În momentul în care nu aveam bani într-o lună să achităm dobânda, aceştia veneau cu un alt cămătar de la care ne obligau să luăm tot cu camătă o sumă de bani care reprezenta suma de bani luată iniţial la care se adăuga dobânda pentru a ne achita de datoria la primul cămătar, rămânând dator la cel de-al doilea cu o sumă mărită şi astfel sumele datorate creşteau progresiv, fiind trecuţi de la un cămătar la altul.

La un moment dat, HHH. au început să ne oblige să încheiem cu ei contracte de împrumut sau contracte fictive de vânzare-cumpărare, pentru a avea astfel înscrisuri doveditoare ce puteau fi puse eventual puse în executare.

Arăt că în cazul contractelor de împrumut, sumele trecute în acestea ori nu erau primite în fapt ci reprezentau datorii cu dobânzi acumulate de-a lungul timpului, ori se primeau sume mai mici de bani fiind obligaţi să restituim ulterior întreaga sumă, restul reprezentând dobândă.

În ultimii ani, HHH. au început să ne oblige să-i ajutăm să obţină de la bancă credite cu ipotecă pe terenuri obţinute prin presiune tot de la noi.

În toată această perioadă am luat bani cu camătă de la F., BB., I., Z., J., EEE., L., CC., M., fiul lui AAAAAAAA., VV., DDD. şi DD..»

Cu privire la sumele de bani luate cu împrumut de la cămătari, inculpatul A. arată că la începutul anului 2006, aceste sume erau substanţiale: «la domiciliul meu au venit mai mulţi cămătari, respectiv CC. şi BB., I., Z. cu familiile lor, ridicând pretenţii ca eu să achit toate datoriile acumulate de-a lungul timpului de inc. B.. În acel moment doar "CC." a pretins o sumă de 800.000 RON. Şi ceilalţi cămătari au invocat datorii făcute de B., dar nu mai reţin despre ce sume era vorba, oricum se discuta doar de sume de sute de mii de RON, ajungându-se la un total datorat exagerat de mare, aprox. 1.800.000 - 2.000.000 RON.»

Faptul că persoanele care dădeau bani cu dobândă făceau acest lucru pentru a-i ajuta, printre altele, pe membrii grupării să-şi scoată imobilele de sub ipotecă rezultă şi din declaraţiile inculpaţilor.

Astfel, inculpatul B. precizează:

"HHH. ne ajutau cu bani să scoatem imobilele puse ca garanţie la bancă pe sume mai mici de bani pentru ca noi să putem să le punem garanţie la obţinerea unor sume mult mai mari" precum şi pentru "a plăti evaluările precum şi pentru plata altor comisioane sau cheltuieli cu creditele bancare.

Arăt că aceştia nu numai că ne ajutau ci şi insistau şi ne determinau să obţinem alte credite bancare din sumele obţinute urmând să primească suma mari de bani.

Prin anul 2009, la domiciliul meu a venit I. împreună cu fiii lui printre care şi AAAAAAA. precum şi alte persoane.

Ulterior, la mine acasă au mai venit şi A. adus de Z.. Z. era însoţit de mai multe persoane printre care şi soţia sa H.

Aceştia ne-au ameninţat că dacă nu vom face alte credite la bancă îl vor lua pe nepotul meu FFFFFFF., acum în vârstă de 5 ani. (...)

Din punctul meu de vedere, banii luaţi din credite au avut 4 destinaţii: 40 - 50% din ei către cămătari, către investiţii (terenuri, imobile cumpărate de noi), către bancă (dobânzi la creditele anterioare) şi o mică parte către noi pentru diverse cheltuieli."

Inculpatul A. arată:

"Anterior obţinerii acestui credit [creditul de 3.600.000 RON de la NNN. din februarie 2006], întrucât imobilele erau deja ipotecate pentru obţinerea creditelor luate anterior, B. a cerut de la cămătari suma de 600.000 RON. Din câte ştiu eu, această sumă a fost depusă cash în conturile datoriilor de la GGGG. de către un şofer al cămătarilor."

De asemenea, inculpatul A. precizează cu privire la implicarea cămătarilor la activitatea de obţinere a creditelor bancare: "Subliniez faptul că toţi HHH. au cunoscut activitatea noastră şi nu numai că ne-au ajutat în obţinerea creditelor bancare ci chiar ne îndemnau să facem acest lucru pentru a obţine bani şi să le dăm lor.

Aceştia veneau şi ne luau de acasă, atât pe mine cât şi pe B., ne conduceau până la bancă după care ne aşteptau în maşină până când ne terminăm treaba, după care discutăm despre cele stabilite cu reprezentanţii băncii.

Le ceream bani cămătarilor pentru cheltuielile necesare dosarelor de credit (evaluări, comisioane, etc.), pentru scoaterea imobilelor de la bănci pentru a le putea folosi la obţinerea altor credite precum şi pentru alte cheltuieli.

Pentru cămătari, activitatea de obţinere a creditelor bancare devenise o afacere precum fierul vechi, aceştia folosind termenul «ne-am luat serviciu».

Arăt că, pe firmele cămătarilor se trimiteau bani pentru toţi HHH.. De exemplu, pe firma lui "Z." se trimiteau bani şi pentru F. sau alţi cămătari."

Inculpatul N. arată că suma de 350.000 RON necesară pentru scoaterea imobilului său - KKK. de sub ipotecă în scopul folosirii acestuia pentru obţinerea creditului de 320.000 de euro din anul 2009, a provenit de la A. şi F.

Cu privire la implicarea cămătarilor în activităţile grupului declară şi inculpatul T.: " Pe la începutul lunii noiembrie 2009, inculpaţii A. şi B. mi-au cerut să cumpăr pe numele meu mai multe terenuri (4 imobile) situate în jud. Giurgiu, pentru a le folosi ulterior la bancă.

Eu am bănuit că aceste terenuri urmează să fie lăsate la bancă.

În data de 04.11.2009, m-am deplasat în mun. Giurgiu la un notariat unde se mai aflau şi A., B. şi F.

Precizez că inculpaţii A. şi B. erau practic nedezlipiţi până pe la sfârşitul anului 2011.

Suma de 75.000 de euro reprezentând contravaloarea acestor terenuri a fost achitată de către F.. Personal am văzut că această sumă a fost scoasă de F. şi a predat-o vânzătorului. Din discuţiile purtate între A., B. şi F., am aflat că, în schimbul acestei sume de bani, F. urma să primească şi el nişte loturi de teren din terenul cumpărat."

A. arată că I. i-a sustras nişte documente ("După încheierea acestui înscris olograf [din data de 20.04.2010], I. cu fiii lui AAAAAAA. şi MM. m-au ameninţat şi m-au determinat să deschid portbagajul autoturismului de unde ei mi-au sustras documentele societăţilor comerciale FFFF. şi SC RRR..") aspect confirmat şi de către soţia sa VVVVVV. precum şi de ceilalţi inculpaţi.

Cu privire la insistenţele cămătarilor de a-şi primi banii, inculpatul A. a arătat:

"În toată această perioadă în care am luat bani de la cămătari, aceştia ne ameninţau cu moartea, spunându-ne "vine moartea" pentru a ne determina să le plătim dobânzile datorate.

În toate această perioadă au venit de nenumărate ori la domiciliul meu, unde m-au ameninţat atât pe mine cât şi pe soţia mea, aceştia şi-au instalat şi corturile la faţa domiciliului meu.

Pot preciza că într-una din dăţi, EEE. a adus-o pe soţia lui FFF. cu cortul, ceaunele şi toate necesare traiului. Cortul a fost instalat în faţa locuinţei mele aprox. 5 zile.

La sfârşitul anului 2005 inc. B. a ameninţat că vrea să se sinucidă pentru că a acumulat datorii la cămătari. Am fost la el acasă unde se aflau şi mai mulţi cămătari Z., soţia H., copii acestora, CC., BB. şi "EE." cu familia.

HHH. au sărit peste B. să-l lovească, eu stând de-o parte. Am văzut cum mai multe persoane l-au lovit pe B.

După terminarea incidentului, HHH. m-au luat pe mine în satul Sinteşti, unde aceştia mi-au arătat trei grămezi de galbeni de aur.

În toamnă anului 2008 le-am transmis cămătarilor că a venit criza şi să nu mai aibă prezenţii la sume extraordinare de bani, astfel că într-una din zile aceştia au venit în număr foarte mare la biroul din UUU.

Atunci au venit aprox. 22 familii printre care se aflau F., EEE., BB., I., J., Z., CC., L., DD. şi alţii, toţi împreună cu soţiile şi copiii lor.

Toţi au început cu ameninţări la adresa noastră şi a familiilor noastre. Cu acea ocazie, am întocmit un document pe care nu-l mai am în care au fost trecuţi toţi HHH. împreună cu sumele pe care aceştia mi le pretindeau. Din câte îmi amintesc, cea mai mică sumă trecută a fost de 400.000 RON.

Fiecare cămătar în parte, spunea că de fapt suma pe care mi-a dat-o nu-i aparţine în totalitate, şi a luat la rândul său de la copii şi alte rude astfel că din 10 - 12 persoane de la care luasem bani, am ajuns să fim datori către zeci de persoane.

De fiecare dată când HHH. veneau să ne caute, nu veneau singuri ci însoţiţi de soţii şi copii.

Precizez că zilnic aveam 6 - 7 vizite pe zi de la cămătari şi eram sunat de zeci de ori pe zi. H. îmi zicea chiar că trebuie să îi răspund chiar şi după WC.

M-am mai liniştit cu privire la cămătari după luna ianuarie 2010 când am cedat acestora din cele 95 de loturi de teren cumpărate pe numele lui T. aprox. 65 de loturi.

Prin anul 2009, la biroul nostru din Bucureşti str. x a venit L. care m-a ameninţat, a scos un cuţit pe care l-a pus pe masă, lăsându-mi de înţeles că trebuie să fiu de acord cu tot ce doreşte el. Aici de faţă au mai fost şi P. şi RRRRRRR.

Astfel de incidente, când HHH. scoteau cuţite pe care mi le arătau cu subînţeles au fost nenumărate.

Tot la biroul nostru din Bucureşti str. x, într-o zi a venit J. însoţit de fiul lui K., F., Z. şi DDD.. Atunci, J. a încercat să ne lovească pe mine şi pe B. cu scaunul ţipând "Vine moartea! " dar l-a ţinut fiul lui K.. Cu aceeaşi ocazie, J. l-a lovit pe B. cu scrumiera."

Şi Inculpatul C. confirmă situaţia de fapt expusă mai sus. Printre altele, inculpatul arată:

"Am mai luat bani cu camătă de la BB., I., L., VV., IIIIIIIIIIIIIIII., DD. şi alţii, în jur de 30 de persoane."

"În perioada în care A. a avut biroul în Bucureşti, str. x, A. şi B. au fost permanent monitorizaţi de persoanele de etnie romă din satul Sinteşti care îi luau cu maşina de acasă şi tot ei îi duceau seara înapoi. Ştiu că li se atrăsese atenţia să nu aibă telefoanele închise, iar scandalurile se ţineau lanţ.

Printre cei mai activi erau F., Z., J., I., BB.

H., soţia lui Z. îl însoţea mereu pe soţul său.

Îl cunosc pe AA., ginerele lui "I."

Îl cunosc şi pe CC. din jud. Ilfov. Ştiu că inc. B. şi A. împrumutase bani cu dobândă de la acesta. O cunosc din vedere şi pe soţia acestuia, VVVVVVV., care îl însoţea pe "CC.".

I. era şi el recalcitrant. Într-o ocazie, l-am găsit pe acesta însoţit de alte 20 de persoane din neamul lui (EEE., fraţii lor printre care şi G., neveste, copii, gineri) la domiciliul inc. B., fugărind după acesta prin casă.

Şi BB. umbla însoţit de soţia lui, numita XX.

Îl cunosc şi pe L. de la care s-au luat bani împrumut. Îmi amintesc că A. m-a sunat într-o zi spunându-mi că l-au luat persoanele din Sinteşti, eu l-am întrebat dacă ar trebui să anunţ poliţia dar s-a închis telefonul şi nu a mai răspuns ulterior.

După aceea am aflat de la A. că L. şi cei din neamul lui l-au dus în satul Sinteşti, i-au legat o funie de gât şi l-au urcat pe scaun, mimând o spânzurătoare. Toţi l-au lovit cu nuiele şi l-au scuipat.

EEE. este cumnat cu "Z." şi cu "I.". Ştiu că inc. B. şi A. au avut probleme destul de mari cu "EEE." pentru că şi acesta avea un limbaj violent. G. era însoţit mereu de soţia lui, FFF.

Ştiu că s-au luat bani şi de la J. pentru că l-am văzut pe la birou la A. cu scandal.

K. este copilul lui J.. Şi de la acesta s-au luat bani.

Îl cunosc pe G., fratele lui F.. Acesta obişnuia să-l însoţească pe F.

Îl cunosc şi pe DD., frate cu CC.. Şi de la acesta s-au luat bani cu împrumut.

Îl cunosc şi pe VV. de la care s-au împrumutat bani.

În urma incidentului descris mai sus, când HHH. l-au fugărit pe B. prin casa lui, eu am intervenit, le-am cerut acestora să se liniştească, să nu îi ia copiii şi nepoţii (aceştia ameninţau că îi vor lua de acasă) şi m-am oferit să garantez cu casa, restituirea sumelor datorate de B.

Pentru că nu aveam încredere în I. şi neamul lui, m-am gândit ca actul să-l închei cu M. astfel că la data de 18.03.2009 între G. şi părinţii mei s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare asupra vilei. Înţelegerea a fost ca antecontractul să fie anulat după 2 - 3 luni de zile, după ce B. îşi va achita datoriile. Ulterior, după ce B. a făcut rost de bani, "I." şi "Z." au refuzat să se mai anuleze antecontractul de vânzare-cumpărare, dorind să rămână proprietari pe casa noastră.

La noi acasă au venit din acest motiv "I." cu tot neamul, "Z.", F. cu neamurile, aceştia începând să se certe între ei pentru a stabili care dintre ei să rămână cu casa.

F. a fost însoţit şi de fratele lui, G.. Nu mai îmi amintesc amănunte pentru că a fost o învălmăşeală de nedescris, oricum reţin că soţia mea a încercat să îi calmeze pe aceştia, dar a fost agresată verbal de H., soţia lui "Z." şi fizic de G.. Pentru a o apăra a intervenit fratele meu, UUUUUUUU., care s-a îmbrâncit cu "G.". Atunci toate aceste persoane au sărit peste fratele meu, am intervenit pentru a-l apăra, şi am fost şi eu lovit la rândul meu.

Aceştia s-au calmat în momentul în care au aflat că soţia mea anunţase firma de pază cu care încheiasem un contract.

Într-un final, în urma mai multor discuţii şi ameninţări, s-au hotărât să îmi dea casa înapoi.

În anul 2008, F. a solicitat să încheiem nişte contracte autentificate de împrumut cu mai mulţi dintre noi, deşi eu ştiam că B. şi A. îi restituiseră acestuia sumele împrumutate.

Eu nu am acceptat iniţial să semnez nici un contract de împrumut, atâta timp cât nu luasem de la acesta nici o sumă de bani, dar am cedat la rugăminţile lui A. şi ale lui B.. F. dorea să ne aibă la mână pe cât mai mulţi pentru a se asigura că va mai primi şi alte sume de bani.

Acesta este motivul pentru care, la data de 25.09.2008 am încheiat cu acesta contractul de împrumut pentru o sumă de 250.000 euro.

Nu am primit aceşti bani niciodată de la F. şi nici celelalte persoane. Actele erau deja redactate în momentul în care am ajuns la notariat şi nu s-a făcut nici o predare de bani cu această ocazie."

În discuţia purtată în data de 03.04.2012 între inculpaţii A. şi R., A. îi povesteşte lui R. despre banii şi galbenii împrumutaţi de la cămătari, respectiv Z., I., J. şi F.. A. detaliază momentul nunţii organizate de B. pentru fiica sa. Acesta spune că au împrumutat 100 de galbeni de la Z. pe care i-au împărţiţi între ei pentru a da drept dar la masă (câte 10 galbeni fiecare, aprox. 10.000 RON fiecare) iar 50 de galbeni au reprezentat dar de nuntă de la B. pentru fiica sa. De asemenea, mai arată că cei 100 de galbeni strânşi i-a nuntă i-au pierdut inculpaţii B. şi D. la EEEEEEEEEEEE. din Bucureşti. Inculpatul A. precizează că el nu a fost de faţă pentru că se afla în concediu la Palma de Majorca, dar că ulterior a mers şi el cu ceilalţi doi la cazinou:

"R.: - Şi p-urmă a ajuns în 2009 sute de miliarde la ţigani.

A.: - Nu. .

R.: - (...) şi te-a băgat şi pe tine!

A.: - (...) din 4 miliarde juma'te io am plătit 20 pentru curu' lui!

R.: - (Neinteligibil)

A.: - Lu' ăla care i-a dat o palma în bot lu' I. că-l ştii (...) Ai înţeles? L-a pupat Z (...) M-ai înţeles? Că Z. să-i dea la nunta lu' fii-sa, prima nuntă a lu' fii-sa că alta n-a mai avut (...) Înţelegi? I-a dat 50 dă galbeni cu (...) cu (...) banderolă roşie! M-ai înţeles? Legaţi de banderolă! Ai înţeles?

R.: - Împrumutaţi sau aşa la mişto? La. .. pă bune!

A.: - Împrumutaţi frate! Io. ..în faţa mea.

R.: - A şi d-aia i-a furat el p-urmă înapoi?

A.: - (...) (Neinteligibil)!

R.: - D-aia i-a furat înapoi?

A.: - Şi p-urmă i-a dat banii înapoi! Înţelegi? Galbenii! Cum adică?

R.: - Iii.

A.: - Nu ştii ce (Neinteligibil)?

R.: - (...) din galbenii ăia s-a despărţit mă!

A.: - Cine s-a despărţit?

R.: - Fii-sa (neinteligibil)!

A.: - Nu mă interesează pe mine aia, io vorbeam de.

R.: - Nu, nu, nu! la fi atent! Deci cum e cu galbenii aia, că vezi (...) aud câte una, câte una şi (...) adică una după acasă, una de (...) Deci fi atent ce-a făcut! El i-a dat galbenii ăştia, 50 de galbeni zestre lu' fii-sa.

A.: - Aşa!

R.: - (...) (Neinteligibil).

A.: - Nu 100 i-a dat!

R.: - Sau 100! (Neinteligibil)

A.: - (Neinteligibil) i-a dus cu D (...) M-ai înţeles? De i-a pierdut la cazinou!

R.: - Păi da, da (...) i-a luat şi nu i-a dat la ăştia la Z.? Că pe urma i-a luat de-acolo de la ia şi i-a jucat! Şi ia i-a zis.

A.: - Mai nene, ia ascultă-mă!

R.: - (...) (Neinteligibil)

A.: - la ascultă-mă tu pă mine ca să înţelegi o dată pentru totdeauna cum se fac socotelile şi pe urma ţi le pui cum vrei tu!

R.: - Nu, nu-i problema (Neinteligibil)

A.: - Da ascultă la mine informaţia! Nu de la el, ascultă-le de la mine!

R.: - Iii!

A.: - Deci (...) ca să facem pă naşu' s-a împrumutat (...) ne-am împrumutat un miliard jumate! M-ai înţeles? Noi am primit (...) io 100 dă milioane, D. 100 dă milioane (...) iii, care a mai fost? O. 100 dă milioane (...) sau 50 dă milioane, nu mai ştiu! I-am dat lu' X. bani! Care i-am mai avut io p-acolo (...) M-ai înţeles? Le-am dat bani să dea acolo! M-ai înţeles? În plus de asta cadou' nostru a fost 50 de galbeni pe care B. i-a scos la 12 noaptea când s-a dat daru'! M-ai înţeles? Sau mă rog.

R.: - Câte 10, câte 10! Da, da!

A.: - Aia care s-a dat că ai fost acolo sau nu ştiu dacă ai fost acolo! Aşa!

R.: - Ba da! Câte 10, 10! Atuncia.

A.: - Aşa! Da zicea: 1 galben, 2 galbeni, nu ştiu ce (...) Da?

R.: - Aşa!

A.: - Aşa tăticule! Deci s-a dat 50 de galbeni (...) M-ai înţeles? Care el i-a aruncat pă jos lu' cuscra-să! M-ai înţeles? Da. .. a chemat-o da i-a adunat după jos! Înţelegi? Că nu venea aia să.

R.: - Ăştia a fost dar de masă, nu zestre! De la prieteni!

A.: - Nu ştiu ce-a fost asta! Înţelegi?

R.: - Dar de masă!

A.: - Da vezi doamne că i-a lăsat acolo (...) M-ai înţeles? 50 de galbeni în casa la, la aia, la.

R.: - Îhî!

A.: - (...) nu ştiu cum dracu o chema! Frumoasa, banda, FFF.

R.: - FFFFFFFFFFFF.!

A.: - FFFFFFFFFFFF.! Aşa! Bun! Aia 50 de galbeni tăticule, deci aia 50 de galbeni (...) iii (...) omu' se împrumutase (Neinteligibil) care l-a pupat în 2005(...) Înţelegi? De i-a dat ăla palma! Ai înţeles? Că să înţelegi manevra care a fost! Că Z. a intrat la mine în casă, da n-aveam niciunu, da nici io, nici el n-am avut datorie! Deci el a intrat pă manevra cu B.! M-ai înţeles? La mine şi pretindea bani! M-ai înţeles?

R.: - Da!

A.: - Că să scoată bani de la mine că ştia că urma milionu! Înţelegi cum e treaba?

R.: - Da!

A.: - Că dacă nu era vorba să-l iubească Z (...) M-ai înţeles? Că n-am ce (...) Mă duc şi io la Z. acum sau du-te tu la Z. acum să-ţi dea şi ţie 50 dă galbeni care să (...) faci nunta la băiat! M-ai înţeles cum e treaba? Deci i-a dat Z. 50 dă galbeni! A că lucram cu el şi ştia ce are la noi şi cutare, că se trage B. că e ţigan de-al lui sau chestii d-astea, nu merge frate! Fiindcă au mâncat împreună! Că să înţelegi cum e treaba! Bun! După care B (...) M-ai înţeles? Ce s-a strâns după dar, după acolo, cutare, nu ştiu ce, a dat şi el zestrea lui (...) M-ai înţeles! La fată! Alţi 50 de galbeni şi cu 50 ai noştrii au fost 100 dă galbeni la fată, da?

R.: - Îhî!

A.: - GGGGGGGGGGGG (...) Înţelegi? S-a dat (...) galbenii lu' Z. aia 50 s-a dat înapoi! Deci fata a rămas cu 100 dă galbeni! Asta în 2008 când io m-am întors de la Palma de Majorca, că ţi-am zis şi ieri vorba, m-ai înţeles? A plănuit-o cu D. Cutare, m-a băgat pe mine acolo! M-ai înţeles cum e treaba?

R.: - Da!

A.: - În momentu' când p mine m-a băgat în EEEEEEEEEEEE. ăla acolo, el deja pierduse cu D. (...) M-ai înţeles? 100 dă galbeni şi ce bani a mai avut şi D. şi ce bani a mai avut şi el rămaşi după la nuntă, după la J.! M-ai înţeles? Îi pierduse deja ei acolo! Dă avea nevoie de-un prost (...) M-ai înţeles? Care să-l pună la treabă: Păi frate n-ai fost cu noi acolo? M-a obligat să tac din gură, vezi doamne pe prostia care (...) Am făcut greşeala că am participat că să zic aşa, că d-aia mă fac vinovat că am intrat acolo, dacă nu intram acolo nu era nicio problemă! Da io n-am pus mâna pe bani, m-am simţit io (...) nevinovat ca să zic aşa, cu toate că nu sunt nevinovat! Ce-am căutat acolo? Da? Da io am bunu' simţ şi recunosc! Tu înţelegi cum e treaba?

R.: - Da!

A.: - Cu galbenii? Deci asta e povestea cu galbenii!

R.: - Cu ăştia puţini, da cu aia mulţi?

A.: - Nu ştiu ce-a făcut el de fiecare dată, cum a făcut şi cum a luat şi cât a luat şi (...) Că aşa sunt bani mulţi, foarte mulţi care (...) dacă spui la un muritor de rând îţi ia gâtu' imediat numai pă (...) nişte simple vorbe! Că ştim ce vorbim! Aşa că (...) Oricum n-are mână dă dat, are mână dă popă, numai dă luat, ce să (...) Lasă-l în pace! Vedem ce face cu ei!

R.: - Cu ţiganii?

A.: - Cu ţiganii, cu banii, cu (...) E problema lui! Nu ştiu ce o să facă!

R.: - Mă, zicea el de mult că (...) are cu F. să facă prietenie! A zis! Pentru casă să facă prietenie cu F.!

A.: - Da m-a anunţat de când a fost atunci la mine acasă, de când ne despărţisem!

R.: - Da şi el a zis-o că (...) N-am decât cu F. negociere să-i dea casa, să-i dea două, trei (...) 3 sute de mii!

A.: - Păi bă dacă se plăteşte 250 de mii de euro, deci preţu' maxim (...) Înţelegi? Nici nu trebuie să facă prietenie cu F. dacă el are banii ăştia ca să-i dea lu' F.! Înţelegi? Că nu trebuie să-i dea la F.! Îl cheamă el pă F.

R.: - Nu. .

A.: - (...) (Neinteligibil) Înţelegi? Şi se termină povestea!

R.: - (...) ştii (Neinteligibil) ce face el, ce încearcă să facă?

A.: - Iii!

R.: - Îi promite preţu' maxim.

A.: - Nu merge! Cu F. nu merge!

R.: - (Neinteligibil) alianţa să fie ăştialalţi, ţiganii (Neinteligibil) să pună în bancă, să scoată de-acolo, să se (Neinteligibil)

A.: - Nu merge frate! N-are ce să pună! Nu! N-are ce să pună! El dacă i-a chemat pă ţigani (...) Ştii că toţi au terenurile alea care n-au ce să facă cu ele şi el se gândeşte că le pune.

R.: - Îhî!

A.: - (...) da banca nu mai primeşte teren! Înţelegi?

R.: - Îhî!

A.: - Sau să le ia terenurile: Haide mă să (...) le găsesc io să le punem garanţie pe undeva, luăm nişte bani, cu alea cumpărăm alte gajuri (...) M-ai înţeles? Imobile şi facem şi dregem! Variantele lui dă (...) combinaţie! Înţelegi?

R.: - Păi cine dracu mă să mai înţepi că a venit aia de la.

A.: - Cine dracu? Să nu mai vorbim: cine dracu?

R.: - (...) (Neinteligibil)

A.: - Asta e în mintea lui!

R.: - A mintea lui bolnavă!

A.: - Deci am, am dat şi io cu presupusu' ce e în mintea lui, da nu vorbesc cu el ca să spun exact: Bă, uite ce-a zis B.! Nu?

R.: - Nu! Cred că scoate banii de la saltea mă! Îşi cumpără casa!

A.: - Deci M. n-are bani, frac-su e mai nenorocit decât el, HHHHHHHHHHHH., dar totuşi mai are ceva (...) (Neinteligibil)! Înţelegi? Iii (...) F. ştie foarte bine că trebuie să (...) scoată, că dacă îşi vrea casa trebuie să contribuie ăla, că ăla n-are ce să facă cu casa lui (...) Înţelegi? Şi trebuie să scoată nişte bani ca să facă bani! I-a momit că are firme, că are relaţii şi cu asta basta! Asta e toată povestea! "

În discuţia purtată în data de 22.08.2012, între inculpaţii A. şi R., inculpatul A. îşi exprimă nemulţumirea cu privire la atitudinea inculpatului B. care nu mai doreşte să îl mai ajute la greu, deşi inculpatul A. arată că el l-a ajutat pe B. la nevoie, amintindu-şi când acesta împrumutase o mie de galbeni de la VV.:

A. - Păi, m-am gândit că te dai la o parte, măi nea R.!

R. - Eu? Mânca-ţi-aş gura ta! Păi crezi că.

A. - Uite mă, am vorbit cu (...) ex-u tău! Înţelegi?

R. - Şi? (...)

A. - Şi am zis şi eu, înţelegi, martor frate-miu, martor finu D., m-ai înţeles? Înţelegi şi ne-a dat la m (...) e la toţi! Înţelegi? I-am zis şi eu, zic, bă, uite e frumos, poate ai auzit şi tu că C. e la pârnaie, înţelegi, cutare, alea, alea, uite i-a venit, înţelegi, hârtie acuma, m-ai înţeles, cum facem? Şi i-a venit hârtie şi lu' D., dracu, mai e şi SS., mai e şi dracu, bine, n-am zis de SS.! Zic, e frumos acuma? Păi mânca-ţi-aş p...a ta, nu mă întrebi şi pe mine că am nevoie de 200 de milioane, să-mi dai şi mie 200 de milioane şi cutare, că m-a aruncat ca pe un gunoi, înţelegi şi cutare! Păi nu te-a invitat, mă, lumea atuncea, înţelegi, când ne-am despărţit, înţelegi şi te-ai dat lovit şi te-ai dat (...) şi ţi-a convenit! Şi multe altele, că le ştii, n-are sens să mai le zic! Măi B., uite ce vreau de la tine! Înţelegi? Mă, poţi să m-asculţi, nu?

R. - Da, da, da!

A. - Aşa! Zic, măi B., uite ce vreau de la tine! Haide, măi nene, să mergem să vorbim, înţelegi, să vedem, că uite i-a venit (...) zi, hârtia lu' ăsta, înţelegi, să-i scoată casa la vânzare, zi, ăla, restaurantul lui C., nu e frumos că ăla e lipsă, cutare, nu ştiu ce, hai să mergem să vorbim şi noi cutare, nu ştiu ce, eu, ce să merg eu acolo, mânca-ţi-aş, că i-am făcut, i-am dres, case, draci, că-i cel mai bine dintre noi, că cutare, că alea şi nu ştiu ce! Băi B., nu e frumos, mă, de dragul timpului, am stat şi noi dracu atâţia ani de zile pe drum, pe stradă, cutare, eu ce să înţeleg acuma? Că tu chiar te dai la o parte, înţelegi? Muie la toată lumea şi cu asta basta, înţelegi, eu n-am de nici unele, eu (...) vine m-arestează BBBBB. că am luat 20 de credite, vine p...a în p (...) ă şi nu ştiu ce! Bine măi B., cum zici tu! Înţelegi? Multe reproşuri, alea! Zic, hai mă, dar când ai luat mia de galbeni de la VV. de ţi-a venit (...) Ce mie, că eu nu ştiu de nici o mie? Când ai luat 10 miliarde pe la IIIIIIIIIIII. (neinteligibil) (...) înţelegi? (...) Băi B., nu e frumos, mânca-ţi-aş p...a ta, ce faci, îţi baţi joc de oameni la necaz, îi Iaşi la necaz, înţelegi? Păi de mine cine să aibe grijă măi IIII., de mine, casa mea, casele lui ăia, am nenorocit tot, frate-miu, pe cutare, ce treabă are casa mea şi casa ta, că erau făcute înainte de jocu' ăsta şi nu ştiu ce! Înţelegi? Deci domnu' B. n-are nici un stres, el are problemele lui, el (neinteligibil) (...) (...)

În discuţia purtată în data de 11.02.2012 între inculpatul A. şi EE. (liderul grupului infracţional organizat cercetat de DIICOT- Serviciul Teritorial Bucureşti), inculpatul A. îi spune acestuia că l-a ajutat pe B. să scape de datoriile acumulate la HHH., că din primul credit luat în 2005 de 36 miliarde RON vechi, 22 de miliarde RON vechi i-a dat inculpatului B. să-şi achite datoriile, deşi iniţial acesta îl minţise că nu are decât 4 miliarde RON vechi datorie. Cât timp treaba a mers bine şi inculpatul B. a fost mulţumit ("Case, maşini, palate, bani, saci, galbeni") iar în momentul în care au dat de greu, B. l-a lăsat pe el singur să scoată de la bancă 4 case ipotecate.

"A.: - Ţi-am zis, le vorbim pă astea! Dă-l mă în morţii lui dacă te referi la B.! Da-ţi-l dreacu de-aici!

Domnul: - Măi nene a venit la mine şi îmi spune mie nişte lucruri care pă mine nu mă deranjează! Că aia, aia (...) Păi şi tu înţelegi că (...) Nu?! N-am nimic cu tine, da (...) Nu suport ţiganii! Cică (...) (Râde)

A.: - Deci băi nene (...) Atâta timp cât el a aruncat-o pă mine, tu atât să te gândeşti la două lucruri! Io când l-am scăpat dă a luat buline pă gât, înţelegi, şi-a fugit în SPANIA (...) Da oamenii dă la, aaaa, zi!

Domnul: - Ştiu!

A.: - Cum să zic (...) Oamenii dă la SINTEŞTI (...) Da?

Domnul: - Da. .

A.: - Înţelegi? El avea, m-a minţit pă mine c-are 4 miliarde jumate gaură, c-a făcut şi el nişte greşeli în viaţă, da nu mi-a spus c-a jucat cazino, că nu s-a apropiat dă mine!

Domnul: - Da?

A.: - Io la vremea aia (...) Aaaa (...) Munceam cu el pă 15 la sută dobândă, aveam vro 500 dă milioane luaţi dă la el! Mă înţelegi?

Domnul: - Da.

A.: - Şi m-am poticnit la un moment dat, ti, ri, ri, la, la (...) M-a tăiat dă la dobândă, i-am dat banii cu chiu, cu vai, în câteva luni dă zile, şi l-am apreciat că mi-a tăiat dobânda aia! Şi p-ormă a venit să-mi ceară ajutoru!

Domnul: - Mh?

A.: - Am pus botu! Hai să-l ajut! Şi primu milion de euro care l-am luat, 36 dă miliarde, în 2005 atuncea, din toţi banii aia, m-ai înţeles, i-am dat lui 22 dă miliarde dă i-am plătit toate datoriile la, la SINTEŞTI!

Domnul: - Da.

A.: - Una la mână! Când în vară, astă-vară, deci asta a fost începutu (...) Sfârşitu cu el (...) A aruncat toată panarama, a aruncat-o pă mine! Deci după ce m-a dus dă a pompat bine banii în mine, m-ai înţeles? Şi-a făcut toate mendrele el şi pă la toată lumea a lui (...) M-ai înţeles? Case, maşini, palate, bani, saci, galbeni, şi-aşa mai dăparte (...) Ai înţeles? Deci le-a aruncat pă mine! I-a plăcut la nebunie! Şi io am luat toată panarama pă mine, adică alea patru case! M-ai înţeles cum e treaba?

Domnul: - Da nu mă io.

A.: - Asta-i toată povestea despre el, ca să ştii cum e povestea despre el! "

Într-o discuţie purtată în data de 09.02.2012 între inculpaţii A. şi R., acesta din urmă îl ameninţă pe A. cu închisoarea pentru neregulile făcute cu banca şi banii luaţi cu camătă:

"A.: - După ce-am sunat-o, după ce am vorbit cu tine, dă te-ai supărat tu (...) Te-am lăsat (...) Zic: Lasă-l în pace să dau şi io un telefon că (...) Nu mai aveam răbdare până mâine la Bancă să văd dăspre ce e vorba! A fost exact aşa cum ţi-am spus io! Deci dăgeaba mergem acolo să dăm cu pumnu' în masă (...) M-ai înţeles? Ca să ştie toată povestea (...) Şi nu e niciun fel dă problemă! S-a făcut adrese numai către voi trei! Da? Deci nu şi-n partea aialaltă la (...) Unde-i liber! Da? Adică la voi la GIURGIU la mustăciosu' acolo! Aşa că stai liniştit că nu e niciun fel dă problemă!

R.: - Băi IIII.! Acolo cât se face.

A.: - Acolo deja mi-am luat io.

R.: - Acolo ţi-ai luat 15 ani!

A.: - Aşa!

R.: - Şi se (neinteligibil) credit şi alea!

A.: - Aşa!

R.: - (Neinteligibil) 20 de milioane sau 40 cât ai luat cu HHH., cât ai dat dobânzi ce-ai făcut.

A.: - Da. .

R.: - Şi-acolo direct 25 de ani! Direct JJJJJJJJJJJJ. vă vede acolo!

A.: - N-are nimica!

R.: - Deci ieu acuma (...) Io ştiu şi io legea penală.

A.: - Da, da, da."

Ameninţările sunt reluate între cei doi şi a doua zi, când inculpatul R. îi spune inculpatului A.: "Nu mai te scapi! Să ia toate creditele din urma! Şi cu SINTEŞTI cu tot! Cu totu'!!! "

În discuţia din data de 03.04.2012 inculpatul A. îi spune inculpatului R. că bănuieşte că B. intenţionează să între din nou în afaceri cu HHH., respectiv cu M.:

A.: - Păi, ştii cu cine a făcut mai nou alianţă alţii?

R.: - Iii!

A.: - Eee! Cu M. de la SINTEŞTI! (Neinteligibil)

R.: - De la SINTEŞTI sau de la FLOREŞTI?

A.: - De la SINTEŞTI dom'le! M., cu frac-su, cu HHHHHHHHHHHH.! Înţelegi?

R.: - A M., M.?

A.: - M. nostru, dă-l dracu!

R.: - Ţiganu'!

A.: - Ţiganu', da!

R.: - Nu, am crezut.

A.: - Nu!

R.: - ca M.

A.: - Nu, nu, nu! M. SINTEŞTIULUI! Nu aşa îi zice, M. de la SINTEŞTI!

R.: - Mânca-i-aş p...a lu' C., deştept C.! Gata! E clar!

A.: - Deci duminică seara (...) a ieşit aia de la el, l-a văzut lumea m-ai înţeles (...) S-a pupat şi-a strâns mâna (...) Mai înainte cu 2 - 3 zile a fost HHHHHHHHHHHH. frac-su lu' M. cu F (...) Casa lu' B (...) Înţelegi?

R.: - A să scoată case?

A.: - Nu ştiu de ce, io de unde să ştiu dacă n-am fost acolo! Îţi spun şi io ce-am auzit, nu? (...)"

În data de 22.05.2012 inculpaţii A. şi C. discută despre o acţiune a poliţiei în urma căreia fusese ridicat MM. precum şi încă "vro doi inşi care nu e d-ai noştri":

A.: - " Da cumetre!

C.: - Ce faci mă?

A.: - Uite la OLTENIŢA!

C.: - A (...) Ai auzit dă SINTEŞTI?

A.: - Am auzit! Da!

C.: - A!

A.: - L-a luat pă (neinteligibil)? Nu.

C.: - Şi pă el, şi pă MM.

A.: - Nu ştiu dă MM.

C.: - Da.

A.: - Da KKKKKKKKKKKK. nu am auzit.

C.: - Le-a, le-a pus sechestru pă două, trei case la ei acolo.

A.: - Eh? La cine?

C.: - Da. Păi la, la MM. ştiu sigur, că mi-a zis L.!

A.: - Aşa.

C.: - Şi încă la vro doi inşi care nu e d-ai noştri.

A.: - Asta e!

C.: - Mda.

A.: - Mda. Pă treburi vechi i-a luat, da.

C.: - A!

A.: - Da. Asta-i treaba!

În discuţia din data de 29.05.2012 inculpaţii A. R. discută despre faptul că B. s-a întors la HHH. cu care vrea să colaboreze pentru a obţine credite bancare, respectiv cu Z. ("Care are, i-am dat terenuri în proprietate! "), J. şi cu F.:

A.: - El, el acuma (...) Ia! Ca să te fac să înţelegi! Da?! El acuma s-a dus, a luat legătura cu Z (...) Care are, i-am dat terenuri în proprietate! Contra, aaaaa.

R.: - Mhm!

A.: - Să scape dă sărăcie acolo! Da datorie! Da?!

R.: - Mhm!

A.: - L-a contactat pă F., unde are casa! Hai c-acolo l-am înţeles! Bă am casa, dă-mi terenurile, le pune la Bancă, cutare, nu ştiu ce! L-a contactat pă (...) (neinteligibil)! Înţelegi? Pă J., pă toată lumea i-a contactat!

R.: - Pă toţi, pă toţi!

A.: - Pentru ce a trebuit el să contacteze toată lumea aia ca să pună el toate terenurile alea la (neinteligibil)? Să ia milioane de euro?!

R.: - S-a întors înapoi cu, cu spatele în cardan!

A.: - Deci el acuma ce-a făcut?!? S-a băgat singur, nu?!

R.: - S-a băgat!

A.: - Să fie sănătos frate!

Într-o discuţie purtată în data de 01.09.2012, inculpaţii B. şi D. îşi exprimă nemulţumirea cu privire la faptul că inculpatul A. a plătit dobânzi foarte mari cămătarilor, din care 70 de miliarde lui GG. şi că a împrumutat sume de bani exorbitante de la cămătari cu ocazia campaniei electorale din anul 2008:

B.: - Mi-a venit asta cum îi zice (...) Ta-su lu' BBBBBBBBBBBB.

D.: - (Râde)

B.: - (Neinteligibil)

D.: - A! J., J. (neinteligibil) ăla dă ne-am întâlnit noi cu el la MALL!

B.: - A, da! Să ceară şi el nişte bani, (neinteligibil) să-i dăm nişte bani! (...)

B.: - (Neinteligibil) Băga-mi-aş p...a în gura lor! I-am umplut dă bani.

D.: - Da frate, da!

B.: - Că pă naş-tu ăla fricos.

D.: - Da. .

B.: - Îi face el plata lu'ăla dobânda 70 de miliarde (...) A?!?

D.: - Mamă, mânca-ţi-aş p...a ta! Şi-a luat banii dă la ciorap, direct, s-a dus direct la EEEE.!

B.: - Şi lu'ăla 30(...) Ce proşti am fost noi atunci! (...)

B.: - A?!? Da. .. Şi el a făcut plăţi să dea bine, că venea campania electorală şi omu trebuia să fie primar!

D.: - Da mă, da.

B.: - Şi noi n-am avut nici de porc în iarna aia (...) Şi mai ţii minte?

D.: - Ştiu, ştiu! Cum dreacu! (...)

B.: - Ne-a spart cu primăria aia atuncea (...) A (...) El. ..Băi tu ştii cât (...) Tu ce-ai făcut, (neinteligibil) câţi bani a spart el atunci?!?

D.: - Cu primăria?!?

B.: - Da!

D.: - Nu ştiu frate!

B.: - Îţi spun io mă cât a spart!

D.: - A?

B.: - Îţi spun io că ştiu! El altceva nu ştie! Decât să (...) Deci a luat, aaaa, atuncea de la EEE. şi de la aia 30 o data.

D.: - Da. .

B.: - Aşa (...) Şi p-ormă a mai luat şi dă la, asta cum îi zice.

D.: - Da la cine?!?

B.: - Da la J.?

D.: - Aşa!

B.: - Doua serii a luat! Şi de la I.! Deci în total se adunase vro 50 de beţe, înţelegi? Şi, în alea două tururi de primărie! (...)

B.: - Aşa! Deci s-au dus vreo 50 de beţe, vreo 45, 50 de beţe (...) De la banii aia (...) Noi ajunsesem la 270 de beţe datorii cu dobânda! (...)

B.: - Aşa. Şi p-ormă, a doua bubuială ne-a tras-o atunci când a făcut lu' F. şi lu'(neinteligibil) plata aia dă ne-a rupt în două! Deci aia a fost prima şi-a doua, a fost (...) A fost (...) Aaaa (...) Zi!

D.: - Da, da, da, da! Ştiu! Ştiu!

B.: - Politica! Da?!

D.: - Politica, da! Că să vină el, să cada bine!

B.: - Da! Şi dă unde ne-am nenorocit noi.

D.: - Da frate! Aşa e!

B.: - Ne-am nenorocit de la cazino noi!

D.: - Da cum mă!

B.: - Ve, veneam şi io cu 200 de milioane de-acolo, 500 de-acolo, nu ştiu ce, şi (...) Odată cine ştie, gata! Înţelegi? (...)

B.: - Aşa (...) Aaaa (...) Şi apropo de asta (...) Îi băgase (...) Vezi Doamne el lu' L., să zică L.: Păi ce dom'le că tu ai luat banii şi te-ai dus la cazinou?!? Da mă? Am luat banii io dă la F. şi i-am făcut vila în, la (neinteligibil)? (...)

În momentul acţiunii din data de 01.11.2012, HHH. au discuţii telefonice din care rezulta că aceştia sunt neliniştiţi cu privire la acest aspect.

Astfel, inculpatul F. discuta în data de 01.11.2012 cu o persoana necunoscuta:

X: Mai sunat şi vroiam să-ţi spun că a venit ăştia aici. Ştii, nu?

F.: Ştiu, ştiu, că de asta te-am sunat. Am vrut să ştiu dacă l-a luat.

X: Nu ştiu dacă l-au luat dar sunt acolo români mulţi, d'ăştia. (...)

F.: Păi să mă suni şi pe mine, dacă îi ia.

X: Aha. Pentru treaba aia, nu de trebuia să-ţi dea bani?

F.: Da pentru treaba aia.

În aceeaşi data şi inculpatul BB. discuta pe aceeaşi tema cu numitul RR.:

RR.: Am dat eu telefon la directoru' ăla de la bancă şi e (...) e vorba despre credite.

BB.: De creditele care s-au luat.

RR.: Da, de la Fondul de Garantare.

BB.: Da. Păi şi mă ia şi pe mine, că şi eu am luat. (...)

RR.: Nasol! Ai pus pământ?

BB.: Da (...) (...)

RR.: Da. Am dat eu telefon la directoru' ăla din Călăraşi, din Olteniţa şi a zis că i-a luat pe toţi, pe A., pe D., pe toţi i-a luat.

BB.: Da, care au girat, care au făcut.

RR.: Da.

BB.: Mă mir cum de nu au venit şi la mine!

RR.: Păi n-ai treaba. Este vorba de ce au făcut ei, că au făcut acte false.

BB.: Păi eu sunt şi pe firmă, jumătate-jumătate.

RR.: Păi eu ştiu!?

BB.: Cum nu a venit? Nu e timpu' trecut.

* * *

Potrivit rechizitoriului au fost şi alte persoane care ar fi desfăşurat activităţi în interesul grupului infracţional organizat:

III. În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat faptul că activitatea grupului infracţional organizat a fost sprijinită şi de către numitul III.. Din probele administrate la dosar a rezultat faptul că aceasta, apropiat al inculpatului B., începând cu anul 2007, a ajutat grupul, ocupându-se de obţinerea unor documente de la diferite instituţii precum şi de circulaţia acestor documente între diverse instituţii.

Prin adresa nr. x/22.01.2008, SC DDDD. SRL îl împuterniceşte pe inculpatul III. să înscrie autoturismele societăţii la Primărie şi Administraţia Financiară.

Cu privire la inculpatul III., inculpatul A. arată: "acesta era apropiat cu inculpatul B., care în schimbul unor sume mici de bani îl trimitea să facă diverse comisioane, respectiv să depună sau să ridice diferite documente de la instituţiile de stat sau bancare."

Inculpatul III. este fiul inculpatei W.. După îndepărtarea inculpatului B. din grupare, acesta din urmă începe să colaboreze cu inculpatul III. pentru obţinerea de credite bancare, înregistrând mai multe tentative de înşelăciune, activitate infracţională ce este însă, cercetată de către DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti (Dosar penal nr. x/2012).

Având în vedere faptul că implicarea inculpatului III. în activitatea grupului, anterior acestui moment (îndepărtarea inculpatului B. din grupare) este minimă, limitându-se la efectuarea de comisioane în interesul grupării, considerăm că fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, motiv pentru care urmează a se dispune, scoaterea sa de sub urmărire penală cu aplicarea unei sancţiuni administrative.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat faptul că activitatea grupului infracţional organizat a fost înlesnită şi de activitatea numiţilor LLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMM. şi AAAAAAAAAA., care i-au ajutat pe inculpaţi să scoată bani numerar din bancă. Modalitatea în care au procedat a fost următoarea: după primirea banilor de la bancă, aceştia transferau banii pe una din societăţile administrate sau controlate de către numiţii LLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMM. şi AAAAAAAAAA.. După primirea banilor, aceştia îi scoteau numerar din bancă după care îi restituiau celorlalţi inculpaţi, după reţinerea unui comision.

LLLLLLLLLLLL. este împuternicit la bancă al SC NNNNNNNNNNNN. SRL, societate care are 3 creditări de la firmele din grup în sumă totală de 1.530.000 RON. (de la SC ZZZ. SRL suma de 100.000 RON în data de 02.04.2008 şi de la SC JJJ. sumele de 1.100.00 RON şi 330.000 RON în datele de 15.05.2008 şi 20.05.2008). Întreaga sumă de bani este retrasă numerar din bancă de către LLLLLLLLLLLL.

LLLLLLLLLLLL. a fost administrator şi acţionar în SC OOOOOOOOOOOO. SRL în perioada februarie 2009 - aprilie 2010, perioadă în care societatea are două creditări de la SC QQQ. SRL în sumă totală de 400.000 RON.

LLLLLLLLLLLL. arată: "În perioada februarie 2009 - aprilie 2010, B. m-a rugat să-l ajut să scoată nişte bani numerar din bancă, spunând că are probleme cu nişte datorii acumulate la cămătari. Am văzut şi eu personal diferite persoane pe care nu le cunosc venind pe la domiciliul acestuia pentru a solicita restituirea unor sume de bani."

MMMMMMMMMMMM. este administrator de fapt în SC PPPPPPPPPPPP. SRL, societate în care administrator şi acţionar apare soţia sa - QQQQQQQQQQQQ.. MMMMMMMMMMMM. este împuternicitul în bancă al acestei societăţi, toţii banii viraţi în conturi fiind retraşi numerar de către acesta.

PPPPPPPPPPPP. SRL are transferuri de la firmele din grup în sumă totală de 1.746.000 RON. (de la SC ZZZ. SRL, suma de 300.000 RON în data de 24.03.2008; de la SC OOO. SRL, sumele de 365.000 RON în data de 16.03.2007, 408.000 RON în data de 23.03.2007 şi 203.000 RON în data de 06.07.2007; de la SC RRR. SRL, suma de 470.000 RON în data de 28.05.2009).

Această societate are şi o debitare în sumă de 500.000 RON către SC DDDD. SRL în data de 25.01.2007.

MMMMMMMMMMMM. este administrator şi acţionar în SC RRRRRRRRRRRR. SRL, societate care îşi întrerupe activitatea în noiembrie 2010, intrând în faliment.

Această societate are un transfer bancar de la SC QQQ. în valoare de 349.000 RON.

MMMMMMMMMMMM. a recunoscut situaţia de fapt expusă mai sus. Acesta a precizat: "Prin anul 2008, inculpatul B. m-a abordat, spunându-mi că are nişte bani în bancă pe care vrea să-i scoată numerar şi m-a rugat să-l ajut în sensul ca el să transfere în conturile societăţilor administrate de mine nişte sume de bani de la societăţile lui, sume de bani pe care eu să le scot numerar şi să le i le returnez acestuia.(...)

În schimbul acestui ajutor nu am primit nici o sumă de bani de la acesta, eu oprind doar comisioanele cerute de către bancă.

Nu mai reţin numele societăţilor de pe care au fost transferate sume de bani şi nici nu mai reţin cu exactitate cuantumul acestora.

Precizez că nu am avut relaţii comerciale cu aceste societăţi."

AAAAAAAAAA. este administrator de fapt în două societăţi comerciale folosite de către inculpaţii A., B. şi D. pentru spălarea banilor, SC ZZZZZZZZZ. SRL şi SC SSSSSSSSSSSS.. În ambele societăţi, în calitate de administratori sunt trecute două concubine ale lui AAAAAAAAAA., ambele străine de activitatea societăţilor- TTTTTTTTTTTT. şi UUUUUUUUUUUU.

SC ZZZZZZZZZ. SRL (societate de tip fantomă - sediu social expirat, dizolvată în martie 2011 pentru nedepunere bilanţuri) este administrată în fapt de AAAAAAAAAA.. Împuterniciţi în bancă sunt TTTTTTTTTTTT. (asociat unic şi administrator de drept al societăţii, concubina lui AAAAAAAAAA.) şi AAAAAAAAAA.

Această societate are transferuri de la firmele din grup care cumulează valoarea de 2.370.000 RON. Astfel, creditările provin de la SC JJJ. (200.000 RON în data de 25.09.2008 şi 170.000 RON în data de 21.10.2008) şi SC EEEE. SRL (300.000 RON în data de 03.10.2008, 1.200.000 RON în data de 12.10.2008 şi 500.000 RON în data de 28.10.2008). Toate creditările sunt urmate de retrageri de numerar.

III. şi SSSSSSSSS. (fiul lui B.) preiau SC SSSSSSSSSSSS. în octombrie 2008, III. devenind administrator al acestei societăţi.

Împuterniciţi în bancă sunt numiţii MMMMMMMMMMMM. şi AAAAAAAAAA.. Societatea este dizolvată în iulie 2011 la cererea ONRC pentru nedepunerea situaţiilor financiare.

În conturile societăţii sunt transferuri de la firmele din grup în sumă totală de 2.823.000 RON, toate aceste creditări fiind urmate de retrageri de numerar efectuate de AAAAAAAAAA.

Astfel, în data de 20.02.2008, SC SSSSSSSSSSSS. primeşte de la SC JJJ. suma de 615.000 RON, de la aceeaşi societate mai primind în datele de 06.05.2008 şi 09.05.2008, sumele de 335.000 RON şi, respectiv, 600.000 RON. Contul societăţii mai este creditat de SC ZZZ. SRL în data de 06.03.2008 cu suma de 300.000 RON şi SC WWWWWWWWW. SRL (prin ordin dat de JJJ.) în data de 27.06.2008 cu suma de 330.000 RON.

Cu privire la aceste transferuri bancare, inculpatul A. a precizat: "De-a lungul timpului inculpatul B. a făcut înţelegeri cu diferite persoane cunoscute de către el care deţineau personal sau prin persoane interpuse societăţi comerciale, persoane care au acceptat ca în schimbul unui comision să le transferăm banii obţinuţi în urma creditelor bancare, în conturile societăţilor lor.

Aceste persoane la rândul lor scoteau banii viraţi de societăţile noastre numerar şi îi dădeau inculpatului B.

Din câte ştiu eu, comisionul era de 2 - 2,5% din sumă.

Făceam acest lucru pentru a putea scoate banii din bancă şi a-i folosi pentru necesităţi.

Am auzit de societăţile comerciale ZZZZZZZZZ., PPPPPPPPPPPP. şi RRRRRRRRRRRR., societăţi către care au fost viraţi bani, dar nu cunosc administratorii acestor societăţi, de relaţia cu ele ocupându-se inculpatul B.

Şi sumele de bani trimise pe SC SSSSSSSSSSSS. înainte de preluarea societăţii de către III. şi SSSSSSSSS. reprezintă tot sume de bani virate de noi şi restituite nouă după reţinerea unui comision de către administratorul SC SSSSSSSSSSSS.."

În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat faptul că activitatea grupului infracţional organizat a fost înlesnită şi de activitatea numitului VVVVVVVVVVVV. care, întocmai ca şi LLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMM. şi AAAAAAAAAA., i-a ajutat pe inculpaţi să scoată bani numerar din bancă, acesta apelând la rândul lui la cunoscuţi ce deţineau societăţi comerciale, ca XXXXXXX. şi WWWWWWWWWWWW.. Modalitatea în care au procedat a fost următoarea: după primirea banilor de la bancă, aceştia transferau banii pe una din societăţile administrate sau controlate de către numiţii VVVVVVVVVVVV.. După primirea banilor, aceştia îi scoteau numerar din bancă după care îi restituiau celorlalţi inculpaţi, după reţinerea unui comision.

La VVVVVVVVVVVV. s-a ajuns prin intermediul inculpatului D., cu care avusese relaţii de afaceri. Totodată, VVVVVVVVVVVV. i-a împrumutat pe membrii grupării cu diferite sume de bani pentru desfăşurarea activităţii, fără a percepe, însă, dobânzi.

WWWWWWWWWWWW. (în prezent decedat), a fost administrator în SC XXXXXXXXXXXX.. Societatea a intrat în procedura de dizolvare în august 2011 pentru nedepunere bilanţuri.

Această societate comercială are 4 transferuri de la SC EEEE. SRL în sumă totală de 607.000 RON (57.000 RON în data de 16.07.2007, 200.000 RON în data de 01.11.2007, 150.000 RON în data de 02.11.2007 şi 200.000 RON în data de 24.12.2007).

XXXXXXX. este administrator al SC LLLLLL. SRL şi administrator de fapt al SC YYYYYYYYYYYY. SRL.

XXXXXXX. este acţionar şi administrator în SC LLLLLL. SRL în perioada august 2006 - mai 2008, împreună cu ZZZZZZZZZZZZ. şi DDD.. Societatea a intrat în lichidare în august 2008 pentru nedepunerea bilanţurilor.

În perioada 10.07 - 24.12.2007, SC LLLLLL. SRL a avut creditări de la firmele din grup în sumă totală de 1.050.000 RON, respectiv suma de 150.000 RON în data de 10.07.2007 de la SC VVV. SRL şi sumele de 200.000 RON (01.11.2007), 500.000 RON (02.11.2007) şi 200.000 RON (24.12.2007), de la SC EEEE. SRL.

AAAAAAAAAAAAA. (soţia lui XXXXXXX.) este administrator şi acţionar în SC YYYYYYYYYYYY. SRL în perioada iunie 2006 - noiembrie 2008, după care societatea este înstrăinată către numitul BBBBBBBBBBBBB.. Societatea nu are bilanţuri depuse. Împuternici în bancă sunt AAAAAAAAAAAAA. şi CCCCCCCCCCCCC. (fiul lui AAAAAAAAAAAAA. şi XXXXXXX.).

În conturile SC YYYYYYYYYYYY. SRL sunt transferaţi bani de la SC EEEE. SRL (200.000 RON în data de 27.02.2008) şi SC OOO. SRL (300.000 RON în data de 27.02.2008).

Cu privire la VVVVVVVVVVVV., inculpatul B. a arătat: "La VVVVVVVVVVVV. a apelat D. pentru a scoate bani numerar din bancă pe firmele administrate de acesta, întocmai precum procedasem şi cu MMMMMMMMMMMM., LLLLLLLLLLLL. şi AAAAAAAAAA.

Arăt că, în momentul în care doream să scoatem nişte bani din bancă pentru a nu ne afla HHH., transferam sume de bani pe societăţile administrate de VVVVVVVVVVVV., MMMMMMMMMMMM., LLLLLLLLLLLL. şi AAAAAAAAAA. care îi retrăgeau numerar din bancă şi, în schimbul unor mici comisioane, ni-i restituiau numerar. (...)

Precizez că comisionul acordat lui VVVVVVVVVVVV. era foarte mic, destinat a acoperi comisioanele bancare iar o sumă mică de bani îi rămânea ca recunoştinţă pentru ajutor dar şi pentru impozite."

În data de 10.10.2011 VVVVVVVVVVVV., semnează o declaraţie în prezenţa lui E. şi C. prin care confirmă că A. şi-a onorat toate obligaţiile faţă de acesta în sensul că i-a restituit toate sumele de bani împrumutate până la acea dată.

Fiind audiat, inculpatul VVVVVVVVVVVV. a declarat că a cumpărat fier vechi de la inculpatul A.. Pentru garantarea desfăşurării în bune condiţii a relaţiilor de afaceri, i-a dat inculpatului A. 190 de galbeni garanţie.

La un moment dat, inculpaţii A. şi D. l-au rugat să îi ajute să scoată bani numerar din bancă. A acceptat să-i ajute, astfel că a luat legătura cu numitul WWWWWWWWWWWW. (în prezent decedat) administrator al SC XXXXXXXXXXXX. şi cu XXXXXXX. deţinea SC LLLLLL. SRL care, la rândul lor au acceptat să primească în conturile societăţilor lor sumele de bani trimise de, inculpaţii A. şi D. şi, în schimbul unor mici comisioane să le scoată numerar din bancă şi să le restituie celor doi inculpaţi.

Inculpatul VVVVVVVVVVVV. a arătat că, de cele mai multe ori, pentru a lua banii cash, la ei venea inculpatul D. şi mai rar, şi inculpatul A.

Mai precizează că pentru aceste operaţiuni primeau de la cei doi inculpaţi un comision de 1% din sumă, comision pe care îl împărţea cu administratorii SC XXXXXXXXXXXX. şi SC LLLLLL. SRL.

Urmează a se dispune disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de LLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMM., VVVVVVVVVVVV. şi AAAAAAAAAA. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În operaţiunile de spălare de bani, HHH. au fost ajutaţi şi de învinuiţii YYYYYYY., NNNNNNNN., PPPPPPPP., DDDDDDDDDDD. şi FFFFFFFFFFF., prin societăţile cărora au trecut sumele de bani obţinute ilegal.

YYYYYYY. este fiul inculpatului F.

Acesta este administrator de fapt în SC LLLLLLLL. SRL, în care administrator figurează concubina lui - WWWWWWWW.. Împuterniciţii societăţii în bancă sunt YYYYYYY. şi WWWWWWWW.

Societatea are două creditări de la firmele din grup: 720.000 RON de la SC WWW. SRL, bani proveniţi din suplimentarea de 390.000 de euro obţinută de SC WWW. de la NNN. în data de 22.12.2009 şi 50.000 RON de la SC RRR. SRL.

La rândul lui, YYYYYYY. transferă suma de 720.000 RON către alte două firme SC MMMMMMMM. SRL administrată de NNNNNNNN. şi SC OOOOOOOO. administrată de PPPPPPPP.

Suma de 720.000 RON transferată de SC WWW. este destinată lui F., acest din urmă inculpat ipotecând 3 imobile proprietate personală în scopul obţinerii suplimentării de credit.

Pentru a se ascunde provenienţa ilicită a acestei sume de bani, YYYYYYY. o transferă mai departe.

Din adresa nr. x/16.04.2013 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Garda Financiară, Secţia Judeţeană Călăraşi, rezultă faptul că între SC LLLLLLLL. SRL şi SC MMMMMMMM. SRL nu sunt declarate relaţii comerciale iar cu privire la relaţiile dintre SC LLLLLLLL. SRL şi SC OOOOOOOO., SC LLLLLLLL. SRL declară achiziţii în semestrul II al anului 2009 în valoare de 647.027 RON, fără ca SC OOOOOOOO. să declare livrări.

Despre YYYYYYY. zis III. declară şi martorele IIIII., VVVVVV. şi inculpatul E.. Aceştia arată că YYYYYYY. obişnuia să îl însoţească pe inculpatul F.

Inculpatul B. arată că inculpatul YYYYYYY. îl însoţea în permanenţă pe inculpatul F.. Deşi de la acesta nu s-au luat sume de bani cu împrumut, inculpatul YYYYYYY. obişnuia să mai vină şi singur pentru a solicita, în numele lui F., sume de bani.

Şi inculpatul C. confirmă faptul că inculpatul YYYYYYY. îl însoţea pretutindeni pe inculpatul F.

Aceleaşi aspecte sunt relatate şi de către inculpatul A. care subliniază că inculpatul YYYYYYY. avea şi o atitudine recalcitrantă.

Cu privire la suma de 720.000 RON transferată pe firma administrată de inculpatul YYYYYYY. - SC LLLLLLLL. SRL, inculpatul A. arată că suma a fost destinată inculpatului F., provenind din creditul obţinut de SC WWW.. "În momentul obţinerii banilor de pe credit, F. a venit cu ideea de a i se transfera banii pe SC LLLLLLLL. SRL De fiecare dată când trebuia să le restituim din bani, rromii din Sinteşti veneau cu diferite societăţi comerciale ce le aparţineau lor sau apropiaţilor lor."

NNNNNNNN. este soră cu DDDDDDDDDDD. - soţia lui PP.. Aceasta este administrator al SC MMMMMMMM. SRL, societate pe care primeşte de la SC LLLLLLLL. SRL (administrată în fapt de YYYYYYY.), suma de 400.000 RON, sumă provenită din suplimentarea de credit obţinută pe SC WWW.

Această sumă de bani este destinată inculpatului F., persoană care a ipotecat 3 imobile proprietate personală în scopul obţinerii suplimentării de credit în valoare de 390.000 de euro, prin aceste transferuri bancare succesive, inculpatul F. primindu-şi partea cuvenită din "câştig" şi disimulând originea ilicită a sumei de bani obţinute.

PPPPPPPP. este administrator al SC OOOOOOOO. SRL, societate pe care primeşte de la SC LLLLLLLL. SRL (administrată în fapt de YYYYYYY.), suma de 303.000 RON, sumă pe care SC LLLLLLLL. SRL o primise, la rândul său, prin transfer bancar de la SC WWW., imediat după primirea suplimentării de credit din data de 05.02.2010.

Această sumă de bani este destinată inculpatului F., persoană care a ipotecat 3 imobile proprietate personală în scopul obţinerii suplimentării de credit în valoare de 390.000 de euro, prin aceste transferuri bancare succesive, inculpatul F. primindu-şi partea cuvenită din "câştig" şi disimulând originea ilicită a sumei de bani obţinute.

DDDDDDDDDDD. este soţia lui PP., administratorul de la SC IIIIIIIIIII. SRL Aceasta este administrator în SC CCCCCCCCCCC. începând cu luna iulie 2008, societate aflată în prezent în faliment.

După obţinerea creditului din data de 12.04.2010 pe SC BBBBBBBBB. SRL, în valoare de 250.000 de euro de la VVVV., pentru disimularea originii ilicite a sumei de bani, inculpatul L. transferă întreaga sumă către SC LLLLLLLLL. (administrată de QQ., soţia lui DD.), SC EEEEEEEEEEE. SRL (administrată de FFFFFFFFFFF.) şi SC CCCCCCCCCCC.. Între SC CCCCCCCCCCC. şi SC BBBBBBBBB. SRL nu mai există nici un alt transfer bancar.

FFFFFFFFFFF. este administrator în SC EEEEEEEEEEE. SRL începând cu luna mai 2008, societate aflată în prezent în faliment.

După obţinerea creditului din data de 12.04.2010 pe SC BBBBBBBBB. SRL, în valoare de 250.000 de euro de la VVVV., pentru disimularea originii ilicite a sumei de bani, inculpatul L. transferă întreaga sumă către SC LLLLLLLLL. (administrată de QQ., soţia lui DD.), SC CCCCCCCCCCC. (administrată de DDDDDDDDDDD.) şi SC EEEEEEEEEEE. SRL Cu această din urmă societate nu mai are niciun alt transfer.

Din adresa nr. x/16.04.2013 a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală- Garda Financiară, Secţia Judeţeană Călăraşi, rezultă faptul că între SC BBBBBBBBB. SRL şi SC EEEEEEEEEEE. SRL nu sunt declarate relaţii comerciale iar cu privire la relaţiile dintre SC BBBBBBBBB. SRL şi SC CCCCCCCCCCC., SC CCCCCCCCCCC. declară livrări către SC BBBBBBBBB. SRL în semestrul I al anului 2010 în valoare de 843.313 RON şi 160.230 RON, fără ca SC BBBBBBBBB. SRL să declare achiziţii.

Cu privire la aceste persoane s-a menţionat în rechizitoriu că urmează a se dispune disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de YYYYYYY., NNNNNNNN., PPPPPPPP., DDDDDDDDDDD. şi FFFFFFFFFFF. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep.

* * *

În continuare, în rechizitoriu s-au menţionat următoarele aspecte în legătură cu elementele constitutive ale infracţiunilor

Intenţia inculpaţilor de a înşela instituţiile bancare este evidentă şi rezultă din ansamblul probatoriilor. Pentru a se asigura de succesul activităţii, inculpaţii uzează de toate instrumentele la îndemâna lor şi atrag în această activitate şi pe angajaţii unor bănci care primesc comisioane din creditele obţinute pentru a se asigura că cererile vor fi aprobate precum şi pe unii evaluatori pentru a se asigura că evaluările vor ieşi mici sau mari, în funcţie de interes.

Faptul că intenţia inculpaţilor a fost de a înşela băncile, rezultă din mai multe aspecte, precum:

- Sumele de bani fabuloase date cămătarilor din Sinteşti duc la concluzia clară că banii nu au fost luaţi în scopul dezvoltării unor afaceri

- Spaţiile de producţie cumpărate nu au fost utilizate niciodată în scopuri lucrative ci au fost abandonate degradării determinate de scurgerea timpului şi lipsei de întreţinere

- Dotările spaţiilor de producţie au fost valorificate de către inculpatul A., B. şi ceilalţi membri ai grupării.

Inculpatul A. a dat chiar şi un anunţ pe internet în anul 2008 în care arăta că SC JJJ. vinde materiale de construcţii, materiale rezultate în urma dezafectării halelor de producţie şi grajdurilor din Complexul UUU. (fostul UUU. SA Ulmeni).

După achiziţionarea acestui spaţiu de producţie, s-a trecut imediat la valorificarea fierului vechi de pe platformă.

Aceste aspecte sunt confirmate şi de către interceptările convorbirilor telefonice (sunt persoane care îl sună pe inculpatul A. să îl întrebe dacă pot lua şi ei diverse materiale de construcţii iar el îi îndrumă la locaţii) precum şi de declaraţiile inculpaţilor.

Astfel, inculpatul JJ., prieten cu inculpatul A., care a fost angajat de către acesta din urmă ca şef de pază dinainte de achiziţionarea Complexului UUU., a arătat: "În perioada cât am lucrat acolo nu am văzut să se desfăşoare vreo activitate economică şi am văzut că se valorifica fierul vechi din combinat.

Din câte mi-am dat eu seama, persoanele care dirijau activitatea de tăiere a fierului vechi au fost B. zis "B." şi C.."

Şi inculpatul D. arată: " După cumpărarea UUU., s-a început tăierea fierului vechi de acolo. Inculpaţii B. şi C. au adus acolo nişte persoane din satul Sinteşti care au început iniţial să colecteze aluminiu şi inox (neferoase) pe care le valorificau la un centru de fier vechi de pe centura Bucureştiului. Nu ştiu cine a beneficiat de pe urma tăierilor efectuate în Combinatul UUU.. Nu au existat niciodată discuţii cu privire la popularea UUU. cu porci."

Faptul că grupul infracţional organizat a primit sprijinul unor angajaţi ai NNN. Sucursala Unirea, rezultă din mai multe împrejurări:

- Cererile de credit sunt aprobate deşi în analizele efectuate de către bancă se reţin aspecte ce ar trebui să ducă la respingerea acestora, ca de exemplu: grad foarte mare de îndatorare, datorii înregistrate la bugetul de stat, societăţile apar cu incidente de plată etc.

- Indiferent de societatea care făcea cerea de creditare, administratorii acestora erau întotdeauna însoţiţi de inculpaţii A. şi B.

- inculpaţii A. şi B. aveau relaţii foarte apropiate cu numiţii XXXX., SSSSSS. şi WWWW.

În momentul în care DIICOT s-a sesizat cu privire la activitatea grupului infracţional organizat şi a trimis adrese la bănci pentru verificări, membrii grupului infracţional organizat a fost avertizat, aspect ce rezultă din mai multe convorbiri telefonice:

În data de 30.07.2012, inculpatul N. îl apelează pe inculpatul B. căruia îi cere să colaboreze pentru a obţine un credit bancar însă B. arată că nu se mai pentru că s-a sesizat DIICOT-ul care a dat băncilor o listă cu societăţi comerciale ("şi-apărem şi noi acolo") dar N. nu este impresionat:

B. - Păi nenicule, nu (...) Cum facem să luăm şi noi bani? Să facem rost dă bani! (...)

B. - N-am nicio chestie eu, că eu am avut ce-am avut, am depus, m-au găsit ăştia cu probleme şi (...) (...)

B. - S-a dus dracu! Gata! Păi ce?! Direct dă la DIICOT a pus.

N. - Când au (...) Când aude ăştia dă SINTEŞTI, ia foc bă băiatule!

B. - Da' nu e vorba că aude ăştia! A dat DIICOT-u direct.

N. - Aşa!

B. - (...) directivă la ei! Da! Şi-a dat lista cu aşa, şi-apărem şi noi acolo, şi toţi banii care s-a cheltuit şi toată munca a fost zadarnice!

N. - S-a dus pă apa sâmbetei!

B. - Da!

N. - Păi şi? Ce faci? Ai de gând să te pensionezi? Ce dracu ai de gând să faci?

B. - Mă, sincer să-ţi spun, o variantă, o sfârâială aş avea pentru tine, să te deblochezi!

În data de 14.08.2012 inculpatul III. îl apelează pe inculpatul B. căruia îi spune să vină urgent că este vorba despre o problemă gravă:

B.: - Da III.!

III.: - Auziţi? Puteţi să veniţi repede până la mama?

B.: - Cum?

III.: - Puteţi să veniţi până la mama?

B.: - Nu pot! De ce? Sunt plecat! Ce s-a întâmplat?

III.: - E o problemă gravă care trebuie rezolvată!

B.: - Ce s-a întâmplat?

III.: - Nu pot să vă spun prin telefon!

B.: - De ce?

III.: - Că. ..e vorba de ăştia care ascultă!

B.: - Aşa!

III.: - Păi dacă am spus (...) ce (...) Aţi înţeles? E o problemă foarte gravă!

B.: - Ştiu, da nu pot! Sunt plecat!

III.: - Iii! Şi când veniţi? (...)

III.: - Vi se pare că glumesc când spun de d-astea?

În momentul în care li se respinge o altă cere de creditare, B. şi III. trag concluzia că acest lucru se întâmplă datorită "listei negre" trimise de organele de anchetă: (discuţie purtată în data de 16.08.2012):

B.: - Exact aşa cum auzi! Dom'le era ok, mi-a acceptat, dar în momentu' când am băgat (...) datele firmei (...) mi-a respins zice, e blocat aia (...) Şi acuma vorbesc cu (Neinteligibil) să văd ce se întâmplă şi dacă e va anunţ! Deci e clar, e black list şi gata!

III.: - Iii şi la băgat.

B.: - (Neinteligibil)

III.: - Exact când a băgat datele firmei să înţeleg?

B.: - Da! Da, da! Nu la om, nu la nimic! Pă el l-a acceptat că e mai mic, nu era problemă, salariu tot.

III.: - Îhî! Asta e!

B.: - Ce nu ştii de unde se trage?

III.: - Ştiu şi de unde se trage!

B.: - Iii?

III.: - Cum să nu ştiu!

Faptul că grupul infracţional organizat a avut şi sprijinul evaluatorilor se deduce din faptul că evaluări excesiv de mari sunt făcute unor imobile care, în momentul executării silite, se constată că au valoare zero sau foarte mică decât cea avută în vedere în momentul aprobării creditelor.

Această concluzie se desprinde şi din interceptările convorbirilor telefonice.

Spre exemplu, în data de 21.05.2012, inculpatul B. discută cu inculpatul III., de a renunţa la serviciile unui evaluator care nu le dădea valoarea cerută:

III.: - Da, hai că aştept (...) aştept evaluările, asta (...)

B.: - Păi şi ieri a făcut ăla? L-a terminat?

III.: - N-a făcut, n-a terminat, a zis că pă la doişpe s-a apucat de ele, să scrie, a făcut pă dracu n-a făcut ăla, n-a făcut nimic (...) da, l-a băgat dă ieri a zis să vadă ce face, poate reuşeşte să scoată mai mult, i-am zis măcar pă la un optzeci de mii, nouăzeci de mii, să scoată acolo (...) (...)

III.: - Păi nu le (...) nu mai facem cu ei, care-i problema?

B.: - P-aia barem să ştim, (neinteligibil)

III.: - Pentru cincisute de milioane (...)

B.: - În capu lui, dacă nu îmi dai mie telefonu şi-l sun io, "băi auzi, ori îmi fac io valoarea, ori lasă-te dracu de şmecherie şi dă-mi banii, că mă duc să dau cu alţii, las-o dracu de şmecherie" sau dacă nu îl sun pă EE. " bă DDDDDDDDDDDDD., ai zis că oamenii tăi de ce nu-mi dă drumu la o valoare? Ai oprit-o tu cumva? Spune-mi ca să ştiu să terminăm toate discuţiile astea, şi să nu ne mai încurcăm".

III.: - Nu că-l sun şi-i zic, îl sun mai stau juma dă oră dacă nu mă suna asta într-o juma dă oră, îl sun şi-I zic: " bă ia (neinteligibil)"

B.: - Deci direct pă el îl suni.

III.: - Păi ia.

B.: - Şi îi dai comanda să-ţi facă şi evaluarea mare.

III.: - Da, da (...)

Într-o discuţie purtată în data de 21.05.2012 între inculpaţii D. şi B., cu privire la nişte imobile ce urmau să fie scoase la licitaţie, cei doi stabilesc să facă de aşa manieră încât valorile date de evaluatori să iasă cât mai mici pentru a le putea recupera la sume rezonabile:

D.: - Mă m-a sunat (...) Aaa (...) M-a sunat soacra-mea şi mi-a zis că i-a venit hârtie d-aia dă la NNN (...) (...)

B.: - Cum să facem? Păi facem frate bani până când o scoteam (...) Ştii că nu mă dau la o parte! Fac foamea în casă mânca-ţi-aş p...a ta! M-a sunat şi (neinteligibil)! Mi-a venit şi mie hârtie din aia! (...)

D.: - Să mai prelungeşti! Că d-aia ne-a cerut atunci să facem (...) Da io te-am sunat şi ţi-am zis! Am rămas aşa! Că mergem la contabilă să ne facă (neinteligibil).

B.: - Păi nu mă! Că făcea el valorile, da le făcea dăgeaba! Că n-a (...) Trebuia bani să fie acolo şi dacă omu (...) n-a vrut să ne-ajute să dăm bani (...) Ce dreacu! Nu e clar?

D.: - Mh. .

B.: - (Neinteligibil) bani să punem, să plătim ratele la zi, să plătim iar prelungirea (...) Nu mai a fost ideea că n-a vrut să facem evaluările! (...)

D.: - (Murmura ceva neinteligibil) Ieri mi-a venit şi mie hârtie d-aia, le-am văzut (...) Păi şi ce facem?! Aşteptăm să iasă, să iasă la, la (...) licitaţie!

B.: - Aşteptăm să iasă! Aşteptăm (...) Să vedem (neinteligibil)!

D.: - Să le scoată la licitaţie şi.

B.: - (Neinteligibil) Durează! Mai durează câteva luni dă zile, trei-patru luni până să termină toată (...) Poate-oi face şi io ceva (...) Un miracol să dau dă bani!

D.: - (Oftează) Când o veni atunci la evaluări să le facem şi noi mai subţire (...) (Neinteligibil) E mai multe la mijloc! Deocamdată asta a fost decât să ne-anunţe aşa!

B.: - Da?

D.: - Am înţeles.

B.: - Aia e.

D.: - (Neinteligibil) B (...) Mai liniştiţi!

B.: - Păi ce vrei (...) (Murmura cuvinte neinteligibile) (Neinteligibil) Io sunt în pom şi (neinteligibil) de nu mai ştiu de mine! Cu toate casele la ăştia (...) Nici una nu mai e (...) (Neinteligibil) (Oftează adânc) Da. .

D.: - Ce să facem! Dacă ne-a plăcut jucăria!

B.: - Da!

D.: - Păi da!

B.: - Stai să vedem când o veni atuncea, să vedem cum îi ameţim, să vedem ce executor e (...) Cum vorbim cu ăla (...) Înţelegi? Mai.

D.: - Ce să vorbeşti bă? Dacă n-o să ai bani şi tot ce-ţi trebuie (...) Ce vorbeşti cu ăla?!? Pă ochi dulci aşa?

B.: - Lasă băi D (...) Sunt 1001 de chestii, (neinteligibil), se poate discuta cu oamenii! Înţelegi?

D.: - Da. "

Datorită căderii pieţei imobiliare, în toamnă anului 2012, pentru a avea temei de a obţine evaluări mari la imobile, membrii grupării infracţionale dau anunţuri fictive de vânzare a unor imobile la preţuri mari.

Spre exemplu, într-o discuţie telefonică purtată la data de 03.09.2012, inculpata P. îi dictează inculpatului E. mai multe anunţuri pentru a le posta la mică publicitate: 1000 mp teren intravilan la preţul de 150 euro/mp; casă în mun. Olteniţa, suprafaţă construită 124 mp şi 1000 mp teren la preţul de 110.000 euro; casă de locuit în com. Căscioarele, jud. Călăraşi suprafaţă construită 148 mp şi 2200 mp teren la preţul de 96.000 euro; teren arabil situat în com. Căscioarele, jud. Călăraşi în suprafaţă de 11.000 mp la preţul de 5 euro/mp; teren intravilan situat în com. Căscioarele, jud. Călăraşi, în suprafaţă de 2000 mp, la preţul de 60 euro/mp; imobilul P + 1 şi spaţiu comercial în suprafaţă de 640 mp şi teren de 1000 mp situat în mun. Olteniţa la preţul de 850.000 euro; garsonieră în mun. Olteniţa în suprafaţă de 30 mp, la preţul de 95.000 RON.

Faptul că respectivele anunţuri au fost date pentru a folosi la evaluările făcute în scopul obţinerii de credite bancare rezultă şi dintr-o discuţie telefonică purtată în data de 05.09.2012 de către inculpata P. cu brokerul WWWWW.:

Doamna: - " Da P.. Bună dimineaţa!

P.: - Bună dimineaţa! Îmi cer scuze că vă deranjez!

Doamna: - Nu mă deranjezi. Te rog.

P.: - Aaaa (...) Cum stăm cu contabilitatea?

Doamna: - Se lucrează la ele, le-am dat. (Neinteligibil)

P.: - A! Deci le-aţi dat în lucru! Da?

Doamna: - Da, da. Sunt în lucru, sunt!

P.: - A, că (...) Eh! Când, aaaa, când sunt gata ne-anunţaţi şi pă noi.

Doamna: - Normal!

P.: - Vedeţi că (...) Aşa (...) Vedeţi că ieri am fost, aaaa, şi la evaluatoare, i-am trimis ziaru ăla şi aşa.

Doamna: - Da. .

P.: - (Neinteligibil)

Doamna: - Nu, nu te-aud! Vorbeşte puţin mai tare că nu te-aud, că e gălăgie unde sunt!

P.: - Cred că nu, cre' că nu am io semnal! Eh. .

Doamna: - Aha!

P.: - Aşa (...) I-am dat ziaru, e totu în regulă (...)"

Şi martorul RRRRRRR. (şoferul inculpatului A.) arată: "Tot în toamnă acestui an, împreună cu înv. P. m-am deplasat în mun. Călăraşi la ziarul "EEEEEEEEEEEEE." unde am plasat mai multe anunţuri de vânzare a unor imobile, case şi terenuri. Printre aceste imobile s-au aflat din câte îmi amintesc şi casa surorii mele precum şi a înv. E.

Din câte am înţeles eu de la P., ideea era să se ceară pe aceste imobile sume cât mai mari pentru ca evaluatorii să poată vedea valoarea tranzacţiilor imobiliare pe judeţul Călăraşi pentru a se putea face evaluări la alte imobile în raport de preţurile solicitate de aceşti proprietari.

Din câte îmi amintesc eu, pentru imobilul surorii mele situat în mun. Olteniţa, s-a solicitat un preţ de 100.000 euro. Ideea era ca sumele să fie cât mai mari."

Din probele administrate la dosar a rezultat faptul că banii obţinuţi din creditele bancare erau împărţiţi (şi nicidecum investiţi) între inculpaţii A. şi B., după achitarea datoriilor şi a altor "comisioane". Din aceste sume de bani, cei doi inculpaţi dădeau sume mai mici şi celorlalţi inculpaţi care i-au ajutat în obţinerea creditelor bancare, sume de bani mai mari fiind obţinute de la ei de către membrii de pe palierele I şi II.

Faptul că inculpaţii A. şi B. au avut cel mai mult de câştigat de pe urma contractelor de credit, rezultă şi din faptul că, în cursul anului 2012, când aceştia nu au mai reuşit să mai obţină alte credite, iar colaborarea dintre cei doi se încheiase, aceştia şi-au împărţit între ei responsabilitatea scoaterii de sub ipotecă a imobilelor ipotecate de apropiaţi la diferite bănci. În urma unei şedinţe purtate de biroul inculpatului A., s-a stabilit ca acesta să scoată de sub ipotecă imobilele inculpaţilor R. şi II. (ipotecate pentru obţinerea creditului în sumă de 1.000.000 euro obţinut de la NNN. în data de 22.12.2009) precum şi N. iar inculpatul B. să se ocupe de scoaterea de sub ipotecă a imobilelor inculpaţilor C. (ipotecat tot pentru obţinerea creditului în sumă de 1.000.000 euro obţinut de la NNN. în data de 22.12.2009) şi D. (ipotecat pentru obţinerea unui credit pe SC MMMMM. SRL, act material ce face obiectul Dosarului penal nr. x/2012 al DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti).

Şi inculpatul A. recunoaşte într-o discuţie purtată în data de 10.08.2012 cu inculpatul II. că banii din credit au fost împărţiţi între el şi B., pentru că îi spune inculpatului că nu este corect ce face B., adică banii au fost luaţi de două persoane (el şi B.) şi cu datoria rămâne unul singur (A.):

II. - Şi cu treaba ailaltă a noastră, ai mai făcut ceva?

A. - Păi alergăm, aşteptăm răspunsuri, nu ţi-am zis? Asta-i grija mea, e grija ta asta? Asta e, când s-o face (...) când o vrea dumnezeu (...) n-am luat termen acolo (neinteligibil) sau n-ai fost de faţă, când am vorbita cu avocata? Nu-i problemă, din punctul meu de vedere se rezolvă, când ţi-o venii timpu', ţi-am zis, te sun io nu trebuie să mă suni tu, haide SS. că ţi s-a făcut treaba! (...)

A. - E (...) o duce n-o duce, e problema lui [n.n. a lui B.] a fost şmecher, a fost şmecher, da' toate şmecheriile astea se plătesc în viaţă SS (...) înţelegi? Că unde-i lege nu-i tocmeală, nu e frumos aşa, dai la doi şi plăteşte unu, cum dracu' vine treaba aia, înţelegi? Asta e şi nu unu (...) s-a dat patru inşi şi mai mulţi (neinteligibil) s-a dat la doi şi să plătească unu (neinteligibil) e urâtă treaba! Da' mă rog asta e, dacă el aşa zice că e şmecher (...) până m-oi sătura şi io într-o zi, înţelegi şi se pomeneşte cu (...) zăbrelele de mână! Da' io zic să nu mă satur înţelegi, o să-mi plătesc (...) şi la tine datoria, ce mai am io p-acolo şi la frate-miu, înţelegi? Pe urmă să mă ocup şi de casa mea (neinteligibil)

Într-o discuţie purtată în data de 21.05.2012 între inculpaţii A. şi B., A. îi cere lui B. să-şi onoreze obligaţia de a scoate de sub ipotecă casa inculpatului II., spunându-i că ştie ce trebuie să facă la bancă pentru a reuşi acest lucru:

B.: - " Da!

A.: - Noroc B.! (...)

A.: - Mh? Păi băi nene uite cum e treaba (...) Deci ăia doi au plecat (...) Da?

B.: - Mh?

A.: - Deci cuscri-tu [n.n. inculpatul R.] cu C (...) Aşa.

B.: - A?

A.: - Şi-a rămas SS.! Aaaa (...) Am vorbit acum la Bancă, până săptămâna viitoare la sfârşit, aaaa, trebui să pun 25 la sută avans din valoarea dă 124 dă mii cât face casa lui!

B.: - Mhm!

A.: - Plus comisionu la executoare! Mă dau peste cap, fac treaba asta, nu e problemă! Am discutat la Bancă să mă lase două, trei luni dă zile pentru diferenţa dă bani! Adică aproape 100.000 dă euro!

B.: - Aşa.

A.: - Înţelegi?! Io o duc la îndeplinire! Acuma ca idee! Să nu înţelegi greşit! Şi n-am de ce să mă scuz! Aaa (...) Când am spus (...) Să nu înţelegi greşit! Tu în ce faza eşti cu MMMMM.? Că uite deja Banca a început să trimită hârtii şi pot să-ţi demonstrez treaba asta, la (...) Zi. ..La IIIIIII., soacri-sa lu'D., la D (...) Probabil o fi ajuns şi la tine dacă nu ar trebui să ajungă la FFFFFFFFFFFFF. şi la SSSSSSSSS.!

B.: - Mi-a venit şi mie IIII. acasă hârtie din asta!

A.: - Deci ţi-au venit! Da?

B.: - Mhm!

A.: - Eh! Asta e întrebarea! Cu atât mai mult că ai la cunoştinţă şi-ţi dai seama că timpu e scurt (...) Aaa (...) Banca e pă noi să-şi recupereze banii!

B.: - Aşa este!

A.: - Deci asta era, asta era întrebarea! Că să ştiu şi io cum fac! Înţelegi? Acuma cât mai am hăţurile în mână cu SS. asta că (...)

B.: - Mhm!

A.: - Cre' că înţelegi că trebuie să vorbim dăschis, nu vorbim prostii, că (...) Să ştiu şi io cum (...) Cum stau!

B.: - Înţeleg măi IIII.! Da ideea e că io fac foamea! Mor de foame în casă!

A.: - Eh. ..Astea să ştie! Da nu (...) cre' că-i problema mea! Nu? Că. .. (...)

A.: - Deci nu e vorba dă asta! Deci nu (...) Nu te-am întrebat să-ţi cer raportu, nu te-am întrebat să-ţi cer vro favoare, te-am întrebat ca să ştiu cum stau şi-n funcţie dă (...)

B.: - Mă mă zbat şi ieu (...) Mă zbat (...) Da cre' că mă lupt cu morile dă vânt! N-am ajutor, n-am (...) Nu ştiu! Fără bani nu pleci la drum!

A.: - Păi nu! Deci nu merge! Să nu te gândeşti că fac io vreun efort ca să le scot! Deci asta să-ţi iasă (...) Dacă te-ai gândit cumva! Deci uită discuţia asta! Înţelegi?

B.: - Mh?

A.: - Deci asta e sarcina ta şi.

B.: - Băi IIII. dacă m-ai sunat să-mi zici că tu.

A.: - Nu, nu te-am sunat.

B.: - Mă vezi că nu sunt în stare şi vrei să-ţi iei (...) Adică să-mi, să m-aştepţi pă mine cu casa lu' DDDDDD. sau lu' SS. (...) Spune-mi!

A.: - Nu, nu, nu! Nu te-am sunat ca să te-aştept, aaaa, cu casa lu' DDDDDD.! Te-am sunat ca să te-aştept cu casa lu' F., cu casa lu' (neinteligibil).

B.: - Nu, să m-aşezi, să m-aşezi, să m-aşezi!

A.: - Nu, nu! Te-am sunat.

B.: - Nu, nu! Nu m-ai înţeles! Să m-aşezi cu casa aia!

A.: - Nu, nu! Nu te-aşez, nu! Nu, nu! Nu! Nu te-aşez! Io mă apropii dă final! Da? Deci mai am două, trei luni dă zile, o termin, o închid şi p-asta! Da?

B.: - (Ţipând) Păi tu te-apropii IIII. că ai fost în bani!!! Io în p..a (...) Iau din astea (...) Zi. ..Fac foamea! Ce să îţi spun!

A.: - B., B. nu e problema mea asta c-am fost în bani.

B.: - Păi nu e problema ta! Da a mea este!

A.: - Păi.

B.: - Că io fac foamea în casă! Şi..

A.: - Bun!

B.: - Şi (neinteligibil) de, de oameni!

A.: - (Neinteligibil)

B.: - Da (neinteligibil) că am să le dau banii!

A.: - Păi şi să înţeleg că dacă faci, dacă faci foamea.

B.: - Mhm.

A.: - Înseamnă că n-o să scoţi casele astea?! Astea după firma lu' D.?!

B.: - Mă io ţi-am zis (...) Tu să înţelegi că dacă io am bani (...) Le scot frate! Da dacă n-am bani, cum să fac??? Să te mint?!?

A.: - Păi trebuie să faci.

B.: - (Neinteligibil)

A.: - Trebuie să faci un efort B.!

B.: - Păi fac frate! Nu unu! Fac o mie! Nu numai pentru casele alea! Fac şi să trăiesc!

A.: - Ok! Deci asta ţi-e vorba! Deci mergi până la capăt, deci nu e problemă!

B.: - Ce dreacu!

A.: - (Neinteligibil) Dacă să scoate la licitaţie, atunci te deranjăm şi noi! Până atuncea (...) Io ţi-am spus! Ştii cum am discutat! Bă fără termene! Deci nu e problemă!

B.: - Mhm! Normal!

A.: - Deci d-asta te-am sunat ca să (...) Ştiu ce fac!

B.: - (Neinteligibil)

A.: - Deci io îi dau drumu la treabă, îl scot şi pă SS., nu e nicio problemă, e tot sarcina mea, şi p-ormă şi pă N., deci nu e problema ta (...) (Neinteligibil)

B.: - Băi IIII. io te-am forţat cumva să scoţi vro casă?!?

A.: - Nu, nu, nu! (...)

B.: - Într-un minut, într-un ceas?!? (Neinteligibil)

B.: - Tu îmi pui întrebarea să ştii ce faci cu SS. şi ce faci cu aia.

A.: - Păi dacă tu îmi ziceai: Băi frate ia-ţi gându că io sunt, aaaa, sărac, n-am ce să mănânc în casă, şi nu ştiu ce (...) Normal că nu-l mai plăteam pă SS.! Nu?!? (...)

B.: - Să dea Dumnezeu să ajung să fac şi io treaba! Ce să zic.

A.: - Dumnezeu ştii cine e! Atâta timp cât au venit hârtiile p-acasă ştii cine e Dumnezeu!

B.: - Păi a venit! Da îmi bag p...a în ele de hârtii! Mă străduiesc să am şi io timp să-mi fac treburile! Şi Banca aia dacă face pă nebuna, (neinteligibil)!

A.: - Ştii, ştii, ştii tu ce-ai dă făcut! (Neinteligibil)

B.: - (Neinteligibil) Io ştiu ce-am dă făcut! Tu când ai avut nevoie de mine am fost lângă tine!

A.: - Păi.

B.: - Păi!

A.: - Ştii ce-ai dă făcut! Nu?

B.: - Da!

A.: - Nu e problemă! Asta e! Bine! Tu trebuie să faci, aaaa, (neinteligibil) care trebuie acolo! Asta-i toată treaba! Restu dă ajutoare şi dă alea e normal ca (neinteligibil)!

B.: - Ete! Să dea Dumnezeu să-i am! Că. .. Ce dreacu! Acuma (...) Am dat io la alţii care nu merită! (Neinteligibil) (...)"

Şi inculpatul R. arată: "Din câte ştiu eu, banii din creditul obţinut în urma ipotecării casei mele au fost împărţiţi între B. şi A. dar ulterior B. a refuzat să-şi ţină cuvântul adică de a participa la răscumpărarea caselor ipotecate, susţinând că nu are bani."

Acelaşi aspect (faptul că grosul creditului este împărţit între inculpaţii A. şi B. care dau sume de bani mai mici şi celorlalţi inculpaţi care îi ajută la obţinerea creditului) rezultă şi dintr-o discuţie purtată în data de 17.09.2012 între inculpaţii D. şi B.. În această convorbire, D. îi spune inculpatului B. că fratelui său T. i-a venit înştiinţare de plată de la bancă pentru creditele luate pe SC WWW. SRL şi că este ameninţat atât cu poprirea salariului cât şi cu executarea unei societăţi comerciale pe care T. o are cu soţia sa. D. îi reproşează inculpatului B. că acesta din urmă împreună cu A. au luat mare parte din credit, dându-i lui T. o sumă mică de bani, iar acum îl lasă pe acesta din urmă cu datoria:

B.: - " Da D.

D.: - M-am dus bou, m-am întors vacă!

B.: - Adică?!

D.: - Păi am ajuns cu hârtia acolo, şi cu (...) Dup-aia a venit şi frati-miu.

B.: - Aşa.

D.: - Aşa (...) Şi-a zis ca să venim la tine! (...)

D.: - Nu sunt d-acolo? Nu alea trebuie făcute fiecare pă, pă, pă părticică? Pă părticică? Ce rămâne, o, o parte cât dă mică să plătească, să plătească WWW.?

B.: - A (...) (...)

B.: - (Neinteligibil) (Neinteligibil) Să-mi dea bani mă s-alerg! Să-mi dea bani băga-mi-aş p..a în gura lui!!! (Ţipând) Să-mi dea bani s-alerg!

D.: - Păi bă mânca-ţi-aş (...) Băi B.! Hai mă să vorbim omeneşte! Voi aţi luat banii, lu'ăsta (n.n. T.) i-aţi dat şi lui ce i-aţi dat acolo.

B.: - Aşa.

D.: - Şi-acuma îi vine lui că vrea 70 dă milioane şi! Io. ..Cum mă spăl io cu el pă cap acum?!? (...)

D.: - Păi şi te scoate cu toate hârtiile astea?!? Cu aia, cu ce i-a venit lu'ăsta?! Că îi vine la (...) Aaaa (...) Îi vine la serviciu acolo mă!

B.: - Hai lasă.

D.: - Că scrie dăstul dă clar! Unu la o treime din salariu!

B.: - Adică?

D.: - Şi opreşte şi conturile pă, pă firma aia care o are (...) Şi la revedere!

B.: - A (...) (Murmura ceva neinteligibil) Am înţeles, am înţeles.

D.: - Deci nu i-a venit pă WWW.! I-a venit pă firma lui, care-a făcut-o cu nevastă-sa şi are magazinaşu ăla pă ea!

B.: - Aha, aha! Păi băi! El nu mai tre' să stea pă firma (neinteligibil). O să-i vina şi pă firma lui, şi-l prinde şi cu firma aia! El tre' să se scoată de-acolo! (Neinteligibil)

D.: - Păi da bă, da e şi el (...) Bă! E şi el, e şi nevastă-sa! Cum să se scoată mă dacă.

B.: - Deci el tre' să să scoată după firma! Chiar dacă se rezolvă problema asta! Că să înţelegi! (Neinteligibil) Şi să daţi dă belele?!

D.: - Nu ştiu mă!

B.: - Deci el trebuie să, el, frati-tu tre' să se scoată după firma aia! C-o să-i vina p-aialantă p-ormă şi tot de dracu ăsta dă! Înţelegi?

D.: - Mda!

B.: - Deci el tre' să se scoată de-acolo! Una! A două! Aicea cu terenurile (...) Trebuie reglată treaba în felu următor (...) Una (...) Aaaa (...) Zi! Cum îi zice (...) Să dea nişte bani în p...a calului dacă-i aşa de gravă treaba (...) (...)

D.: - Am înţeles (...) (Neinteligibil) Nu, nu (...) Chiar nu înţeleg! P..a! V-aţi luat banii, v-aţi dat la o parte! Să-ţi bagi p..a în mă-sa dacă nu-i adevărat ce spun io!

B.: - Aşa este!

D.: - Aţi luat banii, v-aţi dat la o parte, şi-l lăsaţi p-ăla, să-i oprească din salariu, din 7 milioane îi opreşte o treime la sută! (...)

Şi inculpatul A. declară că, suma obţinută din primul credit bancar luat în colaborare cu B. a fost împărţită între ei: "la data de 03.08.2005 am obţinut pe firma mea SC JJJ. un credit de la GGGG. Olteniţa în sumă de 500.000 RON garantând cu două imobile aduse de inc. B., respectiv locuinţa lui şi a soacrei sale.

După obţinerea sumei de bani, banii au fost împărţiţi în mod egal între noi doi, şi mi-am dat seama că B. nu a fost mulţumit de primirea sumei de 250.000 RON."

Faptul că, în perioada 2006 - 2011 inculpaţii A. şi B. erau nedespărţiţi, rezultă şi din declaraţiile coinculpaţilor.

Spre exemplu, inculpatul E. declară: "Precizez că în perioada 2006 - martie 2011 înv. A. şi B. erau nedespărţiţi având o relaţie foarte apropiată."

Şi inculpatul T. confirmă: "Precizez că inculpaţii A. şi B. erau practic nedezlipiţi până pe la sfârşitul anului 2011."

Extrem de relevantă cu privire la modalitatea de împărţire a banilor este discuţia purtată în data de 22.05.2012 de către inculpaţii B. şi D.. Aceştia arată cum, după obţinerea unor credite bancare în sumă de 35 miliarde RON vechi, inculpatul A. a dat un comision de 1,5% persoanelor care au făcut "manevra" la bancă, 13 miliarde RON vechi i-a folosit pentru scoaterea de sub ipotecă a unor case, un miliard şi jumătate i-a dat inculpatului D., un miliard şi jumătate i-a dat inculpatului C. şi un miliard RON vechi l-a folosit pentru achitarea unor datorii:

B.: - Băi D. ţi-a zis, naş'tu ţi-a zis mă câţi bani a luat din bancă? Pân' la urma, hai ca să vorbim aşa un pic (...)

D.: - Da mi-a zis c-a luat odată patruzeci şi odată treizeci, dă i-a făcut pă jumate, cu ăla (...)

B.: - Aşa?

D.: - I-a făcut pă jumate cu ăla, din primii patruzeci i-a dat unu virgule cinci la sută la aia care, le-a făcut manevra la banca, da?

B.: - Aşa

Domnul: - Aaa, m-ai mi-a zis că i-a dat banii lu NNNNN., de la MEDGIDIA (...)

B.: - Mhmm

D.: - Aşa (...)

B.: - Mhm, l-ai sunat pă NNNNN.?

D.: - Aa??

B.: - Tu l-ai sunat pă NNNNN.?

D.: - L-am sunat, da!

B.: - Şi?

D.: - Şi aşa a fost

B.: - Aşa.

D.: - I-a dat, i-a dat un miliard lu ăla (...)

B.: - Aşa i-a dat un miliard, aşa (...)

D.: - I-a dat un miliard, i-a dat, s-a dus C. şi i-a dus banii, vezi doamne a luat bani de la SSSSSS (...) Şi băi B. altceva nu mai ştiu (...)

B.: - Deci câţi bani a luat? Câţi bani ţi-a zis că a luat până la urmă?

D.: - Patruzeci cu treizeci făcuţi pân' două (...)

B.: - Patruzeci cu treizeci (...)

D.: - Da!

B.: - Făcuţi în două (...)

D.: - Da!

B.: - Ce înseamnă asta făcuţi în două?

D.: - Treişicinci!

B.: - Treişicinci dă milioane.

D.: - Da

B.: - Miliarde

D.: - Da (...)

B.: - Un milion dă euro?

D.: - Aproape.

B.: - Şi cât a dat el afară mânca-ţi-aş p...a a?

D.: - Păi, băi B. mânca-ţi-aş p...a ta dacă oi şti ţi-oi spune, a dat acum, ce ştiu, a dat banii pă casele astea, da?

B.: - Aşa, aşa (...)

D.: - Da? Aproape treişpe miliarde cu comision la ăia nouăzecişicinci dă milioane că aşa i-a (...) la executoare (...)

B.: - Aşa (...)

D.: - Înţelegi? Nouăzeci şi cinci dă milioane dă bucată (...)

B.: - Aşa (...)

D.: - Treişpe miliarde, mi-a dat mie un miliard jumate, un miliard şasesute aproape cu (...) aşa (...) şi altceva nu mai ştiu, mânca-ţi-aş p...a ta, ce vrei să-ţi spun?

B.: - Ţi-a dat ţie un miliard jumate?

D.: - Mi-a dat, nu i-am dat lu' OOOOO.?

B.: - De ai dat acolo, să scapi d-acolo (...)

D.: - I-am dat lu OOOOO. mânca-ţi-aş, că mă fura ăla (...)

B.: - Aaaa

D.: - Şi l-am băgat şi pă el un pic la înaintare aşa, înţelegi?

B.: - Aaa, aha

D.: - Cu OOOOO. ca să pot să-i (...) să le dau, ce dracu să faci?

B.: - Aşa, deci treişpe cu unşpe şi paişpe jumate, da?

D.: - Da, cinşpe miliarde hai (...)

B.: - Încă unu (...) şaişpe miliarde (...)

D.: - Aşa

B.: - Aa?

D.: - Da. .

B.: - Bun, pân' la treişicinci cât mai e? Mai e încă (neinteligibil) miliarde, unde se duc banii?

D.: - Nu ştiu mânca-ţi-aş p...a ta.

B.: - Aaa

D.: - Nu ştiu şi nici nu am îndrăznit să-l întreb (...) N-am îndrăznit să-l întreb (...) ce p (...)?

B.: - Şi pozează în halu' ăsta, de victimă şi de asta (...)

D.: - Băi, şi (...) şi din primii (...) din primii bani:

B.: - Mmm?

D.: - I-a dat lu' C. şapte sute dă milioane (...)

B.: - Aşa.

D.: - Şi mi se pare că i-a dat şase sute dă milioane avans la (...) la dube, deci încă un miliard jumate, hai pă încărcate acolo (...)

B.: - I-a mai lăsat şi lui C.!

D.: - Da i-a dat şapte sute dă milioane, da?

B.: - Aşa!

D.: - Şi i-a dat avans pentru dubele alea (...)

B.: - Bun, da ca ce condiţii i-a dat lu' C. el banii?

D.: - Nu (...) drept să spun nu ştiu (...)

B.: - Să-I bage casa înapoi acuma la combinaţii?

D.: - Nu ştiu să spun, nu ştiu (...)

B.: - Aaa?

D.: - Nu ştiu, nici n-a fost (...) nu cred că a avut vreodată în cap dacă tot ia banii ăia, c-a avut vreodată în cap să-i dea banii lu' (...) să-i scoată casa lu' C., deci săăă (...) niciodată să nu m-am gândit io la chestia asta, că dacă tot ia banii aia.

B.: - Era normal s-o ţină pă C., să-l mai ducă în continuare, să-şi ţină grosu dă bani (...)

D.: - Normal, să-l ţină pă C., că vezi doamne era punct de lucru, era dă muncă cu C. în continuare (...)

B.: - Da, da el a câştigat de două ori aicea, l-a băgat pă C. la înaintare în faţa lu' R., înţelegi?

D.: - Aşa (...)

B.: - Şi-n faţa voastră (...) să apuce să scoată banii ăia (...) a încercat-o cu aia şi i-a ţinut, şi nu i-a dat casa afară, n-a făcut aia gălăgie, că dacă făcea aia gălăgie, rămânea C., înţelegi cu el?

D.: - Da normal.

B.: - Şi aia n-a făcut gălăgie, a prostit-o cu R. împreună, i-o fii aruncat şi lu' R. o sută două dă milioane să facă ca el, înţelegi?

D.: - Aşa

B.: - Şi s-o zăp (...) s-o zăpăcească p-aia, înţelegi? s-o dea la (...)

D.: - Da, da

B.: - Pă locu doi (...) şi acuma are şi banii pă casa lu' aia în sacoşă, la doarme naş'ta pă ei (...) înţelegi?

D.: - Şi are şi casa lu' C. disponibilă să facă ce vrea p...a lui (...)" nu ţi-am C. un miliard treisute?"

B.: - Da corect! corect!

D.: - "Io (...) io cu ce mă scot PPPP.? Trebui' să scot casa aia, trebui să scot casa (...) ai văzut că i-ai scos casele? Mai bagă casa joa (...) odată şi o să-ţi mai arunc şi ceva d-acolo (...)"

B.: - Da corect.

D.: - Şi d-aia (...) şi d-aia-i C. important acolo şi tu eşti vai capu' tău (...) că tu nu mai ai nimic să-ţi ia, tu trebui' să-ţi scoată ţie şi ţi-a mai dat şi un miliard jumate (...)

B.: - Înţelegi?

D.: - Şi-mi scoate, o să-mi scoată ochii întruna aşa (...)

B.: - Aşa, deci cam asta eşti tu acum acolo (...)

D.: - Ştiu mă B., că m-am (...) m-am, m-am banghit şi io că nu sunt atât de prost (...)

Faptul că nucleul greu al grupării a fost reprezentat de către cei patru inculpaţi: A. cu finul său D. şi B. cu C., rezultă din mai multe împrejurări:

- În anul 2008, când între aceştia au loc diferite fricţiuni, pentru ca fiecare dintre ei să-şi apere interesele în cadrul societăţii JJJ. (administrată de inculpatul A.), societate emblematică în activitatea de obţinere a creditelor bancare, ceilalţi trei inculpaţi (D., B. şi C.) îşi aduc în firmă, în calitate de asociaţi, persoane de încredere: inculpatul D. pe cumnata sa GGGGGGGGGGGGG., inculpatul B. pe nora sa PPPPPP. iar inculpatul C. pe naşul său - inculpatul S.

- Bani cu dobândă de la persoanele din jud. Ilfov, iau doar cei patru inculpaţi A., D., B. şi C.

- Interceptările convorbirilor telefonice dovedesc faptul că aceştia ţin permanent legătura între ei, cu privire la stadiul dosarelor de credit.

În ierarhie, cei patru inculpaţi sunt urmaţi de către inculpaţii N., P., R., O. şi Q.

Această situaţie de fapt, rezultă din ansamblul probatoriilor, inclusiv din declaraţiile inculpaţilor şi martorilor.

Spre exemplu, martorul RRRRRRR. (şoferul inculpatului A.), arată: "În această perioadă, din câte am putut eu constata, în anturajul angajatorului meu A. erau finul său, D., B. zis "B.", relaţiile cu acesta răcindu-se începând cu anul 2010, fratele său N., C., R., persoane care veneau destul de des pe la birou.

Îi cunosc şi pe inc. O. şi Q., aceştia făcând afaceri cu A. în primii ani în care eu am lucrat la A., respectiv în perioada 2006 - 2008, adică îi vedeam pe aceştia pe la LLL. şi pe la UUU.. În ultima perioadă pe aceştia îi vedeam mai rar pe la biroul înv. A.."

În urma efectuării percheziţiei domiciliare la sediul LLL., în mun. Olteniţa, str. x, imobil ce ar trebui să aparţină SC BBBB.. SRL, administrată de inc. O., la adresă a fost găsit numitul YYYYY., tatăl inc. N.

La imobil au fost găsiţi trei saci de documente de la societăţi comerciale şi instituţii bancare precum şi 66 de ştampile aparţinând societăţilor controlate de grup (JJJ., ZZZ., EEEE., VVV., DDDD., OOO., RRR., GGGGG., EEEEEEE., WWW., VVVVVVVVVV., QQQ., AAAA.), ştampile ale unor societăţi comerciale care nu au legătură cu grupul - confecţionate pentru a se putea plăsmui contracte comerciale între aceste societăţi şi societăţi din grup pentru a se justifica o activitate bogată a firmelor din grup în vederea obţinerii unor credite de valori mari, la dosarele de credit putându-se constata existenţa unor astfel de contracte comerciale (HHHHHHHHHHHHH., NNNNNNNNNNNN., IIIIIIIIIIIII. SRL, JJJJJJJJJJJJJ., KKKKKKKKKKKKK., SC Prutul SA, LLLLLLLLLLLLL., QQQQQQQQQQ., WWWWWWWWW., MMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNN.), ştampile falsificate "provenind" de la diverse instituţii bancare precum NNNNNNN. (5 ştampile) NNN. - Sucursala Unirea (2 ştampile), GGGG. - Sucursala Olteniţa (2 ştampile), 2 ştampile reprezentând semnături ale angajaţilor NNN., ştampile ale unor instituţii ale statului - DGFP Călăraşi, DGFP Prahova, DGFP Olteniţa - Biroul Bilanţuri, Administraţia Finanţelor Publice Bucureşti sector 2, Administraţia Finanţelor Publice Olteniţa, Administraţia Finanţelor Publice a Contribuabililor Mijlocii Călăraşi, ANAF - DGGPJ Iaşi, Anulat timbre fiscale, OOOOOOOOOOOOO.

Despre ştampilele falsificate, atât inculpatul A. cât şi B. au arătat le întocmeau la un birou specializat din Bucureşti, situat într-un (...).

Despre ştampilele falsificate ştiau şi ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat.

Spre exemplu, inculpatul D. a arătat: " Cu privire la ştampilele falsificate găsite în urma percheziţiei efectuate la sediul LLL., arăt că nu ştiu nimic cu privire la modul în care acestea au fost obţinute dar din auzite am înţeles că A. sau B. le întocmeau undeva prin Bucureşti."

Inculpatul A. arată cu privire la acestea: " Cu privire la ştampilele falsificate folosite la sediul LLL., arăt că de întocmirea acestora s-a ocupat inc. B.. Din câte am aflat de la acesta, avea o cunoştinţă care se ocupa cu fabricarea ştampilelor cu punct de desfacere în x din Bucureşti, contra unor sume de bani pe care nu le cunosc, întocmea aceste ştampile.

Arăt că ştampilele întocmite în fals ca provenind de la instituţii de stat erau folosite pentru a se emite documente în care să se arată că societăţile comerciale nu înregistrează datorii la stat.

Cu privire la ştampilele "provenind" de la NNNNNNN. arăt că acestea au fost fabricate pentru a se dovedi mărirea capitalului social.

În ultima perioadă au existat mai multe discuţii contradictorii cu R., C., II. şi N. care aveau casele ipotecate la bancă. Pentru a-i linişti, inc. B. a venit cu ideea de a întocmi în fals nişte adrese de la NNN. prin care să se solicite Oficiului de Cadastru radierea ipotecilor de pe casele acestora ca şi cum creditele au fost achitate. Pentru acest motiv, tot inc. B. s-a ocupat de obţinerea ştampilelor cu semnăturile angajaţilor NNN.. Aceste adrese au fost ulterior depuse la aceste instituţii de către inc. B.

Ştampilele întocmite cu numele unor diferite societăţi comerciale au fost fabricate în scopul emiterii de contracte comerciale folosite la dosarele de credit.

De dactilografierea acestor contracte precum şi a altor documente, inclusiv adresele "emise" de NNN. pentru scoaterea de sub ipotecă a imobilelor inculpaţilor C., R., II. şi N. se ocupa P.."

Inculpata P. a declarat: "Referitor la unele ştampile descoperite la sediul LLL. aparţinând unor societăţi pe care nu le cunoşteam ştiu că erau folosite pentru efectuarea unor verificări la bancă, respectiv în baza de date PPPPPPPPPPPPP., verificări despre care, cunosc faptul că o parte din ele au fost făcute la VVVV. Olteniţa, de undele ocupându-mă chiar eu."

Cu ocazia efectuării percheziţiilor informatice, pe hardurile calculatoarelor de la biroul din Olteniţa al inculpatului A. au fost găsite o multitudine de contracte comerciale fictive, scanate de la diverse societăţi comerciale, contracte ce erau depuse la dosarele de creditare în scopul de a se dovedi o activitate comercială intensă.

De altfel şi inculpaţii recunosc folosirea de contracte comerciale fictive la dosarele de credit.

Faptul că inculpaţii depuneau la dosarele de creditare, contracte comerciale false rezultă şi din convorbirile telefonice. Spre exemplu, în discuţia purtată la data de 02.03.2012 între inculpatul B. şi o angajată a unui broker (intermediar de afaceri) care îl ajutau pe inculpat să obţină credite de la diferite instituţii financiare, inculpatul B. se interesează dacă angajaţii instituţiei verifică realitatea contractelor comerciale depuse la dosar pentru a şti dacă poate depune unele întocmite fictiv:

(...)

B.: - Ar trebui să trecem clienţi şi furnizori (...) La furnizori nu-i o problemă că-i ok! E-n regulă! Da la clienţi o să avem nevoie dă nişte clienţi mai serioşi, mai puternici, mai valabili aşa, mai recunoscuţi! Înţelegi tu?

Doamna: - Da! Deci nu-mi trebuiesc toţi clienţii absolut! Îmi trebuiesc principalii clienţi!

B.: - Aşa!

Doamna: - Dar trebuie s-aveţi contracte cu ei!

B.: - Aşa!

Doamna: - Da?!

B.: - Păi de-aia (...) Că contracte avem cu ei, facem cu ei, da ideea dacă să (neinteligibil) contractele!

Doamna: - Dacă se verifică contractele?

B.: - Da! Aici e problema!

Doamna: - Da ei (...) Aaaa (...) Că. .. Da! Da ei ăştia (...) Aaaa (...) Ştiu de contractele respective! Da?

B.: - Păi dacă ştiau nu te mai sunam!

Doamna: - Deci clienţii dumneavoastră ştiu de contractele respective, nu?!

B.: - Păi dacă ştiau nu te mai sunam! Tu înţelegi? Sau nu înţelegi?!?

Doamna: - A! Nu ştiu?!?

B.: - Păi!

Doamna: - A (...) Asta-i o problemă că s-ar putea să se verifice! Da. ..(Neinteligibil) Sun (...) Sun undeva şi te sun înapoi! Da? (Neinteligibil)

B.: - Păi sun-o acolo să vezi. Că multe nu verifică! Da sună să vedem! Că să fim siguri să nu facem vro prostie!

(...)

După ce află că aceste contracte sunt verificate de către respectiva instituţie financiară, inculpatul începe să caute să încheie contracte cu diferite firme, contracte ce nu au la bază relaţii comerciale reale ci sunt încheiate cu singurul scop de a fi depuse la dosarul de creditare.

Astfel, în data de 05.03.2012 inculpatul B. discută cu III. care îi spune că a reuşit să facă rost de un contract în alb şi mai aşteaptă în cursul zilei şi altele:

B..: - " Alo?

III.: - Alo? Bună dimineaţa!

B..: - (Neinteligibil)

III.: - Ce faceţi?

B.: - Uite p-acasă.

III.: - Acasă (...) Da aţi avut noaptea, noaptea scurtă sau sunteţi.

B.: - (Ezita) Mh, nu (...) Am stat un pic aşa ca.

III.: - A.

B.: - Aseară cam (...) Na. .

III.: - A?

B.: - Da.

III.: - Aaaa (...) Uite io sunt cu ăştia de la, băieţii de la (neinteligibil), acuma mă duc la HEREŞTI acolo (...) Cu ei.

B.: - Aşa.

III.: - Aaaa (...) Mi-a dat, aaaa, mi-a dat contractu pe (...) În alb (...) (Neinteligibil) 10.000 de tone!

B.: - Aşa.

III.: - Original, adevărat (...) înregistrat, tot de la mama lor!

B.: - Aşa.

III.: - Deci sunt printre cei mai mari din ţară (...) E ok! Acuma, numa că tre' să stau şi io acuma puţin după ei, că sunt pe câmp! Să vadă şi ei (neinteligibil) lu' N.! Şi..

B.: - Da.

III.: - Nu pot să-i las singuri!

B.: - Mhm!

III.: - Da! Şi mai aşteptăm din altă parte contractu, astăzi după-masă! Să. .. Vedem ce facem! (...)

Totodată, şi inculpatul B. apelează cunoştinţe pentru a face rost de astfel de contracte.

Astfel, în data de 06.03.2012 inculpatul B. îl apelează pe un anume QQQQQQQQQQQQQ. (finul său) care cunoştea o persoană ce lucra la firma RRRRRRRRRRRRR. pe care încearcă să îl convingă să-l ajute să obţină un contract cu această societate:

QQQQQQQQQQQQQ.: - " Da nasule!

B.: - Să trăieşti QQQQQQQQQQQQQ.!

QQQQQQQQQQQQQ.: - Să trăieşti! Ce faci?

B.: - Auzi?

QQQQQQQQQQQQQ.: - A?!

B.: - Ce să fac, uite (...) Vreau să te întreb ceva.

QQQQQQQQQQQQQ.: - la zi!

B.: - Aaaa (...) Io am nevoie de nişte contracte şi-am înţeles că tu îl cunoşti pă un băiat dă la aia cum îi zice, dă la (...) Pâine! De la aia cum îi zice la aia!

QQQQQQQQQQQQQ.: - Unde?!?

B.: - Aia dă la Pâine! Un băiat!

QQQQQQQQQQQQQ.: - Aha!

B.: - Despre.

QQQQQQQQQQQQQ.: - A! Da! Ştiu de cine zici!

B.: - Aşa! Vreau să fac şi (...) Să-mi facă şi mie un contract acolo unde lucrează el cu firma noastră! Că-i ducem, aaaa, grâu, că-i ducem ce-i trebuie acolo (...) Înţelegi?

QQQQQQQQQQQQQ.: - Băi naşule!

B.: - A?

QQQQQQQQQQQQQ.: - Aaaa (...) Tre' să vii să mergi să vorbeşti tu cu el bă! Să nu amestec io vorbele!

B.: - A, da! Da cum îl găsim?! Cum facem? Unde, unde.

QQQQQQQQQQQQQ.: - Păi io îl sun.

B.: - Aşa.

QQQQQQQQQQQQQ.: - Ai înţeles? Şi. .. Văd cum dau dă el! El normal trebui să fie p-aici pă la fabrica acuma!

B.: - Aha! Da!

QQQQQQQQQQQQQ.: - Că. .. E dimineaţă, e în cursu săptămânii (...) Deci el normal trebui să fie aicea, lângă noi, la RRRRRRRRRRRRR.!

B.: - Aha, aha, aha, aha!

QQQQQQQQQQQQQ.: - Ai înţeles?

B.: - Da, da, da! Da!

QQQQQQQQQQQQQ.: - Da. .. Dacă e să vorbesc, tre' să vii să (...) Vorbeşti tu cu el! (Neinteligibil) Nu sun (...) Nu e problemă!

B.: - Aşa! Hai dă-i un telefon! Şi spune-i!

QQQQQQQQQQQQQ.: - Da?!

B.: -Da, da!

QQQQQQQQQQQQQ.: - Bine naşule! Bine!

B.: - Aşa (...) Aşa.

QQQQQQQQQQQQQ.: - Vorbim! Te sun, după ce vorbesc cu el te sun! Şi-ţi spun pă la ce oră să ne vedem cu el!

B.: - În mare aşa îi zici tu! Băi am un prieten foarte bun, al nostru.

QQQQQQQQQQQQQ.: - Mhm.

B.: - Băiatu (...) Lucrează cu cereale şi vrea şi, să facă şi el contract! Înţelegi?!?

QQQQQQQQQQQQQ.: - Aha, aha!

B.: - (Spune ceva neinteligibil) Şi are nevoie de contract (...) Aaaa (...) Să i să facă un contract dă vânzare-cumpărare! Adică să (neinteligibil) cereale!

QQQQQQQQQQQQQ.: - Am înţeles! Am înţeles!

B.: - Că el lucrează terenuri, lucrează alea, are firmă mare omu şi.

QQQQQQQQQQQQQ.: - Da, da!

B.: - Vrea să lucreze cu tine!

QQQQQQQQQQQQQ.: - Da, da, da! (...)"

În cursul anului 2011, în urma presiunilor exercitate de inculpaţii R., II., C. şi N. asupra inculpatului A., de a le scoate primilor casele de sub ipotecă, A. cu B., cu cunoştinţa inculpaţilor C. şi N., hotărăsc întocmirea unor adrese false, "emise" de NNN. şi adresate Oficiilor de Cadastru de la locul de domiciliu al inculpaţilor R., II., C. şi N., prin care să se aducă la cunoştinţa Oficiilor de Cadastru faptul că creditele pentru care au fost ipotecate imobilele au fost achitate, cu solicitarea de a se dispune radierea ipotecilor.

Astfel, inculpatul A. i-a solicitat inculpatei P. să redacteze aceste 4 adrese folosind ca model, adrese reale având acelaşi obiect provenind de la NNN. Sucursala Unirea. Aceste adrese false se deosebesc faţă de cele reale prin faptul că ştampila de ieşire din instituţie este aplicată în partea dreaptă sus în cazul adreselor falsificate faţă de stânga sus în cazul adreselor reale.

Semnăturile celor doi angajaţi ai NNN. - XXXX. şi WWWW. sunt executate prin imitaţie liberă de către inculpatul A.. (cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la biroul inculpatului A. au fost ridicate suporturi de hârtie pe care inculpatul A. a exersat imitarea acestor semnături).

Cele patru adrese false au fost depuse pentru imobilele inculpaţilor R., II., C. şi N., fără ca inculpaţii R. şi II. să cunoască împrejurarea că acestea sunt false şi, în continuare, imobilele lor sunt ipotecate.

Situaţia de fapt expusă mai sus este confirmată de toţi inculpaţii mai sus menţionaţi.

Astfel, inculpata P. arată:

"La începutul anului 2011, după o "şedinţă" la care au participat A., B., C. şi cred că şi N. şi R., aceştia mi-au solicitat să întocmesc pe calculator mai multe adeverinţe emise de NNN. prin care această instituţie radia ipoteca asupra mai multor imobile, respectiv casa lui C., a lui R., II. şi N., ca urmare "a achitării" creditului. După ce am întocmit aceste adeverinţe având ca model un document original emis de NNN., le-am înmânat lui A. şi B.. Referitor la N. cunosc faptul că fratele său A. i-a pus în vedere să nu depună adeverinţa sa la OCPI Olteniţa însă, acesta a făcut tocmai acest lucru şi ulterior a venit şi mi-a reproşat mie că am falsificat acele documente."

Deşi membrii grupului infracţional organizat susţin că au fost constrânşi de către cămătari şi datorită acestei împrejurări, s-au văzut nevoiţi să solicite credite din ce în ce mai mari, probele administrate la dosar au demonstrat faptul că activităţile desfăşurate de către ei au fost în beneficiul tuturor, atât al grupului infracţional de bază cât şi al cămătarilor. Tocmai de aceea, şi ulterior anului 2010 (moment în care inculpaţii arată că au reuşit să scape de cămătari prin împărţirea terenurilor aflate în proprietatea inculpatului T.) inculpaţii A., B., N. şi inculpatul III. iau legătura cu aceştia din urmă cărora le cer din nou să-i ajute cu sume de bani.

Există şi cazuri în care HHH. refuză să le mai împrumute bani. Este situaţia inculpatului B. care nu se mai bucură de încredere printre cămătari şi îl roagă pe inculpatul III. să ia bani cu împrumut pentru el.

În cursul anului 2012, apelează la cămătari inculpatul III. şi inculpaţii A. şi N.

Astfel, în data de 19.07.2012 inculpatul A. îl sună pe inculpatul Z. căruia îi spune că afacerile merg prost şi stabilesc o întâlnire:

Z.: - Ce mai faceţi mă?

A.: - Frecăm ţambalu'! Mata ce (...) (...)

Z.: - Ce faceţi mă băieţi, ce mai ziceţi, ce mai faceţi?

A.: - Păi (...) aşteptăm! Uite trece campania peste noi şi nu putem să facem nimic!

Z.: - Bine! Hai că duminică trec io şi cu H. pe la tine!

A.: - Te pupă fratele tău!

Z.: - Hai! Baftă!

A.: - Te aştept! Te aştept! Pă!

În data de 13.09.2012, inculpatul A. discută şi cu inculpatul L., pe care îl întreabă dacă are bani să-l împrumute:

A.: - Bună boss!

L.: - Noroc! (...)

A.: - Ce faci?

A.: - Facem şi noi ceva?

L.: - Dacă ai ceva dă făcut, de ce nu?

A.: - (neinteligibil) hai, mă Iaşi, ce ai? Am, am dăstule da' acuma nu ştiam cum să vin şi io că sunt zero, nu?

L.: - Aaa (...)

A.: - Zic io că sunt zero, acuma cum mă crezi? Sunt zero sau nu sunt zero?

L.: - Nu ştiu, nu mai ştiu că nu mai sunt (...) (neinteligibil) (...)

L.: - Nu mă, io te întreb dacă eşti bine sănătos, dracu', n-am mai vorbit cu tine, e un an şi ceva, ce ai?(...)

A.: - Vrei să facem treabă?

L.: - Facem, de ce nu?

A.: - Ai ce trebuie?

L.: - Cum?

A.: - Ai ce trebuie?

L.: - Găsim (...)

A.: - Mânca-ţi-aş gura ta, să nu mă Iaşi că dacă mă Iaşi, eşti mâncat! M-auzi??

L.: - Te aud!

A.: - Am o problema să (neinteligibil) înţelegi care (neinteligibil) da' nu pot să vorbesc treaba asta în noaptea asta, am băut şi eu un şpriţ, mă înţelegi, nu?

L.: - Dacă vrei (...)

A.: - Te-am deranjat, scuza-mă că te-am deranjat, da' nu te-am deranjat dă prost! Nu?

L.: - Ai mă, ce dracu'!

A.: - Şi nici degeaba, mă înţelegi?

L.: - Dacă vrei, mâine, poimâine, ne vedem, bem o cafea (...)

A.: - Bă, mânca-ţi-aş p...a ta, dacă vrei şi în noaptea asta vin la tine, tu şti că nu mi-e frică, de ce să-mi fie frică?

L.: - Da şi ce mă, dacă (...) şi ce dacă vii, crezi că n-am ceva să pun pă masă, să mănânci, şi să bem (...) (...)

L.: - Băi dacă zi (...) când vrei, ne bem (...) ne întâlnim, bem o cafea când vrei tu! (...)

În dimineaţa aceleaşi zile, la oră 10:58.32, inculpatul A. revine cu un telefon la inculpatul L. căruia îi spune că vrea să devină parteneri ("pă frăţie, ca să zic aşa, jumate-jumate"), cu condiţia ca L. să vină cu banii. ("deci când te bazezi că ai traista plină, atuncea să vii la mine").

Cu privire la infracţiunea de spălare de bani, în rechizitoriu s-au făcut următoarele precizări:

Inculpaţii A., B. şi D. efectuează transferuri de bani proveniţi din creditele bancare, pentru disimularea originii lor ilicite, aceste sume de bani având 2 destinaţii: pe de o parte sunt sumele de bani transferate către societăţile comerciale controlate de cămătari, iar pe de altă parte, sume de bani transferate către societăţi comerciale străine de grup, respectiv SC NNNNNNNNNNNN. SRL, SC OOOOOOOOOOOO. SRL, SC PPPPPPPPPPPP. SRL, SC RRRRRRRRRRRR. SRL, SC ZZZZZZZZZ. SRL, SC SSSSSSSSSSSS., SC XXXXXXXXXXXX. şi SC LLLLLL. SRL, în cazul acestor din urmă societăţi, banii fiind transferaţi prin conturile bancare iar apoi administratorii lor îi scoteau numerar şi îi înmânau inculpaţilor A., B. şi D., după oprirea unui comision.

Această situaţie de fapt este confirmată şi de administratorii acestor societăţi, respectiv LLLLLLLLLLLL., MMMMMMMMMMMM., AAAAAAAAAA., VVVVVVVVVVVV. şi XXXXXXX.

Şi sumele transferate pe societăţile comerciale controlate de către cămătari, se circumscriu infracţiunii de spălare de bani, întrucât aceste operaţiuni vizează tocmai disimularea originii ilicite a sumelor de bani, societăţile comerciale fiind în marea lor majoritate "firme fantomă", fără activitate economică, în acte figurând ca administrator persoane interpuse (cum este cazul învinuitelor CCC. şi GGG.), destinatarii finali ai banilor fiind persoanele ce figurează ca împuternicite în bănci (pentru scoaterea banilor) şi membrii lor de familie.

Reţinerea ca infracţiuni a acestor operaţiuni este în concordanţă cu practica constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a statuat faptul că, dispunerea de transferuri bancare, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu privire la diverse sume de bani provenite din săvârşirea de infracţiuni, în scopul disimulării originii ilicite a acestora, constituie infracţiunea de spălare de bani. (vz. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Decizia nr. 2504/24.06.2010)

Infracţiunea de spălare a banilor este săvârşită şi de către C. care, în anul 2008, cu banii obţinuţi din creditele bancare, îşi construieşte un imobil tip S + P + 1E + M cu amprentă de 224 mp în loc. Jilava, str. x Ilfov, pentru disimularea adevăratei proprietăţi asupra bunului, acesta trecând imobilul pe numele părinţilor. De asemenea, săvârşesc infracţiunea de spălare de bani şi HHH. care în luna ianuarie 2010 primesc în proprietate loturi de teren cumpărate pe numele inculpatului T.. Terenurile sunt achiziţionate de membrii grupului infracţional organizat din banii obţinuţi din creditul în valoare de 320.000 de euro luat de SC WWW. în luna octombrie 2009 de la NNN., terenuri care sunt apoi înstrăinate cămătarilor în contul datoriilor.

Se constată în acest caz, existenţa celor trei faze tipice ale spălării banilor, prin crearea unei circulaţii fictive: plasarea, stratificarea şi integrarea, banii murdari fiind folosiţi pentru cumpărarea de terenuri, bunuri ce au o aparenţă de legalitate, care la rândul lor sunt înstrăinate (prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare fictive) către cămătari. Mai mult decât atât, unii cămătari se feresc să obţină şi aceste bunuri pe numele lor astfel că interpun în acest proces alte persoane. Este cazul inculpaţilor I. care a dobândit, prin persoane interpuse (nora ZZZZZZZ.

şi fiul AAAAAAA.), 6 loturi de teren de la membrii grupului infracţional organizat, în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor şi a inculpatului GG. care a dobândit, prin persoane interpuse (tatăl său AAAAAAAA.), 5 loturi de teren de la membrii grupului infracţional organizat, în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor precum şi a inculpatului HH. care a dobândit, prin persoane interpuse (nora sa AAA.), 5 loturi de teren, în acelaşi scop. În scopul ascunderii originii ilicite a surselor de venit, unii inculpaţi au achiziţionat bunuri mobile (autoturisme) pe numele unor persoane interpuse (concubine, copii sau alte persoane), disimulând adevărata proprietate asupra bunurilor.

În această situaţie se află învinuiţii TT. (cumpărând un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele concubinei lui UUUUUUUUUUU.), OO. (cumpărând un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele fiului său minor ZZZZZZZZZZZ.); inculpaţii DD. şi K. care au achiziţionat două autoturisme pe numele lui LLLLLLLLLL. - concubina inculpatului K. şi fiica inculpatului DD.: un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x şi un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x; inculpatul I. (cumpărând un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele lui ZZZZZZZ. concubina fiului); inculpatul CC. (cumpărând un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele concubinei sale VVVVVVV.

şi un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele fiului WWWWWWWWWW.); inculpatul RR. (achiziţionând un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele fiului OOOOOOOOOOO.); inculpatul MM. (achiziţionând un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele fiului ZZZZZZZZZZZ.); inculpatul J. care a achiziţionat două autoturisme pe numele unei persoane interpuse - fiica sa WWWWWWWW., respectiv: un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x şi un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x; inculpatul DDD. (achiziţionând un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele concubinei RRRRRRRRRR.); inculpatul F. (achiziţionând un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele lui SSSSSSSS. fosta concubină a inculpatului şi un autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x pe numele lui H. actuala sa concubină).

S-a menţionat că s-a dispus scoaterea de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep. faţă de inculpaţii care au primit bani numerar din creditele bancare, fără a se recurge la alte operaţiuni, acest act material fiind absorbit în infracţiunea de complicitate la înşelăciune, reprezentând primirea folosului rezultat din infracţiune. De asemenea, s-a menţionat că s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. faţă de inculpaţii care au primit partea lor de bani, după ce aceste sume au fost transferate pe societăţile comerciale ale unor rude sau apropiaţi, atâta timp cât faţă de aceste persoane nu s-a dovedit că ar fi avut putere de decizie în respectivele societăţi comerciale.

* * *

Cu privire la contractele încheiate de către membrii grupului infracţional organizat, în rechizitoriu se menţionează următoarele:

În anul 2003, inculpatul A. cumpără SC JJJ., societate de bază în ansamblul activităţii infracţionale a grupării.

Inculpatul A. descoperă uşurinţa cu care se poate face rost de bani prin intermediul creditelor bancare în anii 2003 - 2004 (24.10.2003; 29.04.2004 şi 22.11.2004) când obţine de la GGGG. Olteniţa mai multe credite în valoare totală de 475.000 RON. (contract de credit nr. x/22.11.2004 în valoare de 300.000 RON)

Prin contractul de credit nr. x/2003 obţine şi suma de bani necesară achiziţionării celor două imobile (teren + construcţii) din municipiul Olteniţa, str. (...), bunuri care intră primele în circuitul obţinerii de credite bancare, imobile care devin domiciliul inculpatului şi sediul SC JJJ.

Inculpatul N. (fratele inculpatului A.) devine asociat unic şi administrator al SC YYY. SRL în data de 13.04.2004, societate pe care inculpatul obţine în data de 19.12.2004 un credit de la GGGG. Olteniţa în valoare de 153.000 RON - bani cu care achiziţionează complexul KKK. (contract de credit nr. x/16.12.2004), credit pe care îl va suplimenta în data de 04.10.2005 cu încă 25.000 RON prin contractul de credit nr. x.

Pentru obţinerea creditului, SC YYY. SRL garantează cu imobilul cumpărat - KKK., contract de ipotecă autentificat sub nr. x/16.12.2004 de BN "SSSSSSSSSSSSS.".

La data de 11.05.2006 acest credit este achitat de inculpaţii A. şi B. pentru ca ipoteca să fie radiată şi imobilul folosit pentru obţinerea creditului în cuantum de 1.000.000 RON de la GGGG. Olteniţa pe SC EEEE. SRL (contract de credit nr. x/30.05.2006)

De altfel, acest imobil este scos succesiv de sub ipotecă şi folosit mereu la obţinerea de noi credite de către grupare şi face şi obiectul unei înstrăinări fictive către SC EEEE. SRL în scopul creşterii valorii de circulaţie a acestuia.

Inculpatul D. (finul inculpatului A.) devine asociat şi administrator în SC EEEE. SRL alături de inculpatul A. în luna decembrie 2004.

Acesta apare şi ca director în cadrul SC JJJ.

La data de 17.06.2005, inculpatul A. obţine un nou credit (nr. x) pe SC JJJ. în valoare de 425.000 RON de la GGGG. Olteniţa pentru achiziţionarea complexului industrial "LLL." (mun. Olteniţa str. x, fosta Întreprindere de Transport Specializată în Agricultură şi Industria Alimentară), ipotecând imobilul cumpărat dar şi sediul SC JJJ. [ipotecă de rang II pe sediul din municipiul Olteniţa, str. (...) nr. 1], imobil ce va fi utilizat ulterior pentru încheierea de credite bancare.

Pentru a scoate bunurile de sub ipotecă în vederea obţinerii unor credite mai valoroase, la data de 01.02.2006, inculpatul A. achită ultimul credit şi radiază ipotecile arătate mai sus, banii obţinuţi pentru radierea ipotecilor provenind de la HHH.

Două săptămâni mai târziu, pe data de 14.02.2006, cu ipotecă pe aceleaşi imobile (complexul industrial "LLL." şi sediul SC JJJ.) dar şi pe două imobile aparţinând inculpatului B. situate în com. Dobreni, sat (...), jud. Giurgiu (un imobil compus din teren intravilan în suprafaţă de 1.325 mp şi construcţie în suprafaţă de 125,34 mp - nr. cadastral x şi CF x şi un imobil format din teren în suprafaţă de 5.000 mp. - nr. cadastral x şi CF x), societatea comercială SC JJJ. obţine un credit de 7,2 ori mai mare, respectiv un credit în valoare de 3.600.000 RON de la NNN. (contract de credit nr. x/14.02.2006)

Acesta este momentul în care începe colaborarea între cei doi lideri - A. şi B., moment care coincide şi cu declanşarea activităţii grupului infracţional organizat. Motivul pentru care cei doi inculpaţi iau acest credit este rezolvarea problemelor financiare (datorii la cămătari în cazul inculpatului B. şi probleme cu lichidităţile în cazul inculpatului A.).

Creditul a fost garantat şi de către Fondul de Garantare a Creditului Rural SA pentru 27,78% din credit, respectiv pentru suma de 1.000.000 RON. Garanţia acordată de Fond este una financiară, complementară, în favoarea băncii.

Contractul de credit are natura unui descoperit de cont şi este încheiat pe termen de 12 luni.

Prin actul adiţional nr. x/17.02.2007, scadenţa contractului este prelungită până la data de 18.03.2007.

Prin actul adiţional nr. x/16.03.2007, scadenţa contractului este prelungită din nou până la data de 16.04.2007 şi prin acte adiţionale suplimentare, succesive, până la data de 31.06.2007.

Într-un memoriu întocmit de NNN. pentru justificarea prelungirii scadenţei acestei linii de credit se invocă probleme de ordin personal suferite de administratorul SC JJJ. - inculpatul A. dar şi probleme cu luarea în posesie de către acesta a Combinatului UUU., activ cumpărat de către SC JJJ. prin obţinerea, în data data de 15.12.2006 tot de la NNN. a unui credit în cuantum de 7.072.000 RON cu ipotecă pe imobilul cumpărat. (contract de credit nr. x/15.12.2006).

Astfel, în memoriu se arată: preluarea de la executor a Complexului agroindustrial Ulmeni s-a făcut cu întârziere de circa 2 luni de zile întrucât creditul de investiţii a fost acordat de NNN. cu întârziere şi nu s-a putut efectua plata conform procesului-verbal de licitaţie; imediat după preluare, acţionarul unic (A.) a fost nevoit să se spitalizeze circa 45 de zile. Se reţine că la acest moment, expunerea totală a SC JJJ. este de 12.272.295 RON, echivalentul sumei de 3.672.800 euro.

Prin raportul de evaluare efectuat de evaluator TTTTTTTTTTTTT. la data de 14.01.2006, bunurile aduse în garanţie de A., proprietatea SC JJJ. sunt evaluate la suma totală de 2.514.700 RON iar imobilele aparţinând inculpatului B., la suma totală de 1.446.400 RON.

În luna august 2006, SC JJJ. obţine de la NNN. un factoring în valoare de 1.600.000 RON, sumă necesară pentru a realiza rulaj pe această firmă pe care se pregătea să o înscrie la licitaţia pentru achiziţionarea complexului UUU. (foste ferme de producţie).

Factoring-ul este realizat pe relaţia SC JJJ.-DDDD. SRL, cu scadenţă la data de 09.08.2007.

La data de 30.04.2006, inculpatul B. obţine de la AAAAA. un credit de consum în valoare de 31.000 RON, pentru care încetează plata ratelor începând cu jumătatea anului 2008. (contract de credit nr. x/02.05.2006)

Contractul este încheiat pe o perioadă de 120 luni.

La dosarul de credit, inculpatul B. depune adeverinţă de salariu din care rezultă că acesta este angajat la SC EEEE. SRL în funcţia de mecanic auto, cu un venit lunar net în sumă de 1415 RON precum şi copie de pe cartea de muncă. Adeverinţa de salariu este semnată de A. în calitate de administrator al SC EEEE. SRL şi V., în calitate de director economic. Copia de pe cartea de muncă este certificată de A. în calitate de administrator al SC EEEE. SRL.

Inculpatul C. devine asociat şi administrator unic al SC DDDD. SRL din anul 2005, societate pe care obţine în luna mai 2006, o linie de credit în valoare de 430.000 de la NNN. Sucursala Unirea, pe care o suplimentează o lună mai târziu ajungând la 1.000.000 RON iar în luna octombrie a aceluiaşi an suplimentează din nou linia de credit cu încă 1.800.000 RON, ajungându-se la un total de 2.800.000 RON. (contract de credit nr. x/04.05.2006)

Creditul este solicitat în scopul dezvoltării afacerii, arătându-se că SC DDDD. SRL are ca principal obiect de activitate - restaurant iar ca obiect secundar de activitate comerţul cu deşeuri de fier vechi.

EEEEE. ai acestui credit sunt părinţii inculpatului B. - numiţii FFFFFFFFFFFFF. şi UUUUUUUUUUUUU. precum şi VVVVVVVVVVVVV. (mama numitei UUUUUUUUUUUUU.). Aceştia ipotechează pentru obţinerea creditului casele proprietate personală - imobil compus din teren şi casă situat în com. (...), sat Dobreni, jud. Giurgiu (CF x şi nr. cadastral x) proprietatea lui FFFFFFFFFFFFF. şi imobil compus din teren şi casă situat în com. (...), sat Dobreni, jud. Giurgiu (CF x şi nr. cadastral x) proprietatea numitelor UUUUUUUUUUUUU. şi VVVVVVVVVVVVV.

La semnarea contractului de credit, pentru EEEEE. a fost prezent inculpatul B. în calitate de mandatar al celor trei EEEEE.

Cele două imobile au fost evaluate la suma totală de 262.000 RON din care 156.000 RON imobilul cu nr. cadastral x şi 106.000 RON imobilul cu nr. cadastral x.

Contractul este semnat pe termen de un an.

Prin actul adiţional nr. x/18.05.2006, în vederea eliberării celei de-a doua tranşe de împrumut în sumă de 285.000 RON, s-a suplimentat ipoteca cu un alt treilea imobil - locuinţa mamei inculpatului C. - numita RRRRRR. din com Jilava (număr cadastral x şi carte funciară nr. xx), contractul de ipotecă fiind autentificat sub nr. x/17.05.2006 de BNP Asociaţi WWWWWWWWWWWWW. şi XXXXXXXXXXXXX. Bucureşti, evaluat la suma de 388.500 RON.

Prin actul adiţional nr. x/06.06.2006 în vederea eliberării celei de-a treia tranşe de împrumut în sumă de 350.000 RON, s-a suplimentat ipoteca cu încă un imobil - locuinţa inculpatului B. din com (...), jud. Giurgiu (număr cadastral x şi carte funciară nr. xx), evaluat la suma de 125.000 RON.

Prin actul adiţional nr. x/28.06.2006 în vederea eliberării celei de-a patra tranşe de împrumut în sumă de 220.000 RON, s-a instituit o garanţie reală mobiliară pe sume de bani viitoare (5.400.000 RON) provenind din trei contracte de vânzare-cumpărare încheiate fictiv de SC DDDD. SRL cu SC QQQQQQQQQQ. SRL (contract nr. x/11.05.2006), SC LLLLLLLLLLLLL. SA (contract nr. x/12.06.2006) şi SC MMMMMMMMMMMMM. SRL (contract nr. x/02.06.2006).

Prin actul adiţional nr. x/12.10.2006 se majorează limita de creditare cu suma de 1.805.440 RON, ajungându-se la un total de 2.805.440 RON.

Se stabileşte termen final de rambursare data de 08.05.2007.

Ipoteca se suplimentează cu încă 10 imobile (terenuri intravilane cu numerele cadastrale x) situate în com. (...), sat Dobreni, jud. Giurgiu, aparţinând inculpatului B.

Terenurile sunt cumpărate la începutul lunii septembrie 2006 de către inculpatul B. de la diverse persoane fizice pe care ulterior, prin hotărâri ale Consiliului Local (...) din aceeaşi lună (19.09.2006), le scoate din circuitul agricol şi le introduce în intravilan în scopul creşterii valorii de piaţă a acestora.

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 1.900 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 161.000 RON. . (teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 1.300 RON)

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 2.500 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 211.000 RON. (teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 1.500 RON)

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 2.200 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 186.000 RON.(teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 1.500 RON)

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 2.300 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 194.000 RON. (teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 1.500 RON)

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 2.200 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 186.000 RON. (teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 1.500 RON)

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 4.000 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 338.000 RON (teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 2.000 RON)

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 1.800 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 152.000 RON. . (teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 1.300 RON)

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 5.000 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 423.000 RON. (teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 2.500 RON)

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 2.600 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 220.000 RON. (teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 1.500 RON)

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 5.000 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 423.000 RON.

Terenurile cu numerele cadastrale x au fost cumpărate cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma totală de 5.000 RON.

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 5.000 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 423.000 RON.

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 2410 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 204.000 RON.

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 5.000 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 423.000 RON. (teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 2.500 RON)

Terenul intravilan având număr cadastral x şi carte funciară x al com. (...) în suprafaţă de 5.950 mp a fost evaluat în scopul ipotecării acestuia la data de 07.10.2006 de către YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.), stabilindu-se o valoare de circulaţie de 503.000 RON. (teren cumpărat cu o lună înainte de inculpatul B. cu suma de 3.000 RON)

La data de 15.05.2006, SC EEEE. SRL contractează două credite de la KKKKK., unul în valoare de 35.000 RON (credit revolving), fără garanţii, care este achitat ulterior (contract de credit nr. x/15.05.2006) şi unul de 50.000 RON în scopul achiziţionării unui autoturism x. Creditul este garantat cu autoturismul cumpărat. La data de 23.08.2006, creditul de 50.000 RON este suplimentat cu încă 50.000 RON, la care se plăteşte până spre finalul anului 2008. Creditul este obţinut tot în scopul achiziţionării unui autoturism x. (contract de credit nr. x/15.05.2006)

La momentul obţinerii creditelor, inculpatul D. semnează Declaraţii de apartenenţă la grup, prin care declară că SC EEEE. SRL are aceeaşi conducere cu SC JJJ., în acel moment, inculpatul A. figurând în calitate de administrator pe ambele societăţi.

În momentul acordării unui credit, banca solicită, pentru calcularea riscului financiar, declaraţii privind legăturile dintre societăţi comerciale, iar, în cazul în care o persoană este asociat şi administrator în mai multe societăţi comerciale, la aprobarea creditului se ia în calcul întreaga expunere a societăţilor, toate creditele cumulate, condiţiile de creditare devenind mai aspre şi creşte şi competenţa de aprobare a creditului. Acesta este motivul pentru care, ulterior, inculpatul A. se retrage din SC EEEE. SRL.

Scadenţa creditului obţinut prin semnarea contractului de credit nr. x/15.05.2006 este prelungită prin semnarea a două acte adiţionale, până la data de 13.11.2007.

Contul de profit şi pierderi la data de 30.06.2008 şi Datele informative ale societăţii depuse la Dosarul de credit nr. x/15.05.2006 sunt întocmite de contabila V.

La momentul deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei SC EEEE. SRL în 2010 de către GGGG., la masa credală s-a înscris şi creditoarea KKKKK. cu o creanţă în valoare de 37.618,62 RON din care 35.098,31 RON credit nerestituit.

La data de 30.05.2006, SC EEEE. SRL (administrată de inculpaţii A. şi D.) cumpără de la SC YYY. SRL complexul KKK. prin credit GGGG. Olteniţa în cuantum de 1.000.000 RON, cu ipotecă pe imobilul achiziţionat şi pe apartamentul inculpatului N.. (contract de credit nr. x/30.05.2006)

Tranzacţia de vânzare-cumpărare a imobilului KKK. este fictivă, singurul scop al acesteia fiind obţinerea creditului. Această împrejurare este recunoscută de toţi inculpaţii care arată că inculpatul N. întâmpina greutăţi în achitarea creditului său din anul 2004, astfel că A. i-a achitat acest credit cu condiţia să ipotecheze KKK. pentru luarea altui credit.

Faptul că singurul scop al acestei tranzacţii a fost obţinerea împrumutului în valoare de 1.000.000 RON, rezultă fără echivoc, din următoarele împrejurări:

- la un an şi jumătate de la achiziţionarea imobilului de către SC YYY. SRL cu suma de 153.000 RON acesta este cumpărat cu un preţ de 6,5 ori mai mare;

- părţile implicate în tranzacţie inculpatul A. şi finul său inculpatul D. cumpără de la inculpatul N. - fratele inculpatului A.;

- pentru obţinerea creditului, se pune ipotecă de către SC EEEE. SRL pe apartamentul inculpatului N. care în această tranzacţie avea calitatea de vânzător (!);

- anterior obţinerii creditului, pentru majorarea cifrei de afaceri a SC EEEE. SRL, soldul societăţii este creditat în marea sa majoritate de către SC CCCC.., societate deţinută şi administrată de inculpatul O. - membru de bază al grupării, aflat în eşalonul II al acesteia; după debitarea contului, banii sunt retraşi din contul societăţii numerar, fără justificări; după retragerea acestor bani în numerar, SC EEEE. SRL îi depune din nou în cont pentru a plăti avansul prevăzut în contractul de credit către SC YYY. SRL pentru achiziţionarea complexului KKK.;

- suma obţinută împrumut este apoi împărţită între membrii grupării, SC EEEE. SRL făcând transferuri către SC JJJ. (400.000 RON), SC CCCC.. (150.000 RON) şi DDDD. SRL (150.000 RON) - societate deţinută şi administrată de un alt membru din eşalonul prim al grupării - inculpatul C.

Din această tranzacţie se constată modalitatea în care firmele deţinute de grup se ajută între ele să crească în situaţiile financiare, să obţină banii necesari pentru plata avansurilor solicitate de către bancă şi cum, tot împreună se bucură de profitul obţinut.

Contractul de ipotecă este semnat de inculpatul A. în calitate de administrator al SC EEEE. SRL şi de inculpatul N. în calitate de garant ipotecar. (contract autentificat sub nr. x/30.05.2006 de BN "SSSSSSSSSSSSS.")

Pentru obţinerea acestui credit, se observă o practică des uzitată de către membrii grupului - vânzătorul îşi ipotechează un bun propriu în scopul obţinerii de către cumpărător a împrumutului bancar.

Vânzarea complexului KKK. este doar fictivă, acest imobil rămânând în permanenţă în posesia inculpatului N., motiv pentru care ulterior, îl şi recuperează "în drept", cumpărându-l pe o altă societate înfiinţată de inculpat - SC XXX. SRL.

La data de 11.07.2006, SSSSSSSSS. - fiul inculpatului B. contractează un credit de nevoi personale de la HHHHHH. în valoare de 20.000 RON, ca angajat al SC EEEE. SRL (contract de credit nr. x/11.07.2006)

Contractul este încheiat pe un termen de 5 ani. Codebitori sunt părinţii, B. şi GGGGGG., ambii angajaţi tot la SC EEEE. SRL.

La dosarul de credit sunt depuse adeverinţe de salariu din care rezultă că solicitantul creditului - SSSSSSSSS. şi codebitorii B. şi GGGGGG. sunt angajaţi la SC EEEE. SRL Din adeverinţa de salariu nr. 221 din data de 10.07.2006, rezultă că SSSSSSSSS. este angajat la SC EEEE. SRL în funcţia de primitor-distribuitor, cu un venit lunar net în sumă de 1279 RON. Din adeverinţa de salariu nr. 223 din data de 10.07.2006, rezultă că GGGGGG. este angajată la SC EEEE. SRL în funcţia de îngrijitor, cu un venit lunar net în sumă de 873 RON. Din adeverinţa de salariu nr. 222 din data de 10.07.2006, rezultă că B. este angajat la SC EEEE. SRL în funcţia de mecanic auto, cu un venit lunar net în sumă de 1415 RON.

Adeverinţele de salariu sunt semnate de A. şi V., în calitate de director economic. Şi copiile de pe cărţile de muncă ale solicitantului creditului şi codebitorilor săi, ataşate la dosarul de credit sunt semnate pentru conformitate de A. în calitate de administrator al SC EEEE. SRL şi V. în calitate de director economic. Creditul este achitat după trei ani, ca urmare a numeroase somaţii trimise către titular şi coplătitori.

Fiind audiat, SSSSSSSSS. a declarat că a fost angajat la SC JJJ. (în loc de SC EEEE. SRL) dar că nu a muncit în fapt la această societate, cu toate că a avut contract de muncă.

La data de 13.07.2006, DDDD. SRL, reprezentată de către inculpatul B. încheie cu JJJJ. 4 contracte în valoare totală de 82.230 euro prin care ia în leasing 4 autoturisme, autoturisme care sunt împărţite între membrii grupării, care nu au mai achitat ratele de leasing. (x) Contract nr. x/13.07.2006 - auto x, în valoare totală de 21.316 euro, contract nr. x/13.07.2006 - auto x în valoare totală de 21.100 euro, contract nr. x/11.07.2006 - auto x în valoare totală de 25.092 euro şi contract nr. x/23.02.2007 - auto x în valoare totală de 14.723 euro.

La încheierea celor patru contracte de leasing, SC DDDD. SRL a fost reprezentată de inculpatul B.

JJJJ. reuşeşte să recupereze autoturismele în perioada 13.11.2009 - 13.04.2010. Trei dintre autoturisme sunt ridicate de reprezentanţii firmei de leasing de la inculpatul B. (la data de 13.04.2010), fratele său inculpatul MMM. (la data de 07.04.2010) şi inculpatul III. - fiul contabilei W. (la data de 13.11.2009), toate autoturismele prezentând avarii (faruri sparte şi alte urme vizibile de impact).

Al patrulea autoturism a fost identificat la o reprezentanţă ZZZZZZZZZZZZZ., avariat grav pe toate laturile, fiind ridicat de împuterniciţii firmei de leasing.

La data de 04.08.2006, SC EEEE. SRL contractează un credit de investiţii de la GGGG. Olteniţa în cuantum de 1.000.000 RON, credit care este folosit contrar contractului de credit, pentru rambursarea anticipată a creditului din data de 30.05.2006. (în fapt creditul trebuia folosit pentru investiţii).

Pe data de 16.10.2006, se declanşează procedura de licitaţie pentru SC UUU. SA Ulmeni - societate în faliment la care participă şi SC JJJ. reprezentată de administrator - inculpatul A. precum şi de inculpatul B. care nu avea nicio calitate în firmă (vezi procesul-verbal de licitaţie nr. x/16.10.2006 - UUU.).

SC UUU. SA Ulmeni deţine imobilul "Complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor" situat în mun. Olteniţa, şos. x, km. 4.

Ideea achiziţionării Complexului UUU. i-a venit inculpatului B., convenind cu inculpatul A. să cumpere bunul, pe care să-l folosească ulterior la obţinerea de credite bancare.

La data de 15.01.2007, se desfăşoară cea de-a doua licitaţie pentru SC UUU. SA Ulmeni - societate în faliment, câştigătorul fiind declarat SC JJJ.

Prin raportul de expertiză tehnică nr. x/26.04.2005, se concluzionează că valoarea totală de circulaţie a construcţiilor ce alcătuiesc SC UUU. SA Ulmeni este de 82.872.537.000 RON ROL.

La data de 22.01.2007, se încheie actul de adjudecare nr. x/22.01.2007, SC JJJ. adjudecând SC UUU. SA Ulmeni - societate în faliment pentru preţul de 8.841.795 RON. (act de adjudecare eliberat de AAAAAAAAAAAAAA., lichidator judiciar al societăţii SC UUU. SA Ulmeni - societate în faliment, UUU.).

Singurul scop al adjudecării imobilului "Complexul de creştere şi îngrăşare a porcilor" este în mod evident acela de fi folosit la săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, întrucât atât SC JJJ. cât şi celelalte societăţi care au "cumpărat" loturi ale SC UUU. SA Ulmeni de la SC JJJ. nu au desfăşurat nicio activitate de creştere a animalelor. Scopul este cu atât mai evident cu cât imobilul a fost excesiv lotizat (45 de loturi) şi toate loturile au fost folosite exclusiv în vederea garantării creditelor obţinute pe diferite societăţi, loturi abandonate băncii în momentul în care creditele deveneau neperformante.

La data de 19.01.2007, se încheie procesul-verbal de predare-primire a activelor SC UUU. SA Ulmeni de către lichidator către SC JJJ.. din partea SC JJJ., a participat o comisie formată din inculpata V. şi numiţii BBBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCCC. şi DDDDDDDDDDDDDD.

La data de 19.10.2006, SC JJJ. promite Ferma nr. 7 (viitorul lot x/10) al SC UUU. SA Ulmeni societăţii comerciale EEEEEEEEEEEEEE. SRL pentru suma de 718.617 euro, din care primeşte un avans în cuantum de 150.000 euro în ziua încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare (art. x din antecontract), restul sumei urmând a fi achitat în momentul încheierii contractului în formă autentică.

SC EEEEEEEEEEEEEE. SRL a fost una din societăţile (alături şi de SC KKKKKKKKKKKKK.) care au participat la licitaţia asupra SC UUU. SA Ulmeni.

Antecontractul de vânzare-cumpărare este semnat din partea SC JJJ. de către administratorul A. în calitate de promitent-vânzător iar EEEEEEEEEEEEEE. SRL de către directorul general FFFFFFFFFFFFFF. în calitate de promitent-cumpărător. Conform art. 14 din acest contract, părţile se obligă să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică cel mai târziu la data de 20.12.2006.

Intenţia SC JJJ. nu a fost niciodată de a înstrăina imobilul arătat mai sus către SC EEEEEEEEEEEEEE. SRL (devenită apoi SC NNNN. SRL Bucureşti) şi deci, de a-şi respecta obligaţiile contractuale fapt ce reiese din împrejurarea că acest imobil a fost ulterior folosit în interesul grupului pentru obţinerea de credite bancare precum şi din împrejurarea că inculpatul A. a invocat diferite motive pentru a nu încheia contractul şi a refuzat să restituie avansul primit.

La data de 23.07.2007, SC NNNN. SRL Bucureşti a chemat-o în judecată pe pârâta SC JJJ.. solicitând instanţei de judecată obligarea pârâtei la restituirea avansului primit.

Prin Sentinţa comercială nr. 2399/20.11.2007 (Dosar nr. x/2007) a Tribunalului Călăraşi, a fost admisă acţiunea formulată şi s-a dispus obligarea pârâtei la restituirea avansului primit precum şi la dobânzi conform prevederilor legale.

Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut că SC JJJ. nu şi-a respectat obligaţiile contractuale, că a comunicat reclamantei modificarea preţului de vânzare la suma de 1.000.000 euro în loc de 718.617 euro şi, deşi i-a fost solicitat de către reclamantă să restituie avansul primit, pârâta nu s-a conformat notificării.

Întrucât SC JJJ. nu s-a conformat nici dispoziţiilor instanţei de judecată, SC NNNN. SRL Bucureşti a trecut la executare silită, la data de 11.03.2009, SC JJJ.. primind somaţie de plată de la BEJ GGGGGGGGGGGGGG.

Ulterior, SC NNNN. SRL Bucureşti a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei SC JJJ. SRL, neputând executa silit datoria deoarece în conturile societăţii debitoarei nu au fost găsite disponibilităţi şi nici imobile libere de sarcini.

Lotul fusese deja vândut în data de 17.10.2007 lui SC EEEE. SRL pentru o datorie de 700.000 RON.

La data de 15.12.2006, SC JJJ. obţine de la NNN. un credit în cuantum de 7.072.000 RON pentru cumpărarea Complexului UUU. iar pentru garantarea împrumutului se instituie ipotecă pe imobilul cumpărat. (contract de credit nr. x/15.12.2006).

Contractul este unul de investiţii, încheiat pe o perioadă de 6 ani.

Pentru justificarea creditului, SC JJJ. SA arată că doreşte achiziţionarea obiectivului format din 8 ferme compuse din 110 hale în scopul amenajării unui număr de 30 de hale pentru stocare cereale, 10 hale pentru depozitarea deşeurilor feroase şi neferoase şi 10 hale în vederea depozitării nutreţurilor concentrate din producţie proprie, restul de 60 de hale urmând a fi închiriate.

Aceste investiţii nu sunt făcute ci, după cumpărarea Complexului UUU. acesta este lotizat, iar loturile obţinute sunt folosite exclusiv pentru a garanta cu acestea alte credite bancare. Nu numai că nu au fost făcute investiţii, dar nici măcar lucrări de întreţinere, în momentul scoaterii la licitaţie publică a loturilor, lichidatorii constată că toate clădirile sunt într-un stadiu atât de avansat de deteriorare încât ce ar face imposibilă orice încercare de recondiţionare a lor.

Printre furnizorii societăţii, este declarată şi SC CCCC. SRL, societatea inculpatului O.

Pentru dovedirea unei activităţi comerciale febrile, SC JJJ. depune la dosarul de creditare şi contractul de vânzare-cumpărare nr. x/01.06.2006 încheiat cu SC DDDD. SRL (administrată de inculpatul C.) prin care se arată că SC DDDD. SRL se obligă să cumpere de la SC JJJ. deşeuri.

La data de 05.02.2007 sub nr. x/05.02.2007 este autentificat de către BNP RRRRRRRR., contractul de ipotecă încheiat între SC JJJ. şi NNN. - Sucursala Unirea reprezentată de SSSSSS., prin care SC JJJ. în calitate de debitor ipotecar consimte să constituie ipotecă în favoarea creditoarei NNN., garantând obligaţia de restituire a creditului în valoare de 7.072.000 RON şi a dobânzii aferente cu un număr de trei terenuri intravilane (UUU.), unul în suprafaţă de 229333,04 mp. cu clădirile aferente (număr cadastral x, înscris în cartea funciară a localităţii Olteniţa sub nr. x), activ denumit "Decantoare", teren în suprafaţă de 99 mp. cu clădirile aferente (număr cadastral x, înscris în cartea funciară a localităţii Olteniţa sub nr. x), activ denumit "Conductă refulare ape uzate" şi teren în suprafaţă de 1102158,11 mp. cu clădirile aferente (număr cadastral x, înscris în cartea funciară a localităţii Olteniţa sub nr. x), activ denumit "Sediu".

Prin Delegaţia nr. x/05.02.2007, BNP RRRRRRRR. îl împuterniceşte pe inculpatul B. (persoană străină de SC JJJ..) să depună contractul de ipotecă autentificat sub nr. x/05.02.2007 la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Olteniţa în vederea înscrierii şi ridicării extraselor de carte funciară..

Înainte de obţinerea creditului, SC JJJ. are creditări mari de la câteva firme cu care avea relaţii comerciale dar şi de la DDDD., majoritatea urmate de retrageri mari de numerar efectuate de inculpaţii A., N. şi D.

Analiza efectuată de NNN. cu privire la riscurile financiare ale SC JJJ. arată că cifra de afaceri a societăţii realizată în perioada 01.01.2006 - 30.06.2006 depăşeşte cu 12% cifra de afaceri realizată pe întregul an 2005; gradul de îndatorare al societăţii este de 55%; societatea înregistrează un uşor dezechilibru financiar.

Din raportul de evaluare întocmit la data de 30.10.2006 de către SC YYYYYYYYYYYYY. SRL în scopul obţinerii creditului, se arată că valoarea Complexului UUU. Ulmeni se ridică la suma de 39.060.000 RON.

Inculpatul N. înfiinţează SC XXX. în februarie 2007.

La data de 23.01.2007, SC EEEE. SRL reprezentată de inculpatul D. în calitate de administrator, obţine un factoring (contract prin care SC EEEE. SRL - aderent cedează băncii-factor, creanţe deţinute împotriva altor debitori) de la NNN. Sucursala Unirea în valoare de 1.500.000 RON, echivalentul a 442.425,67 euro la acea dată. (contract de credit nr. x/23.01.2007).

Contractul de factoring este solicitat pentru relaţia comercială SC EEEE. SRL - SC BBBB. SRL, SC EEEE. SRL urmând să cedeze creanţele ce rezultă din operaţiunile comerciale încheiate cu SC BBBB. SRL, dovedite prin facturi fiscale.

Finanţarea creanţelor de către bancă se realizează în procent de 80% din valoarea facturilor ce se cesionează.

Contractul este încheiat pe termen de un an.

NNN. Sucursala Unirea şi SC EEEE. SRL întocmesc şi o notificare către SC BBBB. SRL prin care acestei din urmă societăţi i se aduce la cunoştinţă faptul că, pentru a fi liberatoare de obligaţii, orice plată a facturilor încheiate cu SC EEEE. SRL, va trebui făcută în contul NNN.

Pentru justificarea factoring-ului, la dosarul de credit sunt depuse trei facturi fiscale încheiate între SC EEEE. SRL şi SC BBBB. SRL, cu numerele x din data de 15.01.2007 în valoare de 892.500 RON, x din data de 16.01.2007 în valoare de 364.140 RON şi x din data de 19.01.2007 în valoare de 243.950 RON.

De asemenea este depus contractul de vânzare-cumpărare nr. x/03.01.2007 încheiat între SC EEEE. SRL şi SC BBBB. SRL, prin care cumpărătorul SC BBBB. SRL se obligă să cumpere de la SC EEEE. SRL cereale. Contractul este încheiat pe termen de 2 ani de zile.

Pentru dovedirea unei activităţi comerciale intense, SC EEEE. SRL depune la dosarul de creditare mai multe contracte de vânzare-cumpărare printre care şi unul cu SC CCCC. SRL administrată în fapt tot de către inculpatul O.. Toate contractele prezintă aceleaşi caracteristici de redactare ca toate celelalte contracte depuse de membrii grupării la dosarele de credit, fiind pur şi simplu înlocuite numele societăţilor contractante, restul conţinutului şi aşezarea în pagină fiind identice.

În scopul justificării existenţei spaţiilor de depozitare a mărfurilor comercializate, SC EEEE. SRL depune şi un contract de închiriere cu SC JJJ. prin care această din ultimă societate închiriază 60 de hale către SC EEEE. SRL (nr. x/15.01.2007). Acest contract este depus în urma unui mail trimis de un angajat al NNN. (HHHHHHHHHHHHHH.) către un alt angajat (SSSSSS.) prin care se întreba unde sunt depuse acele cantităţi de cereale.

În fişa clientului întocmită de către angajaţii instituţiei bancare, se arată că SC EEEE. SRL mai are, la acea dată, trei credite: 1.000.000 RON de la GGGG. obţinut în data de 30.05.2006 şi două de la KKKKK. de 93.585 RON şi 35.000 RON pentru achiziţionare autoturisme.

Tot în fişa clientului se reţine că conducerea societăţii este reprezentată de inculpatul A. în calitate de director general şi inculpata V. în calitate de director economic.

La data de 30.01.2007, SC DDDD. SRL (administrată de inculpatul C.) obţine un factoring de la NNN. în valoare de 1.300.000 RON pentru achitarea unor facturi către SC MMMMMMMMMMMMM.. După obţinerea banilor, aceştia sunt retraşi cash şi transferaţi către SC OOO. SRL administrată de inculpatul B.

Contractul de factoring nr. x/30.01.2007, încheiat pe o durată de un an de zile este semnat de inculpatul C., în calitate de administrator al SC DDDD. SRL.

În analiza financiară efectuată de bancă în vederea aprobării creditului, se arată că cifra de afaceri a SC DDDD. SRL a crescut în decursul anului 2006 semnificativ faţă de anul 2005 (cu 209% la 30.06.2006).

DDDD. SRL declară în calitate de clienţi societăţile comerciale JJJ., LLLLLLLLLLLLL. SRL, MMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNN. SRL şi OOOOOOOOOO. SRL iar ca furnizori SC JJJ. şi SC EEEE. SRL În ceea ce priveşte societăţile comerciale LLLLLLLLLLLLL. SRL, MMMMMMMMMMMMM., NNNNNNNNNNNNN. SRL şi OOOOOOOOOO. SRL, în urma efectuării percheziţiei domiciliare la sediul LLL. au fost găsite ştampile falsificate ce imită ştampilele acestor societăţi.

Pentru obţinerea creditului, se garantează cu 16 imobile (terenuri intravilane cu numerele cadastrale x) situate în com. (...), sat Dobreni, jud. Giurgiu, aparţinând inculpatului B.. (aceleaşi 10 imobile cu care s-a garantat şi pentru obţinerea liniei de credit în valoare de 2.805.440 RON în data de 12.10.2006 de la NNN. Sucursala Unirea tot pe SC DDDD. SRL pentru care s-a înscris ipotecă de rang II la care s-au mai adăugat încă alte 6 imobile cu numerele cadastrale x).

Apare astfel evident faptul că inculpatul B. a beneficiat de pe urma obţinerii acestui credit, atâta timp cât acesta îşi ipotechează propriile bunuri pentru obţinerea creditului, iar după virarea creditului, suma de bani este trimisă de SC DDDD. SRL în contul societăţii administrate de el - SC OOO. SRL.

Contractul de ipotecă a fost autentificat sub nr. x/14.02.2007 de către BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR. Giurgiu.

Valoarea de circulaţie a imobilelor a fost stabilită la suma de 4.824.000 RON.

La data de 08.02.2007, SC DDDD. SRL (administrată de inculpatul C.) majorează un credit (descoperit de cont) de la 2.805.000 RON primit de la NNN. la valoarea de 3.740.000 RON, punând ipotecă pe un imobil al mamei sale RRRRRR. (în fapt, acest imobil reprezentând restaurantul inculpatului C.) evaluat la 388.500 RON (ipotecă de rang II cu acest imobil garantează şi contractul de credit nr. x/04.05.2006) şi încă 4 terenuri (cu numerele cadastrale x) din cele 16 ale inculpatului B. evaluate la un total de 4.824.000 RON. (contract de credit nr. x/08.02.2007)

Astfel, la această suplimentare ipoteca constă în 14 terenuri din cele 16 cumpărate de inculpatul B. în luna octombrie 2006 şi cele 2 terenuri ale inculpatului B. ipotecate iniţial în mai 2006 (NC. x) şi restaurantul inculpatului C.

Din gajuri au fost retrase locuinţele lui FFFFFFFFFFFFF. şi UUUUUUUUUUUUU. (părinţii inculpatului B.).

De la ultima suplimentare din octombrie 2006, contul de la NNN. al societăţii este creditat şi debitat numai de către firmele din grup şi de către reprezentanţii societăţii.

Toţi banii sunt retraşi cash sau transferaţi către firmele din grup.

Prin actul adiţional nr. x/21.02.2008, data scadentă a creditului se prelungeşte, de la 21.02.2008 la 21.02.2009 şi din nou până la data de 20.03.2009 prin actul adiţional nr. x/20.02.2009 apoi până la data de 19.04.2009 prin actul adiţional nr. x/27.03.2009.

Contractele de ipotecă sunt autentificate sub nr. x/14.02.2007 şi y/15.02.2007 de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR. Giurgiu.

Prin delegaţia nr. x/16.02.2007, AAAAAA. Giurgiu îl împuterniceşte pe inculpatul B. să depună contractul de ipotecă autentificat sub nr. x/14.02.2007 la cadastru şi să ridice ulterior actul de înscriere al ipotecii.

La data de 07.03.2007, SC OOO. SRL (administrată de inculpatul B.) încheie cu NNN. contractul de credit nr. x/28.02.2007 (descoperit de cont) în valoare de 2.000.000 RON, pe o perioadă de 12 luni, având scadenţa iniţială la data de 07.03.2008 şi ulterior prelungită până la data de 21.03.2008 prin actul adiţional nr. x/28.02.2007.

Pentru obţinerea împrumutului, s-a garantat cu ipotecă (contract de ipotecă autentificat de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR. sub nr. x/24.04.2008) pe un imobil situat în com. Colceag, sat Y, jud. Prahova (număr cadastral x, carte funciară nr. xx), proprietatea SC OOO. SRL evaluat la suma de 3.500.000 RON.

Imobilul fusese cumpărat de SC OOO. SRL de la SC JJJ. în data de 07.03.2007 la preţul de 3.500.000 RON (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.03.2007 de AAAAAA. Giurgiu) şi pe care, anterior, la data de 02.11.2006, SC JJJ. îl cumpărase de la PPP. SRL la preţul de 350.000 RON. (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/02.11.2006 de BNP IIIIIIIIIIIIII.)

Se observă astfel, cum societăţile din grup cresc artificial valoarea imobilelor (în cazul de faţă de 10 ori mai mult) pentru a se putea lua credite cât mai mari.

Creditul a fost solicitat în scopul dezvoltării afacerii având ca obiect comerţul cu deşeuri şi creşterii cifrei de afaceri.

La data de 20.03.2008, prin actul adiţional nr. x/20.03.2008, SC OOO. SRL suplimentează creditul cu 1.000.000 RON (ajungându-se la un total de 3.000.000 RON), credit garantat, pe lângă ipoteca pe imobilul situat în com. Colceag, sat Y, jud. Prahova şi cu sume de bani viitoare (garanţii reale mobiliare) respectiv sume de bani ce ar trebui încasate de pe urma unor contracte încheiate fictiv cu societăţi comerciale administrate de persoane din anturajul inculpaţilor B. şi A. (VVV. SRL administrată de inculpatul Q., AAAA. administrată de inculpatul D., NNNNNNNNNNNNN., JJJJJJJJJJJJJJ., QQQQQQQQQQ. - societate apropiată cămătarilor din Sinteşti). Ştampile ale societăţilor NNNNNNNNNNNNN., JJJJJJJJJJJJJJ. şi QQQQQQQQQQ. SRL au fost găsite cu ocazia percheziţiei desfăşurate la sediul LLL.

La data deschiderii contului, firma avea deschise conturi la NNN., GGGG. Olteniţa, BBBBBB.

Numărul de telefon de contact declarat la deschiderea contului este numărul de telefon al SC DDDD. SRL din Hereşti.

Contractul de ipotecă a fost autentificat sub nr. x/24.04.2008 de către AAAAAA. Giurgiu.

Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii la data de 30.06.2008 este semnată de W.. La fel şi Contul de profit şi pierderi la data de 30.06.2008, Datele informative la data de 30.06.2008, Bilanţul prescurtat la data de 31.12.2007, Contul de profit şi pierderi la data de 31.12.2007, W.. La fel şi Contul de profit şi pierderi la data de 30.06.2008, Datele informative la data de 31.12.2007, Situaţia activelor imobilizate, Situaţia amortizării activelor imobilizate, Situaţia provizioanelor pentru depreciere.

La dosarul de credit sunt depuse contractele comerciale întocmite fictiv cu societăţi comerciale ale căror ştampile fuseseră falsificate (QQQQQQQQQQ. SRL, SC NNNNNNNNNNNNN. SRL, SC JJJJJJJJJJJJJJ. SRL), precum şi cu firme din grup (SC VVV. SRL, SC AAAA. SRL), pentru a se putea institui o garanţie reală mobiliară asupra sumei totale de 2.000.000 RON ce ar fi trebuit să fie încasată conform acestor contracte de către SC OOO. SRL Împrejurarea că aceste contracte sunt fictive, întocmite cu singurul scop de a fi utilizate în obţinerea creditului, rezultă şi din faptul că sunt "înregistrate" incorect, numere mai mici de înregistrare primind contracte încheiate mai târziu. Aceste contracte poartă următoarele numere: x

SC OOO. SRL nu a restituit linia de credit acordată ci a achitat ocazional o parte din dobânda aferentă. Ultima plată efectuată a fost în luna octombrie 2009, în sumă de 35.428 RON.

La data de 18.05.2009, SC OOO. SRL înregistra la NNN. o datorie totală restantă în sumă de 3.388.570 RON (compusă din 3.000.000 RON credit restant, 379.570 RON dobânzi restante şi 9.000 RON comisioane restante), motiv pentru care, la data de 01.06.2009, NNN. - Direcţia Recuperare Mari Creanţe a solicitat instanţei de judecată deschiderea procedurii insolvenţei SC OOO. SRL.

La masa credală s-a înscris şi MMMM. cu o creanţă în valoare totală de 883.976,06 euro.

În raportul de evaluare efectuat în noiembrie 2010 asupra imobilului situat în com. X, sat Y, jud. Prahova în vederea lichidării, s-a stabilit o valoare de piaţă a bunului de 1.074.400 RON, mai puţin de jumătate faţă de valoarea avută în vedere în momentul obţinerii creditului.

I mobilul este adjudecat la data de 30.04.2012 de SC KKKKKKKKKKKKKK. SRL la preţul de 544.033,91 RON. Contractul de vânzare-cumpărare între SC OOO. SRL prin lichidator judiciar SC LLLLLLLLLLLLLL. şi SC KKKKKKKKKKKKKK. SRL este autentificat sub nr. x/11.05.2012 de BN "MMMMMMMMMMMMMM." Ploieşti.

În perioada 12.04.2007 - 07.07.2008 SC DDDD. SRL obţine în leasing de la LLLL., 8 autoturisme de lux în valoare aproximativă de 300.000 RON:

Contractul de leasing financiar nr. x/07.07.2008, având ca obiect un autoturism marca x cu nr. de înmatriculare x, în valoare 56.934 euro fără TVA. Contractul de leasing financiar şi anexele contractului sunt semnate de inculpatul C., în calitate de administrator al societăţii. Procesul-verbal de livrare al autoturismului din data de 09.07.2008 şi tabelul scadenţelor ratelor de asigurare sunt semnate de SSSSSSSSS., fiul inculpatului B.

Contractul de leasing financiar nr. x/30.06.2008, având ca obiect auto marca x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/30.06.2008, având ca obiect auto marca x cu nr. de înmatriculare x. (valoare fără TVA 26.866 euro)

Contractul de leasing financiar nr. x/30.06.2008, având ca obiect auto marca x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/20.11.2007, având ca obiect auto marca x x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/20.11.2007, având ca obiect auto marca x x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/04.05.2007, având ca obiect auto marca x x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/12.04.2007, având ca obiect auto marca x cu nr. de înmatriculare x.

La data de 18.04.2007, SC JJJ. ia în leasing de la JJJJ., 3 autoturisme în valoare de 96.263 euro, respectiv 2 autoturisme x (cu nr. de înmatriculare x şi y) şi un autoturism x - cu nr. de înmatriculare x. (3 contracte de leasing nr. x)

Inculpata V. figurează în documente în calitate de director economic. Aceasta semnează bilanţul prescurtat la data de 31.12.2006, situaţia activelor imobilizate, situaţia provizioanelor pentru depreciere şi celelalte documente financiar-contabile.

Societatea de leasing reziliază cele trei contracte pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale asumate de SC JJJ.. În luna martie 2011, JJJJ. recuperează trei din autoturismele luate de SC JJJ., două dintre ele de la A. (în data de 04.03.2011) şi unul de la AAAAAAAAAAA. (în data de 02.03.2011).

La data de 12.05.2011, JJJJ. cere insolvenţa SC JJJ., cu o creanţă de 106.409 RON. La momentul formulării cererii, SC JJJ. nu mai achitase nicio rată de 930 de zile. Alţi creditori înscrişi la masa credală sunt FFFFFFFF. cu suma de 116.000 RON, GGGG. cu suma de 19.063.809 RON şi NNN. cu suma de 8.975.894 RON.

În Raportul întocmit de lichidatorul judiciar privind cauzele şi împrejurările care au dus debitoarea în încetare de plăţi sunt reţinute:

- cheltuieli excesiv de mari comparativ cu veniturile debitoarei.

- îndatorarea societăţii.

- neţinerea contabilităţii în conformitate cu legea, dovadă fiind şi faptul că pentru anul 2008 debitoarea nu nu a depus raportări financiar contabile la organul fiscal, iar începând cu anul 2010 nu a mai depus nicio raportare la organul fiscal

- debitoarea ascunde anumite bunuri de la urmărirea creditorilor şi înstrăinează activul.

- contractarea unor credite folosite în interesul personal al asociatului.

La data de 02.07.2007, SC JJJ. lotizează UUU. (numărul cadastral x) în 37 de loturi, de la x la y, pentru a rezulta astfel mai multe imobile cu care să jongleze în obţinerea de credite bancare.

Actul de lotizare este autentificat sub nr. x în data de 28.06.2007 de BN "SSSSSSSSSSSSS.". iar prin Încheierea nr. x/02.07.2007 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Olteniţa, se admite cererea de dezmembrare a imobilului în 37 de noi loturi.

La data de 25.07.2007, SC JJJ. promite lotul cu numărul cadastral x societăţii comerciale QQQ. SRL (reprezentată de inculpatul F.) la preţul de 1.000.000 RON, achitat anterior.

La data de 20.08.2007, SC JJJ. obţine tot de la NNN. un descoperit de cont în valoare de 3.600.000 RON cu ipotecă pe 39 de imobile rezultate în urma lotizării SC UUU. SA Ulmeni. (contract de credit nr. x/20.08.2007)

Contractul este încheiat pe o perioadă de 12 luni.

La data de 20.08.2007 sub nr. x/20.08.2007 este autentificat de către BN "SSSSSSSSSSSSS.", contractul de ipotecă încheiat între SC JJJ. şi NNN. - Sucursala Unirea reprezentată tot de SSSSSS., prin care SC JJJ. în calitate de debitor ipotecar consimte să constituie ipotecă în favoarea creditoarei NNN., garantând obligaţia de restituire a creditului în valoare de 3.600.000 RON şi a dobânzii şi cheltuielilor aferente cu imobilele arătate mai sus, imobile afectate de sarcini, respectiv pentru garantarea contractului de credit nr. x/15.12.2006.

Prin adresa nr. x/20.08.2007, NNN. - Sucursala Unirea solicită Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Călăraşi, înscrierea în cartea funciară a ipotecii de rang II pentru imobilele având numerele cadastrale x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), 95 (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa), şi x (înscris în Cartea funciară cu nr. x a localităţii Olteniţa).

La data acordării creditului, imobilele afectate garanţiei sunt evaluate la suma de 38.274.000 RON.

Ulterior, SC JJJ. achită sume parţiale către bancă pentru a scoate de sub ipotecă câte un lot care va fi folosit ulterior pentru garantarea altor contracte de credit. În această modalitate procedează până în luna octombrie 2008. Loturile rămase până în acest moment nescoase de sub ipotecă (27 de loturi) vor fi folosite în vederea obţinerii la data de 10.10.2008 a unui credit în valoare de 1.800.000 euro tot de la NNN. Sucursala Unirea.

Modalitatea în care imobilele rezultate în urma lotizării SC UUU. SA Ulmeni au fost folosite pentru obţinerea de credite bancare precum şi situaţia lor actuală rezultă din harta relaţională având ca obiect loturile de teren ale SC UUU. SA Ulmeni aflată la dosar.

Din luna decembrie 2006, când SC JJJ. achită contravaloarea obiectivului SC UUU. SA Ulmeni cu creditul de 7.000.000 RON obţinut de la NNN. Sucursala Unirea, conturile SC JJJ. deschise la NNN. sunt creditate cu factoring-uri, depuneri de numerar şi cu contravaloarea lotului cu numărul cadastral x în sumă de 1.000.000 RON de la SC QQQ. SRL administrată de F. (împrumut cu dobândă), iar debitările sunt făcute în majoritate către firmele controlate de grup (DDDD. SRL, SC BBBB. SRL), sau apropiate grupului (SC BBBBBBBBBB. SRL aparţinând lui CCCCCCCCCC.) sau firme sinteştene (HHHH. SRL).

Certificatul constatator al SC JJJ. necesar la notariat este obţinut de inculpatul Q.

Schimbul de documente între NNN. şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară este făcut de inculpatul III.

Zece zile mai târziu, pe data de 30.08.2007, SC JJJ. achită creditul în sumă de 3.600.000 RON obţinut de la NNN. prin contractul de credit nr. x/14.02.2006 pentru a ridica ipoteca de pe LLL. (adresă NNN. nr. x/30.08.2007), şi să reintroducă imobilul în circuitul împrumuturilor bancare.

Imobilul LLL. este situat în zona periferică a mun. Olteniţa, str. x, având număr cadastral x şi înscris în Cartea Funciară nr. x a mun. Olteniţa.

Iniţial, la data de 03.08.2007, între SC JJJ. şi SC BBBB. SRL este încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 580 având ca obiect imobilul LLL. şi mai multe mijloace fixe. (transformator sudură, strung universal etc.)

La data de 06.09.2007, SC JJJ. vinde către SC BBBB. SRL (administrată de inculpatul O.) imobilul LLL. la preţul de 3.130.000 RON din care 530.000 RON achitaţi din surse proprii iar suma de 2.600.000 RON prin credit de la NNN. Olteniţa (contractul de credit nr. x) cu ipotecă pe imobil, pe mijloacele fixe ale firmei dar şi pe 3 imobile aparţinând inculpatului C. şi soţiei sale IIIII., situate în com. (...), jud. Giurgiu. (imobile evaluate la sumele de 573.000 RON, 573.000 RON şi 539.000 RON)

Cele trei imobile cu care s-a garantat plata creditului fuseseră cumpărate de la inculpatul B. şi soţia sa GGGGGG. cu 3 luni înainte, pentru suma de 1.450.000 RON, achitaţi din surse proprii, anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Contractul a fost autentificat de BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR. la data de 16.05.2007.

Perioada acordării creditului a fost de 144 de luni (12 ani), creditul fiind unul de investiţii, administratorul societăţii motivând băncii necesitatea achiziţionării unui spaţiu adecvat pentru depozitarea cerealelor, arătând intenţia de a construi 4 silozuri de cereale şi 2 hale pentru depozitarea îngrăşămintelor chimice.

Contractul de credit este semnat atât de inculpatul O. în calitate de administrator al SC BBBB. SRL cât şi de C. şi IIIII. în calitate de EEEEE.

C. şi IIIII. au semnat şi contractul de ipotecă cu NNN. Agenţia Olteniţa, contract autentificat sub nr. x/12.09.2007 de BNP NNNNNNNNNNNNNN.

Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale SC BBBB SRL la data de 30.06.2007, Date informative, Balanţele de verificare lunară pentru perioadele 01.06.2007 - 30.06.2007, 01.05.2007 - 31.05.2007, 01.03.2007 - 31.03.2007, 01.12.2006 - 31.12.2006, Bilanţ prescurtat la data de 31.12.2006, Contul de profit şi pierderi la data de 31.12.2006, Situaţia provizioanelor pentru depreciere, sunt semnate atât de administratorul societăţii- inculpatul O. cât şi de contabila V.

Inculpatul O. a mai semnat cererea de credit pentru investiţii, cererea de tragere din credit, Anexa 2 - Garanţii, contractul de garanţie reală mobiliară pe toate sumele de bani prezente şi viitoare, contractul de garanţie reală mobiliară asupra bunurilor mobiliare procurate prin credit, poliţe de asigurare de incendiu şi alte riscuri, fluxul de numerar al SC BBBB SRL, situaţia principalilor furnizori, lista primilor 10 clienţi, bugetul activităţii generale, contractul de ipotecă autentificat sub nr. x/12.09.2007 de BNP NNNNNNNNNNNNNN. precum şi adresa nr. x/18.05.2007 emisă de SC BBBB SRL şi adresată NNN. - Agenţia Olteniţa prin care se solicită evaluarea activului LLL. de către SC YYYYYYYYYYYYY. SRL reprezentată de TTTTTTTTTTTTT. "deoarece SC JJJ., în calitate de vânzător, a mai colaborat în nenumărate rânduri cu firma de evaluare mai sus menţionată, cunoscându-se faptul că aceasta este o firmă operativă şi abilitată pentru întocmirea lucrărilor de evaluare pentru NNN.."

Evaluările celor trei imobile aduse garanţie de soţii M. precum şi evaluarea imobilului cumpărat - LLL. au fost realizate de SC YYYYYYYYYYYYY. SRL (imobilul LLL. a fost evaluat la suma de 4.636.000 RON)

Contractul de vânzare-cumpărare dintre SC JJJ. şi SC BBBB. SRL este autentificat sub nr. x/12.09.2007 de BNP NNNNNNNNNNNNNN., fiind semnat de administratorii celor două societăţi - A. şi O.

Numărul de telefon lăsat de SC BBBB. SRL la NNN. pentru contact în vederea deschiderii contului este un număr de telefon fix aparţinând SC JJJ. şi SC CCCC.

Majoritatea contractelor comerciale sunt încheiate cu aceleaşi firme ca şi SC JJJ. şi au aceleaşi caracteristici de redactare ca şi cele încheiate de SC JJJ.

Faptul că aceste contracte comerciale sunt întocmite în fals, rezultă din următoarele împrejurări: 3 sunt încheiate în aceeaşi zi 15.05.2007 (x/15.05.2007, y/15.05.2007, z/15.05.2007), unele numere de contracte sunt dublate (y/15.05.2007 şi y/05.06.2007), iar alte numere de contracte sunt mai mici deşi sunt încheiate la date ulterioare faţă de contracte purtând numere mai mari (y/05.06.2007 faţă de z/15.05.2007, x/15.05.2007, y/15.05.2007, z/15.05.2007 faţă de w/04.04.2007).

Înainte de a plăti avansul de 530.000 RON către SC JJJ., contul SC BBBB. SRL este creditat de două firme din grup - SC EEEE. SRL şi AAAA. (ambele administrate de inculpatul D.), exact cu suma necesară avansului.

Toate operaţiunile bancare efectuate după obţinerea creditului, atât creditări cât şi debitări sunt făcute de firmele din grup.

În anul 2008, VVVVVV. - soţia inculpatului A. a intenţionat să cumpere acţiunile SC BBBB. SRL care intrase deja în incapacitate de plată, dar banca a făcut legătura între VVVVVV. şi SC JJJ., de asemenea, funcţionarilor bancari li s-a părut ilogic ca SC JJJ. să accepte să plătească creditul de 2.600.000 RON, pentru o fermă care a fost a lui, a vândut-o şi o vrea înapoi; cu ocazia vizitării complexului LLL., funcţionarii bancari au constatat că nu s-au schimbat prea multe în timpul care a trecut de la contractarea creditului, nu sunt semne de amenajări ale celor două hale de depozitare, care trebuiau realizate în prima fază a proiectului de investiţii, nu există stocuri de cereale, nu există stocuri de îngrăşăminte chimice deşi firma a încasat valori reprezentând astfel de produse.

Cu privire la aspectele semnalate la faţa locului, s-a încheiat o notă de constatare. La faţa locului a fost găsit YYYYY. - tatăl inculpatului A.

NNN. se înscrie la masa credală cu contravaloarea acestui credit, în momentul deschiderii procedurii insolvenţei a societăţii la solicitarea GGGG., pentru creditul acordat SC BBBB. SRL la data de 08.10.2007. Creanţa calculată în momentul executării silite a acestui credit de către NNN. era de 2.902.668,03 RON din care 2.580.303,03 RON - credit, 320.140,32 RON- dobânzi şi 2.224,76 RON - comisioane. (adresa nr. x/29.05.2009 a NNN. către Tribunalul Călăraşi)

În Raportul de Evaluare din iunie 2010, efectuat în cadrul procedurii insolvenţei SC BBBB. SRL desfăşurate în Dosarul nr. x/2009 al Tribunalului Călăraşi, se stabileşte o valoare de piaţă a imobilului ipotecat din Olteniţa, str. x (LLL.) de 528.814 RON (mai puţin de 25% din valoarea creditului), echivalent a 123.532 euro.

Din constatările expertului, menţionăm următoarele:

- La data evaluării, cu excepţia construcţiilor, niciunul din activele societăţii nu sunt funcţionale;

- Niciunul din activele existente, nu a suportat, în ultimii ani, lucrări de întreţinere sau reparaţii ori altă intervenţie care să-i asigure conservarea sau menţinerea performanţelor. Evaluatorul consideră că la limitarea procesului de degradare a contribuit şi interesul fostului proprietar care a asigurat protecţia activelor (ceea ce demonstrează încă o dată fictivitatea tranzacţiei de vânzare-cumpărare a imobilului între SC JJJ. şi SC BBBB. SRL);

- Bunurile sunt descompletate, cu lipsuri ale componentelor importante, parţial chiar nereparabile. Depozitul de carburanţi reprezintă doar o construcţie degradată, fără rezervoare, pompe etc.;

- Nu există racorduri funcţionale de energie electrică, acestea fiind suspendate.

La data de 08.10.2007, SC JJJ. radiază ipoteca de pe lotul x (prin adresa nr. x/08.10.2007 a NNN., lot ce constituise garanţie pentru SC JJJ. pentru contractul de credit nr. x/15.12.2006 pentru suma de 7.072.295 şi contractul de credit nr. x/20.08.2007 pentru suma de 3.600.000 RON), iar pe data de 12.10.2007, vinde lotul către SC BBBB. SRL, la preţul de 5.800.000 RON (aproximativ 65% din valoarea de cumpărare a întregului UUU.) din care 1.500.000 RON din surse proprii iar 4.300.000 RON prin credit de la GGGG. Olteniţa cu ipotecă pe lot. (contract de credit nr. x).

Contractul de credit nr. x/12.10.2007 este încheiat pe termen de 15 ani (cu o rată lunară de 25.444 RON), având natura unui credit de investiţii, fiind semnat pe fiecare pagină de administratorul societăţii - inculpatul O. care a semnat, de asemenea şi condiţiile generale - anexă la contractul de credit.

Cu ocazia încheierii contractului de credit, inculpatul O., în calitate de administrator al SC BBBB. SRL a mai semnat actul adiţional nr. x din data de 26.09.2008, contractul de ipotecă accesoriu la contractul de credit autentificat sub nr. x/12.10.2007 de BNP OOOOOOOOOOOOOO., contractul de garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor şi subconturilor curente şi cererea de credit din data de 28.08.2007.

Scopul declarat al obţinerii creditului a fost acela de a amenaja spaţii de depozitare - cereale şi îngrăşământ chimic, exact aceeaşi explicaţie oferită şi la NNN. - Ag. Olteniţa în momentul încheierii contractului de credit nr. x/12.09.2007 în valoare de 2.600.000 RON.

Contractul de vânzare-cumpărare dintre SC JJJ. şi SC BBBB. SRL este autentificat sub nr. x/12.10.2007 de BNP OOOOOOOOOOOOOO.. În contract se specifică faptul că din preţul de achiziţie de 5.800.000 RON, avansul de 1.500.000 RON a fost deja achitat.

Şi acest de contract de vânzare-cumpărare între cele două societăţi este unul fictiv, încheiat cu sigurul scop al obţinerii de către grupare a banilor din credit.

Pentru a se crea impresia achitării avansului de 1.500.000 RON către SC BBBB. SRL, cerut prin contractul de credit, între firmele din grup se realizează un transfer circular de fonduri, aceiaşi bani fiind rulaţi în 3 serii de operaţiuni fictive, până la obţinerea sumei necesare, astfel:

- suma de 650.000 RON este virată de SC DDDD. SRL în contul SC BBBB. SRL, sumă pe care SC BBBB. SRL o virează în contul SC JJJ. ca parte din avans;

- în data de 28.09.2007, contul SC JJJ. de la GGGG. este debitat în aceeaşi zi către firmele controlate de membrii grupului, respectiv - SC EEEE. SRL (500.000 RON), SC DDDD. SRL (30.000 RON), OOO. (20.000 RON), SC JJJ. (80.000 RON la contul deschis la NNN.);

- La data de 02.10.2007, SC BBBB. SRL primeşte de la SC DDDD. SRL suma de 425.000 RON;

- În aceeaşi zi (2.10.2007), suma este avansată către SC JJJ. iar de aici, suma de 395.000 RON ajunge din nou la SC DDDD. SRL;

- Suma de 395.000 RON ajunge din nou în contul SC BBBB. SRL apoi în contul SC JJJ. ca ultimă tranşă a avansului;

Conform site-ul Ministerului de Finanţe, la decembrie 2006, situaţiile financiare prezentate de către SC BBBB. SRL diferă faţă de cele prezentate băncii în vederea acordării creditului de către GGGG., deşi la data de analizei aplicaţiei de credit, informaţiile referitoare la anul 2006 erau disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Bilanţul la decembrie 2006 este semnat de O. şi V.

După obţinerea creditului în cuantum de 4.300.000 RON, sumă ce este virată de SC BBBB. SRL în contul SC JJJ. de la GGGG. în data de 28.09.2007, este împărţită a doua zi, între firmele controlate de grup, astfel: EEEE. - 1.300.000 RON, DDDD. - 200.000 RON, JJJ. - 2.100.000 RON (contul de la NNN.), BBBB..- 200.000 RON şi către o firmă din Sinteşti deţinută de inculpaţii M. şi FFF. - SC HHHH. SRL - suma de 300.000 RON.

După obţinerea creditului, contul este creditat de firmele controlate de membrii grupului sau prin depuneri de numerar, dar numai când trebuia plătită dobânda.

Valoarea de piaţă a imobilului ipotecat a fost stabilită în septembrie 2007 la suma de 6.305.577 RON de către evaluator PPPPPPPPPPPPPP. iar valoarea admisă la garanţie a fost de 5.044.462 RON. În momentul efectuării reevaluării în anul 2009 de către SC QQQQQQQQQQQQQQ. SRL, societate de expertizare şi evaluări, valoarea de piaţă a fost stabilită la suma de 123.532 euro.

Deja la data de 08.04.2009, prin Sentinţa civilă nr. 157 F a Tribunalului Călăraşi (Dosar nr. x/2009), s-a deschis procedura insolvenţei debitoarei SC BBBB. SRL la cererea GGGG. SA Bucureşti. La masa credală s-au mai înscris şi NNN. cu creditul din data de 06.09.2007, DGFP Călăraşi precum şi SC JJJ. SRL şi SC EEEE. SRL.

În speranţa recuperării imobilului "LLL.", la data de 03.07.2009, SC JJJ. SRL şi SC EEEE. SRL fac cerere de acceptare la masa credală a SC BBBB. SRL cu suma de 400.000 RON fiecare.

Pentru justificarea "creanţelor", SC JJJ. SRL depune factura fiscală nr. x/31.12.2007 în valoare de 600.002,40 RON şi contractul de vânzare-cumpărare nr. x/13.08.2007 iar SC EEEE. SRL, factura fiscală nr. x/08.04.2008 în valoare de 496.988,36 RON şi contractul de vânzare-cumpărare nr. x/03.01.2008, documente întocmite "pro causa".

Atât cererile de admitere la masa credală cât şi contractele de vânzare-cumpărare ale celor 2 societăţi arătate mai sus, sunt identice în conţinut şi particularităţi de redactare.

Prin Referatul nr. x/28.05.2009 al GGGG. - Biroul Executare şi Proceduri Legale Constanţa privind sistarea calculului dobânzilor în cazul debitorului SC BBBB. SRL Olteniţa aflat în stare de insolvenţă, s-a aprobat sistarea calcului dobânzilor începând cu data de 08.04.2009, având în vedere faptul că valoarea garanţiilor evidenţiate în conturile GGGG. este inferioară valorii creanţelor debitoarei. Că şi cauze care au determinat starea de insolvenţă a debitoarei s-au menţionat diminuarea activităţii ca urmare a lipsei de contracte şi comenzi şi de disponibilităţi pentru achitarea datoriilor către bancă.

În Raportul administratorului judiciar cu privire la cauzele şi împrejurările care au dus la intrarea SC BBBB. SRL în stare de încetare de plăţi se arată că această situaţie este o consecinţă a managementului defectuos al societăţii, în sensul că nu s-au efectuat şi înregistrat cheltuieli, în condiţiile în care societatea nu a realizat venituri, coroborat cu imposibilitatea de plată a furnizorilor şi a ratelor bancare.

În cererea introdusă la data de 16.02.2009 de GGGG. la Tribunalul Călăraşi de începere a procedurii insolvenţei împotriva debitoarei SC BBBB. SRL, se arată că în urma nerespectării obligaţiilor prevăzute în contractul de credit nr. x/12.10.2007, SC BBBB. SRL înregistrează o datorie totală de 4.891.057,92 RON din care 4.127.781,05 RON credite curente, 127.218,95 RON credite restante, 563.280,92 RON dobânzi şi 27.777 RON comisioane. (se constată că inculpatul a achitat din întregul credit doar suma de 45.000 RON, adică 1.04% din credit).

Ulterior, GGGG. a cedat această creanţă către RRRRRRRRRRRRRR. SRL.

La data de 19.10.2007, SC JJJ. radiază ipoteca de pe lotul nr. x pentru a putea folosi imobilul în obţinerea altui împrumut.

Prin cererea nr. x/19.10.2007, NNN. - Sucursala Unirea (reprezentată de numiţii WWWW. - director executiv grup şi XXXX. - director comercial adjunct) solicită Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Olteniţa, ridicarea ipotecii instituite pentru garantarea contractelor de credit nr. x/15.12.2006 şi y/20.08.2007 asupra imobilului cu numărul cadastral x (carte funciară nr. x).

Ulterior, la data de 25.10.2007, SC JJJ. "vinde" către SC ZZZ. SRL (administrată de inculpatul MMM.) lotul x (CF x număr cadastral x) la preţul de 3.445.530 RON (aproximativ 39% din preţul de achiziţie al întregului complex), contract ce este folosit de SC ZZZ. SRL pentru a justifica necesitatea obţinerii unui credit de investiţii de la KKKK.. Preţul stipulat în contract a fost achitat astfel: 1.378.212 RON din "surse proprii" (mişcări fictive şi circulare de bani între societăţile din grup) iar 2.067.318 RON prin credit de la KKKK. cu ipotecă pe lot. (contract de credit nr. x/25.10.2007).

Şi acest contract de vânzare-cumpărare este unul fictiv, încheiat în scopul obţinerii creditului bancar.

La semnarea contractului de vânzare-cumpărare dintre SC JJJ. şi SC ZZZ. SRL, autentificat sub nr. x/25.10.2007 de BNP NNNNNNNNNNNNNN., SC ZZZ. SRL a fost reprezentată de inculpatul MMM.

Inculpatul MMM. a mai semnat şi contractul de credit, condiţiile generale ale contractului precum şi celelalte documente solicitate de bancă.

Creditul are natura unui credit de investiţii pe termen lung, 120 de luni, cu scadenţa la data de 15.10.2017.

Certificatul constatator la societăţii depus la bancă este eliberat inculpatului III.

Înainte de acordarea creditului, administratorul SC ZZZ. SRL - MMM. îl împuterniceşte pe fratele său - inculpatul B. să desfăşoare orice activitate în numele firmei.

În cererea de deschidere a contului de credit, persoane de contact sunt MMM. (nr. de tel. x utilizat în fapt de fratele său B.), contabila W. şi B.. La date de contact sunt menţionate şi adresa de e-mail x@x.com (adresa de e-mail a inculpatului III.) şi nr. de tel. fix x aparţinând SC DDDD. SRL.

Contractul de ipotecă este autentificat sub. nr. x/25.10.2005 de BNP NNNNNNNNNNNNNN.. La semnarea acestuia, din partea SC ZZZ. SRL a fost prezent inculpatul MMM.

Principalii clienţi declaraţi ai societăţii sunt firme ale membrilor grupării (SC JJJ., SC EEEE. SRL), firme cunoscute ale căror ştampile fuseseră falsificate de membrii grupării (NNNNNNNNNNNNN., SC JJJJJJJJJJJJJJ.) şi firme aparţinând cămătarilor din satul Sinteşti (PPPPPPPPPPPP. SRL, SC SSSSSSSSSSSSSS. SRL, SC HHHH. SRL).

Competitorii declaraţi sunt două societăţi comerciale aparţinând membrilor grupării, respectiv SC DDDD. SRL şi SC OOO. SRL.

Înainte de a plăti avansul de 1.378.300 RON către SC JJJ., SC ZZZ. SRL are două transferuri însumând 1.371.000 RON de la alte firme din grup: SC EEEE. SRL (940.000 RON) şi SC BBBB. SRL (431.000 RON), care, la rândul lor primiseră respectivele sume de bani de la SC JJJ.

Din nou se observă cum banii au o mişcare circulară repetată între firmele din grup, pentru a crea aparenţa plăţii avansului cerut de bancă. (la condiţiile speciale de finanţare ale contractului de credit nr. x/2007, la capitolul condiţii de utilizare, se arată că împrumutatul trebuie să facă dovada contribuţiei proprii de 40% din preţul de achiziţie)

Primul avans primit de SC JJJ. de la SC ZZZ. SRL de 900.000 RON, în data de 23.10.2007 în contul de la GGGG. este debitat în aceeaşi zi către o firmă din grup - SC EEEE. SRL (250.000 RON) şi o firmă a cămătarilor din Sinteşti SC HHHH.

Creditul de 2.067.000 RON virat de SC ZZZ. SRL în data de 31.10.2007 în contul SC JJJ. de la GGGG. este debitat a doua zi de către firmele controlate de membrii grupului, astfel: SC JJJ. (800.000 RON în contul NNN.), SC EEEE. SRL (1.255.000 RON) şi SC DDDD. SRL (300.000 RON)

La data de 28.02.2008, SC ZZZ. SRL suplimentează creditul din data de 25.10.2007 cu suma de 1.100.000 RON.

Şi documentele necesare pentru suplimentare sunt semnate tot de inculpatul MMM.

Întreaga sumă este virată către firme controlate de membrii grupului sau apropiaţi ai acestora, apoi, în data de 14.08.2008, SC ZZZ. SRL primeşte de la SC JJJ. suma de 1.100.000 RON cu care achită suplimentarea.

Întrucât creditul nu a fost achitat conform obligaţiilor contractuale, KKKK. a trecut la executarea silită a ipotecii instituite, în vederea recuperării prejudiciului în sumă de 2.317.439 RON, calculat la data de 30.10.2009.

Imobilul a fost adjudecat la data de 27.10.2010 de către SC JJJJJJJJJJJJJJJJ. SRL la preţul de 25.275 RON. (preţul stipulat în contractul de vânzare-cumpărare între SC JJJ. şi SC ZZZ. SRL fiind de 3.445.530 RON iar evaluarea efectuată în vederea obţinerii creditului bancar stabilind o valoare de piaţă de 1.250.000 euro).

La data de 18.10.2007, SC JJJ. radiază ipoteca de pe lotul nr. x/2. Prin cererea nr. x/18.10.2007, NNN. - Sucursala Unirea (reprezentată de numiţii WWWW. - director executiv grup şi XXXX. - director comercial adjunct) solicită Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Olteniţa, ridicarea ipotecii instituite pentru garantarea contractelor de credit nr. x/15.12.2006 şi y/20.08.2007 asupra imobilului cu numărul cadastral x (carte funciară nr. x).

Prin cererea nr. x/03.12.2007, NNN. - Sucursala Unirea (reprezentată de numiţii WWWW. - director executiv grup şi XXXX. - director comercial adjunct) solicită Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Olteniţa, ridicarea ipotecii instituite pentru garantarea contractelor de credit nr. x/15.12.2006 şi y/20.08.2007 asupra imobilului cu numărul cadastral x (carte funciară nr. x).

La data de 30.11.2007, SC EEEE. SRL obţine o linie de credit de la NNN. Sucursala Unirea în valoare de 705.000 RON, echivalentul sumei de 200.011,35 euro la acea dată. (contract de credit nr. x/30.11.2007). Contractul este încheiat pe termen scurt (10 zile) fiind destinat finanţării nevoilor de capital circulant, descoperit care înglobează şi descoperitul de cont deja existent al firmei.

Restituirea creditului este garantată prin aplicarea unei garanţii reale mobiliare pe sume de bani viitoare provenite din încasările decurgând din facturile prezentate băncii de către reprezentanţii firmei.

În Referatul privind solicitarea clientului EEEE. SRL pentru acordarea unui credit de descoperit temporar de cont întocmit de angajaţii băncii, se arată, printre altele, că SC EEEE. SRL are un rezultat financiar negativ, generat de creşterea cheltuielilor cu dobânzile. "Pe lângă creditele luate de alte bănci, în luna octombrie a.c., SC EEEE. SRL şi-a mărit gradul de îndatorare prin contractarea unui descoperit temporar de cont la banca noastră."

Astfel, "având în vedere:

- Gradul ridicat de îndatorare şi solvabilitatea redusă

- Restanţele înregistrate la plata descoperitului de cont în sold (creditul şi dobânda aferentă, totalizând 713.522,78 RON, sume înregistrate din data de 10.11.2007).

Dar şi

- Cifra de afacere în creştere

- Contracte ferme cu clienţii

- Nivelul ridicat şi dinamica pozitivă a marjelor brută şi netă,

- Susţinerea clientului de către consilierul de clientelă [XXXX.]"

Se hotărăşte aprobarea cererii de credit.

La data de 17.12.2007, SC JJJ. obţine o linie de credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 5.000.000 RON (contract de credit nr. x/17.12.2007) garantând plata creditului prin instituirea ipotecii pe loturile x (promis societăţii NNNN. în data de 19.10.2006) şi x/2.

Cererea de credit a fost făcută pentru suma de 10.000.000 RON, având ca scop declarat achiziţionarea de mărfuri, depunând în acest sens, mai multe contracte comerciale având ca obiect vânzarea-cumpărarea de cereale şi deşeuri feroase şi neferoase precum şi facturi ce trebuiau decontate, toate întocmite de către firme aparţinând membrilor grupului, respectiv: SC BBBB. SRL (60.000 RON), SC CCCC. SRL (1.002.000 RON), VVV. SRL (758.625 RON, 546.377 RON), o firmă din Sinteşti- NNNNNNNNNN. deţinută de învinuiţii BBB. şi CCC. (1.070.900 RON, 991.500 RON) dar şi o factură de ştornare emisă de SC IIIIIIIIIIIII. în valoare de 150.000 RON, sumă pe care SC JJJ. o primise cu 4 zile înainte.

Toate plăţile necesare băncii pentru leasing, dobânzi şi alte comisioane sunt făcute prin depuneri de numerar chiar în ziua scadenţei.

La chestionarul completat de către client, inc. V. apare ca director economic al SC JJJ.. Bugetul activităţii generale pentru anul 2007 şi 2008 este întocmit şi semnat de către inc. V.. La fel şi balanţele de verificare lunară de la 01.06.2007 la 30.06.2007, 01.10.2007 - 31.10.2007, 01.12.2007 - 31.12.2007, situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii la data de 30.06.2007, contul de profit şi pierderi, datele informative ale societăţii, bilanţul prescurtat la data de 31.12.2007, bilanţul prescurtat la data de 31.12.2006.

Printre contractele comerciale depuse de SC JJJ. pentru justificarea cererii de creditare, pentru furnizori sunt depuse contracte comerciale încheiate cu SC CCCC. SRL, SC ZZZ. SRL, SC OOO. SRL, SC GGGGG. SRL, SC DDDD. SRL şi SC BBBB. SRL, iar printre clienţi SC CCCC. SRL şi SC VVVVVVVVVV. SRL.

Se constată că SC CCCC. SRL figurează atât ca furnizor cât şi în calitate de client, la dosar fiind depuse mai multe contracte comerciale încheiate cu această societate. Printre acestea se numără şi două contracte comerciale încheiate în aceeaşi zi, sub nr. x/01.01.2007 şi y/01.01.2007. Obiectul celor 2 contracte este identic:

"cumpărătorul acceptă să cumpere şi să preia în totalitate, iar vânzătorul să vândă şi să livreze cereale (rapiţă, orz, grâu, porumb, W. soarelui, etc.) denumite în continuare marfă". (art. 2 al ambelor contracte) Se constată că cele două părţi se obligă să-şi vândă şi să-şi cumpere reciproc acelaşi gen de marfă, cele două societăţi figurând în acelaşi timp în calitate de client şi furnizor al celeilalte societăţi.

Faptul că aceste contracte sunt întocmite în fals, cu singurul scop al obţinerii liniei de credit, rezultă şi din faptul că cele 2 contracte sunt identice ca şi caracteristici de redactare şi absolut identice ca şi clauze contractuale, singura diferenţă dintre ele constând în faptul că societăţile apar cu calităţi schimbate - o dată client iar apoi furnizor.

De altfel, toate contractele comerciale depuse la dosarul de credit sunt identice ca şi caracteristici de redactare, ceea ce duce la concluzia că toate contractele au fost încheiate cu aceeaşi ocazie, cu singurul scop al obţinerii creditului.

Contractul de credit nr. x/17.12.2007 a fost încheiat pe o durată de 6 luni de zile, dobânda urmând a fi plătită lunar iar suma împrumutată de 5.000.000 RON urmând a fi rambursată integral în data de 06.06.2008. (cap. VII, art. 7.1 al contractului de credit nr. x/17.12.2007).

Pentru obţinerea creditului, SC JJJ. se obligă să constituie mai multe garanţii în favoarea băncii: o garanţie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor/subconturilor deschise la GGGG. şi alte bănci; ipotecă de rang I asupra imobilului format din teren în suprafaţă de 59592 mp. şi construcţiile de pe acestea situate în intravilanul mun. Olteniţa, şos. x, km. 4 (CF x); ipotecă de rang I asupra imobilului format din teren în suprafaţă de 135795 mp. şi construcţiile de pe acestea situate în intravilanul mun. Olteniţa, şos. x, km. 4 (CF x). (cap. VIII al contractului de credit nr. x/17.12.2007)

Creditul de 5.000.000 RON este debitat în următoarele zile firmele din grup: SC BBBB. SRL (73.000 RON), SC CCCC. SRL (1.002.000 RON), VVV. SRL (1.331.500 RON), o firmă din Sinteşti deţinută de învinuiţii BBB. şi CCC.- SC NNNNNNNNNN. SRL (2.071.400 RON) şi SC IIIIIIIIIIIII. (150.000 RON). Suma de 1.000.000 RON primită de SC CCCC. SRL (via JJJ.) este virată către SC EEEE. SRL, sumă folosită de această din urmă societate pentru achitarea creditului de investiţii acordat de GGGG. în august 2006.

În data de 24.12.2007 (cu 4 zile anterior primirii banilor de la JJJ. via CCCC.), SC EEEE. SRL plătise suma de 1.002.000 RON lui SC DDDD. (factura x) din creditul său acordat de GGGG. în data de 20.12.2007 (linia de credit de 3.500.000 RON).

După decembrie 2007 când SC JJJ. obţine creditul de 5.000.000 RON, contul său nu este creditat decât prin depuneri cash pentru plata dobânzilor şi a leasing-urilor şi o creditare de 400.000 RON de la IIIIIIIIIIIII. care este debitată de două firme controlate de către membrii grupului, respectiv VVV. SRL şi SC ZZZ. SRL.

Conform Raportului de Investigaţie nr. x/2012 al GGGG. - Direcţia Anti Fraudă, toate plăţile operate din linia de credit obţinută sunt suspecte din lipsa suportului economic al operaţiunilor.

Suma de 214.000 RON a fost scoasă din bancă numerar de către TTTTTTTTTTTTTT.

Cele două terenuri agricole aduse ca garanţie au fost evaluate la momentul acordării creditului la sumele de 3.500.000 RON (lotul x/10) şi 2.900.000 RON (lotul x/2).

La momentul efectuării investigaţiei de către Direcţia Anti Fraudă - Departamentul Investigaţii în Teren efectuat de către GGGG., s-a stabilit că "Valoarea actuală a tuturor garanţiilor este 0, fiind considerate garanţii de tip C, fără valoare." (vz. Raportul de Investigaţie nr. x/2012 al GGGG. - Direcţia Anti Fraudă).

Referatul de credit elaborat pentru acordarea liniei de credit de 5.000.000 RON acordată lui SC JJJ. face referire la situaţiile financiare ale companiei din datele de 31.12.2005, 31.12.2006 şi 31.10.2007, situaţii financiare întocmite în fals, aceste situaţii financiare fiind radical diferite de situaţiile financiare ale societăţii publicate de site-ul Ministerului de Finanţe.

Tot în referatul de credit nr. x/26.11.2007, la capitolul privind "Aprecieri asupra situaţiei economico-financiare", la aprecieri asupra rezultatului financiar se arată că acesta se caracterizează prin pierderi la toate perioadele analizate (118.13 mii RON în 2005, - 323.08 mii RON în 2006 şi - 1101.14 mii RON la 31.10.2007), evoluţia nefavorabilă a pierderii datorându-se volumului mare al cheltuielilor cu dobânzile la credite şi leasing.

Prin actul adiţional nr. x/06.06.2008, a fost prelungită linia de credit de 5.000.000 RON acordată prin contractul de credit nr. x/17.12.2007, pe o nouă perioadă de 6 luni, până la data de 02.12.2008.

Prin actul adiţional nr. x/26.11.2008 la contractul de credit nr. x/17.12.2007, s-a hotărât modificarea ratei dobânzii. La chestionarul completat de SC JJJ. cu această ocazie, inc. A. a arătat că în anul 2008, cererea pentru produsele/serviciile oferite de SC JJJ. a scăzut, astfel că a scăzut şi profitabilitatea firmei.

Prin actul adiţional nr. x/02.12.2008 la contractul de credit nr. x/17.12.2007, s-a hotărât ca creditul de 5.000.000 RON să fie rambursat integral la data de 31.12.2008.

Prin adresa nr. x/08.12.2008, GGGG. Călăraşi aduce la cunoştinţă SC JJJ. că figurează cu restanţe în sumă totală de 706.646,54 RON. Totodată, atrage atenţia societăţii asupra nerespectării obligaţiilor contractuale privind derularea prin GGGG. a unui cuantum de 50% din încasările societăţii şi a necesităţii prezentării către bancă a balanţelor de verificare la zi precum şi aceea de a plăti ratele de asigurare.

Pentru a justifica restanţele acumulate, SC JJJ. depune o situaţie cu "clienţii" restanţi, respectiv SC DDDD. SRL cu restanţe de 90 de zile la plata sumei totale de 1.626.218 RON, SC GGGGG. SRL (societate administrată de inc. P., secretara inc. A.) cu o restanţă de 90 de zile la plata unei sume de 696.634,80 RON şi SC WWWWWWWWW. SRL (societatea administrată de numita IIIIIIII., concubina numitului ZZZZ., colaboratorul inc. A.) cu restanţe de 60 de zile la plata unei sume totale de 1.300.000 RON.

Prin actul adiţional nr. x/15.12.2008 la contractul de credit nr. x/17.12.2007, s-a hotărât sistarea caracterului revolving al liniei de credit de 5.000.000 RON şi eşalonarea la rambursare a liniei de credit, în 5 rate lunare a câte 1.000.000 RON fiecare, la datele de 20.01.2009, 20.02.2009, 20.03.2009, 20.04.2009 şi 30.05.2009.

Prin referatul nr. x/26.11.2008 întocmit în vederea prelungirii liniei de credit, se arată că istoricul datoriei în ultimele 6 luni a ajuns şi la 80 de zile, societatea înregistrând în acest moment o rată de credit restantă de 500 mii RON şi dobânzi restante; se invocă şi colaborarea foarte greoaie cu reprezentantul firmei care refuză să dea detalii despre activitatea societăţii, încasările prin contul de la GGGG. fiind spontane, majoritatea provenind din vânzări de active şi nu din activitatea curentă; de asemenea, din evidenţele societăţii rezultă că aceasta nu a realizat venituri în perioada iulie- septembrie 2008; societatea nu a prezentat contracte de desfacere pentru anul 2009; societatea este înregistrată în CIP cu un incident major - bilet la ordin de 10.573 RON pentru care nu a prezentat alt document de plată din care să rezulte că a fost achitat. De asemenea se mai arată că majoritatea contractelor comerciale încheiate de SC JJJ. au valabilitate până la 31.12.2008 şi sunt contracte cadru fără a avea prevăzute preţul de desfacere. Pentru anul 2009 societatea nu a prezentat contracte; clientul înregistrează datorii restante faţă de bugetul consolidat; societatea înregistrează pierderi în anul 2008.

Şi constatările proprii ale băncii duc la aceeaşi concluzie: documentaţia prezentată băncii este întocmită în fals, cu singurul scop al obţinerii creditului, contractele comerciale fiind fictive, societatea neavând activitate comercială care să justifice venituri suficiente pentru rambursarea creditului.

La data de 30.11.2007, SC JJJ. ridică ipoteca de pe imobilele din (...) (sediul firmei) prin adresele nr. x şi y/30.11.2007 ale NNN.

Prin cererile nr. x/30.11.2007 şi y/30.11.2007, NNN. - Sucursala Unirea (reprezentată de numiţii WWWW. - director executiv grup şi JJJJJ. - director comercial) solicită Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Olteniţa, ridicarea ipotecii instituite pentru garantarea contractului de credit nr. x/14.02.2006 asupra imobilelor cu numerele cadastrale x - în suprafaţă de 455,25 mp. (carte funciară nr. x) şi 609 - în suprafaţă de 1365,75 mp. (carte funciară nr. x).

Pe data de 04.12.2007, SC JJJ. ridică şi ipoteca de gradul II de pe sediul din (...) prin adresa nr. x/04.12.2007 a GGGG. Olteniţa (creditul din data de 22.11.2004). Imobilele sunt eliberate de sarcini pentru a putea fi ulterior folosite în obţinerea altor credite.

Astfel, la data de 17.12.2007, SC EEEE. SRL obţine o linie credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 3.500.000 RON, pe termen de 6 luni (contract de credit nr. x/17.12.2007) cu ipotecă pe lotul x (evaluare 6.428.000 RON aparţinând SC JJJ., promis lui SC NNNN. în data de 19.10.2006, lot care va fi admis la garanţie tot de către GGGG. şi la creditul solicitat de SC JJJ.), pe sediul SC JJJ. din strada (...) nr. 1, (evaluare 1.966.000 RON) şi pe locuinţa inculpatului B.. (evaluare 2.085.000 RON)

Certificatul constatator este eliberat lui Q.

Creditul este solicitat pentru plăţi, investiţii, la dosar fiind depuse contracte comerciale încheiate cu firmele din grup şi firme apropiate grupului. (SC CCCC. SRL, SC VVV. SRL, SC DDDD. SRL, SC BBBB. SRL).

Până la contractarea împrumutului, pentru mărirea cifrei de afaceri a firmei, contul SC EEEE. SRL are creditări săptămânale, majoritatea de la SC CCCC. SRL, SC JJJ., SC IIIIIIIIIIIII. şi KKKKKKKKKKKKK., urmate de retrageri de cash fără justificări sau transferuri către firme controlate de persoane din grup sau apropiate grupului, apoi, în lunile octombrie- noiembrie are transferuri mari de la SC JJJ. care apoi sunt din nou transferaţi către firmele din grup sau firmele apropiate grupului.

În referatul de credit întocmit de GGGG. în vederea acordării creditului, la capitolul "Aprecieri asupra situaţiei economico-financiare", se arată că rezultatul financiar al societăţii este pierdere în sumă de -167.12 mii RON la 31.10.2007 şi -82.46 mii RON în 2006. "Pierderea se datorează creşterii cheltuielilor cu dobânzile la creditele angajate în anul 2007", gradul de îndatorare financiară a societăţii fiind de 256,06%.

Creditul de 3.500.000 RON este debitat în următoarele zile de firmele controlate de membrii grupului: SC BBBB. SRL (32.000 RON), SC DDDD. SRL (1.020.000 RON) şi către firme apropiate grupului: SC HHHH. (1.946.000 RON) deţinută de inculpata FFF. şi SC LLLLLL. (200.000 RON).

Datorită legăturilor existente între SC EEEE. SRL şi SC JJJ., conform normelor de prudenţă bancară, GGGG. le-au considerat ca fiind un grup, cu consecinţa analizării oportunităţii acordării de credite prin luarea în considerare a situaţiei ambelor societăţi.

Astfel, SC EEEE. SRL a fost inclusă în grup cu SC JJJ. şi cu familia A. de către GGGG. la data de 22.05.2006 şi a fost exclusă în data de 06.12.2007, cu 12 zile înainte de acordarea creditului GGGG.. Firma a fost reintrodusă în grup la data de 21.09.2009, cu ocazia trimiterii dosarului în centrala GGGG.

Legăturile extrem de strânse dintre SC JJJ. şi SC EEEE. SRL rezultă fără dubiu din actele depuse la dosarul de creditare. În chiar referatul de creditare întocmit de ofiţerul de credit al GGGG., se arată la capitolul "Garanţii" că se va institui ipotecă pe lotul x iar "imobilul va fi admis în garanţie şi la creditul solicitat de SC JJJ.."

Explicaţia excluderii din grup a SC EEEE. SRL este faptul că, cele două credite acordate societăţilor SC EEEE. SRL şi SC JJJ. se încadrează, separat, în limita de competenţă locală existentă conform ordinului preşedintelui GGGG. nr. x/08.02.2006, revizuit în data de 15.10.2007, în valoare de 2.000.000 euro, pe când, împreună ar fi depăşit acest plafon (respectiv 2.546.969 euro) şi cererile ar fi trebuit să fie trimise la centrala GGGG.. (şef serviciu Direcţia Creditare Centrală).

Existenţa relaţiilor de grup dintre SC EEEE. SRL şi SC JJJ., astfel cum se arată în ordinul nr. x/08.02.2006 rezultă, printre altele, din următoarele împrejurări:

- linia de credit în sumă de 3.500.000 RON acordată lui SC EEEE. SRL este asigurată, printre altele şi cu ipotecă asupra terenului în suprafaţă de 59.592 mp şi 24 clădiri aparţinând SC JJJ. SRL, imobil care garantează şi linia de credit în sumă de 5.000.000 RON acordată SC JJJ. SRL în aceeaşi dată.

În referatul de credit x din data de 04.12.2007 (x/26.11.2007) pentru acordarea liniei de credit de 3.500.000 RON pentru SC EEEE. SRL se menţionează că debitorul unic este A. şi VVVVVV.. Cu toate acestea, referatul este întocmit ţinând cont doar de SC EEEE. SRL ca membru al grupului, fără a se ţine cont de expunerile celor două companii în mod cumulat. Referatul aferent acordării liniei de credit în sumă de 5.000.000 RON lui SC JJJ. SRL a fost elaborat în aceeaşi perioadă, respectiv în data de 06.12.2007.

În referatul de credit nr. x din data de 27.05.2009 (pentru prelungirea liniei acordate SC EEEE. SRL în sumă de 3.500.000 RON) se menţionează că SC EEEE. SRL a fost eliminată din grup întrucât A. nu mai este administrator la SC EEEE. SRL, dar cele două societăţi au constituit grup în special datorită garanţiilor încrucişate.

- În al doilea rând, creditul de investiţii în sumă de 3.600.000 RON acordat SC EEEE. SRL în data de 14.05.2008 este asigurat, printre altele şi cu ipotecă asupra imobilului teren în suprafaţă de 64.387 mp şi construcţii (lot x) proprietatea SC JJJ. SRL, imobilul garantând totodată şi creditul de finanţare stocuri în sumă de 2.000.000 RON acordat la data de 29.04.2008 lui SC JJJ. SRL.

- Pentru creditul nr. x/12.05.2008 obţinut de SC EEEE. SRL de la GGGG., SC JJJ. SRL a semnat în calitate de garant. Contractul nr. x/12.05.2008 a fost semnat din partea băncii de către UUUUUUUUUUUUUU. şi VVVVVVVVVVVVVV. precum şi de A. în calitate de administrator al SC JJJ. şi D. în calitate de administrator al SC EEEE. SRL.

Referatul de credit elaborat pentru acordarea liniei de credit de 3.500.000 RON face referire la situaţiile financiare ale companiei la datele de 31.12.2005, 31.12.2006 şi 31.10.2007, situaţii financiare care difereau de cele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

La data de 31.12.2007, bilanţul prezentat băncii corespunde cu cel publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe. Soldul iniţial din bilanţul prezentat băncii la data de 31.12.2007 (deci situaţiile aferente 31.12.2006) corespund celor publicate pe site şi diferă de situaţiile financiare prezentate de societate în vederea contractării primului credit.

În raportul Sabine elaborat la data de 14.01.2008 se ţine cont de situaţiile financiare pentru datele de 31.12.2005 şi 31.12.2006 prezentate băncii, diferite de cele de la Ministerul de Finanţe. Aceleaşi situaţii financiare, diferite de cele oficiale sunt luate în considerare şi la fundamentarea deciziei de creditare pentru împrumutul de 3.600.000 RON.

Prin actul adiţional nr. SJ- C. civ. x/A/03.06.2008, a fost prelungită linia de credit de 3.500.000 RON acordată prin contractul de credit nr. x/17.12.2007 până la data de 29.11.2008.

În momentul iniţierii procedurii de executare silită a creditului, garanţii ipotecari - inculpatul B. şi SC JJJ. SRL au formulat cereri către GGGG. pentru răscumpărarea imobilelor aduse ca garanţie, cereri admise la data de 01.07.2010 de către Comitetul de Credite al GGGG. SA. În urma reevaluării imobilelor în anul 2010, este stabilită o valoare mult mai mică a imobilelor, garanţii recuperându-le în schimbul acestor noi valori stabilite: 414.465 RON (faţă de 2.085.000 RON la momentul aprobării creditului) locuinţa inculpatului B., 560.462 RON (faţă de 1.966.000 RON la momentul aprobării creditului) sediul SC JJJ. şi 17.651 RON (faţă de 6.428.000 RON la momentul aprobării creditului), lotul x (cf x, n. cad y).

În cererea de admitere a creanţei la masa credală, GGGG. invocă un prejudiciu total la data de 22.04.2010 decurgând din acest contract de credit în cuantum de 4.887.055,14 RON, din care 3.500.000 RON credit nerestituit, 1.297.875,14 RON dobânzi şi 89.180 RON comisioane restante.

În cadrul procedurii de insolvenţă a debitoarei SC EEEE. SRL, lichidatorul judiciar WWWWWWWWWWWWWW. a stabilit că administratorul societăţii D. a folosit în interes propriu suma de 774.376 RON, bani pe care i-a retras numerar din conturile societăţii, în perioada 21.08.2008 - 30.11.2009.

Se arată că aceste retrageri de numerar nu sunt justificate de documente contabile şi că, în această perioadă nu s-a înregistrat şi o reducere corespunzătoare a datoriilor societăţii, astfel încât se poate trage concluzia că banii nu au fost utilizaţi pentru achitarea debitelor faţă de creditori ci au avut o întrebuinţare personală.

La data de 10.10.2007, SC DDDD. SRL îşi înfiinţează sediu social secundar în mun. Olteniţa, şos. x, km. 4, la sediul UUU. aparţinând SC JJJ.

La data de 17.01.2008, SC EEEE. SRL vinde lui SC XXX., complexul KKK. la preţul de 1.500.000 RON achitaţi din surse proprii, XXX. folosindu-se de imobil pentru contractarea unui împrumut la data de 24.04.2008. (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/17.01.2008 de SSSSSSSSSSSSS.)

La data de 12.02.2008, SC JJJ. vinde lui SC DDDD. SRL lotul cu numărul cadastral x (carte funciară nr. xx a localităţii Olteniţa) la preţul de 7.304.200 RON (aproximativ 83% din preţul de achiziţie al întregului complex) din care 3.652.100 din surse proprii, iar 3.652.100 RON prin credit de la NNN. (contract de credit nr. x/12.02.2008) cu ipotecă de rang III pe lot (lotul era ipotecat de SC JJJ. pentru creditul de 10.672.000 RON din luna august 2007).

Cu această ocazie, terenul este evaluat la preţul de 8.012.000 RON. Cu ocazia evaluării lotului, SC YYYYYYYYYYYYY. emite şi două note de certificare a valorilor evaluate pentru ipotecile de la contractul din mai 2006 prin care reconfirmă valoarea de piaţă a acestora.

Contractul este încheiat pe termen de 10 ani, până în februarie 2018.

Contractul de vânzare-cumpărare încheiat între SC JJJ. şi SC DDDD. SRL este autentificat sub nr. x/12.02.2008 de BN "SSSSSSSSSSSSS.".

Contractul de ipotecă asupra lotului cumpărat este autentificat sub nr. x/12.02.2008 de BN "SSSSSSSSSSSSS.".

În data de 10.10.2007, SC DDDD. SRL înfiinţase sediu social secundar în Olteniţa şoseaua Călăraşi Km. 4 (sediu UUU.).

DDDD. SRL declară în calitate de clienţi societăţile comerciale JJJ., ZZZ. SRL şi GGGGG. SRL (administrată de P.) iar ca furnizori SC HHHH. SRL (firmă sinteşteană administrată de GGG. dar controlată de FFF.), SC BBBB. SRL, SC JJJ., SC JJJJJJJJJJJJJJ. SRL şi SC EEEE. SRL.

Pentru justificarea creditului, societatea arată că intenţionează deschiderea unui nou punct de lucru unde concurenţa nu este atât de serioasă, respectiv în clădirile existente din cadrul fostului UUU.

După ce primeşte banii, SC JJJ. îi transferă în conturile sale, către firmele din grup, dar şi către firmele sinteştene.

Înainte de obţinerea creditului, dobânzile şi datoriile către NNN., inclusiv factoringul de 1.300.000 RON, sunt plătite prin creditări ale contului făcute de către firmele din grup sau prin depuneri de cash de către reprezentanţii societăţii.

La data de 24.03.2009, SC DDDD. SRL evaluează prin XXXXXXXXXXXXXX. cele 16 terenuri cumpărate de inculpatul B. în anul 2006 (imobilele cu numerele cadastrale x), din care 14 erau deja ipotecate la NNN., rezultând o valoare de piaţă de 5.466.937 RON, scopul evaluării fiind reeşalonarea datoriilor către NNN..

Restaurantul lui inculpatului C. este evaluat prin XXXXXXXXXXXXXX. la o valoare de 240.000 RON.

În aprilie 2009, NNN. aprobă reînnoirea celor două credite ale SC DDDD. SRL, dar în raportul de analiză al NNN. se constată că lotul cu numărul cadastral x nu a mai fost reevaluat, de asemenea două din terenurile inculpatului B. (cele cu numerele cadastrale x) au valoare de piaţă nouă 0 RON, iar restaurantul lui C. are o valoare de piaţă nouă mai mică, respectiv 240.000 RON.

Contul de profit şi pierdere la data de 31.12.2007 şi Datele informative ale societăţii la data de 31.12.2007 sunt semnate de contabila W.

La data de 22.02.2008, mama inculpatului C. - numita RRRRRR., lotizează terenul cu locuinţă, în două loturi, x pe care rămâne locuinţa şi x teren gol pe care C. construieşte casa (subsol + parter + etaj + mansardă=1443 mp) şi la data de 02.10.2008 se încheie procesul-verbal la terminarea construcţiilor. (valoare construcţie - 408.000 RON).

La data de 15.02.2008, inculpatul A. cesionează 75% din acţiunile SC JJJ. către numiţii S., GGGGGGGGGGGGG. şi PPPPPP.

La data de 22.02.2008, SC JJJ. lotizează nr. cadastral x şi y în câte 2 loturi fiecare, pentru a obţine astfel mai multe imobile pentru jongleriile financiare, acte de lotizare autentificate sub numerele x/22.02.2008 şi y/22.02.2008 de BN "SSSSSSSSSSSSS.".

La data de 26.02.2008, SC JJJ. achiziţionează în leasing de la LLLL. un autoturism în valoare de 64.600 euro. Datele financiare depuse pentru leasing diferă radical faţă de cele depuse pentru acordarea creditelor de la GGGG.

Contractul de leasing este înregistrat la LLLL. SA (fost FFFFFFFF.) sub nr. x/26.02.2008 şi are ca obiect transmiterea în leasing a unui autoturism marca x cu nr. de înmatriculare x, contract ce a fost reziliat în data de 30.04.2009, ca urmare a nerespectării, clauzelor contractuale vizând achitarea ratelor de leasing. Autoturismul a fost recuperat de firma de leasing şi înstrăinat ulterior, în vederea recuperării parţiale a prejudiciului.

La data de 17.03.2008, SC JJJ. lotizează numerele cadastrale x şi y în câte 4 loturi fiecare, acte de lotizare autentificate sub numerele x/17.03.2008 şi y/17.03.2008 de BN "SSSSSSSSSSSSS.".

La data de 31.03.2008, SC JJJ. radiază ipotecile de pe loturile nr. x şi y.

Prin cererile nr. x/31.03.2008 şi y/31.03.2008, NNN. - Sucursala Unirea (reprezentată de numiţii WWWW. - director executiv grup şi XXXX. - director comercial adjunct) solicită Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Olteniţa, ridicarea ipotecii instituite pentru garantarea contractelor de credit nr. x/15.12.2006 şi y/20.08.2007 asupra imobilelor cu numerele cadastrale x (carte funciară nr. x) şi x (carte funciară nr. x).

La data de 02.04.2008, SC JJJ. radiază ipoteca instituită pe lotul nr. x/11/1.

Prin cererea nr. x/02.04.2008, NNN. - Sucursala Unirea (reprezentată de numiţii WWWW. - director executiv grup şi XXXX. - director comercial adjunct) solicită Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Olteniţa, ridicarea ipotecii instituite pentru garantarea contractelor de credit nr. x/15.12.2006 şi y/20.08.2007 asupra imobilului cu numărul cadastral x (carte funciară nr. x).

La data de 18.04.2008, SC JJJ. radiază ipotecile instituite pe lotul nr. x şi y.

Prin cererile nr. x/18.04.2008, NNN. - Sucursala Unirea (reprezentată de numiţii WWWW. - director executiv grup şi XXXX. - director comercial adjunct) solicită Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Olteniţa, ridicarea ipotecilor instituite pentru garantarea contractelor de credit nr. x/15.12.2006 şi y/20.08.2007 asupra imobilelor cu numerele cadastrale x (carte funciară nr. x) şi x (carte funciară nr. x).

La data de 24.04.2008, SC XXX. SRL (administrată de inculpatul N.) obţine credit pentru finanţarea necesităţilor de capital de lucru de la AAAAA. în valoare de 350.000 RON cu ipotecă pe complexul KKK.. (contract de credit nr. x/24.04.2008).

Contractul de ipotecă este autentificat sub nr. x/25.04.2008 de BNP YYYYYYYYYYYYYY.

Contractul de credit este încheiat pe o perioadă de 120 de luni cu o rată lunară de aproximativ 6.500 RON/lună.

Pentru obţinerea acestui împrumut, imobilul ipotecat (KKK., str. x) a fost evaluat la suma de 500.000 euro.

Întreaga sumă de bani obţinută este transferată în contul SC JJJ., care apoi o transferă în totalitate în contul SC SSSSSSSSSSSS., societate folosită de către inculpaţi pentru spălarea banilor.

La dosarul de credit, SC XXX. SRL depune contracte de catering cu două firme din grup (SC JJJ. şi SC DDDD. SRL) pentru două meniuri pe zi pentru 60 de persoane/zi pentru SC JJJ., 50 - 70 de persoane pentru SC DDDD. SRL şi cu SC KKKKKKKKKKKKK. (firmă a cărei ştampilă a fost falsificată de inculpaţi) pentru 2 meniuri pe zi pentru 48 de persoane.

Faptul că aceste contracte sunt fictive rezultă şi din împrejurarea că SC DDDD. SRL avea ca obiect de activitate restaurante cu un număr mediu de 5 angajaţi iar SC JJJ. în anul 2009 a avut tot 5 angajaţi.

De asemenea, deşi toate cele trei contracte figurează ca fiind încheiate în aceeaşi zi, numerele acestora de înregistrare (x/01.02.2008, y/01.02.2008 şi z/01.02.2008) sunt încă un indiciu al fictivităţii acestora.

La data de 12.11.2008, angajaţii AAAAA. au solicitat deja transferarea acestui credit la Direcţia de Credite Neperformante, cu un debit restant la acea dată de 347.088 RON.

La data de 16.04.2009, SC XXX. SRL primeşte somaţie de la executorul bancar prin care i se solicită să achite creanţa în sumă de 401.725 RON.

La data de 25.04.2008, SC JJJ. ia credit de finanţare stocuri de la GGGG. Călăraşi în valoare de 2.000.000 RON (contract de credit nr. x/25.04.2008) cu ipotecă pe lotul x.

Suma solicitată este de 3.700.000 RON, motivată cu achiziţii de mărfuri (cereale şi deşeuri fier) de la firme controlate de membrii grupului: SC BBBB. SRL (1.250.000 RON), SC CCCC.. SRL (1.250.000 RON), SC DDDD. SRL (700.000 RON), SC ZZZ. SRL (700.000 RON).

Graficul de rambursare prevede 4 rate în valoare de câte 500.000 RON fiecare, la datele de 20.09.2008, 20.11.2008, 20.01.2009 şi 20.03.2009.

La dosar există foarte multe contracte de vânzare-cumpărare, dar ulterior primirii creditului există transferuri doar către firmele controlate de membrii grupului.

Printre contractele comerciale depuse la dosarul de credit se afla contracte comerciale încheiate cu firmele din grup: SC DDDD. SRL (4 contracte), SC CCCC. SRL (3 contracte), SC OOO. SRL (2 contracte), SC VVV. SRL (2 contracte), SC BBBB. SRL (4 contracte), SC ZZZ. SRL (5 contracte). Toate aceste societăţi apar în dublă calitate, atât furnizori cât şi clienţi.

Deşi contractul de credit prevede expres că împrumutatul are obligaţia de a folosi creditul aprobat numai în scopul pentru care a fost acordat, această obligaţie contractuală este încălcată, cum este cazul, de altfel, pentru toate creditele obţinute de membrii grupului.

Suma de 2.000.000 RON primită în urma creditului este transferată către trei firme controlate de către membrii grupului, respectiv SC DDDD. SRL, SC BBBB. SRL şi SC CCCC. SRL, astfel: 800.006,90 RON către SC DDDD. SRL (factura nr. x/29.04.2008), 700.000 RON către SC CCCC. SRL (factura nr. x/25.04.2008) şi 500.000 RON către SC BBBB. SRL (factura nr. x/29.04.2008), în total 2.000.006,9 RON.

SC DDDD. SRL şi SC CCCC. SRL, vor transfera banii, în data de 30.04.2008 către SC OOO. SRL, care va folosi suma de bani pentru a plăti avansul cerut de bancă pentru creditul din data de 06.05.2008 luat de către SC JJJ.

Terenul adus ca garanţie a fost evaluat la momentul acordării creditului la suma de 2.500.000 RON.

La momentul efectuării investigaţiei de către Direcţia Anti Fraudă - Departamentul Investigaţii în Teren efectuat de către GGGG., s-a stabilit că "Valoarea actuală a tuturor garanţiilor este 0, fiind considerate garanţii de tip C, fără valoare." (vz. Raportul de Investigaţie nr. x/2012 al GGGG. - Direcţia Anti Fraudă).

Referatul de credit elaborat pentru acordarea creditului de finanţare stocuri de 2.000.000 RON acordată lui SC JJJ. face referire la situaţiile financiare ale companiei din datele de 31.12.2005, 31.12.2006 şi 31.20.2007, situaţii financiare întocmite în fals, aceste situaţii financiare fiind radical diferite de situaţiile financiare ale societăţii publicate de site-ul Ministerului de Finanţe, informaţii care erau disponibile la momentul acordării creditului.

În referatul de credit nr. x din data de 03.04.2008, s-a utilizat balanţa aferentă lunii septembrie 2007. În dosarul de credit s-a constatat existenţa a 2 balanţe pentru această lună, total diferite, una dintre balanţe prezentând o situaţie mult îmbunătăţită a firmei, balanţă care a şi fost folosită în analiza creditului.

În plus, în dosare există şi 3 variante de balanţe total diferite şi pentru luna octombrie 2008, toate trei variante fiind semnate şi ştampilate de reprezentanţii SC JJJ. SRL De asemenea, şi pentru luna decembrie 2007, se regăsesc două balanţe total diferite.

La data de 06.05.2008, SC JJJ. vinde lui SC OOO. loturile x (carte funciară x) şi x (carte funciară y) la preţul de 1.580.000 euro (aproximativ 66% din preţul de achiziţie al întregului complex) din care 780.000 euro din surse proprii iar 800.000 euro prin credit de la MMMM. cu ipotecă pe loturi.(contract de credit nr. x/06.05.2008)

Contractul de vânzare-cumpărare cu garanţie imobiliară este autentificat sub nr. x/06.05.2008 de către BNP ZZZZZZZZZZZZZZ.

În data de 26.02.2008, SC OOO. majorase capitalul social de la 200 RON la 320.000 RON şi înfiinţase sediu social secundar în Olteniţa, şos. x, km. 4, la sediul UUU.

Contractele comerciale prezentate sunt încheiate cu firme din grup sau cu firme apropiate acestora. Printre principalii furnizori ai societăţii sunt menţionate SC CCCC. SRL, SC JJJ. şi SC BBBB. SRL iar printre principalii clienţi SC JJJ., SC VVV. SRL şi SC AAAA. SRL.

Creditul se solicită în vederea deschiderii unui nou punct de lucru "unde concurenţa nu este atât de serioasă", stabilindu-se un număr de 120 de rate lunare pentru returnarea creditului, cu o rată lunară în sumă de 6.666,67 euro.

Bilanţul prescurtat la data de 31.12.2007, Contul de profit şi pierderi la data de 31.12.2007, Datele informative ale societăţii la data de 31.12.2007, Situaţia provizioanelor pentru depreciere, Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii la data de 30.06.2008, Contul de profit şi pierderi la data de 30.06.2008, Datele informative ale societăţii la data de 30.06.2008 ataşate la dosarul de creditare sunt întocmite şi semnate de contabila W.

În ziua plăţii avansului, SC JJJ. transferă către SC DDDD. şi SC CCCC. SRL, suma de 1.500.000 RON (sumă ce provine din creditul SC JJJ. de 2.000.000 RON din data de 25.04.2008) care, la rândul lor o transferă în contul SC OOO.

Avansul de 1.100.000 RON primit de SC JJJ. este transferat către VVV.

Înainte cu o zi de a primi creditul, contul SC JJJ. este creditat de către VVV. cu suma de 1.110.000 RON, sumă pe care VVV. o primise cu o zi înainte de la SC JJJ. şi cu suma de 500.000 RON de la IIIIIIIIIIIII. (sumă necesară pentru a plăti lui SC JJJ. întreaga contravaloare a tranzacţiei), iar necesarul de 60.000 RON pentru plata comisionului de analiză este primit în aceeaşi zi de la UUUUUUUUU. (controlată de ZZZZ. faţă de care se va dispune disjungerea cauzai şi continuarea cercetărilor).

Suma de 4.650.000 RON primită de SC JJJ. este transferată către firme controlate de membrii grupului (SC JJJ., SC EEEE. SRL, VVV. SRL) sau apropiaţi ai membrilor grupului. (IIIIIIIIIIIII., SSSSSSSSSSSS.)

După plata tuturor comisioanelor mai rămâne suma de 90.000 RON care este transferată către SC DDDD.

După obţinerea împrumutului, SC JJJ. plăteşte 6 rate din creditări ale contului făcute de învinuiţii A., B. sau de către firme din grup - SC DDDD. şi UUUUUUUUU.

În luna iunie 2009, în momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei cerută de către NNN. împotriva debitoarei SC OOO. SRL, la masa credală s-a înscris şi MMMM. cu o creanţă în valoare totală de 883.976,06 euro.

În raportul de evaluare efectuat în aprilie 2011 asupra celor 2 loturi aduse ca garanţie (x şi y) în vederea lichidării, s-a stabilit o valoare de piaţă a bunurilor de 597.150 euro, mai puţin de jumătate faţă de valoarea avută în vedere în momentul obţinerii creditului.

La data de 12.05.2008, SC JJJ. vinde lui SC EEEE. SRL lotul nr. x la preţul de 4.810.000 RON (aproximativ 54% din preţul de achiziţie al întregului complex) din care 1.210.000 RON din surse proprii iar 3.600.000 RON prin credit de la GGGG. Călăraşi (contract de credit nr. x/12.05.2008) cu ipotecă pe lotul cumpărat dar şi pe sediul social al SC JJJ. situat în mun. Olteniţa, str. (...) nr. 1 dar şi pe lotul x aparţinând SC JJJ. .(deci vânzătorul îşi ipotechează un imobil în favoarea cumpărătorului)

În referatul de credit nr. x/2008/09.04.2008, la Cap. "Garanţii" se arată că se instituie ipotecă de rang I asupra imobilului achiziţionat din credit şi ipotecă de rang I asupra imobilului aparţinând SC JJJ. cu număr cadastral x. Acest din urmă imobil a fost evaluat la suma de 5.714.868 RON, "valoarea admisă în garanţie fiind de 3.714.664 RON, din care 2.500.000 RON este propusă a fi admisă în garanţie la un credit de finanţare stocuri solicitat de SC JJJ., care se află în stadiul de analiză în vederea acordării votului II", diferenţa de valoare fiind luată în calcul pentru aprobarea creditului solicitat de SC EEEE. SRL.

La data de 03.03.2008, SC EEEE. SRL majorase capitalul social al firmei de la 200 RON la 300.200 RON.

Creditul acordat este unul de investiţii (pentru cumpărarea lotului x/3), durata contractului de credit fiind de 10 ani, cu o rată lunară de 33.333 RON.

Contractul de credit este semnat şi de A. în calitate de administrator al SC JJJ., societate garantă a creditului. (cu lotul x)

Înainte de primirea creditului, SC EEEE. SRL are câteva creditări de la firmele din grup, iar cu trei zile înainte de a-i plăti avansul lui SC JJJ. de 1.210.000 RON, primeşte chiar de la această societate un transfer de 1.350.000 RON.

La dosarul de credit, SC EEEE. depune o situaţie cu clienţii şi furnizorii societăţii, printre care se regăsesc SC DDDD. SRL, SC CCCC. SRL, SC BBBB. SRL, SC OOO. SRL, SC ZZZ. SRL.

În cererea de credit, la conducerea firmei sunt trecuţi inculpaţii D. în calitate de director şi V. în calitate de contabil.

În referatul de credit nr. x din data de 09.04.2008, la scopul investiţiei apare tot construirea de silozuri (4 silozuri) şi hale (în număr de 17) pentru depozitarea materialelor de construcţii şi deşeurilor feroase şi neferoase achiziţionate.

Întreaga sumă primită de SC JJJ. de la SC EEEE. SRL este transferată către firme din grup şi firme apropiate grupului.

SC EEEE.. SRL a fost inclusă în grup cu SC JJJ. şi familia A. de către GGGG. la data de 25.05.2006 şi exclusă în data de 06.12.2007, cu 12 zile înainte de acordarea creditului GGGG. şi reinclusă în grup în data de 21.09.2009.

Motivul excluderii din grup a fost că, prin cumularea creditelor acordate SC JJJ. şi SC EEEE.. SRL, s-ar fi depăşit limita de competenţă locală şi cererile ar fi trebuit înaintate la Bucureşti.

Suma de 3.600.000 RON acordată de GGGG. către SC EEEE.. SRL pentru achiziţie imobil de la SC JJJ. este utilizată astfel:

- la data de 09.05.2008, SC EEEE. SRL primeşte de la SC JJJ. suma de 1.350.000 RON;

- din suma primită de la SC JJJ., în aceeaşi zi, 09.05.2008, SC EEEE. SRL rambursează o parte din linia de credit revolving acordată de bancă în decembrie 2007, respectiv suma de 1.300.724 RON;

- această sumă de bani (1.300.724 RON) este retrasă apoi din linia de credit de SC EEEE. SRL la data de 12.05.2008;

- din suma scoasă din linia de credit, la data de 12.05.2008, SC EEEE. SRL achită către SC JJJ. SRL avansul prevăzut în contract, în sumă de 1.210.000 RON;

Se constată astfel că, de fapt, suma primită de SC JJJ. de la SC EEEE. SRL ca avans, provine tot de la SC JJJ.

În cererea de admitere a creanţei la masa credală, GGGG. invocă un prejudiciu total la data de 22.04.2010 decurgând din acest contract de credit în cuantum de 4.973.094,29 RON, din care 3.600.000 RON credit nerestituit, 1.316.291,29 RON dobânzi şi 58.803 RON creanţe ataşate.

În cadrul procedurii insolvenţei debitoarei SC EEEE. SRL, s-a procedat la reevaluarea lotului ipotecat, din Raportul de evaluare efectuat cu această ocazie (09.08.2011) rezultând o valoare de piaţă lotului nr. x de 79.770 euro (336.300 RON).

În raport se mai arată că, deşi destinaţia iniţială a ansamblului de construcţii era de fermă de producţie, (complex de creştere şi îngrăşare a porcilor), la data inspecţiei, construcţiile erau în stare avansată de degradare, fiind distruse în proporţie de aproximativ 90%, ceea ce nu mai permite utilizarea sau renovarea lor. Reţelele de energie electrică, de apă şi canalizare sunt dezafectate. Reţelele de termoficare, gaze şi telefonie sunt absente.

Două zile mai târziu, pe data de 14.05.2008, SC JJJ. "vinde" tot lui SC EEEE. SRL loturile cu numerele cadastrale x (carte funciară nr. xx a localităţii Olteniţa) şi x (carte funciară nr. xx a localităţii Olteniţa) la preţul de 4.970.000 RON (aproximativ 54% din preţul de achiziţie al întregului complex) din care 1.970.000 RON din surse proprii iar 3.000.000 RON prin credit de la NNN. (contract de credit nr. x/14.05.2008) cu ipotecă pe loturile achiziţionate.

Cele două loturi sunt evaluate cu această ocazie de SC XXXXXXXXXXXXXX. SRL, stabilindu-se o valoare de piaţă cumulată a acestora de 8.707.463 RON.

Contractul de vânzare-cumpărare dintre SC JJJ. şi SC EEEE. SRL este autentificat sub nr. x/14.05.2008 de AAAAAA. Giurgiu.

Contractul de ipotecă între SC EEEE. SRL şi NNN. este autentificat sub nr. x/14.05.2008 de AAAAAA. Giurgiu.

Contractul este încheiat pe o perioadă de 120 de luni.

Pentru obţinerea creditului, în contract s-a stipulat obligaţia cumpărătorului (SC EEEE. SRL) de a face dovada plăţii avansului în sumă de 1.970.000 RON către vânzătoarea SC JJJ.

Această dovadă este făcută prin transferul de la SC EEEE. SRL către SC JJJ. în două tranşe a sumelor de bani necesare, după cum urmează: primul avans plătit de către SC EEEE. SRL este transferat către SC JJJ. care la rândul său îl transferă către SC AAAAAAAAAAAAAAA. SRL, apoi de la acesta către SC EEEE. SRL, acesta plătind al doilea avans către SC JJJ.

Al doilea avans şi creditul sunt transferaţi din contul SC JJJ. către firme din grup şi firme apropiate grupului.

La justificarea acordării creditului se arată că SC EEEE. SRL are nevoie de spaţii de depozitare pentru cerealele achiziţionate (în primă instanţă urmând a amenaja halele aflate pe cele două loturi iar apoi urmându-se a se construi 4 silozuri) iar cifra de afaceri a societăţii a crescut în 2007 faţă de 2006 cu peste 450%. Că puncte slabe se reţine că societatea nu a depus la Registrul Comerţului bilanţul pe anul 2006 iar gradul de îndatorare al societăţii este de peste 90%.

SC EEEE. depune şi un Raport de Gestiune la 31.12.2008 din care rezultă că înregistrează venituri totale de 16.141.525 RON şi cheltuieli totale de 16.285.396 RON cu o pierdere de 143.871 RON.

Balanţa de verificare lunară la data de 31.01.2008 este semnată de inculpata V. în calitate de director economic. La fel şi Contul de profit şi pierdere la data de 31.12.2007 şi data de 31.12.2006, Datele informative ale societăţii la data de 31.12.2007 şi 31.12.2006, Bilanţul prescurtat la data de 31.12.2006, Situaţia activelor imobilizate, Situaţia amortizării activelor imobilizate, Situaţia provizioanelor pentru depreciere şi celelalte situaţii financiare solicitate de către bancă.

În cadrul procedurii insolvenţei debitoarei SC EEEE. SRL, s-a procedat la reevaluarea loturilor ipotecate, din Raportul de evaluare efectuat cu această ocazie (09.08.2011) rezultând o valoare de piaţă lotului nr. x de 29.690 euro (125.190 RON) iar a lotului nr. x de 28.780 euro (121.310 RON).

În raport se mai arată că, deşi destinaţia iniţială a ansamblului de construcţii era de fermă de producţie, (complex de creştere şi îngrăşare a porcilor), la data inspecţiei, construcţiile erau în stare avansată de degradare (construcţii distruse, vandalizate, utilităţi dezafectate), fiind distruse în proporţie de aproximativ 90%, ceea ce nu mai permite utilizarea sau renovarea lor. Reţelele de energie electrică, de apă şi canalizare sunt dezafectate. Reţelele de termoficare, gaze şi telefonie sunt absente.

La data înscrierii la masa credală, NNN. avea de recuperat suma totală de 3.209.071,04 RON din care 2.743.589,70 RON credit nerambursat, 451.570,10 RON dobânzi restante şi 13.911,24 RON comisioane neachitate.

La data de 22.05.2008, SC JJJ. radiază ipotecile instituite pe loturile nr. x, x şi y.

Prin cererea nr. x/22.05.2008, NNN. - Sucursala Unirea (reprezentată de numiţii WWWW. - director executiv grup şi XXXX. - director comercial adjunct) solicită Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Biroul de Carte Funciară Olteniţa, ridicarea ipotecilor instituite pentru garantarea contractelor de credit nr. x/15.12.2006 şi y/20.08.2007 asupra imobilelor cu numerele cadastrale x (carte funciară nr. x), x (carte funciară nr. x) şi x (carte funciară nr. x).

La data de 01.07.2008, MMM. contractează două credite de la GGGG., în valoare de aproximativ 65.000 RON, în calitate de angajat la SC DDDD. SRL, la care începând cu finalul anului nu mai plăteşte ratele până în octombrie 2011 când le achită pe ambele.

Prin contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. x din data de 01.07.2008 încheiat cu GGGG. Sucursala (...), inculpatul MMM. obţine un credit de nevoi personale în sumă de 5.000 euro, pe o durată de 120 de luni.

Pentru obţinerea creditului, inculpatul a depus un contract individual de muncă încheiat cu SC DDDD. SRL, în care se arată că inculpatul este angajat al societăţii în funcţia de distribuitor, cu un salariu de bază lunar brut în sumă de 500 RON.

La dosar mai sunt depuse un număr de 4 act adiţionale la contractul individual de muncă în care se menţionează că salariul de bază se măreşte la suma de 1.200 RON (actul adiţional nr. x din data de 01.11.2006), suma de 2.300 RON (actul adiţional nr. x din data de 03.03.2007), suma de 4.300 RON (actul adiţional nr. x din data de 01.09.2007) şi suma de 6.000 RON (actul adiţional nr. x din data de 08.01.2008).

Contractul individual de muncă şi actele adiţionale sunt semnate pentru conformitate de către administratorul SC DDDD. SRL - inculpatul C. şi contabila societăţii - inculpata W.

Adeverinţa de salariu nr. x/01.07.2008 semnată de administratorul SC DDDD. SRL - inculpatul C. şi contabila societăţii - inculpata W. atestă faptul că inculpatul MMM. a încasat în lunile aprilie- iunie suma de 4.208 RON lunar, reprezentând salariu net.

La dosar au mai fost depuse ştatele de plată (în copie certificată) din care rezultă că inculpatul MMM. ridică lunar salariu, balanţa sintetică a SC DDDD. SRL la data de 31 mai şi 30 iunie 2008, bilanţul prescurtat la data de 31.12.2007, Contul de profit şi pierdere, Situaţia activelor imobilizate, Situaţia provizioanelor pentru depreciere (în copii certificate).

La data de 16.07.2008 inculpatul MMM. încheie contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. x tot cu GGGG. prin care se împrumută cu suma de 47.502 RON, folosindu-se aceleaşi documente depuse anterior.

La data de 03.08.2008, inculpatul MMM. înregistrează deja 16 zile de restanţă la plată, primind somaţie de la plată, cu încunoştinţarea că în caz de neplată va fi înscris în Biroul de Credit.

La data de 25.08.2008, SC JJJ. îşi schimbă denumirea în SC JJJ. SRL, iar sediul îl transferă din Olteniţa în Bucureşti pe str. x, desfiinţând totodată şi punctele de lucru din Olteniţa (aflate în sediul UUU. şi UUU.). În luna noiembrie, înv. A. rămâne din nou asociat unic.

După SC JJJ., şi alte firme din grup îşi mută sediul în Bucureşti pe str. x, astfel: pe data de 03.09.2008 AAAA.; pe data de 24.09.2008, SC EEEE.. SRL; tot pe data de 24.09.2008 şi SC BBBB. SRL.

La data de 10.10.2008, SC JJJ. SRL ia credit de la NNN. în valoare de 1.800.000 euro (contract de credit nr. x/10.10.2008) cu ipotecă pe loturile cu numerele cadastrale x, rezultate în urma dezmembrării Complexului UUU. (fostul UUU.).

Creditul are natura unui descoperit de cont, care înglobează şi descoperitul de cont aflat în sold în sumă de 2.000.000 RON (rămas neachitat din descoperitul de cont de 3.600.000 RON), contractul fiind încheiat pe un termen de 6 luni.

La data de 10.10.2008 sub nr. x/10.10.2008 este autentificat de către BNP QQQQQQQQ. şi RRRRRRRR. contractul de ipotecă încheiat între SC JJJ. şi NNN. - Sucursala Unirea reprezentată tot de SSSSSS., prin care SC JJJ. în calitate de debitor ipotecar consimte să constituie ipotecă în favoarea creditoarei NNN., garantând obligaţia de restituire a creditului în valoare de 1.800.000 euro şi a dobânzii şi cheltuielilor aferente cu imobilele arătate mai sus, imobile afectate de sarcini, creditorul fiind de acord cu efectuarea inscripţiei ipotecare de rang III asupra imobilelor.

La data acordării creditelor, imobilele sunt evaluate la suma de 4.307.069 euro.

După obţinerea creditului, aproximativ jumătate din sumă este transferată în conturile firmelor din grup, apoi către o firmă din Sinteşti SC BBBBBBBBB. SRL (1.600.000 RON) deţinută de inculpatul L. şi SC ZZZZZZZZZ. SRL (20.000.000 RON) societate folosită de inculpaţi pentru spălarea banilor, societate deţinută de AAAAAAAAAA.

Certificatul constatator necesar la bancă este obţinut de inculpata V.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor SC JJJ. nr. x/14.10.2008 depusă la dosarul de creditare, se arată că asociaţii SC JJJ. - inculpaţii A. şi S. şi martorii GGGGGGGGGGGGG. (cumnata inculpatului D.) şi PPPPPP. (nora inculpatului B.) hotărăsc majorarea liniei de credit de 2.000.000 RON la 1.800.000 euro, fiind împuternicit de către societate A. în relaţiile cu NNN.

Prin actul adiţional nr. x/15.05.2009 se prelungeşte scadenţa creditului până la data de 20.10.2009.

Prin actul adiţional nr. x/29.12.2009 se prelungeşte scadenţa creditului până la data de 30.06.2010.

Prin actul adiţional nr. x/30.06.2010 se prelungeşte din nou scadenţa creditului până la data de 29.07.2010.

În analiza financiară întocmită de către bancă, se reţine şi faptul că societatea apare în evidenţele CIP cu interdicţie bancară de a emite HHHHHH.-uri şi cu 6 bilete la ordin refuzate din motiv de lipsă disponibil. În urma consultării efectuate pe site-ul Ministerului de Finanţe, SC JJJ. figurează cu datorii către bugetul de stat. Societatea înregistrează o puternică contracţie a activităţii desfăşurate, astfel, cifra de afaceri înregistrată la data de 31.12.2009 este de 7.956.036 RON comparativ cu 31.12.2008 (31.086.260 RON). Societatea înregistrează o scădere dramatică a cifrei de afaceri, înregistrează pierdere din exploatare şi pierdere netă. Societatea nu mai are înregistrate în active circulante stocuri, ceea ce relevă intrarea în blocaj financiar.

Cu toate acestea, se aprobă solicitarea, având în vedere faptul că SC JJJ. şi-a achitat o parte din descoperitul de cont de 3.600.000 RON (!), experienţa administratorului precum şi faptul că acesta intenţionează să deschidă un popas turistic pe şos. Călăraşi - Olteniţa şi un depozit cu materiale de construcţii.

Prin Raportul de evaluare întocmit de SC XXXXXXXXXXXXXX. SRL la data de 15.04.2008 pentru loturile cu numerele cadastrale x se stabileşte o valoare totală a acestora de 6.543.447 euro (23.126.160 RON la acea dată).

Tot în raportul de evaluare se arată că toate construcţiile sunt depreciate, nu există activitate specifică şi nu prezintă interes economic. Clădirile au fost depreciate cu uzuri cuprinse între 50 - 80%.

Prin Raportul de evaluare întocmit de SC XXXXXXXXXXXXXX. SRL la data de 02.07.2008 pentru lotul cu numărul cadastral x se stabileşte o valoare de piaţă a acestuia de 1.605.400 euro (5.817.649 RON la acea dată).

Documentele financiar-fiscale depuse la dosarul de creditare sunt semnate şi de inculpata V., în calitate de director economic.

La data de 31.10.2008, inculpatul B. încheie contract de vânzare-cumpărare cu inculpatul K. pt. un teren extravilan situat în DOBRENI, cu NC x, la preţul de 20.000 RON, pe care îi primise anterior în data de 23.09.2008 cu ocazia semnării antecontractului, teren pe care inculpatul B. îl cumpărase în data de 15.010.2007 de la KKKKKKKKKK.

La data de 15.01.2009, inculpatul A. şi inculpatul B. împrumută de la G. suma de 2.000.000 RON cu garanţie pe loturile x, x, x şi y, loturi ce fuseseră vândut anterior.

La data de 28.02.2009, D. contractează un împrumut de 51.000 RON de la GGGG. la care nu achită nicio rată.

În luna martie 2009, mama inculpatul C. - numita RRRRRR. încheie antecontract de vânzare cumpărare cu inculpatul M. (administrator SC PPPPPPPPPPP. SRL) pt. casa lui C. la preţul de 100.000 euro, pe care îl anulează după două luni (împrumut cu camătă).

La data de 11.03.2009, SC JJJ. este somată pt. promisiunea de vânzare făcută către NNNN. în data de 25.07.2007 ce avea ca obiect lotul x şi care fusese vândut în data de 17.10.2007 lui SC EEEE. SRL (D.) pentru o datorie de 700.000 RON.

La data de 11.03.2009, SC JJJ. SRL vinde inculpatului BB. lotul x (promis în data de 25.07.2007 lui SC QQQ. SRL administrată de F.) cu suma de 4.000.000 RON achitaţi astfel 3.500.000 RON la semnare, iar 500.000 anterior prin acordarea unui împrumut cu garanţie pe lotul x în data de 06.10.2008.

La data de 11.03.2009, SC JJJ. SRL vinde inculpatului F. lotul x cu suma de 3.000.000 RON achitaţi astfel: 2.500.000 RON la semnare iar 500.000 anterior prin acordarea unui împrumut cu garanţie pe lotul x în data de 06.10.2008.

La data de 16.04.2009, SC XXX. SRL este somată de AAAAA. pt. creditul de 350.000 RON din 25.04.2008. Creditul este achitat integral în octombrie 2009.

La data de 22.04.2009, SC BBBB. SRL este somată de NNN. pt. creditul de 2.600.000 RON.

La data de 24.04.2009, SC OOO. SRL este somată pt. creditul de 800.000 euro din 06.05.2008.

La data de 28.04.2009, SC QQQ. SRL administrată de inculpatul U. obţine credit de la NNN. în valoare de 700.000 euro (contract de credit nr. x/28.04.2009) cu ipotecă pe loturile x (carte funciară nr. x)- proprietar F. şi x (carte funciară nr. x) proprietar IIIIIIII. (contract de ipotecă autentificat sub nr. x/28.04.2009 de AAAAAA. Giurgiu) şi pe imobilul WWWWWW. Olteniţa proprietatea lui H., soţia lui Z.. (contract de ipotecă autentificat sub nr. x/21.05.2009 de AAAAAA.)

Lotul cu numărul cadastral x fusese cumpărat de la SC JJJ. de inculpatul F., în data de 11.03.2009, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/11.03.2009 de EEEEEEEE. Birou Notarial Bucureşti, la preţul de 3.000.000 RON. La art. 2.1 din acest contract se arată că preţul s-a plătit astfel: 500.000 RON în data de 06.10.2008 în momentul încheierii contractului de împrumut cu garanţie imobiliară autentificat sub nr. x/06.10.2008 de AAAAAA. iar restul sumei de 2.500.000 RON, "la semnarea prezentului contract, în numerar".

Lotul cu numărul cadastral x nu era liber de sarcini, existând o ipotecă de rang I în favoarea inculpatului F. în baza contractului de împrumut cu garanţie imobiliară autentificat sub nr. x/06.10.2008 de AAAAAA.

Lotul cu numărul cadastral x fusese cumpărat de la SC JJJ. de IIIIIIII., în data de 16.09.2008 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.09.2008 de BNP BBBBBBBBBBBBBBB., la preţul de 1.440.000 RON, preţ "achitat" în momentul încheierii contractului.

Imobilul "WWWWWW." Olteniţa fusese cumpărat de inculpata H. de la SC JJJ. la data de 04.06.2008, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/04.06.2008 de BN "SSSSSSSSSSSSS.", preţul trecut în contract fiind de 1.000.000 RON, "achitat" cu ocazia încheierii contractului.

Prin procura autentificată sub nr. x/22.05.2009 de către AAAAAA., inculpata H. îl împuterniceşte pe inculpatul Z. să o reprezinte în faţa organelor bancare.

Imobilul "WWWWWW." Olteniţa fusese cumpărat de SC JJJ. în urma licitaţiei publice organizate de Consiliul Judeţean Călăraşi. Imobilul a fost adjudecat la data de 07.04.2008 (proces-verbal de adjudecare nr. x/07.04.2008) pentru suma de 828.263,91 RON.

Contractul de credit are natura unui descoperit de cont, fiind încheiat pe o perioadă de 12 luni. La obiectul de activitate al societăţii este trecut comerţul cu materiale reciclabile.

La dosarul de credit este ataşată şi o hotărâre a asociaţilor SC QQQ. SRL (nr. x/26.05.2009) prin care se arată că Adunarea Generală a Asociaţilor SC QQQ. SRL (inculpaţii U. şi F.) hotărăşte contractarea unei linii de credit în valoare de 700.000 euro, scop în care societatea îl împuterniceşte pe inculpatul U. "să reprezinte societatea în vederea încheierii contractului de credit cu NNN., în valoare de 700.000 euro, pe o perioadă de 12 luni."

La rubrica "contabil" ale documentelor financiare şi fiscale ale societăţii depuse la dosarul de credit apare şi o persoană fictivă - CCCCCCC.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. a precizat: "Toate documentele financiare, respectiv bilanţuri, balanţe, bugete, etc care nu sunt semnate de contabil, sunt întocmite de inc. W., ca de altfel şi celelalte documente unde apar nişte persoane fictive: BBBBBBB., CCCCCCC. şi DDDDDDD.."

Alte documente financiar-fiscale sunt semnate doar de administratori - U. şi F. (fost administrator).

La dosarul de credit se depune şi un contract de comodat încheiat între F. şi SC QQQ. SRL reprezentată de inculpatul U. prin care se arată că F. dă în folosinţă gratuită societăţii QQQ. SRL lotul proprietatea sa, având numărul cadastral x în scopul desfăşurării de către SC QQQ. SRL a activităţii de achiziţionare şi depozitare a cerealelor.

La data de 24.04.2009, NNN. trimite către Fondul de Garantare (FNGCIMM) solicitare de garantare pentru SC QQQ. SRL pentru creditul de 700.000 euro, prin care se cerea FNGCIMM să garanteze cu 350.000 iar societatea cu două ipoteci respectiv loturile x şi x/12/3 din UUU.. Fişa de analiză a societăţii emisă de NNN. este semnată de XXXX. şi SSSSSS.

La data de 11.05.2009, FNGCIMM respinge garantarea pentru QQQ. SRL cu 5 voturi din 5, pentru următoarele motive: nivelul gradului de îndatorare ridicat; risc financiar şi de neplată ridicat ca urmare a plafonării pieţei de desfacere; risc de piaţă ridicat, având în vedere concurenţa unor firme puternice; societatea activează pe o piaţă instabilă; risc valutar ridicat, deoarece creditul se solicită în valută, iar încasările sunt în RON; criza economică cu efecte asupra comerţului cu materiale reciclabile, implicit asupra pieţei pe care activează societatea.

La data de 26.05.2010, prin actul adiţional nr. x/26.06.2010 SC QQQ. SRL suplimentează creditul obţinut în data de 28.04.2009 cu suma de 300.000 euro, suplimentând şi ipotecile cu două terenuri situate în Dâmboviţa aparţinând inculpatului JJ.. Terenurile au fost evaluate pentru dosarul de creditare la suma de 566.866 euro şi admise în garanţie la suma de 283.433 euro.

Imobilele fuseseră cumpărate de inculpatul JJ. în luna aprilie la preţul de 3.230.000 RON de la TTT., ginerele inculpatului R. (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/22.04.2010 de AAAAAA.) şi care, la rândul său le cumpărase cu o lună în urmă de la SSS., agent imobiliar apropiat al inculpatului A., la preţul de 153.270 RON. (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.04.2010 de AAAAAA.)

Terenurile sunt intravilane, situate în jud. Dâmboviţa (com. Corbii Mari), un teren în suprafaţă de 2.284 mp (număr cadastral x şi CF x) şi un teren în suprafaţă de 28.829 mp. (număr cadastral x şi CF x), ambele având categorie de folosinţă - arabil.

Iniţial, terenurile au fost extravilane însă, pentru creşterea artificială a valorii acestora, membrii grupării le-au trecut în intravilan, prin Hotărârea Consiliului Local al Com. Corbii Mari nr. x/12.03.2010.

Evaluarea imobilelor prin care se suplimentează garanţia cât şi reevaluarea ipotecilor vechi este făcută de SC KKKKKKKK. SRL.

Contractul de ipotecă este autentificat sub nr. x/26.05.2010 de către BNP XXXXXXXXXXXXX. şi asociaţii.

Tot prin acest act adiţional se prelungeşte şi scadenţa contractului până la data de 11.05.2011.

La data de 28.04.2009, SC RRR. ia credit de la NNN. în valoare de 700.000 euro (contract de credit nr. x/28.04.2009) cu ipotecă pe loturile cu numerele cadastrale x, x şi x/11/1, rezultate în urma dezmembrării Combinatului UUU.

Lotul cu numărul cadastral x fusese vândut la data de 16.09.2008 de către SC JJJ. SRL către SC UUUUUUUUU. SRL administrată de VVVVVVVVV. prin împuternicit ZZZZ.. Preţul stipulat în contract a fost de 1.800.000 RON. În contract se arată că preţul a fost achitat integral, din surse proprii, cu ordine de plată. (contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/16.09.2008 de BNP BBBBBBBBBBBBBBB.)

Lotul cu numărul cadastral x fusese vândut tot la data de 16.09.2008 de către SC JJJ. SRL către SC WWWWWWWWW. SRL administrată de IIIIIIII.. Preţul stipulat în contract a fost de 1.332.000 RON. În contract se arată că preţul a fost achitat integral, din surse proprii, cu ordine de plată. (contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/16.09.2008 de BNP BBBBBBBBBBBBBBB.)

Lotul cu numărul cadastral x (carte funciară nr. xx a localităţii Olteniţa) fusese vândut la data de 13.05.2009 de SC JJJ. SRL către I. lotul cu suma de 3.000.000 RON achitaţi astfel: 2.500.000 RON la semnare iar 500.000 anterior prin acordarea unui împrumut cu garanţie pe lotul x în data de 11.08.2008.

Contractul de ipotecă este semnat de inculpatul S. în calitate de asociat şi administrator al SC RRR. SRL, de garanţii ipotecari VVVVVVVVV. în calitate de asociat unic şi administrator al SC UUUUUUUUU. SRL şi IIIIIIII. în calitate de asociat unic şi administrator al SC WWWWWWWWW. SRL . Acesta este autentificat sub nr. x/28.04.2009 de AAAAAA. Giurgiu.

Contractul de ipotecă semnat de inculpatul S. în calitate de asociat şi administrator al SC RRR. SRL, de garantul ipotecar - inculpatul I. şi reprezentantul NNN. este autentificat sub nr. x/21.05.2009 de AAAAAA. Giurgiu.

Contractul de credit are natura unui descoperit de cont în scopul finanţării activităţii curente a societăţii, fiind încheiat pe un termen de 12 luni.

În vederea obţinerii creditului, se arată că societatea are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al deşeurilor şi materialelor reciclabile şi că societatea a avut în anul 2008 o cifră de afaceri de 13.200.000 RON.

La rubrica "contabil" ale documentelor financiare şi fiscale ale societăţii depuse la dosarul de credit apare o persoană fictivă -: BBBBBBB.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. a precizat: "Toate documentele financiare, respectiv bilanţuri, balanţe, bugete, etc care nu sunt semnate de contabil, sunt întocmite de inc. W., ca de altfel şi celelalte documente unde apar nişte persoane fictive: BBBBBBB., CCCCCCC. şi DDDDDDD.."

La data de 27.04.2009, NNN. trimite către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) solicitare de garantare pentru SC RRR. SRL, pentru creditul de 700.000 euro, cu solicitarea ca FNGCIMM să garanteze cu 350.000 iar societatea cu două ipoteci respectiv loturile x şi y din UUU.. Fişa de analiză a societăţii emisă de NNN. este semnată de XXXX. şi SSSSSS.

La data de 11.05.2009, FNGCIMM respinge garantarea pentru SC RRR. SRL cu 5 voturi din 5, pentru următoarele motive: risc financiar şi de neplată ridicat ca urmare a plafonării pieţei de desfacere; risc de piaţă ridicat, având în vedere concurenţa unor firme puternice; societatea activează pe o piaţă instabilă; risc valutar ridicat, deoarece creditul se solicită în valută, iar încasările sunt în RON; criza economică cu efecte asupra comerţului cu materiale reciclabile, implicit asupra pieţei pe care activează societatea.

La data de 31.05.2010 prin actul adiţional nr. x/31.05.2010, SC RRR. SRL prelungeşte creditul în valoare de 700.000 euro, din data de 28.04.2009 până la data de 21.06.2010.

La data de 09.06.2010, SC RRR. SRL suplimentează creditul din data de 28.04.2009 cu suma de 300.000 euro, suplimentând şi ipotecile cu următoarele imobile: două terenuri situate în jud. Dâmboviţa (com. Corbii Mari, sat Ungureni) aparţinând lui JJ., terenuri evaluate de SC KKKKKKKK. SRL la suma de 507.372 euro şi admise în garanţie la suma de 253.686 euro; şi cu 15 loturi de teren (cu numerele cadastrale x) din cele 95 de loturi teren intravilan situate în mun. Giurgiu cumpărate de inculpatul T. în data de 04.11.2009. (evaluate de SC KKKKKKKK. SRL la suma de 464.848 euro)

Terenurile proprietatea inculpatului JJ. fuseseră cumpărate de către acesta în luna aprilie 2010 la preţul de 2.887.500 RON de la TTT., ginerele inculpatului R. şi care, la rândul său le cumpărase cu două luni în urmă de la SSS., agent imobiliar apropiat al inculpatului A., la preţul de 115.500 RON. (un preţ de 25 de ori mai mic).

Terenurile sunt intravilane, situate în jud. Dâmboviţa (com. Corbii Mari), un teren în suprafaţă de 2.138 mp (număr cadastral x şi CF x) şi un teren în suprafaţă de 25.693 mp. (număr cadastral x şi CF x), ambele având categorie de folosinţă - arabil.

Iniţial, terenurile au fost extravilane însă, pentru creşterea artificială a valorii acestora, membrii grupării le-au trecut în intravilan, prin Hotărârea Consiliului Local al Com. Corbii Mari nr. x/12.03.2010.

La semnarea contractului de ipotecă, soţii T. şi TTTTTT. au fost reprezentaţi de mandatar E.. (contract autentificat sub nr. x/26.07.2010)

Contractul de ipotecă semnat de inculpatul JJ. a fost autentificat sub nr. x/09.06.2010 de BNP XXXXXXXXXXXXX. şi Asociaţii Bucureşti.

Cu ocazia suplimentării creditului, se fac şi reevaluări ale ipotecilor iniţiale. Reevaluările loturilor din UUU. sunt făcute tot de SC KKKKKKKK. SRL, rezultând următoarele valori: lotul cu numărul cadastral x (proprietar I.) - valoare de piaţă 490.000 euro, valoare admisă în garanţie 196.000 euro; lotul cu numărul cadastral x (proprietar SC WWWWWWWWW. SRL) - valoare de piaţă 592.000 euro, valoare admisă în garanţie 236.000 euro; lotul cu numărul cadastral x (proprietar SC UUUUUUUUU. SRL) - valoare de piaţă 583.000 euro, valoare admisă în garanţie 233.000 euro.

La data de 12.05.2009, Ministerul Finanţelor Publice prin DGFP Prahova instituie măsuri asigurătorii pt. lotul cu numărul cadastral x proprietatea SC WWWWWWWWW. SRL, ipotecat pentru SC RRR. SRL în data de 28.04.2009.

La data de 12.05.2009, Garda Financiară Ilfov efectuează un control la sediul SC RRR. SRL din Sinteşti ocazie cu care constată că societatea nu funcţionează la sediul social declarat, fapt ce reiese din nota explicativă a proprietarei imobilului. Nefuncţionarea la sediul social declarat, precum şi imposibilitatea identificării şi aducerii la control a asociatului unic şi totodată a administratorului societăţii îi conduc pe comisarii Gărzii Financiare la concluzia că aceste fapte au fost săvârşite cu scopul vădit de a se sustrage de la plata către Bugetul de stat consolidat a obligaţiilor fiscale ce decurg din activitatea desfăşurată de societate şi de a se sustrage de la un eventual control financiar fiscal.

La data de 13.05.2009 SC JJJ. SRL vinde inculpatului I. lotul x cu suma de 3.000.000 RON achitaţi astfel: 2.500.000 RON la semnare iar 500.000 anterior prin acordarea unui împrumut cu garanţie pe lotul x în data de 11.08.2008.

La data de 11.06.2009, JJJJ. cere insolvenţa SC DDDD. SRL.

La data de 26.06.2009, VVV. SRL obţine credit de la NNN. în valoare de 700.000 euro (contract de credit nr. x/26.06.2009) cu ipotecă pe lotul cu numărul cadastral x, rezultat în urma dezmembrării Combinatului UUU., proprietatea inculpatului BB.(contract de ipotecă autentificat sub nr. x/26.06.2009 de AAAAAA.) pe o fermă din com. (...) jud. Giurgiu aparţinând inculpatului G., fratele lui F. (contract de ipotecă autentificat sub nr. x/26.06.2009 de AAAAAA.) şi pe 8 loturi teren intravilan deţinute de inculpatul M.. (contract de ipotecă autentificat sub nr. x/09.07.2009 de AAAAAA.)

Lotul cu numărul cadastral x fusese cumpărat de la SC JJJ. de inculpatul BB., în data de 13.09.2009 şi promis lui SC QQQ. SRL în data de 25.07.2007 şi pentru care se achitase preţul de 1.000.000 RON.

Ferma din com. (...) jud. Giurgiu aparţinând inculpatului G. (evaluat de SC SSSSSSSSSSS. SRL la suma de 873.422 euro şi admis în garanţie la suma de 463.929 euro) fusese dobândită de acesta prin donaţie în luna iunie 2009 de la fratele său F. (contract de donaţie autentificat sub nr. x/09.06.2009 de AAAAAA.), care la rândul său, îl cumpărase cu 2 - 3 zile înainte la preţul de 315.000 RON. În iunie 2010, ferma este reevaluată de SC KKKKKKKK. SRL la suma de 779.957 euro.

Cele 8 loturi de teren arabil intravilan situate în com. Vidra, jud. Ilfov, deţinute de inculpatul M. fuseseră cumpărate de acesta cu 10 zile înainte la preţul total de 1.263.480 RON. (contracte de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. x, x1, x2, x3, x4, x5, x6 şi x7/16.06.2009 de BNP CCCCCCCCCCCCCCC. Bucureşti). Terenurile sunt evaluate de SC SSSSSSSSSSS. SRL la suma de 185.850 euro, fiind admise în garanţie la suma de 106.470 euro.

Contractul de credit are natura unui descoperit de cont, fiind încheiat pe o perioadă de 12 luni.

Se declară ca obiect de activitate al societăţii - comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor. În analiza financiară efectuată de bancă se arată că cifra de afaceri a societăţii a crescut de la an la an, după preluarea societăţii de către inculpatul Q. în anul 2007, s-a înregistrat în anul 2008 o creştere a cifrei de afaceri de 400% faţă de anul anterior.

La rubrica "contabil" ale documentelor financiare şi fiscale ale societăţii depuse la dosarul de credit apare o persoană fictivă - BBBBBBB.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. a precizat: "Toate documentele financiare, respectiv bilanţuri, balanţe, bugete, etc care nu sunt semnate de contabil, sunt întocmite de inc. W., ca de altfel şi celelalte documente unde apar nişte persoane fictive: BBBBBBB., CCCCCCC. şi DDDDDDD.."

Inculpatul Q. ridică personal şi o adeverinţă de la Primăria com. (...) în care se arată că valoarea orientativă a terenurilor intravilane în zonă este de 6 - 12 euro/mp.

La dosarul de credit se depune şi un contract de comodat încheiat între BB. şi VVV. SRL reprezentată de inculpatul Q. prin care se arată că BB. dă în folosinţă gratuită societăţii VVV. SRL lotul proprietatea sa, având numărul cadastral x în scopul desfăşurării de către VVV. SRL a activităţii de achiziţionare şi depozitare a cerealelor.

Prin actul adiţional nr. x/29.06.2010, se prelungeşte valabilitatea contractului până la data de 29.07.2010. Prin actul adiţional nr. x/03.11.2010, se prelungeşte din nou scadenţa contractului până la data de 29.06.2011.

În primăvara anului 2008 (inspecţie în teren efectuată la data de 15.03.2008) SC JJJ. procedează la evaluarea lotului cu numărul cadastral x. Evaluarea este făcută de YYYYYYYYYYYYY. (TTTTTTTTTTTTT.) şi se stabileşte o valoare de piaţă a bunului de 8.098.000 RON (echivalentul a 2.182.749 euro la acea dată)

La data de 09.07.2009, inculpatul K. obţine autorizaţie de demolare a casei cumpărate de la inculpatul B., cea cu NC x, pe care ulterior o vinde lui SSSSSSSSS., fiul lui B.

La data de 31.07.2009, inculpaţii B. şi A. încheie contract de împrumut pentru suma de 100.000 euro cu inculpata FFF., cu garanţie pe 5 terenuri ale lui TTT., ginerele inculpatului R., terenuri pe care acesta le cumpărase în 2006 - 2007 la preţul total de 5.800 RON.

La data de 22.09.2009, inculpaţii B. şi A. încheie cu inculpatul F. un act de stingere a datoriilor prin care de fapt aceştia se împrumută cu suma de 2.200.000 RON. Martori sunt trecuţi în act - P., ZZZZZ., YYYYYYY. şi D.

La data de 29.10.2009, SC WWW., administrată de inculpatul T., obţine un credit de la NNN. Sucursala Unirea în valoare de 320.000 euro, pentru garantarea căruia se instituie ipotecă pe imobilul KKK. - proprietatea SC XXX. SRL, administrată de inculpatul N.. (contract de credit nr. x/29.10.2009).

Creditul are natura unui descoperit de cont, contractul având o valabilitate de 12 luni.

Imobilul KKK. (cu număr cadastral x, înscris în cartea funciară a mun. Olteniţa cu nr. x, compus din teren intravilan în suprafaţă de 614 mp şi spaţii comerciale, situat în Olteniţa, str. x) a fost evaluat la suma de 458.000 euro, de către evaluator SC XXXXXXXXXXXXXX. SRL.

Contractul de ipotecă este autentificat sub nr. x/29.10.2009 de către AAAAAA. Giurgiu.

După obţinerea creditului, toţi banii sunt retraşi de inculpatul T. cu justificări borderouri achiziţii.

În contul de la GGGG., SC WWW. are, în toată perioada 2 - 3 creditări de la firmele din grup, necesare pentru plata datoriilor către stat.

În data de 21.10.2008 (la aproximativ două săptămâni după ce SC JJJ. obţine creditul în sumă de 1.800.000 euro de la NNN. Unirii prin contractul de credit nr. x/10.10.2008) prin contul SC WWW. de la GGGG. sunt transferaţi 1.960.000 RON de la SC JJJ. către SC EEEE. SRL, bani care apoi sunt transferaţi de la SC EEEE. SRL către VVV. SRL.

La data de 18.11.2008 între SC JJJ. şi SC WWW. este încheiat un contract de locaţiune cu o "chirie" de 10.000 euro pe an, prin care prima societate dă în folosinţă către SC WWW. spaţii situate în Olteniţa, şos. Călăraşi-Olteniţa, km. 4.

L a data de 22.12.2009 prin actul adiţional nr. x/22.12.2009, SC WWW. suplimentează creditul de 320.000 euro cu încă 280.000 euro, ajungându-se la suma totală de 600.000 euro în această sumă încorporându-se şi linia de credit de 150.000 RON din luna noiembrie. Ipoteca este suplimentată cu 5 terenuri intravilane situate în com. Măgurele, jud. Ilfov, aparţinând 3 inculpatului F. (evaluate la suma de 62.448 euro şi admise în garanţie la 46.836 euro) şi 2 inculpatului Y. (evaluate la 329.700 euro şi admise în garanţie la suma de 247.245 euro).

Majoritatea loturilor din cele 27 provenite de la TTTTTTT. şi JJJJJJJJ. au intrat în posesia unor persoane din Sinteşti, respectiv DD., IIIIIIIIIIIIIIII., VVVVVVV. (soţia lui AA.) şi F., mare parte din acestea fiind deja girate la bănci, în continuare făcându-se demersuri pentru contractarea de noi credite pentru care să fie gajate şi restul de loturi.

Terenurile aparţinând inculpatului F. fuseseră cumpărate de acesta cu câteva luni în urmă (05.11.2008) de la TTTTTTT. şi JJJJJJJJ. la preţul de 55.000 RON, provenite din dezmembrarea unui lot mai mare în 27 de loturi. (contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/05.11.2008 de către BNP GGGGGGGGGGG.)

Terenurile aparţinând inculpatului Y. fuseseră cumpărate de acesta prin încheierea a două contracte de vânzare-cumpărare autentificate de către BNP GGGGGGGGGGG., la preţul total de 1.930.000 RON.

Contractul de ipotecă semnat de F. şi Y. este autentificat sub nr. x/22.12.2009 de către AAAAAA. Giurgiu.

După obţinerea creditului, banii sunt retraşi cash de inculpatul T., iar suma de 600.000 RON este transferată către SC DDDDDDDDDDDDDDD. SRL (administrată de inculpatul R.), din care la rândul său acesta transferă suma de 190.000 RON către SC CCCCCC. SRL (aparţinând lui II.), amândoi achitându-şi cu aceşti bani datoriile restante şi creditele de la bănci, ocazie cu care fiecare îşi ridică ipoteca de pe imobilul propriu, în scopul folosirii imobilelor pentru obţinerea creditului de 1.000.000 euro de la NNN.. (contract de credit nr. x/22.12.2009)

Atât contractul de credit nr. x/29.10.2009 cât şi actul adiţional nr. x/22.12.2009 sunt semnate de către inculpatul T. în calitate de administrator al SC WWW.

Prin actul adiţional nr. x/05.02.2010, SC WWW. suplimentează creditul de la NNN. cu încă 390.000 euro ajungând la un total de 990.000 euro. Ipoteca este suplimentată cu 18 loturi din cele 95 de terenuri intravilane cumpărate la data de 04.11.2009 de grupul infracţional organizat pe numele inculpatului T., situate în mun. Giurgiu. Acestea au fost evaluate la suma de 787.322 euro de către evaluator SC KKKKKKKK. SRL şi admise în garanţie pentru suma de 393.661 euro.

La semnarea acestui act adiţional au fost prezenţi T. în calitate de administrator al SC WWW. iar pentru garanţii ipotecari - soţii T. şi TTTTTT. a semnat inculpatul E. în calitate de mandatar al acestora.

Scadenţa (data de 29.10.2010) se menţine.

Contractul de ipotecă este semnat tot de către inculpatul E. în calitate de mandatar al proprietarilor T. şi TTTTTT.

Prin actul adiţional nr. x/20.04.2011, se prelungeşte valabilitatea creditului de 990.000 euro până la data de 19.05.2011.

Majoritatea documentelor financiare şi fiscale ale societăţii depuse la dosarul de credit sun semnate de inculpatul T. în calitate de administrator al SC WWW. iar în calitate de contabil de o persoană fictivă - CCCCCCC.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. a precizat: "Toate documentele financiare, respectiv bilanţuri, balanţe, bugete, etc care nu sunt semnate de contabil, sunt întocmite de inc. W., ca de altfel şi celelalte documente unde apar nişte persoane fictive: BBBBBBB., CCCCCCC. şi DDDDDDD.."

Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii la data de 30.06 2008, Contul de profit şi pierdere la data de 30.06.2008, Datele informative ale societăţii la data de 30.06.2008, Bilanţul prescurtat la data de 31.12.2007, Contul de profit şi pierdere la data de 31.12.2007, Datele informative ale societăţii la data de 31.12.2007 sunt semnate cu numele de V., în calitate de contabil şef.

La data de 30.10.2009, SC ZZZ. SRL este somată pentru creditul de 2.067.000 RON din 25.10.2007 al KKKK.

În luna noiembrie 2009, SC WWW. ia o linie de credit de 150.000 RON.

În luna noiembrie 2009, SC EEEE. SRL achiziţionează în leasing un autoturism de la LLLLL., la care intră în restanţe din prima lună.

La data de 04.11.2009, inculpatul T. cumpără patru loturi de teren intravilan pe raza mun. Giurgiu. Contractele de vânzare-cumpărare sunt autentificate sub nr. x/04.11.2009, y/04.11.2009 şi z/04.11.2009 de către BNP EEEEEEEEEEEEEEE.

Pentru terenul arabil extravilan în suprafaţă de 25.100 mp (nr. cadastral x Giurgiu), s-a achitat preţul de 15.000 euro.

Pentru terenul arabil extravilan în suprafaţă de 35.200 mp (nr. cadastral x Giurgiu), s-a achitat preţul de 21.000 euro.

Pentru terenul arabil extravilan în suprafaţă de 30.300 mp (nr. cadastral x Giurgiu), s-a achitat preţul de 18.000 euro.

Pentru terenul arabil extravilan în suprafaţă de 20.000 mp (nr. cadastral x Giurgiu), s-a achitat preţul de 18.000 euro.

La data de 13.11.2009, JJJJ. recuperează cele 4 autoturisme de la SC DDDD. SRL (în perioada 13.11.2009 - 13.04.2010). Cele 4 autoturisme sunt predate de către B., MMM. (fratele lui B.) şi III. (fiul contabilei W.).

La data de 17.11.2009 - FFFFFFFFFFFFFFF. cere insolvenţa AAAA.

La data de 29.06.2010 ANAF solicită Tribunalului Bucureşti atragerea răspunderii personale a noului administrator şi asociat unic al firmei, numitul GGGGGGGGGGGGGGG. de profesie cântăreţ, motivând că din analiza fiscală a societăţii a rezultat că bunurile sau creditele acesteia au fost folosite în interes propriu sau al altei persoane şi societatea a ţinut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente sau nu a ţinut contabilitatea în conformitate cu legea.

La data de 23.11.2009, inculpatul T. alipeşte cele patru terenuri deţinute în mun. Giurgiu - extravilan formând un lot de 110.605 mp. având CF x. Actul de alipire este autentificat sub nr. x/23.11.2009 de către BNP AAAAAA..

La data de 22.12.2009, SC FFFF. SRL ia credit de la NNN. în valoare de 1.000.000 euro (contract de credit nr. x/22.12.2009) cu ipotecă pe 3 imobile aparţinând inculpatului R. (mun. Giurgiu, str. x), lui SC CCCCCC. SRL situat în mun. Giurgiu str. x (administrator EEEEEE., fiul inculpatului II.) şi al părinţilor inculpatului C. - numiţii QQQQQQQQQQQ. şi RRRRRR. (loc. Jilava, str. x).

Contractul de împrumut este semnat de KK., în calitate de administrator al societăţii.

Valoarea de 600.000 euro (60% din valoarea creditului) a fost garantată de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), înfiinţat în 2001 în baza Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Garanţia acordată de FNGCIMM este una financiară, complementară, în favoarea NNN.

Prin scrisoarea de garanţie nr. x/26.02.2010, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii a garantat valoarea de 60% din credit, garanţie prelungită ulterior prin scrisoarea de garantare nr. x/04.03.2011, ca urmare a prelungirii duratei de valabilitate a creditului.

Scopul acordării creditului este finanţarea cheltuielilor curente, tipul creditului este descoperit de cont, iar durata de acordare de 12 luni. Se reţine că obiectul principal de activitate al societăţii este comerţul cu deşeuri feroase şi neferoase, creditul în sumă de 1.000.000 euro fiind menit a asigura un stoc permanent de materiale de minim 2 luni de activitate.

În analiza efectuată de angajaţii băncii în vederea acordării creditului, se arată că cifra de afaceri a SC FFFF. SRL s-a dublat în anul 2008 faţă de 2007 iar în 2009 a crescut cu 40% faţă de 2008.

La data de 07.05.2010, inculpaţii au intenţionat micşorarea valorii descoperitului de cont, de la 1.000.000 euro la 700.000 de euro, în scopul radierii ipotecii de pe imobilul inculpatului C., lucru care nu s-a mai întâmplat.

Contractul de ipotecă semnat de numiţii QQQQQQQQQQQ. şi RRRRRR. este autentificat sub nr. x/22.12.2009 de AAAAAA. Giurgiu.

Contractul de ipotecă semnat de R. şi soţia sa HHHHHHHHHHHHHHH. este autentificat sub nr. x/28.12.2009 de AAAAAA. Giurgiu.

Contractul de ipotecă semnat de EEEEEE., fiul inculpatului II., în calitate de asociat unic şi administrator al SC CCCCCC. SRL este autentificat sub nr. x/28.12.2009 de AAAAAA. Giurgiu.

La data de 23.11.2009, SC KKKKKKKK. SRL evaluează imobilul inculpatului R. (format din teren în suprafaţă de 1038 mp şi şi 4 construcţii edificate pe acesta din care şi un imobil cu regim de înălţime S + P + 1E cu suprafaţă construită la sol de 240 mp) în scopul obţinerii creditului bancar la suma de 287.000 euro.

Imobilul aparţinând SC CCCCCC. SRL (format din teren de 300 mp şi construcţie S + P + 1E + M cu amprentă de 143 mp) este evaluat la suma de 238.000 euro.

SC CCCCCC. SRL cumpără imobilul mai sus menţionat de la numitul IIIIIIIIIIIIIII. sumei de 700.000 RON, astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat la data de 03.12.2007 de BNP JJJJJJJJJJJJJJJ.

Imobilul aparţinând soţilor QQQQQQQQQQQ. şi RRRRRR. (format din teren de 14434 mp şi construcţie S + P + 1E + M cu amprentă de 224 mp) este evaluat la suma de 389.620 euro.

Printre firmele cu care colaborează SC FFFF. SRL (clienţi sau furnizori) sunt menţionate SC OOOOOOOOOO. SRL, SC BBBBBBBBBB. SRL (aparţinând lui CCCCCCCCCC.), SC VVVVVVVVVV. SRL, SC ZZZZZZZZZ. SRL.

Majoritatea documentelor financiare şi fiscale ale societăţii depuse la dosarul de credit sun semnate de KK. în calitate de administrator al SC FFFF. SRL iar în calitate de contabil de o persoană fictivă - DDDDDDD.

Cu privire la acest aspect, inculpatul A. a precizat: "Toate documentele financiare, respectiv bilanţuri, balanţe, bugete, etc care nu sunt semnate de contabil, sunt întocmite de inc. W., ca de altfel şi celelalte documente unde apar nişte persoane fictive: BBBBBBB., CCCCCCC. şi DDDDDDD.."

Inculpata W. semnează în nume propriu bilanţul prescurtat al societăţii la data de 31.12.2009, Contul de profit şi pierdere la data de 31.12.2009, Datele informative ale societăţii la data de 31.12.2009, Situaţia activelor imobilizate, Situaţia amortizării activelor imobilizate şi Situaţia ajustărilor pentru depreciere la aceeaşi dată.

La data de 03.12.2007, SC CCCCCC. SRL încheiase contractul de credit nr. x/03.12.2007 cu BBBBBB. SA, prin care societatea obţinea un credit în sumă de 200.000 RON pe un termen de 120 de luni, credit pentru investiţii, garantându-se cu ipotecă de rang II asupra imobilului situat în Giurgiu str. x.

La data de 19.12.2007, SC DDDDDDDDDDDDDDD. SRL administrată de inculpatul R. încheiase contractul de credit nr. x/19.12.2007 cu BBBBBB. SA, prin care societatea obţinea un credit în sumă de 200.000 RON pe un termen de 36 de luni, credit pentru activitatea curentă, garantându-se cu ipotecă de rang I asupra imobilului situat în Giurgiu str. x.

La data de 13.10.2008, SC DDDDDDDDDDDDDDD. SRL încheiase contractul de credit nr. x/13.10.2008 cu BBBBBB. SA, prin care societatea obţinea un credit în sumă de 210.000 RON pe un termen de 120 de luni, credit pentru investiţii, garantându-se cu ipotecă de rang II asupra imobilului situat în Giurgiu str. x, ajungându-se la o îndatorare totală a firmei de 410.000 RON.

Inculpaţii R. şi II. acceptă să-şi ipotecheze propriile imobile în scopul obţinerii creditului pe SC FFFF. SRL pentru a obţine banii necesari achitării propriilor credite, pentru obţinerea cărora garantase cu aceste imobile. Pentru scoaterea imobilelor de sub ipotecă, este virată în contul SC DDDDDDDDDDDDDDD. SRL suma de 600.000 RON din care 190.000 RON sunt viraţi mai departe în contul SC CCCCCC. SRL, bani folosiţi pentru achitarea celor trei credite menţionate mai sus.

La data de 29.12.2010, SC FFFF. SRL înregistra deja o întârziere de plată de x zile, fiind somată de NNN. prin notificarea nr. x/29.12.2010.

La data de 17.02.2011, creditul în valoare de 1.000.000 euro a fost trecut la restanţe. Prin înştiinţarea de neplată din data de 14.03.2011, NNN. Sucursala Unirea înştiinţează Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) că din creditul acordat de 1.000.000 de euro nu a fost rambursată nicio sumă.

La data de 08.03.2011, NNN. Sucursala Unirea înştiinţează SC FFFF. SRL că, în urma încheierii contractului de credit nr. x/22.12.2009, înregistrează o datorie restantă în sumă de 1.016.984,61 euro din care 14.204,25 euro dobândă credit şi 2.780,36 euro comision gestiune.

La data de 14.02.2011, imobilul inculpatului R. este din nou evaluat în vederea stabilirii valorii acestuia, scopul fiind acela de a recupera imobilul ipotecat. Valoarea stabilită în urma Raportului de evaluare nr. x/14.02.2011 efectuat de SC KKKKKKKK. SRL a fost de 262.500 euro. Cu aceeaşi ocazie se evaluează şi imobilul inculpatului II. (prin Raportul de evaluare nr. x/14.02.2011 efectuat de SC KKKKKKKK. SRL a fost stabilită o valoare de piaţă a imobilului de 230.000 euro) şi al inculpatului C. (prin Raportul de evaluare nr. x/14.02.2011 efectuat de SC KKKKKKKK. SRL a fost stabilită o valoare de piaţă a imobilului de 340.630 euro).

Din primăvara anului 2012, garanţii ipotecari încep să primească somaţii de plată de la NNN. care invocă existenţa unui prejudiciu în cuantum de 1.092.176,7 euro, decurgând din contractul de credit nr. x/22.12.2009.

Prin Sentinţa comercială nr. 846/03.02.2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti s-a dispus dizolvarea SC FFFF. SRL ca urmare a nedepunerii de către societate a situaţiilor financiare prevăzute de lege, respectiv bilanţurile pe anii 2008 şi 2009.

Totodată, numita KKKKKKKKKKKKKKK., analist de urmărire la NNN., constată că SC FFFF. SRL nu a îndeplinit mai multe condiţii prevăzute în contractul de credit (societatea trebuia să prezinte lunar la bancă balanţa de verificare, situaţia clienţilor neîncasaţi şi a stocurilor pe vechimi şi pe tipuri de materiale), solicitând numitului SSSSSS., ofiţerul de credit să ia de urgenţă măsuri.

La data de 21.06.2010, SC KKKKKKKK. SRL evaluează la solicitarea SC FFFF. SRL, casa inculpatului B. la valoarea de 1.822.000 RON.

La data de 20.01.2010, inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu având CF x în 95 loturi, evaluate la o valoare orientativă de piaţă de 5.463.000 RON. Actul de dezmembrare este autentificat sub nr. x/20.01.2010 de către BNP AAAAAA..

La data de 29.01.2010, inculpatul T. vinde mare parte din cele 95 loturi din Giurgiu, astfel - inculpata H. zisă H. - 7 loturi la preţul de 100.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, AAA. - nora inculpatului HH. - 4 loturi la preţul de 50.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, inculpatul HH. - 4 loturi la preţul de 50.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, inculpata WW. - 2 loturi LA 65.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, inculpatul M. - 3 loturi la 95.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, inculpatul VVVVVVVVVVV. - un lot la 15.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, inculpatul SS. - un lot la 15.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, inculpatul TT. - un lot la 15.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, inculpatul AA.- un lot la 95.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, inculpata XX. - 5 loturi cu 150.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, AAAAAAAA. - tatăl inculpatului GG. - 5 loturi cu 65.000 RON şi declaraţie de stingere a datoriilor, inculpatul DDD. - un lot la 40.000 RON, inculpatul K.- 8 loturi la 250.000 RON, ZZZZZZZ. - nora inculpatului I. - 3 loturi la 100.000 RON, AAAAAAA. fiul inculpatului I. - 3 loturi la 100.000 RON, inculpatul EEE. - 3 loturi la 100.000 RON, inculpatul F. - 10 loturi la 350.000 RON.

La data de 29.01.2010, inculpatul T. îl împuterniceşte pe inculpatul E. să vândă loturile de teren intravilan din mun. Giurgiu.

La data de 12.04.2010, SC BBBBBBBBB. SRL (administrată de inculpatul L.), contractează un credit de la VVVV. Olteniţa, reprezentată de LLLLLLLLLLLLLLL., în valoare de 250.000 euro, cu ipotecă pe un imobil din or. Victoria, BV, evaluat la 635.000 euro, ce fusese cumpărat anterior de L. la preţul de 60.000 euro. La contractul de credit sunt depuse 7 - 8 contracte comerciale încheiate cu societăţi comerciale din Sinteşti şi Constanţa, societăţi administrate de persoane apropiate inculpatului L.

La data de 20.04.2010, inculpaţii B. şi A. încheie un act olograf cu inculpatul I. prin care împrumută de la acesta suma de 1.320.000 RON, pe care să o restituie în două tranşe respectiv pe 21.07.2010 şi 21.11.2010. În act, martor este trecut inculpatul E.

La data de 14.05.2010, SC JJJ. SRL este somată prin adresele nr. x/14.05.2010, y/14.05.2010 şi z/14.05.2010 de către GGGG. SA - Corpul Executorilor Bancari, Executor Bancar MMMMMMMMMMMMMMM., fiind invocate ca titluri executorii contractele de credit nr. x/25.04.2008, x/2008, x/17.12.2007 şi x/17.12.2007, cu o restanţă totală de 22.976.265 RON.

La data de 01.07.2010, SC JJJ. SRL şi inculpatul B. răscumpără de la GGGG., sediul SC JJJ. şi locuinţa inculpatului B. la preţul total de 992.578 RON, ce fuseseră ipotecate în 2007 pentru SC EEEE. SRL (evaluate în 2007 la 4.051.000 RON). Casa inculpatului B. este evaluată la preţul de 592.000 RON şi admisă în garanţie pentru răscumpărare la preţul de 414.000 RON.

La data de 27.07.2010, imediat după radierea în luna iulie a ipotecii de pe imobilul din strada (...) (pus garanţie pentru creditul GGGG. din data de 17.12.2007 al EEEE.), imobil recuperat prin răscumpărare în cadrul procedurii de executare silită, A. înstrăinează fictiv sediul SC JJJ. către şoferul său E. cu suma de 600.000 RON, scopul tranzacţiei fiind acela de a scoate acest imobil din activul societăţii pentru a nu putea fi urmărit de creditori.

Contractul de vânzare-cumpărare este autentificat sub numărul x/27.07.2010 de către BNP NNNNNNNNNNNNNNN.

În contract se arată că preţul a fost plătit anterior de către cumpărător, din surse proprii.

La data de 24.01.2011, inculpatul E., şoferul lui A., vinde sediul JJJ. din (...) către UUUUUU. cu suma de 277.231 RON. (echivalentul la acea dată a sumei de 65.000 de euro).

Contractul de vânzare-cumpărare este autentificat sub numărul x/24.012011 de către SSSSSSSSSSSSS.

La data de 24.03.2011, UUUUUU. vinde înapoi lui E. sediul JJJ. din (...) la acelaşi preţ la care îl cumpărase, adică 277.231 RON. (contract autentificat sub numărul x/24.03.2011 de către SSSSSSSSSSSSS.)

În aceeaşi zi, inculpatul E. încheie un contract de împrumut cu garanţie imobiliară asupra aceluiaşi imobil [din mun. Olteniţa, str. (...) nr. 1 format din două loturi cu numerele cadastrale x] cu OOOOOOOOOOOOOOO., prin care se împrumută suma de 200.000 euro. (contract autentificat sub numărul x/24.03.2011 de către SSSSSSSSSSSSS.) de la OOOOOOOOOOOOOOO., membru al grupului infracţional condus de ZZZZ. din Ploieşti, cu garanţie imobiliară pe sediul JJJ. pe care acesta îl recumpărase în aceiaşi zi de la UUUUUU.

La data de 09.09.2010, inculpaţii B., C., D. şi A. formulează o plângere către DNA prin care îi reclamă pe inculpatul F. şi apropiaţii săi pentru cămătărie şi alte infracţiuni conexe.

La data de 27.09.2010, KKKK. vinde la licitaţie lotul cu numărul cadastral x adjudecat de la SC ZZZ. SRL la preţul de 100.000 RON.

La data de 11.10.2010, SC AAAAAAAAAAAAAAA. SRL, cere insolvenţa SC EEEE. SRL.

La data de 09.02.2011 lichidatorul SC EEEE. SRL depune cerere la Tribunalul Călăraşi prin care solicită restituirea unor retrageri de numerar semnificative efectuate de către inculpatul D. din contul deschis la KKKKK.. Retragerile de numerar nu au fost justificate cu documente contabile, fiind prezumate că au fost utilizate în interes personal.

- până în luna septembrie 2009 contul deschis la KKKKK. este creditat în majoritatea cazurilor de inculpatul D. sau de persoane din grup numai înainte de date scadente ale ratelor, dobânzilor sau comisioanelor necesare băncii.

- după septembrie 2009 toate creditările făcute în contul de la KKKKK. de către diverse societăţi sunt urmate de debitări efectuate de către inculpatul D., fără justificări.

- administratorul judiciar a depus plângere împotriva inculpatului D. întrucât acesta a refuzat să pună la dispoziţia lichidatorului documentele solicitate.

Creanţele înregistrate la masa credală au aparţinut SC AAAAAAAAAAAAAAA.- 65,000, LLLLL. - 45,000, GGGG. - 9.861.000, KKKKK. - 37.000 şi NNN. - 3.210.000 RON.

La data de 11.11.2010, NNN. ridică ipoteca de pe imobilele cu numerele cadastrale x, girate pentru SC DDDD. SRL (locuinţele părinţilor inculpatului B.)

La data de 04.01.2011, SC CCCCCCCC. SRL, administrată de inculpatul Y., dar controlată de inculpatul F., contractează un credit tip overdraft de la GGGG. în valoare de 500.000 euro, iniţial fără garanţie, apoi în luna februarie 2012 când ajunge la scadenţă este garantat de către FGCR pentru 250.000 şi de o altă societate administrată de inculpatul Y., dar ulterior nu este plătită nicio rată.

La data de 12.01.2011, SC WWWWWWW. SRL, administrată de inculpatul DD., contractează un credit tip overdraft de la GGGG. în valoare de 1.720.000 RON, garantat cu trei terenuri aparţinând lui DD. şi QQ. şi cu depozit de cash colateral de 900,000 RON depus de DD..

La data de 01.2011, inculpatul B. depune cerere de ridicare a ipotecii asupra locuinţei lui C., printr-o adresă emisă de NNN.

La data de 24.01.2011, inculpatul E., şoferul inculpatului A., vinde sediul JJJ. din (...) către UUUUUU. cu suma de 277.231 RON.

În luna martie 2011, JJJJ. recuperează trei din autoturismele SC JJJ. SRL, două dintre ele de la inculpatul A. şi unul de la martorul AAAAAAAAAAA.

* * *

Cu privire la latura civilă, la măsurile asigurătorii pe latură civilă, dar şi cu privire la măsurile asigurătorii pentru eventuala confiscare specială, în rechizitoriu se arată următoarele:

Prejudiciul total creat de către grupare se ridică la suma de 39.108.047 RON şi 10.628.390 euro, sumă ce trebuie reţinută în solidar, în sarcina tuturor inculpaţilor, care au conlucrat pentru săvârşirea faptelor producătoare de prejudicii.

În plus, pe lângă această sumă, inculpaţilor care au luat credite separat de grupare li se vor reţine în sarcină şi contravaloarea acestora: 500.000 de euro obţinuţi de inculpaţii F. şi Y. pe SC CCCCCCCC. SRL de la GGGG., 1.720.000 RON obţinuţi de inculpaţii DD. şi QQ. pe SC WWWWWWW. SRL de la GGGG. şi 250.000 de euro obţinuţi de L. pe SC BBBBBBBBB. SRL de la VVVV. Olteniţa.

Prin adresa nr. x/19.11.2012, SC LLLL. SA arată că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 274.995,80 RON faţă de SC DDDD. SRL şi 133.277 RON în ceea ce priveşte SC JJJ. SRL.

Prin adresa nr. x/19.11.2012, KKKKK. se constituie parte civilă cu suma de 32.597,92 RON decurgând din contractul de credit nr. x/15.05.2006 încheiat cu SC EEEE. SRL.

Prin adresa nr. x/22.11.2012, MMMM. SA arată că SC OOO. SRL a înregistrat creanţe în valoare de 945.818,30 euro şi 37.858,73 RON, creanţe ce au fost cesionate la data de 27.10.2010 către PPPPPPPPPPPPPPP.

Prin cererea de constituire de parte civilă înaintată prin reprezentant convenţional, PPPPPPPPPPPPPPP. arată că se constituie parte civilă în cauză, cu suma de 1.157.784,21 euro, reprezentând prejudiciu creat de SC OOO. SRL.

Prin adresa nr. x/14.01.2013, JJJJ. SA arată că prejudiciul produs societăţii de către SC DDDD. SRL se ridică la suma de 110.161,62 RON şi 67.215,20 RON prejudiciu produs de SC JJJ.

Prin adresa nr. x/25.01.2013, GGGG. se constituie parte civilă în cauză cu suma totală de 20.187.981,22 RON şi 271.844,68 euro decurgând din creditele obţinute de membrii grupului. (pe firmele SC JJJ. SRL, SC EEEE. SRL, SC WWWWWWW. SRL, SC CCCCCCCC. SRL şi pe persoană fizică - inculpatul D.)

Creanţa aferentă creditului acordat SC BBBB. SRL a fost cesionată către SC RRRRRRRRRRRRRR. SRL iar creanţa aferentă creditelor acordate inculpatului MMM. a fost cesionată către QQQQQQQQQQQQQQQ. SRL.

Prin adresa nr. x/26.02.2013, SC RRRRRRRRRRRRRR. SRL a comunicat faptul că prejudiciul creat de SC BBBB. SRL este în cuantum de 779.974,38 RON la data de 30.10.2012. Totodată, precizează faptul că această creanţă a fost cesionată către cedentul SC RRRRRRRRRRRRRRR. prin mandatar SSSSSSSSSSSSSSS.

SC RRRRRRRRRRRRRRR. prin mandatar SSSSSSSSSSSSSSS. a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 5.156.685,09 RON, rezultată din contractul de credit nr. x/12.10.2007 în valoare de 4.300.000 RON, încheiat între GGGG. şi SC BBBB. SRL.

Prin adresa nr. x din data de 28.02.2013, TTTTTTTTTTTTTTT. prin reprezentant legal QQQQQQQQQQQQQQQ. SRL a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 77.681,34 RON urmarea încheierii contractului de credit nr. x/01.07.2008 între GGGG. şi MMM., creanţă cedată de GGGG. către TTTTTTTTTTTTTTT.

Prin adresa nr. x din data de 28.02.2013, TTTTTTTTTTTTTTT. prin reprezentant legal QQQQQQQQQQQQQQQ. SRL a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 35.967,54 RON urmarea încheierii contractului de credit nr. x/01.07.2008 între GGGG. şi MMM., creanţă cedată de GGGG. către TTTTTTTTTTTTTTT.

Prin adresa nr. x/19.11.2012, KKKKK. arată că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 32.547,92 RON, reprezentând sume nerecuperate aferente contractului de credit nr. x/15.05.2006.

Prin adresa nr. x/25.03.2013, NNN. arată că face demersuri în vederea recuperării creanţelor prin punerea în executare a tuturor garanţiilor. Precizează că va comunica instanţei de judecată cuantumul sumei cu care se constituie parte civilă în cauză.

Din extrasele de cont ale societăţilor comerciale SC DDDD. SRL, SC QQQ. SRL, SC JJJ., SC EEEE. SRL, SC RRR. SRL, SC VVV. SRL, SC WWW. SRL, SC OOO. SRL, SC FFFF. SRL şi SC BBBB. SRL, rezultă că prejudiciul creat NNN. prin obţinerea de către aceste societăţi a creditelor bancare, este de 12.047.574 RON şi 9.198.762 de euro.

În cauză, au fost instituite măsuri asigurătorii de sechestrare a unor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 163 C. proc. pen., în vederea reparării pagubei şi a asigurării îndeplinirii dispoziţiilor art. 118 C. pen. şi art. 33 din Legea nr. 656/2002 rep.

Astfel, prin Ordonanţa nr. x/P/2012 din data de 06.11.2012, s-a dispus:

1. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând numitului SSSSSSSSS. - fiul inculpatului B., bunuri înstrăinate către acesta după ce au folosite la obţinerea de credite bancare (imobil situat în comuna (...), jud. Giurgiu - imobilul unde inculpatul are domiciliul, pe care în cursul anului 2010 l-a înstrăinat prin donaţie către fiul său SSSSSSSSS.);

2. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând SC CCCCCC. SRL (societate deţinută de inculpatul II. pe care figurează şi imobilul din mun. Giurgiu unde domiciliază inculpatul II., imobil folosit pentru obţinerea unui credit bancar fraudulos)

3. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului E. [situat în Olteniţa, str. (...) - domiciliul inculpatului A., pe care l-a înstrăinat către E. în anul 2011, imobil folosit pentru obţinerea mai multor credite bancare];

4. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile situate în com. Jilava, aparţinând numitei RRRRRR. - mama inculpatului C.; Inculpatul C. deţine în fapt două imobile în comuna Jilava, unul din imobile fiind construit în timpul perioadei pentru care acesta este cercetat, în prezent fiind locuinţa în care domiciliază, ambele fiind de drept în proprietatea mamei sale şi care, de asemenea, au fost folosite la comiterea infracţiunilor pentru care este cercetat.

5. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând SC XXX. SRL, societate administrată de inculpatul N., (imobilul KKK., utilizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune);

6. Instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului R. (imobilul din mun. Giurgiu unde domiciliază inculpatul, imobil folosit pentru obţinerea unui credit bancar fraudulos);

Prin ordonanţa nr. x/P/2012 din data de 09.04.2013, s-a dispus:

I. Indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurător, în vederea reparării pagubei, asupra următoarelor bunuri mobile:

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/16.08.2012), aparţinând inculpatului EE.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/06.10.2011), aparţinând inculpatului ZZ.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/01.02.2012), aparţinând inculpatului ZZ.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/22.10.2009), aparţinând inculpatului Z.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/20.10.2009), aparţinând învinuitei WW.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/06.01.2012), aparţinând învinuitei NNNNNNNN.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/12.07.2012), aparţinând inculpatului YY.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/22.10.2010), aparţinând inculpatului YY.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/26.11.2007), aparţinând inculpatului HH.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/30.12.2011), aparţinând inculpatului AA.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/27.02.2007), aparţinând inculpatului VV.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/09.11.2009), aparţinând învinuitei XX.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/06.03.2013), aparţinând inculpatului I.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/11.01.2012), aparţinând inculpatului K.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/27.05.2010), aparţinând inculpatului RR.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/18.05.2010), aparţinând inculpatului RR.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/26.09.2008), aparţinând inculpatului EEE.;

II. Indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurător, în vederea confiscării speciale, asupra următoarelor bunuri mobile:

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/02.08.2012), înmatriculat pe numele lui UUUUUUUUUUU., concubina inculpatului TT.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/18.02.2013), înmatriculat pe numele minorului ZZZZZZZZZZZ., fiul inculpatului OO.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/10.04.2009), înmatriculat pe numele lui LLLLLLLLLL., concubina inculpatului K. şi fiica inculpatului DD.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/27.07.2010), înmatriculat pe numele lui LLLLLLLLLL., concubina inculpatului K. şi fiica inculpatului DD.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/18.02.2009), înmatriculat pe numele lui ZZZZZZZ., concubina fiului inculpatului BB.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/03.03.2009), înmatriculat pe numele lui VVVVVVV., concubina inculpatului CC.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/24.02.2009), înmatriculat pe numele lui WWWWWWWWWW., fiul inculpatului CC.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/19.04.2011), pe numele lui OOOOOOOOOOO., fiul inculpatului RR. şi fratele inculpatului L.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/18.02.2011), pe numele lui ZZZZZZZZZZZ., fiul inculpatului MM.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/24.03.2009), pe numele lui WWWWWWWW., fiica inculpatului J.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/08.08.2011), pe numele lui WWWWWWWW., fiica inculpatului J.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/31.08.2010), pe numele lui RRRRRRRRRR., concubina inculpatului DDD.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/20.04.2012), pe numele lui SSSSSSSS., fosta concubină a inculpatului F. şi mama inculpatului YYYYYYY.;

- Autoturism marca x cu numărul de înmatriculare x (certificat de înmatriculare x/15.03.2013), pe numele H., concubina inculpatului F.;

Prin ordonanţa nr. x/P/2012 din data de 18.04.2013, s-a dispus:

I. Indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurător, în vederea reparării pagubei, asupra următoarelor bunuri mobile ridicate de la inculpaţi:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul J. din judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul RR. din judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul Z., din judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul L. din judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul CC. din judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul YY. din judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul DDD. din judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul TT. din judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul SS. din judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul I. din loc. Jilava, judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul BBB. din judeţul Ilfov:

- Bunuri mobile ridicate în urma efectuării percheziţiei domiciliare la inculpatul PP. din judeţul Ilfov:

II. Indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurător, în vederea reparării pagubei, asupra următoarelor sume de bani ridicate de la persoanele cercetate:

- I. - 650 RON

- GG. - 8.150 RON

- AA. - 6.200 RON

- DDD. - 9.400 RON

- BBB. - 30.000 RON

- G. - 94.550 RON

- Z. - 900 RON

- SS. - 350 euro şi 18.600 RON

- L. - 88.900 RON şi 55.500 euro

- HH. - 78.100 RON şi 1.800 euro

- BBB. - 100 RON

- EE. - 8.000 RON

- VV. - 23.366 RON

- ZZ. - 3000 RON

- PP. - 17.390 RON

- YY. - 54.500 RON

- J. - 5.000 RON

- G. - 21.455 RON

- OO. - 5.400 RON şi 100 euro

- MM. - 127.890 RON

* * *

În rechizitoriu au fost menţionate şi datele care rezultau din fişele de cazier ale unora dintre inculpaţi.

În actul de sesizare s-au menţionat, categoriile de mijloace de probă care dovedesc situaţia de fapt expusă anterior: contracte de credit + documente care au stat la baza acordării creditelor; relaţii Oficiul Registrului Comerţului; documente de la instituţiile bancare; note filaj; procese-verbale de efectuare a controalelor financiare; procese-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare; procese-verbale de efectuare a percheziţiilor informatice; extrase cont; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice; declaraţii inculpaţi; declaraţii martori; controale audit intern bănci; hărţi relaţionale.

Faptele inculpaţilor, astfel cum au fost expuse anterior au fost încadrate juridic, conform infracţiunilor menţionate anterior în secţiunea "în drept" a rechizitoriului.

* * *

I. PRIMUL CICLU PROCESUAL AL JUDECĂRII CAUZEI

I. A JUDECAREA CAUZEI ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ LA CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

Prin Sentinţa penală nr. 104/09.06.2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală a dispus următoarele:

A. Respinge cererea privind schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata P.

Respinge cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii EE., N., G. şi FF. din infracţiunile de înşelăciune, în infracţiunile de camătă, prev. şi ped. de art. 351 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din noul C. pen.

Respinge cererea formulată de numitele SSSSSSSS., H. şi WWWWWWWW., privind restituirea a trei autoturisme.

Respinge cererile privind schimbarea încadrării juridice formulate de inculpaţii Z. şi H., din art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) din vechiul C. pen., în art. 244 noul C. pen.

B. 1. Condamnă pe inculpatul A. [, cunoscut cu antecedente penale] pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 5 C. pen. (2009), la 10 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în vederea comiterii unor infracţiuni contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 12 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 5 C. pen. (2009), la 8 ani ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul A. să execute pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Revocă suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 107/21 mai 2010 a Judecătoriei Cornetu şi dispune ca aceasta să fie executată alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul A. să execute, în final, pedeapsa de 12 ani şi 6 luni închisoare.

Dispune ca din pedeapsa aplicată să se deducă reţinerea inculpatului, precum şi durata măsurilor preventive respectiv a arestului şi a arestului la domiciliu de la 18. XII.2012 la 25. XI.2015.

2. Condamnă pe inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege şi art. 5 C. pen. (2009), la 10 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în vederea comiterii unor infracţiuni contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 5 C. pen. (2009), la 8 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 5 C. pen. (2009), la 12 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. 1969, dispune ca inculpatul B. să execute pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Dispune ca din pedeapsa aplicată să se deducă prevenţia inculpatului, detenţiei de la 01. XI.2012, la zi.

3. Condamnă pe inculpatul C. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege şi art. 5 C. pen. 2009), la 10 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în vederea comiterii unor infracţiuni contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplicarea art. 5 C. pen. (2009), la 8 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 12 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 240/24.10.2012 a Judecătoriei Olteniţa în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel: o pedeapsă de 6 luni, 3 pedepse de câte 6 luni, o pedeapsă de 2 luni şi o pedeapsă de 8 luni închisoare.

Constată că infracţiunile pentru care s-au aplicat pedepsele de mai sus sunt concurente cu infracţiunile pentru care inculpatul este condamnat în prezenta cauză.

Face aplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969) şi dispune ca inculpatul C. să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. VII. 2012 şi de la 1. XI.2012, la zi.

4. Condamnă pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege şi art. 5 C. pen. 2009), la 10 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în vederea comiterii unor infracţiuni contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplicarea art. 5 C. pen. (2009), la 8 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 12 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul D. să execute pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 18. XII.2012 la zi.

5. Condamnă pe inculpatul E. [, fără antecedente penale] pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009) cu aplicarea şi art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în vederea comiterii unor infracţiuni contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (2009) şi art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare pentru comiterea complicităţii la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul art. 38 - 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani, inculpatul E. având de executat în final, pedeapsa de 8 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

6. Condamnă pe inculpatul F. [, necunoscut cu antecedente penale] pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare, pentru comiterea complicităţii la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare şantaj.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul F. să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013

7. Condamnă pe inculpatul G., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplicarea art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 207 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. (2009), rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul art. 38 - 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani, inculpatul G. având de executat în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013, la 25. XI.2015.

8. Condamnă pe inculpata H. [, fără antecedente penale] pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpata H. execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013 la 19. III.2016.

9. Condamnă pe inculpatul I.[, fără antecedente penale] pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat în vederea comiterii unor infracţiuni contra patrimoniului care au produs consecinţe deosebit de grave.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul I., zis I. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013, la zi.

10. Condamnă pe inculpatul J. [, necunoscut cu antecedente penale], pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul J. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013, la 24.04.2015.

11. Condamnă pe inculpatul K. [, fără antecedente penale] pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul K. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013, la 24.04.2015.

12. Condamnă pe inculpatul L. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. (1969), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap.la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen. (1969), cu aplicarea art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul L. să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013, la zi.

13. Condamnă pe inculpatul M. [, necunoscut cu antecedente penale] pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 194 alin. (1) C. pen. (1969), cu aplic. art. 5 C. pen. (2000), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013, la 3. IX.2015.

14 (1). Condamnă pe inculpatul N. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplicarea art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 323 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplic. art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen. (2009), la 1 an închisoare.

În temeiul disp. art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1), lit. b) C. pen. (2009), dispune ca inculpatul N. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani, în final având de executat pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Anulează suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 258/20.10.2008 a Judecătoriei Olteniţa.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 02. XI.2012 la 7. IV.2014.

15 (2). Condamnă pe inculpatul O. [, fără antecedente penale] pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2009) şi art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 38 - 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani, inculpatul O. având de executat în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 01. XI.2012 la 19. III.2013.

16 (3). Condamnă pe inculpata P. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 74 - 76 C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani şi 6 luni închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 74 - 76 C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 74 - 76 C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 1 an şi 6 luni închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpata P. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 18. XII.2012 la 21. XII.2012.

17 (4). Condamnă pe inculpatul Q. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplic. art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen. (2009) la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 323 alin. (1) C. pen. (2009) cu aplicarea art. 35 şi art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul art. 38 - 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani, inculpatul Q. având de executat în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 1. XI.2012 la 23. I.2013.

18 (5). Condamnă pe inculpatul R. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul art. 38 - 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani, inculpatul R. având de executat în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 1. XI.2012 la 19. III.2013.

19 (6). Condamnă pe inculpatul S. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul art. 38 - 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani, inculpatul S. având de executat în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 02. XI.2012 la 28. II.2013.

20 (7). Condamnă pe inculpatul T. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 323 C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul art. 38 - 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani, inculpatul T. având de executat în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 2. XI.2012 la 6. II.2013.

21. (8). Condamnă pe inculpatul U. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 323 C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 2 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul art. 38 - 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani, inculpatul U. având de executat în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 02. XI.2012 la 06. II.2013.

22. (9). Condamnă pe inculpata V. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpate, i pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 74 - 76 C. pen. şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 74 - 76 C. pen. şi art. 5 C. pen. (2009), la 1 an şi 6 luni închisoare.

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpata V. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 1. XI.2012 la 5. II.2013.

23. (10). Condamnă pe inculpata W. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 74 - 76 C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 - 76 C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 - 76 C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 1 an şi 6 luni închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpata W. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 18. XII.2012 la 21. XII.2012.

24 (11). Condamnă pe inculpatul X. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplicarea art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În condiţiile prev. de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. la alin. (1), lit. a) şi b) C. pen. (2009), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei

În temeiul disp.art. 91 alin. (1), lit. a) C. pen. (2009) suspendă executarea pedepsei sub supraveghere, pe timp de 4 ani.

În temeiul disp.art. 93 pct. 1 C. proc. pen. durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice infirmaţii şi document de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. (2009).

Constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar dispusă anterior, faţă de inculpat.

25. (12). Condamnă pe inculpatul Y. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 244 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen..(1969), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 38 alin. (1), art. 39 C. pen. (2009), aplică sporul obligatoriu de 3 ani închisoare şi dispune ca inculpatul Y. să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009)

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013, la 07. IV.2014.

26 (13). Condamnă pe inculpatul Z. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul Z. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013 la 07. IV.2014.

27 (14). Condamnă pe inculpatul AA. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 74 - 76 C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 - 76 C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 74 - 76 C. pen. (1969) art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul AA. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013 la 07. IV.2014.

28 (15). Condamnă pe inculpatul BB. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul BB. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013 la 07. IV.2014.

29 (16). În temeiul disp. art. 16 lit. f), teza a II-a C. proc. pen. (2009) încetează procesul penal ca efect al decesului inculpatului CC. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege,

- art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi

- art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

30. (17). Condamnă pe inculpatul DD. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 8 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. (1969), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 8 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

Anulează suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 171/2011 a Judecătoriei Cornetu.

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul DD. să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 27. II.2008 la 6. VI.2008 şi de la 31. III.2013 la 7. IV.2014.

31. (18). Condamnă pe inculpatul EE. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul EE. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013 la 7. IV.2014.

32. (19). Condamnă pe inculpata FF. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpata FF. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 31. III.2013 la 7. IV.2014.

33. (20). Condamnă pe inculpatul GG. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp. art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

Constată că faptele din speţă sunt concurente cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentinţa Judecătoriei Cornetu.

În temeiul disp. art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (1969), dispune ca inculpatul GG. să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata măsurii preventive de la 31. III.2013, la zi.

34 (1). Condamnă pe inculpatul II. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. rap. la art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. (2009), cu aplicarea art. 5 C. pen. (2009), la 1 an închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1), lit. b) C. pen. (2009), dispune ca inculpatul II. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani, în final având de executat pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

Deduce din pedeapsa rezultantă aplicată în speţă, prevenţia de la 2. XI.2012 la 19. III.2013.

35. (2). Condamnă pe inculpatul JJ. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) C. pen. (2009), cu aplicarea art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplic. art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (2009) şi art. 5 C. pen. (2009), la 1 an închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 38 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (2009), dispune ca inculpatul JJ. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani închisoare, în final având de executat pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

36. (3). Condamnă pe inculpatul KK. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul disp. art. 367 alin. (1) cu aplicarea art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 244 alin. (1) şi (2), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap.la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 323, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 1 an şi 9 luni ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul disp. art. 38 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. (2009), dispune ca inculpatul KK. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul de 2 ani şi 3 luni închisoare, în final având de executat pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 3 luni închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

37. (4). Condamnă pe inculpatul LL. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul LL. având de executat pedeapsa finală de 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

38. (5). Condamnă pe inculpatul HH. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la 6 ani şi 6 luni închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep., la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul HH. având de executat pedeapsa finală de 6 ani şi 6 luni închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

39 (6). Condamnă pe inculpatul MM. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la 6 ani şi 6 luni închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul MM. având de executat pedeapsa rezultantă 6 ani şi 6 luni închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

40 (7). Condamnă pe inculpatul NN. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul NN., având de executat pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Constată că faptele din prezenta cauză sunt concurente cu cea pentru care a fost condamnat inculpatul NN. prin Sentinţa penală nr. 595/2012 a Judecătoriei Cornetu. Solicită a se dispune contopirea şi aplicarea pedepsei celei mai grele, cu deducerea prevenţiei din data de 27.04.2012.

41 (8). Condamnă pe inculpatul OO. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul OO. având de executat pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

42 (9). Condamnă pe inculpatul PP. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul PP. având de executat pedeapsa rezultantă 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

43 (10). Condamnă pe inculpata QQ. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 48 rap. la art. 244 alin. (1) şi (2), cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În temeiul art. 48 rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 38 - 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., aplică pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care adaugă sporul de 1 an, inculpata QQ. având de executat în final, pedeapsa de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatului pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

44 (11). Condamnă pe inculpatul RR. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

Anulează suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 171/2012 a Judecătoriei Cornetu.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul RR., având de executat pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce prevenţia 20. V.2009 la 11. VI.2009.

45 (12). Condamnă pe inculpatul SS. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani şi 6 luni închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul SS., având de executat pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 6 luni închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

46 (13). Condamnă pe inculpatul TT. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 104 C. pen. (2009), dispune revocarea liberării condiţionate pentru restul de 667 zile din pedeapsa aplicată prin Sentinţa penală nr. 1384/2004 a Judecătoriei Giurgiu.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul TT., având de executat pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

47 (14). Condamnă pe inculpatul UU. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul UU., având de executat pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

48 (15). Condamnă pe inculpatul VV. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 8 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul VV. având de executat pedeapsa rezultantă 8 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Deduce prevenţia de la 28. I.2014, la zi.

49 (16). Condamnă pe inculpata WW. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpata WW., având de executat pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

50 (17). Condamnă pe inculpata XX. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..(1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpata XX. având de executat pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

51 (18). Condamnă pe inculpatul YY. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul YY. având de executat pedeapsa rezultantă 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

52 (19). Condamnă pe inculpatul ZZ. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul ZZ. având de executat pedeapsa rezultantă 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

53. (20). Condamnă inculpata AAA. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..(1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpata AAA. având de executat pedeapsa rezultantă 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

54. (21). Condamnă pe inculpatul BBB. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..(1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 4 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul BBB. având de executat pedeapsa rezultantă 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

55. (22). Condamnă pe inculpata CCC. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 65 rap. la art. 54 C. pen. (2009), interzice inculpatei pe timpul executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

În condiţiile prev.de art. 66 C. pen. (2009), interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1), lit. a), b) şi d) C. pen. (2009).

56. (23). Condamnă pe inculpatul DDD. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul DDD. având de executat pedeapsa rezultantă 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

57. (24). Condamnă pe inculpatul EEE. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul EEE. având de executat pedeapsa rezultantă 7 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatului pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

58. (25). Condamnă pe inculpata FFF. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 5 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. (1969), contopeşte pedepsele aplicate, inculpata FFF. având de executat pedeapsa rezultantă 6 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

59. (26). Condamnă pe inculpata GGG. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de lege, după cum urmează:

În temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu modificările aduse prin Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 5 C. pen. (2009), la 3 ani închisoare.

În condiţiile art. 71 C. pen. (1969), interzice inculpatei, pe toată durata executării pedepsei, drepturile prev. de disp. art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969).

În temeiul disp.art. 65 C. pen. (1969), interzice inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. (1969), pe timp de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

C. Au fost menţinute măsurile preventive a arestului la domiciliu şi a controlului judiciar pentru următorii inculpaţi, după cum urmează:

- arest la domiciliu pentru inculpaţii: H., D., C., B. şi L., GG.

- control judiciar pe cauţiune: J. şi K.;

- control judiciar - I., JJ., U., S., XX., F., AAA., Z., DDD., FF., G., BB., OO., EE., WW., E., T., SS., M., BBB., GGG., N., A., Y., V., DD., AA., PP., RR. şi X.

D. În temeiul disp. art. 25 pct. 5 alin. (1), lit. f) C. proc. pen., s-a dispus lăsarea ca nesoluţionată acţiunea civilă a procesului penal, iar în temeiul disp.art. 26 C. proc. pen., dispus disjungerea acţiunii civile în temeiul disp. art. 26 pct. 3, C. proc. pen., probele administrate până la disjungere vor fi folosite la soluţionarea acţiunii civile disjunse.

E. Au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

F. În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 1.000. RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune în acest sens, instanţa de fond, după efectuarea cercetării judecătoreşti, a reţinut următoarele:

Judecătorul fondului, a constatat că situaţia de fapt, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Biroul Teritorial Călăraşi, probată prin următoarele mijloace de probă: declaraţiile inculpaţilor, declaraţiile martorilor, înscrisuri - contracte de credit şi documentele care au stat la baza acordării acestora, documente eliberate de Oficiul Registrului Comerţului, documentele financiar bancare, procesele-verbale de efectuare a controalelor financiare, procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor domiciliare, procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor informatice, extrase de cont, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, declaraţiile martorilor, controale audit intern bănci, hărţi relaţionale, expertize financiar bancare, se reţine întru totul şi de către instanţa de fond şi întruneşte - în drept - elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, texte de lege enunţate în şedinţă publică şi, în temeiul cărora, inculpaţii urmează să răspundă penal.

În sentinţă se menţionează că fiecare persoană trimisă în judecată este apărată de prezumţia legală de nevinovăţie. Nevinovăţia nu trebuie dovedită. Obligaţia fiecărei persoane trimise în judecată este aceea de a combate acuzaţiile Parchetului şi de a dovedi că acestea sunt nefondate.

Inculpatul are posibilitatea şi dreptul de a administra toate probele pe care le găseşte necesare şi suficiente în susţinerea poziţiei sale.

În cazul de faţă, inculpaţii au adoptat o poziţie de nerecunoaştere a acuzaţiilor aduse de Parchet, iar conduita procesuală cvasiunanimă a inculpaţilor a fost aceea de a formula cereri privind măsurile preventive şi măsurile asigurătorii, fiind interesaţi mai mult asupra acestor aspecte. Inculpaţii s-au concentrat, în cea mai mare parte a procesului penal, pe formularea acestor cereri şi, prin aceasta, au acordat mult mai puţin timp şi interes fondului cauzei.

Este adevărat că cererile inculpaţilor, prin care au solicitat revocarea arestării preventive, înlocuirea arestării preventive, înlocuirea arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, ridicarea sechestrului asigurător înfiinţate pe bunurile asupra cărora s-a dispus această măsură, restituirea unor bunuri, cereri de recuzare a judecătorului cauzei, cereri de sesizare a Inspecţiei Judiciare din cadrul C.S.M., sunt cererile pe care inculpaţii au înţeles să le folosească, fapt ce a determinat ca administrarea mijloacelor de probă şi, implicit, a cercetării judecătoreşti să se prelungească şi să afecteze judecarea cu celeritate a pricinii.

S-a precizat că cele de mai sus sunt constatări ale judecătorului cauzei, în opinia căruia trebuie a fi menţionate, în vederea unei mai bune înţelegeri a modului în care s-a desfăşurat procesul în această fază.

Inculpaţii au înţeles, atât personal cât şi prin apărători, să susţină anumite elemente de fapt, să facă afirmaţii şi comentarii care, însă, nu au fost susţinute de probe, ceea ce este esenţial, într-un proces penal, care are ca scop principal aflarea adevărului şi dovedirea vinovăţiei sau constatarea nevinovăţiei.

Instanţa de fond a reţinut că Ministerul Public, prin DIICOT, a făcut dovada vinovăţiei fiecărui inculpat, faptele reţinute în sarcina acestora întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor enunţate şi, prin aceasta, prezumţia de nevinovăţie a fost înlăturată.

Vinovăţia inculpaţilor fiind dovedită fără nici un fel de dubiu, instanţa de fond a dispus ca pedepsele pe care inculpaţii urmează să le primească să fie stabilite în raport cu criteriile generale prevăzute de C. pen., dar şi cu persoana fiecărui inculpat şi conduita procesuală manifestată.

Instanţa de fond a menţionat că infracţiunile comise de inculpaţi sunt deosebit de grave, cu urmări profunde şi negative în societate, manifestarea fiecărui inculpat de a obţine venituri mari, în mod ilegal, într-un timp scurt este o caracteristică principală şi un scop urmărit de fiecare dintre inculpaţi. Nicio măsură pe care inculpaţii au întreprins-o nu a avut ca ţintă, decât obţinerea veniturilor cu orice preţ. Niciunul dintre inculpaţi nu a avut în vedere regimul sancţionator sever al legii pentru faptele pe care le comiteau. Din toată activitatea inculpaţilor, se poate desprinde şi o atitudine de dispreţ asupra dispoziţiilor legale şi a instituţiilor statului.

Urmările infracţiunilor comise de inculpaţi sunt semnificative şi chiar dacă prejudiciile cauzate băncilor, precum şi altor instituţii, au fost acoperite din fondurile constituite de stat, acele fonduri provin de la întreaga societate şi aceasta reprezintă o circumstanţă agravantă a celor comise de inculpaţi.

Inculpaţii nu şi-au manifestat niciun fel de regret pentru comiterea faptelor, ci, dimpotrivă, au considerat că ceea ce au făcut nu sunt fapte penale, fiind simple activităţi şi, prin aceasta, dovedesc că pentru reeducarea lor se impune luarea unor măsuri stricte şi severe. Inculpaţii au invocat în apărarea lor faptul că sunt neştiutori de carte, în mare parte aparţin unei anumite comunităţi şi că au fost induşi în eroare de membrii grupului infracţional organizat care au profitat de această situaţie.

Toţi inculpaţii susţin că atât reprezentanţii băncilor, cât şi notari publici, precum şi alţi funcţionari de stat i-au indus în eroare şi le-au prezentat situaţiile respective ca nefiind ilegale şi, astfel, în prezent, se află în această situaţie.

Această poziţie şi apărarea fiecărui inculpat nu este probată prin niciun mijloc de probă, ci dimpotrivă este combătută de însăşi declaraţiile lor, declaraţiile martorilor, precum şi actele existente la dosarul cauzei care dovedesc fără putinţă de tăgadă că inculpaţii ştiau foarte bine ceea ce făceau, perseverând în acţiunile lor şi urmărind un singur scop, obţinerea cât mai multor sume de bani, în mod ilegal.

Inculpaţii au întreprins acţiuni de ascundere a faptelor şi au încercat să dea un caracter licit acestora, însă încercările lor au fost descoperite şi stopate de autorităţile statului.

În final, instanţa de fond a menţionat că unii dintre inculpaţi au antecedente penale, iar unii au comis faptele în stare de recidivă, aceste situaţii fiind precizate, arătate şi analizate la fiecare inculpat în parte, în cele ce urmează:

1. Inculpatul A. a fost lider şi coordonator al grupului, fiind cel care a avut atribuiţii în organizarea activităţii, în găsirea imobilelor pentru ipoteci, în atragerea de noi membri, în distribuirea banilor, în dezvoltarea de relaţii cu ceilalţi membri, cât şi cu angajaţi ai instituţiilor de stat sau private în calitate de acţionar al SC JJJ. începând cu anul 2003 şi acţionar al SC EEEE. SRL în perioada decembrie 2004 - decembrie 2006.

În ceea ce priveşte înşelăciunea unităţilor bancare, activitatea infracţională a acestuia a constat în 24 de acte materiale în dauna NNN., un act material în dauna KKKKK., 7 acte materiale în dauna GGGG., 3 acte în dauna KKKK., câte un act material în dauna AAAAA., LLLLL. şi MMMM., două acte în dauna JJJJ. şi LLLL.

Deşi, iniţial, inculpatul A. a avut poziţia procesuală de a detalia modalitatea de obţinere a creditelor, a beneficiarilor, a modului în care beneficia de sprijinul unor funcţionari bancari şi al evaluatorilor care întocmeau acele rapoarte de evaluare, în acelaşi timp, a încercat să disculpe alţi membri ai grupării, dar şi pe sine, prin susţinerea că nu a avut intenţia de a înşela băncile, acreditând ideea că a fost determinat să acţioneze astfel din cauza cămătarilor aduşi de inculpatul B.

Toate aceste aspecte sunt combătute de transcrierea convorbirilor telefonice care atestă clar poziţia în cadrul grupului infracţional, pe care şi-o afirmă şi pe care ceilalţi şi-o însuşesc, dar şi locul fiecărui inculpat în cadrul grupării.

Activitatea infracţională a inculpatului A. a continuat până la intervenţia organelor de urmărire penală, iar dovada acestui aspect este discuţia din data de 5 martie 2012 avută cu un broker (inculpat într-un alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti) despre stadiul unei cereri de credit depusă la SSSS., dar şi discuţia din data de 22 mai 2012 purtată cu un reprezentant al KKKK., cu intenţia de a obţine o linie de credit de 1 milion de euro, oferind garanţii imobiliare sau posibilitatea de a se apela la fondul de garantare, discuţie în care se prezintă sub o identitate nereală.

În data de 31.07.2010, inculpatul A. a vândut fictiv sediul SC JJJ. către şoferul său, inculpatul E., pentru suma de 600.000 RON, cu scopul de a scoate acest imobil din activul societăţii, pentru a nu putea fi urmărit de creditori.

Inculpatul A. a operat cu liniile de credit luate pe societăţile JJJ., EEEE., VVV., QQQ., WWW., BBBB., OOOO., în timp ce celelalte societăţi erau operate de inculpatul B., respectiv SC DDDD., OOO., ZZZ., RRR., FFFF. SRL.

2. Inculpatul B. a desfăşurat activitatea în cadrul grupării până la începutul anului 2011, când este îndepărtat din grupare de către ceilalţi membri. Inculpatul colaborează, în continuare, ocazional, cu grupul infracţional organizat condus de A.

Din ansamblul probatoriu reiese că, încă de la înfiinţarea grupului infracţional organizat, inculpatul B., împreună cu A., s-a implicat în organizarea activităţii, sfătuindu-se în ce priveşte modalitatea de acţionare pentru a face rost de bani, gândind împreună cu inculpatul A. strategiile de obţinere a creditelor bancare. Acest inculpat a fost cel care a venit cu ideea achiziţionării Combinatului UUU. în anul 2006, în vederea folosirii pentru obţinerea de credite bancare.

Toate probele demonstrează că inculpatul este - alături de A., pion de bază al grupării cu o activitate intensă în ansamblul infracţional.

Actele materiale reţinute în sarcina acestui inculpat sunt aceleaşi ca şi în cazul inculpatului A., însă, în plus, se mai reţine şi obţinerea unui credit de consum din 30.04.2006, în cuantum de 31.000 RON de la AAAAA.

În data de 28.02.2007, inculpatul B. devine administrator şi asociat unic al SC OOO. SRL şi este împuternicit al SC DDDD. şi al SC ZZZ. SRL În aceste calităţi, dar şi în calitate de lider al grupului, începând cu anul 2006, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup sau pe persoane fizice - membri ai grupului, precum şi leasing-uri.

S-a folosit de imobilele deţinute de către el şi de membrii familiei pentru obţinerea de credite pe societăţile sale, pe societăţile controlate de grup, precum şi credite pe persoane fizice. Acesta l-a atras în grupare şi pe fratele său MMM., dar şi pe inculpatul R.

Din declaraţiile coinculpaţilor, din actele aflate la dosar şi redările convorbirilor telefonice rezultă că acesta împreună cu inculpaţii A., C. şi D. au reprezentat nucleul de bază al grupării, cu activitate neîntreruptă, intensivă, începând cu anul 2006.

Activităţile grupării s-au desfăşurat ritmic, progresiv ajungându-se la sume din ce în ce mai mari.

Împrejurarea că aproximativ jumătate din sumele obţinute de la bănci au mers pentru achitarea unor împrumuturi acumulate de cei patru (A., B., C. şi D.) la diferite persoane fizice vine să întărească concluzia că au acţionat cu intenţia de a înşela instituţiile bancare, atâta timp cât destinaţia banilor din credite nu a fost respectată (în vederea dezvoltării afacerilor), ci au fost folosiţi de membrii grupării în scop personal.

Inculpatul B. s-a implicat în obţinerea creditelor bancare pe toate societăţile deţinute de grup, a atras noi membri, a căutat imobile în vederea ipotecării lor.

În data de 30 aprilie 2006, inculpatul obţine de la AAAAA. un credit de consum în valoare de 31.000 RON, dar şi un credit de consum de 33.000 RON de la KKKK.; la data de 13.07.2006, în calitate de împuternicit SC DDDD. SRL încheie un contract de leasing cu JJJJ. în valoare de 82.230 euro; îşi ipotechează 16 terenuri pentru obţinerea la data de 08.02.2007 a unui credit în valoare de 3.740.000 RON de către SC DDDD. SRL; la data de 07.03.2007, în calitate de administrator al SC OOO. SRL încheie contractul de credit numărul x/28.02.2007 în valoare de 2.000.000 RON cu NNN.; prin conturile SC OOO. SRL circulă banii de la şi către firmele controlate de grup în vederea realizării cifrei de afaceri şi obţinerii avansurilor solicitate de către bancă pentru obţinerea creditelor; îşi pune ipotecă pe casă pentru obţinerea la data de 17.12.2007 de către SC EEEE. SRL a unui credit în valoare de 3.500.000 RON de la GGGG. Călăraşi; la data de 20.03.2008 SC OOO. SRL suplimentează creditul de la NNN. din data de 28.02.2007 cu încă 1.000.000 RON; la data de 06.05.2008 SC JJJ. vinde lui SC OOO. SRL două terenuri obţinându-se suma de 800.000 euro prin credit de la MMMM.; ulterior inculpatul B. depune personal sume de bani în contul SC JJJ. pentru plata câtorva rate de credit; în luna ianuarie 2011, inculpatul depune la Oficiul de Cadastru o adresă falsă prin care se arăta că NNN. solicită ridicarea ipotecii instituite asupra locuinţei inculpatului C.

Cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, la inculpatul B. au fost identificate o multitudine de documente care confirmă încă o dată rolul şi locul său jucat în grup: exemplare de pe contracte de credit încheiate de SC OOO. şi SC DDDD. SRL precum şi alte documente necesare la dosarele de creditare (rapoarte de evaluare, contracte de ipotecă, documente financiar-fiscale, contracte comerciale etc.), acte adiţionale la contractele de credit, ordine de plată întocmite între societăţile din grup, contracte de leasing, adrese de radiere a ipotecii emise de instituţiile bancare, actul constitutiv al SC DDDD. SRL, publicaţii de vânzare, mail-uri listate purtate între angajaţi ai băncilor, certificat constatator SC ZZZ. SRL, hotărâri asociat SC ZZZ. SRL, alte documente ale SC ZZZ. SRL, certificat constatator SC QQQ. SRL, act constitutiv al SC QQQ. SRL, hotărâri ale asociaţilor SC QQQ. SRL, act constitutiv actualizat al SC QQQ. SRL, alte documente aparţinând SC QQQ. SRL, extrase de carte funciară.

3. Inculpatul C. este administratorul societăţii DDDD. SRL, societate implicată direct sau indirect în numeroase activităţi ilegale ale grupării. Începând cu anul 2006, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup, precum şi leasing-uri.

S-a folosit de imobilele deţinute de către el şi membrii familiei, pentru obţinerea de credite pe societăţile sale, precum şi pentru societăţile controlate de grup. Acesta l-a atras în grup şi pe inculpatul S.

Actele materiale săvârşite de inculpatul C. sunt următoarele: în luna mai 2006, în calitate de administrator al SC DDDD. SRL obţine de la NNN. o linie de credit în valoare de 430.000 RON pe care o suplimentează o lună mai târziu ajungând la 1.000.000 RON, iar în luna octombrie 2006 este suplimentată din nou cu încă 1.800.000 RON; în februarie 2007, aceeaşi linie de credit este majorată la suma de 3.740.000 RON; prin conturile SC DDDD. SRL circulă sume de bani de la şi către alte societăţi controlate de grup în vederea creşterii cifrei de afaceri, a realizării avansurilor cerute de către bănci sau pentru împărţirea beneficiului rezultat din credite; la data de 30.01.2007, SC DDDD. SRL obţine un factoring de la NNN. Unirea în valoare de 1.300.000 RON; la data de 13.07.2006 SC DDDD. SRL încheie cu JJJJ. patru contracte în valoare totală de 82.230 euro; la data de 08.02.2007 SC DDDD. SRL majorează un credit de la 2.805.000 RON de la NNN. la valoarea de 3.740.000 RON; la data de 12.04.2007 SC DDDD. SRL obţine în leasing de la LLLL. 8 autoturisme de lux în valoare aproximativă de 300.000 RON; la data de 06.09.2007 inculpatul C. pune ipotecă pe 3 terenuri ce apar pe numele soţiei sale IIIII. în vederea obţinerii de către SC BBBB. SRL a unui credit în valoare de 2.600.000 RON de la NNN. Olteniţa; la data de 12.02.2008 SC DDDD. SRL obţine un credit în valoare de 3.652.100 RON de la NNN.; încheie contracte comerciale fictive cu SC XXX. SRL în vederea obţinerii de către această societate a unui credit în valoare de 350.000 RON de la AAAAA. în data de 24.04.2008; încheie contracte comerciale fictive şi cu JJJ. SRL în vederea obţinerii de către SC JJJ. în data de 25.04.2008 a unui credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 2.000.000 RON.

De asemenea, prin autorizaţia de construire nr. x/17.07.2008, inculpatul C. obţine acordul pentru executarea construcţiei tip S + P + 1E + M cu amprentă de 224 mp în loc. Jilava, str. x Ilfov. Toate documentele sunt obţinute pe numele părinţilor inculpatului, care apar ca proprietari ai terenurilor şi construcţiilor de pe acesta.

Toate convorbirile telefonice interceptate purtate de către inculpatul C. dovedesc faptul că acesta avea o relaţie foarte apropiată cu liderul grupării A., după îndepărtarea din grupare a inculpatului B., cunoscând în amănunt activitatea infracţională a grupului.

4. Inculpatul D. devine asociat şi administrator al SC EEEE. SRL alături de A. în luna decembrie 2004; apare şi ca director la SC JJJ.; în perioada decembrie 2007 - decembrie 2008, este asociat şi în SC AAAA.. În aceste calităţi dar şi în calitate de membru de bază al grupului, începând cu anul 2006, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup sau pe persoane fizice - membri ai grupului precum şi leasing-uri, acesta atrăgând în grup pe fratele său - inculpatul T.

Activitatea inculpatului D. a constat, în principal, din următoarele acte materiale: la data de 15.05.2006, SC EEEE. SRL contractează două credite de la KKKKK., unul în valoare de 35.000 RON, şi unul de 50.000 RON, cel de-al doilea fiind suplimentat ulterior cu încă 50.000 RON; la data de 30.05.2006, SC EEEE. SRL ia credit de la GGGG. Olteniţa în valoare de 1.000.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/30.05.2006); la data de 04.08.2006, SC EEEE. SRL obţine un credit în valoare de 1000.000 RON de la GGGG. Olteniţa; în luna februarie 2007, SC EEEE. SRL ia un factoring de la NNN. în sumă de 1.500.000 RON; la data de 17.12.2007, SC EEEE. SRL obţine credit de la GGGG. Călăraşi în sumă de 3.500.000 RON; la data de 12.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 3.600.000 RON; la data de 14.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL loturile nr. x şi y din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. Unirea în valoare de 3.000.000 RON; la data de 28.02.2009, D. contractează de la GGGG. un credit în valoare de 51.000 RON la care nu achită nicio rată; în noiembrie 2009, SC EEEE. SRL achiziţionează în leasing un autoturism de la LLLLL., la care intra în restante din prima luna; prin conturile SC EEEE. SRL şi SC AAAA. SRL circulă sume de bani de la şi către societăţile deţinute de grup, pentru obţinerea avansurilor cerute de bănci, pentru efectuarea rulajelor şi pentru împărţirea beneficiilor.

Faptul că inculpatul D. cunoştea activitatea infracţională a grupării conduse de A. rezultă fără dubiu, şi din interceptările convorbirilor telefonice purtate de către acesta cu membrii grupului.

5. Inculpatul N. devine asociat unic şi administrator al SC YYY. SRL începând cu data de 13.04.2004, iar din februarie 2007, acesta înfiinţează SC XXX. SRL În aceste calităţi, dar şi în calitate de membru de bază al grupului, începând cu anul 2006, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe societăţile sale, precum şi pe societăţile controlate de grup.

Aderă la grup în anul 2005 şi sprijină gruparea între anii 2006 - 2011. La data de 28.12.2010, în urma cererii adresate de SC XXX. SRL, prin administratorul N., Primăria mun. Olteniţa autorizează construcţia unui imobil P + 1 cu destinaţie restaurant şi apartament protocol pe b-dul x nr. 68. La data de 30.09.2011, s-a încheiat procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor.

Actele materiale constau în: un contract de credit (numărul x) în sumă de 153.000 RON obţinut la data de 19.12.2004 de la GGGG. Olteniţa pe SC YYY. SRL, credit ce va fi suplimentat la data de 04.10.2005 cu încă 25.000 RON (contract de credit numărul x), bani cu care achiziţionează complexul KKK.; contractul de credit numărul x/4316 prin care SC YYY. SRL vinde KKK. către SC EEEE. SRL, credit în cuantum de 1.000.000 RON, cu ipotecă pe KKK. şi pe apartamentul inculpatului N.; la data de 17.12.2007 SC EEEE. SRL vinde lui SC XXX. SRL complexul KKK. la preţul de 1.500.000 RON (inculpatul recunoaşte că toate schimbările de proprietate sunt fictive în vederea obţinerii de credite bancare); contractul de credit numărul x/24.04.2008 în valoare de 350.000 RON cu ipotecă pe complexul KKK. obţinut de la AAAAA. pe SC XXX. SRL; contractul de credit nr. x/29.10.2009 de la NNN. în valoare de 320.000 euro, luat pe SC WWW. cu ipotecă pe imobilul KKK. - proprietar N.; retrageri de numerar atât din conturile societăţii sale cât şi din conturile SC JJJ.

În acest sens, în afară înscrisurilor de la dosar, există conţinutul convorbirilor telefonice, declaraţiile inculpaţilor D. sau E. din faza de urmărire penală, discuţii şi interceptări din care reiese că avea în detaliu cunoştinţă de activitatea desfăşurată de coinculpatul A., fiind ţinut la curent cu cererile de creditare depuse, făcea demersuri în legătură cu aceste cereri, banii folosiţi pentru construirea casei sale proveneau din aceste credite.

De asemenea, atunci când inculpatul A. nu mai reuşea să obţină credite au existat încercări de colaborare a inculpatului N. atât cu inculpatul III. în 2012, dar şi cu B. în acelaşi an, când îi propune acestuia să colaboreze pentru a obţine un credit cu garanţie de la Fondul Naţional de Garantare şi să împartă banii, nefiind mulţumit de propunerea inculpatului B. legată de un IFN, de la care puteau primi 25% sau 30% din valoarea imobilului adus ca garanţie, nemulţumirea privind suma mică de bani, în condiţiile în care scopul final era obţinerea unei sume mult mai mari, după care să dispară.

6. Inculpata P. a fost angajată de inculpatul A. din anul 2006 ca secretară a SC JJJ., devenind o persoană de încredere a liderului A.. A redactat documente către bănci sau către alte instituţii de stat (adrese de răspuns; documente false precum contracte comerciale, adrese de la bănci către alte instituţii de stat sau de la instituţii de stat către bănci), a ţinut legătura telefonic şi electronic cu instituţiile bancare şi de stat, a ţinut legătura cu contabila W. pentru întocmirea documentaţiei destinate obţinerii creditelor bancare, s-a prezentat în discuţii sub diferite identităţi, în funcţie de necesităţi, având astfel o imagine de ansamblu asupra întregii activităţi.

Actele materiale aferente infracţiunii de înşelăciune sunt identice cu cele reţinute în sarcina inculpatului A., sprijinind gruparea infracţională în toată perioada 2006 - 2011, în obţinerea de credite prin întocmirea de documente sub semnătură privată neconforme cu realitatea.

Începând cu luna decembrie 2010, inculpata P. este asociat şi administrator în SC GGGGG. şi tot în cursul anului 2010 devine administrator şi asociat în SC OOOO., pentru activităţile desfăşurate în aceste calităţi, inculpata fiind cercetată de către DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti.

7. Inculpatul R. a ajutat o societate coordonată de grup (SC FFFF. SRL) să obţină un credit în valoare de 1.000.000 euro, garantând plata creditului imobilul proprietate personală unde îşi are şi domiciliul, primind în schimb, suma de 400.000 RON, sumă pe care a folosit-o să achite un credit personal luat cu ipotecă pe acest imobil, credit la care înregistra întârzieri la plată.

A sprijinit activitatea grupului şi prin faptul că, la data de 31.07.2009 a acceptat ipotecarea a 5 loturi de teren (pe numele lui TTT., ginerele lui R., terenuri pe care acesta le cumpărase în 2006 - 2007 la preţul total de 5.800 RON) pentru ca inculpaţii A. şi B. să poată încheia un contract civil de împrumut pentru suma de 100.000 euro cu FFF.

A ajutat grupul infracţional organizat să obţină, în luna mai 2010, două suplimentări de credit în valoare de 300.000 de euro fiecare, pe SC QQQ. şi SC RRR. SRL, prin faptul că, în scopul creşterii artificiale a valorii bunurilor, în operaţiunile de vânzare-cumpărare a fost interpus şi numitul TTT. (ginerele inculpatului R.).

L-a atras în grupare şi pe inculpatul II., convingându-l să pună ipotecă pe imobilul unde domiciliază pentru obţinerea acelui credit de 1.000.000 de euro.

Împrejurarea că inculpatul R. l-a adus grupare şi pe inculpatul II. rezultă şi din faptul că inculpatul R. a primit de la membrii grupului suma de 600.000 RON, pentru achitarea împrumutului său şi al inculpatului II., acesta păstrând suma de 400.000 RON pentru el şi virând 200.000 RON în contul SC CCCCCC. SRL pentru II., aspecte ce rezultă din extrasele de cont de la BBBBBB. unde R. şi II. aveau credite luate.

A avut reprezentarea că inculpaţii A. şi B. nu aveau nici o intenţie să achite creditul, ştiind totodată de problemele pe care aceştia le aveau cu inculpaţii din Sinteşti, acesta fiind şi motivul pentru care i-a ajutat şi a participat la discuţii cu ceilalţi membri raportat la credit.

8. Inculpatul O. este administrator în două societăţi cheie pentru grupare - SC BBBB. SRL şi SC CCCC. SRL (în această din urmă societate, inculpatul a figurat în calitate de director, administrator de drept fiind soţia sa, dar, în fapt, de administrarea societăţii ocupându-se inculpatul O.).

În aceste calităţi dar şi în calitate de membru de bază al grupului, începând cu anul 2006, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup sau pe persoane fizice - membri ai grupului.

Activităţile desfăşurate de către inculpat în interesul grupului sunt următoarele: prin conturile societăţilor administrate de către inculpat SC CCCC. SRL şi SC BBBB. SRL există o multitudine de operaţiuni prin intermediul cărora sume importante de bani circulă de la şi către societăţile controlate de grup în vederea obţinerii avansurilor cerute de către bănci, a creşterii cifrei de afaceri a societăţilor şi pentru împărţirea beneficiilor rezultate în urma obţinerii creditelor bancare; încheie contracte comerciale fictive atât pe BBBB. SRL cât şi pe CCCC. SRL cu SC JJJ. în vederea obţinerii de către SC JJJ. a unui contract de credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 5.000.000 RON precum şi în vederea obţinerii tot de către SC JJJ. a unui credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 2.000.000 RON; la data de 12.07.2007 obţine de la GGGG. Olteniţa un credit în valoare de 4.300.000 RON (contract de credit numărul x/12.10.2007); la data de 06.09.2007 obţine de la NNN. Olteniţa un credit în valoare de 2.600.000 RON (contract de credit nr. x/06.09.2007).

Fictivitatea operaţiunilor este dovedită de faptul că, unele erau încheiate în aceeaşi zi, pentru altele numerele erau dublate sau aveau numere mai mici, deşi erau încheiate la date ulterioare faţă de alte contracte având numere mai mare, au aceleaşi caracteristici de redactare cu cele încheiate de SC JJJ., iar înainte de a plăti avansul de 530.000 RON către SC JJJ., contul SC BBBB. SRL este creditat de două firme din grup - SC EEEE. SRL şi AAAA., exact cu suma necesară avansului, fictivitate recunoscută de declaraţiile date în faza de urmărire penală de inculpaţii A. şi D.

Din declaraţiile inculpaţilor N., P., dar şi din interceptări rezultă frecventarea inculpaţilor, a şedinţelor care aveau loc între aceştia şi de inculpatul O., care avea la cunoştinţă de toată activitatea în care aceştia erau implicaţi, fiind la rândul lui implicat.

9. Inculpatul Q. este administrator al VVV. SRL începând cu luna iunie 2007 până în noiembrie 2011, când o înstrăinează unui cetăţean din Republica Moldova - numitul KKKKKK. (persoană ce nu a putut fi identificată), dar şi asociat în SC GGGGG. SRL, începând cu luna iunie 2008, activităţile infracţionale desfăşurate pe această firmă fiind anchetate în Dosarul penal nr. x/2012 instrumentat de DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti.

În aceste calităţi, începând cu anul 2007, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe diverse societăţi controlate de grup sau pe persoane fizice - membri ai grupului, precum şi leasing-uri.

Activităţile desfăşurate de către inculpatul Q., în interesul său şi al grupului, constau în următoarele: prin conturile societăţii administrate de către inculpat există o multitudine de operaţiuni prin intermediul cărora sume importante de bani circulă de la şi către societăţile controlate de grup în vederea obţinerii avansurilor cerute de către bănci, a creşterii cifrei de afaceri a societăţilor şi pentru împărţirea beneficiilor rezultate în urma obţinerii creditelor bancare; VVV. SRL încheie contracte Inculpatul A. arată cu privire la acesta comerciale fictive cu SC OOO. SRL în vederea obţinerii de către această societate a unui credit în valoare de 1.000.000 RON în data de 20.03.2008 de la NNN.; la data de 26.06.2009, VVV. SRL obţine de la NNN. Unirea un credit în valoare de 700.000 euro; VVV. SRL mai obţine de la NNN. o linie de credit în valoare de 320.000 RON.

De asemenea, inculpatul Q. ridică de la instituţii de stat documente necesare dosarelor de credit, precum: certificatul constatator al SC JJJ. necesar la Dosarul de credit nr. x/20.08.2007 de la NNN. Unirea, certificatul constatator al SC EEEE. SRL necesar pentru obţinerea liniei de credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 3.500.000 RON (contract de credit nr. x/17.12.2007), credit care a fost debitat în următoarele zile de mai multe societăţi, printre care şi VVV. SRL.

Societatea deţinută de acesta nu avea activitate economică.

În luna martie 2009, inculpatul Q. cesionează o parte din acţiunile societăţii VVV. SRL inculpatului BB., acesta ieşind din societate un an mai târziu, în luna martie 2010, mişcarea fiind făcută pentru ca inculpatul să-şi asigure primirea sumei ce i se cuvenea din creditul de 700.000 euro, după care a şi ieşit din societate, aspect care dovedeşte încă o dată scopul fraudulos a obţinerii creditului respectiv.

10. Inculpatul S. devine administrator al SC RRR. începând cu anul 2009, devine asociat în SC JJJ. din februarie 2008, iar SC ZZZ. SRL are sediul social la domiciliul său. A desfăşurat activităţi în scopul obţinerii de credite bancare pe societăţile sale sau pe societăţile controlate de grup.

În calitate de administrator al SC RRR. SRL, încheiat contractul de credit numărul x/28.04.2009, prin care societatea administrată de către el a obţinut un credit în valoare de 700.000 de euro. Pe aceeaşi societate mai sunt obţinute alte două linii de credit de la NNN. în valoare totală de 400.000 RON. La data de 09.06.2010, SC RRR. SRL suplimentează creditul din data de 28.04.2009 cu încă 300.000 euro, reieşind din extrasele de cont că a fost retrasă suma de 1.256.000 RON.

A acceptat să colaboreze cu inculpaţii în vederea obţinerii de credite, fiind folosit de aceştia în relaţiile cu banca, fiind o persoană credibilă şi care în acelaşi timp era de acord să-i sprijine, având nevoie de bani.

11. Inculpatul T., începând cu luna noiembrie 2007, cumpără SC WWW. şi devine administrator unic. În această calitate, dar şi în calitate de membru al grupului, începând cu anul 2007, a obţinut şi s-a implicat activ în obţinerea de credite bancare pe societatea sa şi pentru alte societăţi controlate de grup.

Actele materiale ale acestui inculpat constau în aceea că: la data de 29.10.2009, SC WWW. obţine de la NNN. Unirea un credit în valoare de 320.000 euro; în luna noiembrie 2009, SC WWW. ia o linie de credit de 150.000 RON; la data de 04.11.2009, inculpatul T. cumpără 4 loturi de teren intravilan în mun. Giurgiu pe care le alipeşte în data de 23.11.2009 formând un singur lot; la data de 22.12.2009, SC WWW. suplimentează creditul de 320.000 euro la 600.000 euro în care se încorporează şi linia de credit de 150.000 RON; la data de 20.01.2010, inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu în 95 loturi; la data de 29.01.2010, inculpatul T. vinde 76 din loturi către HHH. la care membrii grupării acumulaseră datorii; la data de 05.02.2010, SC WWW. suplimentează creditul de la NNN. cu încă 390.000 euro, ajungându-se la un total de 990.000 euro, ipoteca fiind suplimentată cu 18 loturi din cele 95 ale inculpatului T.

Tot în noiembrie 2009, cumpără 4 terenuri în intravilan în mun. Giurgiu din care formează un singur lot în decembrie 2009, ulterior lotizează acest teren în 95 de loturi, din care la 29.01.2009 vinde 76 din acestea inculpaţilor din Sinteşti la care membrii grupului aveau datorii, respectiv H. - 7 loturi, AAA. - 4 loturi, HH. - 4 loturi, WW. - 2 loturi, M. - 3 loturi, DD. - 1 lot, SS. 1 lot, BBB. - 1 lot, YYYYYYYYY. - 1 lot, XX. - 5 loturi, AAAAAAAA. - 5 loturi, K. - 8 loturi, DDD. -1 lot, ZZZZZZZ. - 3 loturi, AAAAAAA. şi G. la fel cu câte 3 loturi, F. - 10 loturi, tranzacţie pentru care l-a împuternicit pe inculpatul E., toate aceste activităţi fiind desfăşurate în interesul grupului.

12. Inculpatul U., în ianuarie 2009, cumpără SC QQQ. SRL de la F., devenind unic asociat şi administrator, societate ce va fi ulterior folosită pentru obţinerea de credite bancare şi alte operaţiuni în interesul grupului.

Astfel, SC QQQ. SRL obţine în data de 28.04.2009 un credit în valoare de 700.000 euro pe care, în 26.05.2010, îl suplimentează cu 300.000 de euro, suplimentând şi ipotecile cu două terenuri aparţinând inculpatului JJ., admise în garanţie a 283.433 de euro, cumpărate de JJ. în aprilie cu suma de 3.230.000 RON de la ginerele inculpatului R., care la rândul său le cumpărase cu o lună în urmă de la un apropiat a lui A. cu suma de 153.270 RON.

Fictivitatea acestui circuit financiar reiese şi din preţurile rulate, demonstrând specificul activităţii desfăşurate de inculpaţi.

A avut relaţii strânse cu inculpatul A., fiind angajat al SC JJJ. şi la care acesta a apelat solicitând ajutorul pentru a scăpa de datoriile avute la cămătari.

13. Inculpatul E. a sprijinit grupul infracţional organizat să obţină o suplimentare de credit în sumă de 300.000 euro pe SC RRR. SRL, în data de 09.06.2010 şi o altă suplimentare în sumă de 390.000 euro pe SC WWW., în data de 05.02.2010.

Astfel, în data de 09.06.2010, SC RRR. SRL suplimentează creditul din data de 28.04.2009 cu suma de 300.000 euro, suplimentând şi ipotecile cu următoarele imobile: două terenuri situate în jud. Dâmboviţa (com. Corbii Mari, sat Ungureni) aparţinând învinuitului JJ. şi cu 15 loturi de teren din cele 95 de loturi teren intravilan situate în municipiul Giurgiu cumpărate de inculpatul T. în data de 04.11.2009.

La semnarea contractului de ipotecă, soţii T. şi TTTTTT. au fost reprezentaţi de mandatar E., iar în aceeaşi calitate inculpatul este prezent şi la încheierea actului adiţional nr. x/05.02.2010, prin care SC WWW. suplimentează creditul de la NNN. cu încă 390.000 euro, ajungând la un total de 990.000 euro, ipoteca fiind suplimentată cu alte 18 loturi din cele 95 de terenuri intravilane cumpărate la data de 04.11.2009 de grupul infracţional organizat pe numele inculpatului T., situate în mun. Giurgiu.

În data de 29.01.2010, inculpatul T. îl împuternicise pe inculpatul E. să vândă loturile de teren intravilan din mun. Giurgiu. La data de 31.07.2010, E. acceptă să cumpere fictiv de la A. sediul SC JJJ. din strada (...) cu suma de 600.000 RON, scopul tranzacţiei fiind acela de a scoate acest imobil din activul societăţii, pentru a nu putea fi urmărit de creditori.

La data de 24.01.2011, inculpatul A. obţine un împrumut civil de la numitul UUUUUU.. Pentru garantarea restituirii împrumutului, inculpatul E. (proprietar în acte al imobilului lui A.) vinde sediul SC JJJ. din mun. Olteniţa, str. (...) către UUUUUU. cu suma de 277.231 RON, preţul reprezentând suma împrumutată.

După restituirea împrumutului, la data de 24.03.2011, arată că numitul UUUUUU. vinde înapoi lui E. sediul SC JJJ. la acelaşi preţ la care îl cumpărase, adică 277.231 RON.

Mai arată că, în luna octombrie a aceluiaşi an, între A. şi E. se mai încheie două contracte de vânzare-cumpărare fictive, având ca obiect mobilierul şi obiectele electronice şi electrocasnice din domiciliul inculpatului A.

14. Inculpatul JJ. a ajutat două firme controlate de grup - SC QQQ. SRL şi SC RRR. SRL să obţină două suplimentări de credite bancare, în sumă de 300.000 euro fiecare.

La solicitarea inculpatului A., arată că JJ. a acceptat cumpărarea pe numele său a unor imobile (4 terenuri) la preţuri foarte mari (2 terenuri la preţul de 3.230.000 RON şi 2 terenuri la preţul de 2.887.500 RON) valori fictive, trecute în contracte pentru a se putea justifica valoarea mare a evaluărilor întocmite. În scopul creşterii artificiale a valorii bunurilor, se procedează astfel: terenurile sunt cumpărate de la agentul imobiliar SSS. prin intermediar - numitul TTT. ginerele inculpatului R. la preţul de 153.270 RON (2 loturi) şi 115.000 RON (celelalte două loturi). La rândul său, TTT. le vinde învinuitului JJ. la preţul de 3.230.000 RON (un preţ de 21 de ori mai mare) şi 2.887.500 RON (un preţ de 25 de ori mai mare), valoare ce este luată în considerare în momentul evaluărilor făcute pentru dosarul de creditare. Terenurile sunt ipotecate pentru 2 suplimentări de credit.

Activitatea infracţională este dovedită pe baza actelor dosarului, a declaraţiilor inculpatului A., dar şi de convorbirile telefonice purtate cu inculpata P., care arată implicarea conştientă a acestuia şi disponibilitatea de a ajuta şi ulterior gruparea la obţinerea de credite în schimbul unor foloase financiare.

15. Inculpatul II. a ajutat o societate coordonată de grup (SC FFFF. SRL) să obţină un credit în valoare de 1.000.000 euro, ipotecând în acest scop un imobil aparţinând SC CCCCCC. SRL, societate administrată în fapt de acesta (în acte, administrator al societăţii este trecut fiul inculpatului - martorul EEEEEE.).

Înţelegerea a fost ca inculpaţii să-i achite lui II. un credit în sumă de 200.000 de RON pe care acesta îl avea la BBBBBB., credit pentru obţinerea căruia ipotecase imobilul vizat de grupare. Astfel, anterior obţinerii creditului în sumă de 1.000.000 de euro de la NNN. Unirea, inculpaţii A. şi B. au virat suma de 600.000 de RON în contul inculpatului R. care, la rândul său a virat suma de 200.000 de RON în contul SC CCCCCC. SRL pentru achitarea creditului. Astfel, imobilul a rămas liber de sarcini şi a putut fi din nou ipotecat pentru obţinerea creditului de către grupare.

Situaţia de fapt expusă este confirmată şi de către inculpatul II., dar şi de martorii DDDDDD. şi EEEEEE. (soţia şi, respectiv, fiul lui II.).

16. Inculpatul KK. devine administrator al SC FFFF. SRL înainte de obţinerea creditului de 1.000.000 euro de la NNN. Unirea (contract de credit nr. x/22.12.2009), membrii grupului infracţional organizat având nevoie de un om de încredere, care să nu le creeze probleme în momentul ridicării banilor din credit.

SC FFFF. SRL a aparţinut inculpatului I. (administrator în acte fiind trecut fiul său AAAAAAA.). În luna noiembrie 2009, societatea este cesionată lui KK., o lună mai târziu, pe data de 22.12.2009, fiind obţinut de la NNN. Unirea creditul în valoare de 1.000.000 de euro cu ipotecă pe casele inculpaţilor R., C. şi II.. KK. retrage sume numerar din contul SC FFFF. SRL, în 6 rânduri, fiecare retragere de numerar fiind de 95.000 de RON sau mai mare.

17 şi 18. Inculpatele V. şi W.: inculpata V. a fost contabila societăţilor SC JJJ., SC EEEE. SRL, SC BBBB. SRL şi SC AAAA., începând cu anul 2006 şi până la sfârşitul anului 2008, iar W. a fost contabila societăţilor SC DDDD. SRL, SC OOO. SRL, SC ZZZ. SRL, aceasta din urmă preluând şi celelalte societăţi menţionate, după ce inculpata V. întrerupe legătura cu gruparea infracţională.

Situaţia reţinută reiese din convorbirile telefonice, declaraţii ale inculpaţilor, înscrisuri de la dosarele de creditare, care confirmă că cele două inculpate au întocmit balanţe şi bilanţuri fictive, dar şi situaţii financiare în scopul adaptării lor la valoarea fiecărui credit.

Raportul de investigaţii întocmit în anul 2012 de GGGG. Direcţia Antifraudă la GGGG. Călăraşi, controlul vizând creditele acordate către SC JJJ., SC EEEE. SRL, SC BBBB.., atestă situaţiile financiare întocmite în fals şi care erau diferite de cele publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, cât şi balanţele fictive pentru toate creditele obţinute.

Într-una din declaraţiile sale, inculpata V. arată că era ajutată la întocmirea documentelor de funcţionari ai băncii.

Aceeaşi situaţie este şi în cazul inculpatei W., care potrivit conţinutului convorbirilor telefonice era la curent cu toate cererile de creditare, că îl ajuta pe inculpatul B. şi că o învăţa şi pe inculpata P. cum să se ocupe de documente.

19. Inculpatul X. aderă la grupul infracţional organizat şi sprijină gruparea îndeosebi după anul 2011, iar membrii grupului apelează la ajutorul lui în cele mai diverse ocazii, inculpatul având funcţia de conducător al Biroului de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei municipiului Olteniţa.

Din transcrierea convorbirilor telefonice purtate între inculpaţi reiese nemulţumirea acestora din cauza creşterii rolului inculpatului X., dar şi asumarea de către acesta a unor atribuţii de conducere din cadrul grupării, relevante fiind convorbirile din 27.08.2012 dintre N. şi D., cât şi faptul că se apela la prezenţa şi influenţa sa în cazul în care între inculpaţi apăreau neînţelegeri, dovadă fiind şi convorbirile din 09.10.2012 sau 03.10.2012. Faptul că ceilalţi apelau la X. în momentul când aveau probleme legale este şi ajutorul dat inculpatului O., aspect atestat de martorul LLLLLLL., ajutorul acordat inculpatului T. la momentul când acesta a avut probleme cu restituirea unei sume de bani, ajutorul acordat inculpatului A. pentru o problemă în trafic şi altele.

Din declaraţiile celorlalţi inculpaţi, reiese că, X. a avut cunoştinţă de cele 4 adrese întocmite de inculpata P. la solicitarea inculpatului A. pentru radierea ipotecilor de la Oficiul de Cadastru.

Materialul probator demonstrează că inculpatul X. participa cu familiaritate la discuţiile şi întâlnirile dintre membrii grupului, împrejurări atestate şi de inculpaţii O., UUUUUUUUUUUUUUU., D., în schimb inculpatul X. apela la membrii grupării cu solicitări de bani, de a i se face cinste, pentru a i se împrumuta un autoturism, în acest sens fiind convorbirea din 14.07.2012, care arată că solicita bani să meargă la o nuntă, bani care-i sunt daţi de A. prin E., aceasta nefiind singura nuntă pentru care inculpatul X. era finanţat în acest fel.

Totodată, convorbirile purtate de inculpat în datele de 03.04.2012 şi 06.10.2012 cu B. sunt relevante cu privire la rolul ierarhic pe care şi-l arogă şi cu privire la pretenţiile financiare pe care inculpatul le avea faţă de ceilalţi inculpaţi.

20. Inculpatul F. a sprijinit activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora a primit de la membri grupării atât sumele de bani împrumutate, cât şi dobânzile aferente acestora.

Acest inculpat l-a ajutat pe inculpatul A., cât şi grupul organizat de acesta să obţină un credit de 700.000 euro de la NNN. (contract de credit nr. x/28.04.2009), punând ipotecă pe lotul cu nr. cadastral x dezmembrat din fostul Combinat UUU., cumpărat de la SC JJJ. de F. la data de 11.03.2009, cu preţul de 3.000.000 RON.

În realitate, imobilul fusese obţinut de F. de la societatea mai sus menţionată în contul datoriilor acumulate de membrii grupării la acesta.

Acelaşi inculpat l-a ajutat pe A. să obţină o suplimentare a creditului iniţial cu suma de 280.000 euro la NNN. pentru SC WWW. SRL, înfiinţând o ipotecă pe 3 terenuri intravilane, proprietatea sa, situate în loc. Măgurele.

Tot F. l-a instigat pe şoferul său să obţină credite frauduloase şi a spălat banii obţinuţi ilegal prin transferurile efectuate prin firmele controlate de el.

Inculpatul a mai achiziţionat bunuri mobile, prin persoane interpuse, pentru a disimula proprietatea asupra acestora.

Pentru obţinerea de venituri, inculpatul a apelat la şantaj asupra membrilor grupului infracţional organizat.

Inculpatul a comis fapte antisociale, infracţiuni deosebit de grave, urmărind un singur scop şi anume acela de a obţine, în mod ilegal, sume mari de bani.

21. Inculpatul G. a sprijinit grupul infracţional organizat şi condus de inculpatul A. pentru ca acesta să obţină la data de 26 iunie 2009 un credit fraudulos, prin intermediul VVV. SRL de la NNN., în valoare de 700.000 euro (contract de credit nr. x/26.06.2009), constituind o garanţie bancară - ipotecă pe o fermă din comuna (...), judeţul Giurgiu - proprietatea sa.

Inculpatul a recurs la violenţe şi ameninţări pentru a-i determina pe membrii grupării infracţionale să le dea sumele de bani promise apropiaţilor lui.

22. Inculpatul Y. a ajutat grupul infracţional organizat şi condus de A. să obţină un credit fraudulos (suplimentare în sumă de 280.000 euro) de la NNN., la data de 22.12.2009, prin SC WWW. SRL, înfiinţând o ipotecă pe două terenuri intravilane proprietatea sa, situate în loc. Măgurele.

Acesta a spălat banii prin conturile societăţilor administrate de către el şi a mai obţinut prin SC CCCCCCCC. SRL un credit în cuantum de 500.000 euro.

Între acest inculpat şi F. existau strânse relaţii de prietenie, fiind omul său de încredere şi şoferul acestuia.

23. Inculpatul LL. a sprijinit activitatea grupului infracţional organizat, prin sume de bani care au fost folosite pentru desfăşurarea activităţii infracţionale, primind sumele împrumutate şi dobânzile aferente acestora, din creditele obţinute în mod ilegal de membrii grupului infracţional.

Acelaşi inculpat l-a şantajat pe inculpatul D. pentru obţinerea dobânzii la împrumutul acordat.

24. Inculpatul Z. a întreprins acţiuni de sprijinire a grupului infracţional organizat, în concret, acordând sumele de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale, a obţinut sumele împrumutate şi dobânzile aferente acestora din credite bancare obţinute în mod ilegal de membrii grupării infracţionale.

25. Inculpata H. a sprijinit activitatea grupului infracţional organizat, acordând sume de bani care au fost folosite în vederea obţinerii creditelor bancare.

Inculpata a ajutat grupul infracţional la obţinerea la data de 28.04.2009, a unui credit în valoare de 700.000 euro.

În calitate de administrator al SC PPPPPPPPP. SRL aceasta a efectuat operaţiuni care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani.

În vederea obţinerii ilegale a unor sume cât mai mari de bani, inculpata a recurs şi la la şantaj.

26. Inculpatul HH. a acordat membrilor grupului infracţional sume de bani care au fost folosite la obţinerea creditelor bancare, primind sumele de bani împrumutate, precum şi dobânzile aferente din creditele bancare obţinute ilegal.

A cunoscut provenienţa ilicită a banilor, iar pentru banii împrumutaţi a primit şi terenuri, deşi avea ştiinţă că acestea provin din infracţiuni şi disimulează adevărata proprietate a altor terenuri, trecându-le pe numele nurorii sale, AAA.

27. Inculpatul I. a sprijinit activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora, a primit sumele împrumutate şi dobânzile aferente.

Acesta a ajutat grupul infracţional organizat să obţină, la data de 28.04.2009, un credit fraudulos, în cuantum de 700.000 euro.

Pentru obţinerea sumelor de bani împrumutate şi promise de membrii grupului infracţional, acesta a recurs la şantaj şi a dobândit, prin persoane interpuse, şase loturi de teren de la membrii grupului infracţional organizat în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor, a achiziţionat bunuri mobile, prin persoane interpuse pentru acelaşi scop şi anume al disimulării proprietăţii asupra acestora.

28. Inculpatul AA. a acordat sume de bani membrilor grupului infracţional pentru ca acesta să obţină în mod ilegal credite bancare, fiindu-i restituite atât împrumuturile acordate, cât şi dobânzile aferente.

A primit de la membrii grupului infracţional atât bani, cât şi bunuri, cunoscând că acestea provin din infracţiuni.

Activităţile desfăşurate de inculpat au sprijinit grupul infracţional.

29. Inculpatul BB. a împrumutat pe membrii grupului infracţional organizat cu sume de bani pentru ca aceştia să obţină în mod ilegal un credit în cuantum de 700.000 euro de la NNN.

Împrumuturile acordate şi dobânzile i-au fost restituite, acesta cunoscând că banii provin din comiterea de infracţiuni.

30. Inculpata XX. a sprijinit grupul infracţional organizat prin acordarea de sume de bani care au fost folosite de membrii grupului infracţional organizat la obţinerea de credite bancare, iar banii împrumutaţi i-au fost restituiţi împreună cu dobânzile aferente, cunoscând provenienţa ilicită a acestora.

31. Inculpatul YY.) a sprijinit activitatea grupului infracţional prin acordarea de sume de bani care au fost folosite în vederea obţinerii creditelor bancare ilegale, din acestea fiindu-i restituite împrumuturile acordate şi dobânzile aferente acestora.

32. Inculpatul ZZ. a acordat membrilor grupului infracţional organizat sume de bani care au fost folosite la obţinerea creditelor ilegale, după care, sumele împrumutate au fost restituite împreună cu dobânzile aferente şi a avut cunoştinţă despre faptul că acele credite au fost obţinute în mod ilegal.

33. AAA. a acordat împrumuturi grupului infracţional organizat, bani pe care aceştia i-au folosit în vederea obţinerii de credite bancare în mod fraudulos.

Împrumuturile acordate i-au fost restituite împreună cu dobânzile aferente.

34. Inculpatul J. a sprijinit grupul infracţional organizat, prin acordarea de sume de bani pentru obţinerea creditelor bancare în mod ilegal, fiindu-i restituite împrumuturile acordate şi dobânzile aferente acestora.

Inculpatul a primit atât bani, cât şi bunuri, cunoscând provenienţa ilicită a acestora, achiziţionând bunuri mobile prin persoane interpuse pentru disimularea proprietăţii acestora.

Pentru a dobândi sume de bani cât mai mari, J. a recurs la şantaj.

35. Inculpatul K. a acordat grupului infracţional împrumuturi, sumele respective fiind folosite pentru obţinerea ilegală a creditelor bancare.

Acesta a transferat sume de bani pentru disimularea originii ilicite a acestora, primind de la membrii grupului infracţional bunuri, cu toate că avea cunoştinţă despre originea ilicită a acestora.

Acelaşi inculpat a achiziţionat bunuri prin persoane interpuse pentru disimularea proprietăţii.

Inculpatul a recurs şi la şantaj, ameninţări şi violenţe pentru obţinerea unor sume de bani cât mai mari.

36. Inculpatul BBB. a împrumutat cu sume de bani grupul infracţional în vederea obţinerii unor credite bancare şi a primit în schimbul sumelor de bani împrumutate dobânzi consistente, cunoscând că aceştia provin din creditele bancare obţinute ilegal, iar pentru disimularea originii ilicite, a transferat bani pe numele altor persoane.

37. Inculpata CCC. a fost administratorul SC NNNNNNNNNN. SRL, împuterniciţii societăţii la bancă fiind inculpata şi BBB.

Prin conturile societăţii administrate de aceasta sunt transferate sume de bani, în scopul disimulării originii ilicite a acestora.

38. Inculpatul DDD. a acordat sume de bani membrilor grupului infracţional pentru ca acesta să obţină în mod ilegal credite bancare din care i-au fost restituite sumele de bani împrumutate şi dobânzile aferente acestora. Pe lângă restituirea împrumuturilor acordate, acesta a primit şi bunuri, deşi cunoştea că ele provin din comiterea de infracţiuni, le-a achiziţionat prin persoane interpuse pentru a ascunde provenienţa şi proprietatea acestora.

39. Inculpatul EEE. a acordat membrilor grupului infracţional bani, care au fost folosiţi pentru obţinerea ilegală a creditelor bancare, din care i-au fost restituite atât împrumuturile, cât şi dobânzile stabilite.

40. Inculpata FFF. a acordat sume de bani, pe care membrii grupului infracţional le-au folosit în vederea obţinerii de credite bancare, din care i-au fost restituite împrumuturile şi dobânzile.

A avut cunoştinţă că banii provin din creditele bancare obţinute de gruparea infracţională în mod ilicit, a primit de la membrii grupului infracţional, atât bani, cât şi bunuri şi a folosit ameninţări pentru ca membrii grupului să-i dea bani atât ei, cât şi soţului său.

41. Inculpata GGG., în calitate de administrator şi acţionar al SC HHHH. SRL, a efectuat operaţiuni financiare (transferuri de bani şi retrageri de numerar), în scopul ascunderii originii ilicite a acestora.

Societatea a fost folosită de inculpaţii EEE. şi soţia sa FFF. şi apropiaţii lor, pentru a primi banii proveniţi din creditele bancare ilegale luate de membrii grupului infracţional organizat, scopul folosirii acestei societăţi comerciale, în conturile căreia s-au transferat sume fabuloase de bani, fiind de a disimula originea ilicită a banilor, dar şi pentru ca aceştia să nu poată fi identificaţi de organele de anchetă.

42. Inculpatul CC. a sprijinit activitatea grupului infracţional pentru ca acesta să obţină în mod ilegal credite bancare, împrumutându-i cu bani, împrumuturile fiind restituite împreună cu dobânzile aferente, din creditele bancare respective şi a cunoscut acest lucru, fapt pentru care a achiziţionat bunuri mobile prin persoane interpuse pentru disimularea proprietăţii acestora.

43. Inculpatul DD. a acordat împrumuturi membrilor grupului infracţional organizat care au fost folosite pentru obţinerea de credite în mod ilegal şi a cunoscut faptul că restituirea acestora s-a făcut din valoarea creditelor.

A achiziţionat bunuri mobile prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii acestora.

În mod fraudulos, inculpatul a întreprins acţiuni pentru obţinerea unui credit de la GGGG., în valoare de 1.720.000 RON.

44. Inculpata QQ. l-a ajutat pe soţul său, DD., să obţină în mod fraudulos un credit bancar de la GGGG., în valoare de 1.720.000 RON, ipotecând un imobil proprietate personală.

45. Inculpatul L. a acordat sume de bani membrilor grupului infracţional pentru ca aceştia să poată accesa credite bancare în mod ilegal şi a primit ulterior obţinerii creditelor sumele împrumutate şi dobânzile aferente.

Pe data de 12.04.2010, acesta a obţinut pentru SC BBBBBBBBB. SRL un credit fraudulos în valoare de 250.000 euro, iar pentru disimularea originii ilicite a banilor, a efectuat operaţiuni bancare.

Inculpatul a comis şi infracţiunea de şantaj, iar în vara anului 2009 l-a sechestrat pe A.

46. Inculpatul RR. a acordat membrilor grupului infracţional mai multe împrumuturi pentru ca aceştia să obţină în mod ilegal credite bancare, împrumuturile fiindu-i restituite, împreună cu dobânzile aferente, după obţinerea creditelor bancare.

Prin persoane interpuse, pentru a disimula proprietatea bunurilor mobile, inculpatul a achiziţionat bunuri.

Acelaşi inculpat l-a sechestrat pe inculpatul A., pentru a obţine anumite sume de bani.

47. Inculpatul M. a acordat membrilor grupului infracţional sume de bani, pentru ca aceştia să obţină în mod ilegal credite bancare, ulterior fiindu-i restituite împrumuturile şi dobânzile la sumele împrumutate.

Inculpatul a sprijinit grupul infracţional, pentru ca acesta să obţină un credit de 700.000 euro şi a recurs la violenţe pentru obţinerea sumelor de bani promise.

A cunoscut că împrumuturile restituite de către membrii grupului infracţional şi dobânzile aferente provin din creditele obţinute în mod ilegal.

A întreprins acţiuni de disimulare a provenienţei ilicite a banilor.

48. Inculpatul SS. a sprijinit activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare desfăşurării activităţii infracţionale a grupului, împrumuturile şi dobânzile fiindu-i restituite din creditele bancare obţinute în mod fraudulos.-

Inculpatul a primit de la membrii grupului infracţional diferite bunuri, deşi cunoştea că acestea provin dintr-o activitate ilicită.

49. Inculpatul TT. a sprijinit grupul infracţional organizat, prin împrumuturi de bani care au fost folosite la obţinerea de credite bancare din care i-au fost restituite atât sumele împrumutate, cât şi dobânzile acestora.

A mai primit şi diferite bunuri, cunoscând provenienţa lor ilicită, a achiziţionat bunuri prin persoane interpuse, încercând să disimuleze provenienţa ilicită a acestora.

50. Inculpatul UU. a acordat împrumuturi membrilor grupării, acestea fiind folosite la obţinerea ilegală de credite bancare şi a primit de la membrii grupului infracţional organizat bunuri de provenienţă ilicită.

51. Inculpatul VV. a acordat membrilor grupului infracţional împrumuturi pentru ca aceştia să obţină în mod fraudulos credite, din care i-au fost restituite sumele împrumutate şi dobânzile respective.

52. Inculpata WW. a acordat membrilor grupului infracţional împrumuturi pentru ca aceştia să obţină în mod ilegal credite, din care i-au fost restituite împrumuturile şi dobânzile aferente, cunoscând acest lucru.

53 şi 54. Inculpaţii FF. şi EE. sunt soţi, care au acordat împrumuturi grupului infracţional organizat, pentru ca aceştia să obţină în mod ilegal credite bancare, din care li s-au restituit ulterior sumele de bani împrumutate şi dobânzile acestora.

55. Inculpatul MM. a sprijinit activitatea infracţională a grupului organizat, prin acordarea de împrumuturi care au fost folosite pentru obţinerea frauduloasă a creditelor bancare.

A achiziţionat mai multe bunuri mobile, prin persoane interpuse, pentru disimularea proprietăţii acestora.

56. Inculpatul NN. a sprijinit activitatea grupului infracţional organizat, prin acordarea de sume de bani, obţinând restituirea lor, precum şi dobânzi din creditele bancare pe care gruparea le-a obţinut în mod fraudulos.

57. Inculpatul OO. a sprijinit grupul infracţional, prin acordarea de împrumuturi care au fost folosite la obţinerea frauduloasă a creditelor bancare, ulterior, achiziţionând bunuri prin persoane interpuse pentru disimularea proprietăţii acestora.

58. Inculpatul PP. a acordat grupului infracţional organizat, pentru comiterea de activităţi infracţionale, împrumuturi, sumele de bani respective fiind folosite pentru obţinerea ilegală de credite, împrumuturile fiind restituite prin transferarea sumelor de bani către societatea administrată de el - SC IIIIIIIIIII. SRL.

59. Inculpatul GG. a sprijinit activitatea grupului infracţional organizat prin acordarea de sume de bani necesare obţinerii creditelor bancare, credite în urma cărora a primit de la membrii grupării sumele împrumutate şi dobânzile aferente.

Acelaşi inculpat a dobândit prin persoane interpuse, 5 loturi de teren de la membrii grupului infracţional organizat, în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor.

Fiecărui inculpat urmează a-i fi aplicate dispoziţiile legale mai favorabile, în conformitate cu prevederile art. 5 din C. pen., care arată că:

"(1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă."

Criteriile avute în vedere de Curte în momentul aprecierii legii aplicabile ca fiind mai favorabile, pentru fiecare inculpat în parte, sunt nu numai limitele pedepselor, dar şi efectul concursului de infracţiuni, a consecinţelor în caz de recidivă, a consecinţelor în cazul revocării, în cazul comiterii unor noi infracţiuni, precum şi în cazul aplicării unor alte instituţii de drept penal şi procesual penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate, s-a menţionat că instanţa de fond a avut în vedere criteriile de individualizare, ansamblul circumstanţelor reale şi personale, precum şi împrejurarea că niciunul dintre inculpaţi nu a înţeles să beneficieze de procedura simplificată.

I. B JUDECAREA CAUZEI ÎN APEL LA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Prin Decizia penală nr. 367 A/23.10.2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a dispus următoarele:

În baza art. 421 alin. (2) lit. b) C. proc. pen.., raportat la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, părţile civile şi inculpaţii împotriva Sentinţei penale nr. 104 din 9 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, a desfiinţat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Pentru a dispune în acest sens, instanţa de control judiciar a reţinut următoarele:

Motivarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreţionar în realizarea justiţiei, dând părţilor din proces posibilitatea să-şi formeze convingerea cu privire la legalitatea şi temeinicia soluţiei adoptate, iar instanţelor de apel elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc.

Dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 parag. 1 din Convenţie înseamnă printre altele dreptul părţilor la proces de a prezenta observaţiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor.

Acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt analizate temeinic de către instanţa sesizată.

Art. 6 din Convenţie implică în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor şi propunerilor de probă ale părţilor.

În plus, noţiunea de proces echitabil presupune ca o instanţă care nu şi-a motivat decât pe scurt hotărârea, prin preluarea motivării instanţei inferioare sau altfel, să fi analizat în mod real chestiunile esenţiale care i-au fost supuse judecăţii şi să nu se fi mulţumit cu a aproba concluziile unei instanţe inferioare, după cum Curtea Europeană a statuat constant prin jurisprudenţa sa.

În cauză, inculpaţii au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 12 ani şi 3 ani închisoare pentru săvârşirea în forma continuată prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. (anterior) a infracţiunilor de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, instigare la înşelăciune prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., şantaj prevăzută de art. 194 alin. (1) C. pen., complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen.

Cu privire la actele materiale ale infracţiunilor enunţate se constată în apel că nu există nicio descriere a lor, vreo menţiune referitoare la data comiterii şi împrejurările în care au fost săvârşite, probele ce au dovedit comiterea fiecăruia, fiind cuprinse numai referiri generale, cu privire la toţi inculpaţii.

Menţionarea contractelor de credit încheiate între societăţile (...).şi unităţile bancare (preluate din rechizitoriu) nu înseamnă descrierea actelor materiale ale infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave atâta vreme cât nu se indică în cazul fiecărui inculpat acţiunile concrete de inducere în eroare şi probele ce le susţin.

Astfel, instanţa de apel nu îşi poate fundamenta adoptarea vreunei soluţii pe fondul cauzei fiind în imposibilitate de a cenzura criticile apelanţilor sub acest aspect.

Pe de altă parte, se remarcă că hotărârea instanţei de fond reproduce rechizitoriul şi reprezintă în fapt o copie a actului de sesizare ceea ce reiese cu evidenţă şi de necontestat din compararea celor două acte procedurale (rechizitoriu şi Sentinţa penală nr. 104/9.06.2016 a Curţii de Apel Bucureşti).

Astfel, în cuprinsul hotărârii de condamnare este descrisă situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, fiind copiat integral actul de sesizare a instanţei şi adăugată menţiunea că situaţia de fapt constatată de parchet şi probată se reţine întru-totul şi de instanţă şi întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată.

O asemenea menţiune formală nu constituie o motivare a hotărârii în sensul dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. şi art. 6 parag. 1 din Convenţie, care presupune o analiză a probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei, cât şi a celor care au fost înlăturate, astfel cum impun prevederile legale.

De asemenea, descrierea faptelor inculpaţilor, forma şi gradul de vinovăţie a acestora sunt copiate integral din rechizitoriu, prima instanţă limitându-se, practic, să confirme actul de sesizare.

Mai mult, în cuprinsul hotărârii de condamnare când instanţa analizează situaţia fiecărui inculpat reia integral din rechizitoriu menţiunile referitoare la fiecare inculpat.

Apoi, cu toate că instanţa confirma faptele şi încadrările juridice ale parchetului, în dispozitiv, pentru unii dintre inculpaţi dispune condamnarea pentru alte fapte şi încadrări juridice decât cele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată.

În acest sens, inculpata (...) a fost trimisă în judecată pentru comiterea a două infracţiuni, una de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. şi una de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 întrucât l-a ajutat pe soţul său II. să obţină în mod fraudulos un credit bancar de la OOOO. în valoare de 1.720.000 RON, ipotecând un imobil proprietate personală. Însă, instanţa de fond dispune condamnarea inculpatei pentru săvârşirea în concurs a două infracţiuni de complicitate la înşelăciune. Mai precis, nu se pronunţă asupra infracţiunii de spălare a banilor pentru care inculpata fusese trimisă în judecată, în schimb dispune condamnarea pentru o încă o infracţiune de complicitate la înşelăciune pentru care inculpata nu fusese trimisă în judecată, fără să existe vreo motivare a judecătorului sub acest aspect.

Inculpatul (...) deşi trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi spălare a banilor în formă simplă prevăzute de art. 194 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 este condamnat pentru ambele infracţiuni în formă continuată adică pentru comiterea mai multor acte materiale, fără ca instanţa să le indice sau să motiveze incidenţa dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, inculpatul (...).trimis în judecată pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. şi uz de fals, ambele în formă continuată este condamnat pentru complicitate la înşelăciune şi complicitate la uz de fals fără a se explica motivele reţinerii complicităţii în locul autoratului şi înlăturării dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Este adevărat că dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.. nu prevăd desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi rejudecarea pentru că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia.

Însă, în cauza Dumitru Popescu împotriva României (nr. 2) - parag. 103, 104, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consfinţit că statutul conferit Convenţiei în dreptul intern permite instanţelor naţionale să înlăture din oficiu sau la cererea părţilor - prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenţia şi protocoalele sale adiţionale. Acest aspect implică obligaţia pentru judecătorul naţional de a asigura efectul deplin al normelor acesteia (Convenţiei) asigurându-le preeminenţa faţă de orice altă prevedere contrară din legislaţia naţională.

Că atare, în cauză îşi găseşte aplicabilitate directă art. 6 parag. 1 din Convenţie, care impune în sarcina instanţei ce examinează cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, obligaţia de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor şi propunerilor de probă ale părţilor, ceea ce în mod evident prima instanţă nu a realizat de vreme ce a reprodus întocmai rechizitoriul.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, prima instanţă a dispus în temeiul dispoziţiilor art. 26 C. proc. pen.. disjungerea acţiunii civile, fără a-şi motiva dispoziţia şi fără a o pune în discuţia părţilor.

Inculpaţii au fost condamnaţi la pedepse de până la 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) din C. pen. (anterior).

În cazul infracţiunii de înşelăciune stabilirea pagubei pricinuite prin acţiunile făptuitorilor de inducere în eroare este determinantă pentru existenţa acestei infracţiuni. Mai precis, în lipsa pagubei, infracţiunea de înşelăciune nu poate subzista întrucât lipseşte una dintre trăsăturile esenţiale ale acestei infracţiuni.

Cu atât mai mult, în cazul infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave fără stabilirea exactă a cuantumului pagubei în sarcina fiecărui inculpat nu se poate dispune vreo soluţie cu privire la latura penală a cauzei.

Or, instanţa de fond fără a pune în discuţia părţilor a disjuns acţiunea civilă, urmând să fie soluţionată într-un dosar separat.

Un asemenea procedeu determină imposibilitatea instanţei de apel de a se pronunţa asupra laturii penale a cauzei întrucât nu poate stabili dacă prin acţiunile de inducere în eroare a fost pricinuită o pagubă. De asemenea, nu se poate verifica incidenţa dispoz. alin. (5) al art. 215 C. pen. - producerea de consecinţe deosebit de grave atâta vreme cât nu se cunoaşte dacă paguba depăşeşte suma de 200.000 RON. Că atare, acţiunea penală este indisolubil legată de acţiunea civilă şi nu pot fi rezolvate separat.

Din motivele expuse se impune rejudecarea, urmând a fi soluţionate împreună atât latura penală cât şi latura civilă a cauzei.

II. AL DOILEA CICLU PROCESUAL AL JUDECĂRII CAUZEI

II. A JUDECAREA CAUZEI ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ LA CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

Prin Sentinţa penală nr. 23 F/15.02.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a, rejudecând cauza în primă instanţă a dispus următoarele:

În baza art. 5 C. pen. a recalificat faptele conform legii noi mai favorabile şi în baza art. 386 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a acestora după cum urmează:

1. A. - din infracţiunile prev. de: art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de: art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

2. B. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.; art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

3. C. - din infracţiunile prev. de: art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de: art. 367 alin. (1) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

4. D. - din infracţiunile prev. de: art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de: art. 367 alin. (1) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

5. E. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

6. F. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 47 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

7. G. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 194 alin. (1) C. pen. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

8. H. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

9. I. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 194 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

10. J. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

11. K. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

12. L. - - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., art. 26 C. pen. rap.la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 189 alin. (1) şi 2 C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 48 C. pen. rap.la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 205 alin. (1) şi (3) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

13. M. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 194 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

14. N. - - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

15. O. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

16. P. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

17. Q. - - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

18. R. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) şi art. 26 C. pen. rap. la art. 291 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., şi art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. C. pen.;

19. S. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

20. T. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

21. U. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

22. V. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

23. W. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., şi art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

24. X. - pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege;

în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

25. Y. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen.; art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.; cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

26. Z. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

27. AA. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

28. BB. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

29. CC. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

30. DD. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. şi art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. şi art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

31. EE. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

32. FF. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

33. GG. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

34. II. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen., şi art. 26 C. pen. rap. la art. 291 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., şi art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

35. JJ. - pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

36. KK. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. şi art. 291 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. şi art. 323 C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

37. LL. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

38. HH. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

39. MM. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

40. NN. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

41. OO. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

42. PP. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep.; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

43. QQ. - din infracţiunile prev. de art. 26 C. pen. rap la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) din C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

44. RR. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi 5 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 189 alin. (1) şi (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 205 alin. (1) şi (3) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

45. SS. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep.; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

46. TT. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 29 alin. (1) lit. b) şi c din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

47. UU. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep.; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

48. VV. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

49. WW. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

50. XX. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen..şi art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

51. YY. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

52. ZZ. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.; cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

53. AAA. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

54. BBB. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege, art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

55. CCC. - din infracţiunile prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

în infracţiunile prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

56. DDD. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. şi art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

57. EEE. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

58. FFF. - din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeaşi lege; art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.;

59. GGG. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

în infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

În baza art. 396 C. proc. pen., instanţa de fond a dispus următoarele:

1. A.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 8 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 8 ani, sporită cu 4 ani închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 12 ani închisoare.

Revocă suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 107/21 mai 2010 a Judecătoriei Cornetu şi dispune ca aceasta să fie executată alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul A. să execute, în final, pedeapsa de 12 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

2. B.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 8 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului B. pedeapsa cea mai grea de 8 ani, sporită cu 4 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 12 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

3. C.

În baza 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 7 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 240/24.10.2012 a Judecătoriei Olteniţa în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel: o pedeapsă de 6 luni, 3 pedepse de câte 6 luni, o pedeapsă de 2 luni şi o pedeapsă de 8 luni închisoare.

Constată că infracţiunile pentru care s-au aplicat pedepsele de mai sus sunt concurente cu infracţiunile pentru care inculpatul este condamnat în prezenta cauză.

În baza art. 38 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului C. pedeapsa cea mai grea de 7 ani, sporită cu 3 ani, 3 luni şi 10 zile închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 10 ani, 3 luni şi 10 zile închisoare (conform încheierii de şedinţă din data de 13. III.2019).

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

4. D.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 7 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen. aplică inculpatului D. pedeapsa cea mai grea de 7 ani, sporită cu 4 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 11 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

5. E.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. aplică inculpatului E. pedeapsa cea mai grea de 3 ani, sporită cu 1 an închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

6. F.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 47 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen. aplică inculpatului F. pedeapsa cea mai grea de 5 ani, sporită cu 5 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 10 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

7. G.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap. la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. aplică inculpatului G. pedeapsa cea mai grea de 5 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 7 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

8. H.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpata la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpata la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatei H., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 3 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 7 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatei pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

9. I.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului I., pedeapsa cea mai grea de 5 ani, sporită cu 3 ani şi 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 8 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

10. J.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep şi 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului J., pedeapsa cea mai grea de 5 ani, sporită cu 3 ani şi 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 8 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

11. K.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 rep şi 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului K., pedeapsa cea mai grea de 5 ani, sporită cu 3 ani şi 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 8 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

12. L.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 205 alin. (1) şi (3) lit. a) şi c) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep şi 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen. aplică inculpatului L. pedeapsa cea mai grea de 5 ani, sporită cu 6 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 11 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

13. M.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 rep şi 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului M., pedeapsa cea mai grea de 5 ani, sporită cu 4 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 9 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

14. N.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

Constată că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sunt concurente cu fapta pentru care a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 258/20.10.2018 a Judecătoriei Olteniţa.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 rap la art. 85 din C. pen. anterior, anulează suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 258/20.10.2008 a Judecătoriei Olteniţa, pe care o contopeşte cu pedepsele aplicate prin prezenta

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului N. pedeapsa cea mai grea de 5 ani, sporită cu 3 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 8 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

15. O.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul O. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale.

16. P.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. aplică inculpatului P. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an şi 8 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

17. Q.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului Q. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an şi 8 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

18. R.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza 48 C. pen. rap la art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului R. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an şi 8 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

19. S.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. . condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. aplică inculpatului S. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an şi 8 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

20. T.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului T. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an şi 8 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

21. U.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului U. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an şi 8 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

22. V.

În baza art. 16 lit. f) C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal faţă de inculpata V. cu privire la săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale.

23. W.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 322 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen. aplică inculpatului W. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an şi 8 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

24. X.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă inculpatul X. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

25. Y.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap. la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep şi 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului Y. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 3 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 7 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

26. Z.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului Z., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

27. AA.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului AA., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

28. BB.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului BB. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

29. CC.

În baza art. 16 lit. f) C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul CC. cu privire la săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

30. DD.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012 rap la art. 85 din C. pen. anterior, anulează suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 171/2011 a Judecătoriei Cornetu pe care o contopeşte cu pedepsele aplicate prin prezenta.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului DD., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 3 ani şi 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 7 ani şi 4 luni închisoare.

În baza ar.t 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

31. EE.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului EE., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an an închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

32. FF.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen. ., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului FF. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

33. GG.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului GG. pedeapsa cea mai grea de 3 ani, sporită cu 3 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare (conform încheierii de şedinţă din data de 13. III.2019).

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

34. II.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului II. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an şi 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

35. JJ.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi 35 alin. (1) C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi 35 alin. (1) C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului JJ. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an şi 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

36. KK.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului KK. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an şi 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

37. LL.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului LL., urmând a executa o pedeapsă de 7 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

38. HH.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului HH. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporita cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

39. MM.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului MM., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

40. NN.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

Constată că faptele din prezenta cauză sunt concurente cu cea pentru care a fost condamnat inculpatul NN. la o pedeapsă de 5 ani închisoare prin Sentinţa penală nr. 595/2012 a Judecătoriei Cornetu, pe care o contopeşte cu pedepsele aplicate prin prezenta. Anulează liberarea condiţionată dispusă la data de 7.04.2017 din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 595/2012 a Judecătoriei Cornetu.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului NN. pedeapsa cea mai grea de 5 ani, sporită cu 2 ani şi 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 7 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

41. OO.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului OO. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

42. PP.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului PP., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

43. QQ.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului QQ. pedeapsa cea mai grea de 3 ani, sporită cu 1 an închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

44. RR.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 205 alin. (1) şi (3) lit. a) şi c) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012, rap. la art. 85 din C. pen. anterior, anulează suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 171/2012 a Judecătoriei Cornetu pe care o contopeşte cu pedepsele aplicate prin prezenta.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului RR., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 3 ani şi 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 7 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

45. SS.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului SS. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

46. TT.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului TT. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

47. UU.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului UU., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

48. VV.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

Constată că pedepsele aplicate prin prezenta sunt concurente cu cea de 3 ani aplicată inculpatului prin s.p. nr. 280/2012 a Judecătoriei Buftea.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului VV., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012, rap. la art. 85 din C. pen. anterior, anulează eliberarea condiţionată aplicată inculpatului prin Decizia penală nr. 328/2015 a Tribunalului Ilfov.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

49. WW.

În baza art. 16 lit. f) C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal faţă de inculpata WW., pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen., rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., ca urmare a decesului inculpatului.

50. XX.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului XX. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

51. YY.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului YY., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

52. ZZ.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului ZZ.. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 1 an închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

53. AAA.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului AAA. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

54. BBB.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului BBB. pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

55. CCC.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, rep, cu aplic. art. 5 C. pen., condamnă pe inculpata CCC. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatei pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

56. DDD.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului DDD., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final. urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

57. EEE.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului EEE., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 2 ani închisoare, în final. urmând a executa o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

58. FFF.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen.

În baza 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen. condamnă inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 38 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatei FFF., pedeapsa cea mai grea de 4 ani, sporită cu 3 ani închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 7 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

59. GGG.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen., condamnă inculpata GGG. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Interzice inculpatului pentru o durată de 5 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen..

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen..

În baza art. 404 alin. (4), lit. a) C. proc. pen., s-a dedus din pedepse aplicate durata măsurilor preventive pentru inculpaţii faţă de care, în cursul procesului penal, au fost luate măsuri preventive privative de libertate (arest şi arest la domiciliu).

În baza art. 19 C. proc. pen., rap. la art. 397 alin. (3) C. proc. pen. şi art. 256 C. proc. pen., cu trimitere la art. 1357 şi 1382 C. civ., instanţa de fond, în rejudecare, a dispus următoarele:

Raportat la partea civilă NNN. - SA.

1. Desfiinţează contractul de credit nr. x/14.02.2006 obţinut de SC JJJ. de la NNN. în valoare de 3.600.000 RON;

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V. la plata în solidar, în favoarea părţii civile a 3600000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

2. Desfiinţează contractul de credit x/04.05.2006 (linie de credit) obţinut de SC DDDD. SRL de la NNN. în valoare de 1.000.000 RON, valoare suplimentată la data de 12.10.2006 cu 1.800.000 RON şi majorat la data de 08.02.2007 la 3.740.000 RON (C. civ. 30/08.02.2007).

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., C., W. la plata în solidar, în favoarea părţii civile a 3740000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

3. Desfiinţează contractul de credit x/15.12.2006 obţinut de SC JJJ. de la NNN. în valoare de 7.072.000 RON.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., D. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 7.072.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

4. Desfiinţează contractul de factoring încheiat în luna august 2006 de către SC JJJ. prin care obţine de la NNN. un factoring în valoare de 1.600.000 RON.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 1.600.000 RON şi dobânda legală din luna august 2006 şi până la data plăţii.

5. Desfiinţează contractul de factoring încheiat la data de 30.01.2007, prin care SC DDDD. SRL obţine un factoring de la NNN. în valoare de 1.300.000 RON; (contract nr. x/30.01.2007).

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., C., W. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 1.300.000 RON şi dobânda legală de la data de 30.01.2007 şi până la data plăţii.

6. Desfiinţează contractul de credit x/30.11.2007, obţinut de SC EEEE. SRL de la NNN. în sumă de 705.000 RON.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 705000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

7. Desfiinţează contractul de factoring încheiat în luna februarie 2007 şi prin care SC EEEE. SRL obţine de la NNN. un factoring în valoare de 1.500.000 RON.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., D. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 1.500.000 RON şi dobânda legală din februarie 2017 şi până la data plăţii.

8. Desfiinţează contract de credit x/28.02.2007, obţinut de SC OOO. SRL de la NNN. în valoare de 2.000.000 RON, valoare suplimentată la data de 20.03.2008 cu 1.000.000 RON.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., D., Q. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 3000000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

9. Desfiinţează contractul de credit x/20.08.2007 obţinut de SC JJJ. de la NNN. în valoare de 3.600.000 RON.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., C., O. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 3600000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

10. Desfiinţează contractul de credit x/12.02.2008 obţinut de SC JJJ. de la NNN. Olteniţa în valoare de 2.600.000 RON;

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., C., W. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 2600000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

11. Desfiinţează contractul de credit x/14.02/2006 obţinut de SC JJJ. de la NNN. în valoare de 3.652.100 RON;

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., C.., W. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 3.652.100 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

12. Desfiinţează contractul de credit x/14.05.2008 obţinut de SC EEEE. SRL de la NNN. în valoare de 3.000.000 RON

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., D. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 3.00.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

13. Desfiinţează contractul de credit x/10.10.2008 obţinut de SC JJJ. SRL de la NNN. în valoare de 1.800.000 euro.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 1.800.000 euro şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

14. Desfiinţează contractul de credit x/28.04.2009 obţinut de SC RRR. SRL de la NNN. în valoare de 700.000 euro, credit suplimentat cu suma de 300.000 euro la data de 09.06.2010.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., WWWWWWWWWWWWWWW., JJ., E., T. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 1.000.000 euro şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

15. Desfiinţează contractul de credit x/28.04.2009 obţinut de SC QQQ. SRL de la NNN. în valoare de 700.000 euro, credit suplimentat cu suma de 300.000 euro la data de 26.05.2010.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., U., JJ., W. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 1.000.000 euro şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

16. Desfiinţează contractul de credit x/26.06.2009 obţinut de VVV. SRL de la NNN. în valoare de 700.000 euro;

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., Q., W., G. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 700.000 euro şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

17. Desfiinţează contractul de credit x/29.10.2009, obţinut de SC WWW. de la NNN. în valoare de 320.000 euro, suplimentat în două rânduri: 22.12.2009 cu suma de 280.000 de euro şi 05.02.2010 cu suma de 390.000 de euro.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., N., T., WWWWWWWWWWWWWWW., C., II., KK., R. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 990.000 euro şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

18. Desfiinţează contractul de credit x/22.12.2009 obţinut de SC FFFF. SRL de la NNN. în valoare de 1.000.000 euro.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., N., XXXXXXXXXXXXXXX., WWWWWWWWWWWWWWW., M.., II., KK., R. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 1.000.000 euro şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

Raportat la partea civilă GGGG. - SA.

1. Desfiinţează contractul de credit x/30.05.2006 încheiat de SC EEEE. SRL în valoare de 1.000.000 RON;

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., D., M.., N., O. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 1.000.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

2. Desfiinţează contractul de credit x/12.10.2007 încheiat de SC BBBB. SRL în valoare de 4.300.000 RON

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., M.., O., D.. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 4.300.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

3. Desfiinţează contractul de credit x/17.12.2007 încheiat de SC JJJ. în valoare de 5.000.000 RON

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., O., Q. la plata în solidar în favoarea părţii civile 5.000.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

4. Desfiinţează contractul de credit x/17.12.2007 încheiat de SC EEEE. SRL în valoare de 3.500.000 RON

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., D. la plata în solidar în favoarea părţii civile 3.500.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

5. Desfiinţează contractul de credit x/25.04.2008 încheiat de SC JJJ. în valoare de 2.000.000 RON

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., C.., O., Q. la plata în solidar în favoarea părţii civile 2.000.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

6. Desfiinţează contractul de credit x/12.05.2008 încheiat de SC EEEE. SRL în valoare de 3.600.000 RON

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., D. la plata în solidar în favoarea părţii civile 3.600.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

7. Desfiinţează contract credit din 04.08.2006 încheiat de SC EEEE. SRL, în valoare de 1.000. 000 RON.

Obligă pe inculpatul D. la plata în favoarea părţii civile 1.000.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

GGGG.

8. Anulează contractul de împrumut încheiat la data de 04.01.2011 - CCCCCCCC. în valoare de 500.000 euro.

Obligă pe inculpatul Y. la plata 500.000 euro şi dobânda legală de la data încheierii contractului în favoarea părţii civile.

9. Anulează contractul de împrumut nr. 12.01.2011 - contract credit x/12.01.2011 în valoare de 1.720.000 RON încheiat de DD. şi QQ.

Obligă pe inculpaţii DD. şi QQ. la plata în solidar în favoarea părţii civile a 1.720.000 RON şi dobânda legală de la data încheierii contractului.

KKKK. SA.

Desfiinţează contractul contractul de credit x/25.10.2007 încheiat de SC ZZZ. SRL în valoare de 2.067.318 RON şi sumplimentat la data de 28.02.2008 cu suma de 1.100.000 RON

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., C., D., O., W. la plata în solidar în favoarea KKKK. SA a 3.167.318 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

AAAAA. SA.

Desfiinţează contractul contractul de credit x/24.04.2008 încheiat de SC XXX. SRL în valoare de 350.000 RON.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., C. la plata în solidar în favoarea AAAAA. SA a 350.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

Desfiinţează contractul de credit x/2.05.20006 în valoare de 31.000 RON - încheiat de B.

Obligă inculpatul la plata a 31.000 RON şi dobânda legală de la data obţinerii creditului, în favoarea AAAAA. SA.

MMMM.

Desfiinţează contractul de credit x/06.05.2008 încheiat de SC OOO. SRL în valoare de 800.000 euro

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., C., O., Q., W. la plata în solidar în favoarea MMMM. a 800.000 euro şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

JJJJ. SA.

Desfiinţează contractele nr. x/13.07.2006 în valoare totală de 21.316 euro, contract nr. x/13.07.2006 în valoare totală de 21.100 euro, contract nr. x/11.07.2006 în valoare totală de 25.092 euro şi contract nr. x/23.02.2007 în valoare totală de 14.723 euro, încheiate de SC DDDD. (valoare totală 82.230 euro)

- Desfiinţează 3 contracte de leasing nr. x din data de 18.04.2007 încheiate de SC JJJ. în valoare de 96.263 euro

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., M.., W. la plata în solidar în favoarea JJJJ. SA a valorii contractelor sus-amintite şi dobânda legală de la data încheierii fiecărui contract.

LLLL. SA.

Desfiinţează următoarele contracte de leasing:

Contractul de leasing financiar nr. x/07.07.2008, având ca obiect un autoturism marca x cu nr. de înmatriculare x, în valoare 56.934 euro fără TVA. Contractul de leasing financiar nr. x/30.06.2008, având ca obiect auto marca x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/30.06.2008, având ca obiect auto marca x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/30.06.2008, având ca obiect auto marca x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/20.11.2007, având ca obiect auto marca x x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/20.11.2007, având ca obiect auto marca x x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/04.05.2007, având ca obiect auto marca x x cu nr. de înmatriculare x.

Contractul de leasing financiar nr. x/12.04.2007, având ca obiect auto marca x cu nr. de înmatriculare x.

3 contracte de leasing nr. x) încheiate la data de 18.04.2007, vizând 3 autoturisme în valoare de 96.263 euro, respectiv 2 autoturisme x (cu nr. de înmatriculare x şi y) şi un autoturism x - cu nr. de înmatriculare x încheiate de SC JJJ.

Obligă pe inculpaţii A., B., P., F., LL., Z., H., HH., I., AA., BB., XX., YY., ZZ., AAA., J., K., BBB., DDD., G., FFF., DD., L., M., SS., BBB., UU., TT., VV., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG., V., C., W. la plata în solidar a 300.000 RON şi 64.000 eur, sume aferente acestor contracte, şi dobânda legală de la data încheierii contractelor şi până la data plăţii.

VVVV. SA.

Desfiinţează contractul de credit nr. x/12.04.2010 încheiat de BBBBBBBBB., în valoare de 250.000 euro.

Obligă pe inculpatul L. la plata în favoarea VVVV. SA a 250.000 euro şi dobânda legală de la data obţinerii creditului.

Prin aceeaşi sentinţă, instanţa de fond a dispus respingerea restului cererilor formulate în cauză.

În baza art. 112 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul A. a 32.547,92 RON.

Au fost menţinute măsurile asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală.

A obligat pe fiecare inculpat la plata a câte 2.000 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune în acest sens, instanţa de fond, în rejudecare, în sinteză, a reţinut următoarele:

Cauza a fost înregistrată, în rejudecare, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti cu nr. x/2013*.

În faza rejudecării s-a procedat la audierea nemijlocită a inculpaţilor care au acceptat să dea declaraţii, s-a procedat la reaudierea nemijlocită de martori şi la administrarea probei cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond procedând la prezentarea elementelor esenţiale ale situaţiei de fapt, a faptelor inculpaţilor, precum şi a probatoriului administrat, inclusiv prin examinarea celor mai importante aspecte invocate de apărare, a menţionat, în sinteză, următoarele:

În ceea ce priveşte activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpaţilor, instanţa de fond constată că aceasta este reprezentată în principiu de o acţiune concertată a mai multor persoane de inducere în eroare a unor unităţi bancare sau firme de leasing, prin prezentarea mincinoasă a unor situaţii economico financiare extrem de bune a unor firme controlate sau administrate de inculpaţi în urma cărora - posibil cu complicitatea lucrătorilor bancari, aceştia fiind cercetaţi într-un dosar disjuns - au obţinut credite sau bunuri cu valori foarte mari, credite ce nu au mai fost ulterior restituite.

Gruparea infracţională era constituită pe paliere, iniţiatori şi funcţie de conducere având-o inculpaţii A. şi B., consilieri ai acestora fiind inculpaţii C. şi D., ceilalţi coinculpaţi având în principal rol de execuţie, asigurând constituirea de firme noi fără cazier fiscal sau punând la dispoziţia inculpaţilor din eşalonul principal sume mari de bani - pentru a fi prezentate drept garanţie de bonitate pentru bănci - şi obţinând ulterior avantaje financiare, în special dobânzi mari.

În principiu, activitatea infracţională a grupului s-ar putea prezenta schematic după cum urmează: inculpaţii A. şi B. înfiinţau, ei înşişi sau prin intermediul inculpaţilor din eşaloanele secundare, societăţi comerciale care încheiau între ele tranzacţii imobiliare succesive fictive, având drept scop prezentarea în patrimoniul scriptic al acelor societăţi a unor imobile de mare valoare (în fapt terenuri sau construcţii inutile, fără valoare de piaţă), astfel încât să le aducă drept garanţie în faţa unităţilor bancare care, la rândul lor, evaluau eronat aceste imobile (posibil cu complicitatea funcţionarilor bancari cercetaţi într-un dosar disjuns) şi acordau apoi credite foarte mari, credite ce erau împărţite între membrii grupării. Evident, băncile nu se puteau îndestula din acele garanţii fără valoare de piaţă.

Intervenţia inculpaţilor din Sinteşti a constat în acordarea unor sume mari de bani inculpaţilor A. şi B., pentru ca aceştia să le prezinte drept cash colateral în faţa băncilor la momentul în care solicitau alte credite. Odată ce luau creditele în mod fraudulos, banii erau împărţiţi între creditorii din Sinteşti, membrii grupului din eşaloanele primare, iar unele sume erau remise funcţionarilor bancari ce aprobaseră creditele în acest mod.

S-a putut ajunge la o astfel de amploare a grupării infracţionale, dar şi a prejudiciului, deoarece niciuna dintre persoanele implicate, nici persoanele din prezenta cauză şi nici funcţionarii bancari implicaţi (angajaţi ai băncilor victime) nu au avut vreun interes să sesizeze organele judiciare, băncile fiind în principal singurele perdante şi care din considerente destul de neclare nu au efectuat controale interne ritmice şi efective din care să se deducă faptul că efectiv acordau credite neperformante în mod constant.

Inculpatul A. a format împreună cu inculpatul B., primul eşalon al grupului infracţional, autor nemijlocit al infracţiunilor de înşelăciune şi beneficiar al produsului infracţional.

Acesta, în anul 2003, a fost administrator al SC JJJ. (devenită ulterior SC JJJ. SRL) şi administrator al SC EEEE. SRL în perioada decembrie 2004 - decembrie 2006.

Pe fondul dificultăţilor financiare aferente tranzacţiilor cu cereale, inculpatul A. a luat bani cu împrumut cu camătă de la coinculpatul B., în anul 2003. Acesta din urmă a renunţat chiar la dobânda cerută, conştientizând problemele financiare ale împrumutatului, element ce a atras simpatia şi încrederea inculpatului A.

În acest context, cei doi coinculpaţi s-au reîntâlnit în anul 2005 şi au conştientizat că fiecare din ei au probleme financiare cu firmele pe care le administrau, soluţia propusă de inc. B. fiind de obţinere a unor credite bancare.

În condiţiile în care amândoi inculpaţii aveau deja linii de credit deschise pe societăţile pe care le administrau şi întâmpinau greutăţi în achitarea lor, apare ca fiind evident că ambii coinculpaţi aveau în vedere alte mijloace decât cele legale pentru obţinerea creditelor.

Aşa cum rezultă din declaraţia coinculpatului A. dată în data de 14 decembrie 2012, la jumătatea anului 2005, inculpatul B. a dobândit acces printr-un intermediar la un funcţionar bancar, respectiv numitul WWWW., directorul NNN. Sucursala Unirea.

Declaraţia sa se coroborează cu a coinculpatului B..

Prin intermediul acestei persoane, inculpatul A. a început să aibă relaţii foarte bune cu alţi funcţionari bancari, respectiv numiţii SSSSSS. şi XXXX., funcţionarii menţionaţi anterior ajutându-i pe inculpaţi la întocmirea documentaţiei aferente creditării. Din declaraţia aceluiaşi inculpat rezultă cu claritate că ajutorul nu era dat doar pentru a asigura existenţa unui dosar de creditare complet ci trecea în sfera ilicitului penal, deoarece le spuneau şi când sumele trecute în documentele financiar contabile ale firmelor nu erau suficiente pentru obţinerea creditelor "învăţându-ne cum să facem".

Cum inculpatul A. nu avea solide cunoştinţe de ordin bancar, inculpata V. se ocupa de aceste aspecte, acesteia i se spunea ce să facă de către funcţionarii bancari, în acest scop deplasându-se şi la sediul băncii.

Aspectele menţionate anterior sunt confirmate şi de coinculpatul B., acesta criticând doar încadrarea juridică a faptelor ce i se impută.

Acesta a arătat prin declaraţia sa, din 1 noiembrie 2012, că pe fondul dificultăţilor financiare şi a împrumuturilor pe care le lua de la HHH. a început să contracteze credite bancare.

După cum rezultă din declaraţia sa, element ce se coroborează cu declaraţia coinculpatului A., cei doi au început să se împrumute de la HHH., iniţial cu sume mici pe care le-au putut acoperi, dar apoi sumele au crescut şi plata dobânzilor a devenit mai dificilă, sens în care a trebuit să se gândească la obţinerea unor sume mari de bani cu care să acopere datoriile la cămătari, dar să şi poată susţine propriile afaceri.

În cursul anului 2006, inculpatul a observat o ofertă publică de vânzare a combinatului UUU. din Olteniţa.

Inculpaţii B., A., C. şi D. au hotărât achiziţionarea combinatului pentru a-l folosi în vederea obţinerii altor credite. Apare ca fiind evident în acest sens că pe primul palier ar grupării infracţionale se aflau cei patru inculpaţi sus-amintiţi, aceştia sfătuindu-se împreună şi luând decizii de comun acord. Este nerelevant, deci, cine este cumpărătorul, cine este administratorul firmei ce a cumpărat UUU. în condiţiile în care membrii grupării acţionează ca un tot unitar, mânaţi de o voinţă infracţionala comună.

În legătură cu achiziţionarea acestui combinat, trebuie reţinut faptul că niciunul dintre inculpaţi nu era specializat în creşterea porcilor, achiziţia fiind făcută doar pentru a aduce în patrimoniul societăţii JJJ. a unui imobil mare, compus din construcţii şi teren, şi care putea fi prezentat drept un activ foarte valoros unităţilor bancare pentru obţinerea altor credite.

Inculpatul B. admite, prin declaraţia olografă dată în data de 1.11.2012, că banii daţi drept avans pentru achiziţionarea combinatului au fost daţi de cămătari, care tot aceştia au insistat în lotizarea sa şi obţinerea unor alte credite pentru acoperirea dobânzilor date de aceştia.

În aceste condiţii, depoziţiile inculpaţilor din Sinteşti care au arătat că sunt de bună credinţă şi nu au legătură cu activitatea infracţională a inculpaţilor din eşalonul primar apar a fi lipsite de credibilitate.

Aspectele menţionate anterior rezultă şi din depoziţia concordantă a martorei IIIII. care a arătat că, în urma achiziţiei combinatului, HHH. au oferit şi mai multe sume de bani lui B. şi A. pentru a intra în afacere. Au sprijinit în acest mod gruparea infracţională numiţii F., G., Y., J., K., BBB., CCC., DDD., BB., XX., Z., YY., ZZ., AAA., I., AA., ZZZZZZZ., AAAAAAA., Z., HH., H., CC., VVVVVVV., DD., QQ., L., RR., G., SS., TT., DD., VV., WW., EEE., FFF., GGG., EE., FF., MM., NN., OO., PP., GG. şi AAAAAAAA.

În legătură cu actele materiale de înşelăciune săvârşite de inculpatul A., în dauna unităţilor bancare şi de leasing, Curtea urmează a-şi însuşi datele precizate în rechizitoriu şi care au fost recunoscute de inculpat, respectiv la data de 17.06.2005, SC JJJ. cumpără Complexul LLL. prin contractul de credit nr. x/17.06.2005 în valoare de 425.000 RON de la GGGG. Olteniţa; la data de 03.08.2005, SC JJJ. ia un credit în valoare de 500.000 RON de la GGGG. Olteniţa; la data de 14.02.2006 SC JJJ. ia credit de la NNN. în valoare de 3.600.000 RON cu ipotecă pe LLL. (contract de credit nr. x/14.02.2006); la data de 30.05.2006, SC EEEE.

SRL ia credit de la GGGG. Olteniţa în valoare de 1.000.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/30.05.2006); în august 2006 SC JJJ. ia un factoring de la NNN. în valoare de 1.600.000 RON; la data de 04.08.2006, SC EEEE. SRL ia un credit în valoare de 1.000.000 RON de la GGGG. Olteniţa; la data de 15.12.2006, SC JJJ. obţine de la NNN. un credit în valoare de 7.072.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/15.12.2006); la data de 18.04.2007, SC JJJ. achiziţionează de la JJJJ. 3 autoturisme în valoare de 96.000 euro; la data de 20.08.2007, SC JJJ. ia credit de la NNN.

în valoare de 3.600.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/20.08.2007); la data de 06.09.2007, SC JJJ. vinde LLL. către SC BBBB.. SRL, preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. Olteniţa în valoare de 2.600.000 RON; la data de 12.10.2007, SC JJJ. vinde către SC BBBB.. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la GGGG. Olteniţa în valoare de 4.300.000 RON; la data de 25.10.2007, SC JJJ. vinde către SC ZZZ. SRL, lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la KKKK. în valoare de 2.067.318 RON; la data de 17.12.2007, SC JJJ. obţine credit de la GGGG.

Călăraşi în valoare de 5.000.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/17.12.2007); la data de 12.02.2008, SC JJJ. vinde către SC DDDD. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. în valoare de 3.652.100 RON; la data de 26.02.2008, SC JJJ. obţine de la LLLL. un autoturism în valoare de 64.600 euro; în februarie 2008, SC JJJ. obţine o linie de credit în valoare de 2.000.000 RON; la data de 25.04.2008, SC JJJ. ia de la GGGG. Călăraşi un credit în sumă de 2.000.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/25.04.2008); la data de 06.05.2008, SC JJJ. vinde către SC OOO.

SRL loturile nr. x şi y din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la MMMM. în valoare de 800.000 euro; la data de 12.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 3.600.000 RON; la data de 14.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL loturile nr. x şi y din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. în valoare de 3.000.000 RON; la data de 10.10.2008, SC JJJ. obţine un credit de la NNN. în valoare de 1.800.000 euro (contract de credit nr. x. civ. x/10.10.2008).

Inculpatul are o poziţie de recunoaştere în faza de urmărire penală şi parţială de recunoaştere în faza de judecată, instanţa apreciind însă că, în toate cazurile menţionate anterior, intrarea bunurilor în patrimoniul inculpatului s-a desfăşurat în mod fraudulos.

Aşa cum rezultă din declaraţia sa dată în faţa instanţei, în data de 2.11.2018, acesta precizează că "recunosc în totalitate faptele de care sunt acuzat". În pofida începutului de recunoaştere necondiţionată, pe parcursul declaraţiei, recunoaşterea sa devine una calificată, instanţa percepând nemijlocit şi o încercare de a dobândi bunăvoinţa celorlalţi inculpaţi aflaţi în sală care au avut un comportament necorespunzător pe parcursul audierii inculpatului, mai ales în contextul în care acesta începuse declaraţia prin recunoaşterea necondiţionată . Acesta, în faţa instanţei încearcă să poziţioneze mare parte din vinovăţie în sarcina inculpatului B..

Acesta nu a prezentat niciodată părţilor cocontractante situaţia reală a patrimoniului firmelor pe care le administra, regăsindu-se imobile care aveau o valoare supraevaluata.

Niciunul din credite nu a fost folosit conform destinaţiilor pentru care au fost acordate ci banii sau bunurile au fost utilizate pentru îndestularea celor care au acordat împrumuturi cămătăreşti sau pentru folosinţa personală a membrilor grupului.

Că nu este vorba despre o infracţiune legata de schimbarea ilicita a destinaţiei creditului ci de înşelăciune, rezulta din faptul ca în nici un moment, inclusiv de la data pretinderii creditelor, inculpatul nu a avut în vedere desfăşurarea de acte comerciale ci exclusiv obţinerea de bani pentru acoperirea dobânzilor cămătăreşti şi folosirea în interes personal a bunurilor. Dacă ar fi cunoscut de la bun început aceste intenţii, niciuna dintre părţile cocontractante nu ar fi acordat bani sau alte bunuri inculpatului, element ce conturează infracţiunea de înşelăciune în convenţii.

Persistenţa inculpatului în săvârşirea de acte materiale infracţionale se datorează nu numai dorinţei de îmbogăţire a acestuia, dar şi datorită presiunilor celor ce i-au acordat împrumuturi cămătăreşti, fără ca aceste presiuni să îmbrace forma vreunei cauze justificative.

Fapta inculpatului A., care, în anul 2005, împreună cu inculpatul B. a iniţiat şi constituit un grup infracţional din care a făcut parte până la intervenţia organelor judiciare în 2011, în scopul săvârşirii de înşelăciuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen..

Faptele inculpatului A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2011, a indus în eroare mai multe instituţii financiar bancare, prin prezentarea de situaţii financiare şi înscrisuri neconforme cu realitatea, încheind contracte de credit şi leasing, creând un prejudiciu în valoare de 39.108.047 RON şi 10.628.390 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului A., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2011, a efectuat transferuri de bani proveniţi din creditele bancare frauduloase, din conturile societăţilor controlate de grup în conturile societăţilor deţinute de cămătari, precum şi în conturile unor societăţi străine de grup, în scopul disimulării originii ilicite a acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul B. s-a situat pe aceeaşi poziţie cu coinculpatul A., constituind şi conducând gruparea infracţională, beneficiind de produsul infracţional.

Inculpatul B. colaborează strâns cu inculpatul A. în activitatea de inducere în eroare a societăţilor bancare şi de leasing, punând la dispoziţia primului imobile în vederea obţinerii creditelor sau dovedirii bonităţii.

La data de 28.02.2007, B. devine administrator şi asociat unic al SC OOO., de asemenea, este împuternicit al SC DDDD. şi al SC ZZZ. SRL.

Împreună cu coinculpatul A. a conceput şi realizat activitatea infracţională de inducere în eroare a unităţilor cocontractante, respectiv, la data de 17.06.2005, SC JJJ. cumpără Complexul LLL. prin contractul de credit nr. x/17.06.2005 în valoare de 425.000 RON de la GGGG. Olteniţa; la data de 03.08.2005, SC JJJ. ia un credit în valoare de 500.000 RON de la GGGG. Olteniţa; la data de 14.02.2006 SC JJJ. ia credit de la NNN. în valoare de 3.600.000 RON cu ipotecă pe LLL. (contract de credit nr. x/14.02.2006); la data de 30.05.2006, SC EEEE.

SRL ia credit de la GGGG. Olteniţa în valoare de 1.000.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/30.05.2006); în august 2006 SC JJJ. ia un factoring de la NNN. în valoare de 1.600.000 RON; la data de 04.08.2006, SC EEEE. SRL ia un credit în valoare de 1.000.000 RON de la GGGG. Olteniţa; la data de 15.12.2006, SC JJJ. obţine de la NNN. un credit în valoare de 7.072.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/15.12.2006); la data de 18.04.2007, SC JJJ. achiziţionează de la JJJJ. 3 autoturisme în valoare de 96.000 euro; la data de 20.08.2007, SC JJJ. ia credit de la NNN.

în valoare de 3.600.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/20.08.2007); la data de 06.09.2007, SC JJJ. vinde LLL. către SC BBBB.. SRL, preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. Olteniţa în valoare de 2.600.000 RON; la data de 12.10.2007, SC JJJ. vinde către SC BBBB.. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la GGGG. Olteniţa în valoare de 4.300.000 RON; la data de 25.10.2007, SC JJJ. vinde către SC ZZZ. SRL, lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la KKKK. în valoare de 2.067.318 RON; la data de 17.12.2007, SC JJJ. obţine credit de la GGGG.

Călăraşi în valoare de 5.000.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/17.12.2007); la data de 12.02.2008, SC JJJ. vinde către SC DDDD. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. în valoare de 3.652.100 RON; la data de 26.02.2008, SC JJJ. obţine de la LLLL. un autoturism în valoare de 64.600 euro; în februarie 2008, SC JJJ. obţine o linie de credit în valoare de 2.000.000 RON; la data de 25.04.2008, SC JJJ. ia de la GGGG. Călăraşi un credit în sumă de 2.000.000 RON (contract de credit nr. x. civ. x/25.04.2008); la data de 06.05.2008, SC JJJ. vinde către SC OOO.

SRL loturile nr. x şi y din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la MMMM. în valoare de 800.000 euro; la data de 12.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL lotul nr. x din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 3.600.000 RON; la data de 14.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL loturile nr. x şi y din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. în valoare de 3.000.000 RON; la data de 10.10.2008, SC JJJ. obţine un credit de la NNN. în valoare de 1.800.000 euro (contract de credit nr. x. civ. x/10.10.2008), obţinere credit de consum de la AAAAA.

SA în data de 30.04.2006, în cuantum de 31.000 RON.

Activitatea celor doi inculpaţi este conjugată, iar actele de împrumut, indiferent de titularul scriptic al cererilor de creditare sunt expresia voinţei comune a celor doi coinculpaţi.

Fapta inculpatului B., care, în anul 2005, împreună cu inculpatul A. a iniţiat şi constituit un grup infracţional din care a făcut parte până la intervenţia organelor judiciare în 2011, în scopul săvârşirii de înşelăciuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. art. 367 alin. (1) C. pen..

Faptele inculpatului care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2011, a indus în eroare mai multe instituţii financiar bancare, prin prezentarea de situaţii financiare şi înscrisuri neconforme cu realitatea, încheind contracte de credit şi leasing, creând un prejudiciu în valoare de 39.108.047 RON şi 10.628.390 euro întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2011, a efectuat transferuri de bani proveniţi din creditele bancare frauduloase, din conturile societăţilor controlate de grup în conturile societăţilor deţinute de cămătari precum şi în conturile unor societăţi străine de grup, în scopul disimulării originii ilicite a acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul C. se afla şi acesta pe primul palier infracţional, participând activ la activitatea de inducere în eroare a unităţilor bancare şi de leasing.

Aduce drept garanţie pentru obţinerea creditelor imobile aparţinând sie şi sau părinţilor săi şi care sunt supraevaluate în raport cu unităţile bancare.

Acesta a fost administratorul societăţii DDDD. SRL.

În ceasta calitate: în luna mai 2006, obţine de la NNN. o linie de credit în valoare de 430.000 RON pe care o suplimentează o lună mai târziu ajungând la 1.000.000 RON, iar în luna octombrie 2006 este suplimentată din nou cu încă 1.800.000 RON; în februarie 2007, aceeaşi linie de credit este majorată ajungându-se la suma de 3.740.000 RON; prin conturile SC DDDD. SRL circulă sume de bani de la şi către alte societăţi controlate de grup în vederea creşterii cifrei de afaceri, a realizării avansurilor cerute de către bănci sau pentru împărţirea beneficiului rezultat din credite; la data de 30.01.2007, SC DDDD. SRL obţine un factoring de la NNN. în valoare de 1.300.000 RON; la data de 13.07.2006 SC DDDD. SRL încheie cu JJJJ. patru contracte în valoare totală de 82.230 euro; la data de 08.02.2007 SC DDDD. SRL majorează un credit de la 2.805.000 RON de la NNN. la valoarea de 3.740.000 RON; la data de 12.04.2007 SC DDDD. SRL obţine în leasing de la LLLL. 8 autoturisme de lux în valoare aproximativă de 300.000 RON; la data de 06.09.2007 inculpatul C. pune ipotecă pe 3 terenuri ce apar pe numele soţiei sale IIIII. în vederea obţinerii de către SC BBBB. SRL a unui credit în valoare de 2.600.000 RON de la NNN. Olteniţa; la data de 12.02.2008 SC DDDD. SRL obţine un credit în valoare de 3.652.100 RON de la NNN.; încheie contracte comerciale fictive cu SC XXX. SRL în vederea obţinerii de către această societate a unui credit în valoare de 350.000 RON de la AAAAA. în data de 24.04.2008; încheie contracte comerciale fictive şi cu JJJ. SRL în vederea obţinerii de către SC JJJ. în data de 25.04.2008 a unui credit de la GGGG. Călăraşi în valoare de 2.000.000 RON.

Aceste fapte imputate inculpatului în rechizitoriu sunt recunoscute în materialitatea lor în faza de urmărire penală. Faptul că inculpatul pretinde că a fost instigat la aceste acte de către inculpaţii A. şi B. nu este de natură a înlătura răspunderea penală sau măcar a duce la schimbarea încadrării juridice, deoarece îndemnurile celorlalţi coinculpaţi nu au avut caracter hotărâtor pentru inculpat, acesta având anterior luată rezoluţia infracţională.

A ajutat în calitate de complice moral şi la activitatea infracţională a coinculpaţilor A. şi B., aceştia având credinţa că pot să se bucure de produsul infracţional şi prin intermediul ajutorului inculpatului C.

Nu doar unităţile bancare au fost induse în eroare, ci şi firmele de leasing menţionate anterior deoarece dacă acestea ar fi avut cunoştinţă despre potenţa economică reală a inculpatului şi a DDDD. SRL nu i-ar fi pus la dispoziţie autovehiculele.

Pentru a crea aparenţa de solvabilitate în faţa firmelor de leasing şi să poată plăti primele rate, inculpatul C. se împrumută de la inculpatul A., aşa cum rezultă din interceptarea convorbirilor efectuate cu acesta în datele de 22.05.2012 şi 21.05.2012, element ce atrage după sine întărirea opiniei că toţi membrii grupului menţionat anterior conlucrează pentru inducerea în eroare a unităţilor bancare şi societăţilor de leasing.

Inculpatul foloseşte sumele de bani obţinute în mod ilicit la construirea unui imobil cu amprenta la sol de 224 mp, autorizaţia de construire x/2008 pe numele unor persoane interpuse, părinţii săi, deşi aceştia nu au avut mijloacele financiare de edificare ale construcţiei şi nici un interes în edificarea sa, având un domiciliu stabil. Nu există date în persoana acestora că ar fi participat la activitatea de obţinere a autorizaţiilor, la negocieri cu constructorul sau pentru materiale.

Fapta inculpatului C., care, în anul 2005, a aderat la grupul infracţional organizat condus şi iniţiat de inculpaţii A. şi B., iar în perioada 2006 - 2011 a sprijinit grupul în activitatea infracţională prin disimularea produsului infracţional şi sprijinirea morală a autorilor nemijlociţi A. şi B. în activitatea de inducere în eroare a unităţilor bancare, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.

Faptele inculpatului C., care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2006 - 2011, a indus în eroare mai multe instituţii financiar bancare şi firme de leasing, prin prezentarea de situaţii financiare şi înscrisuri neconforme cu realitatea, încheind contracte de credit şi leasing, creând un prejudiciu în valoare de 39.108.047 RON şi 10.628.390 euro şi acordând sprijin intelectual inculpaţilor A. şi B. în inducerea în eroare a unităţilor bancare, aceştia având credinţa că în urma înşelăciunilor vor putea beneficia de produsul infracţional şi cu ajutorul inculpatului C., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prev. de art. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen..

Fapta inculpatului C., care, cu sumele de bani obţinute din creditele bancare, a dobândit un imobil prin intermediul unor persoane interpuse, în scopul disimulării adevăratei proprietăţi asupra acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

Inculpatul D. este afin cu inculpatul A. şi s-a aflat în primul eşalon al grupării infracţionale.

Este împreună cu inculpatul A., administrator al SC EEEE. SRL, director la SC JJJ., iar în perioada decembrie 2007 - decembrie 2008, asociat în cadrul SC AAAA. SRL.

Prin inducerea în eroare a unităţilor bancare şi de leasing cu privire la bonitatea financiară a societăţilor sale şi a scopului utilizării creditelor şi bunurilor, inculpatul induce în eroare următoarele unităţi:

- în data de 15.05.2006 KKKKK. cu un credit de 135.000 de RON;

- prin intermediul societăţii EEEE., induce în eroare GGGG. cu următoarele credite: în 30.05.2006 cu 1.000.000 de RON, în 04.08.2006 cu 1.000.000 de RON, în 17.12.2007 cu 3.500.000 de RON, în 12.05.2008 cu 3.600.000 de RON.

- prin intermediul societăţii EEEE., induce în eroare NNN. în luna februarie 2007 obţinând 1.500.000 de RON, iar în mai 2008, 3.000.000 de RON.

- LLLLL. a fost indusă în eroare de către inculpat, achiziţionând un autovehicul fără a efectua vreo plată şi neavând în intenţie de a plăti un astfel de autoturism încă de la data încheierii contractului.

Inculpatul nu recunoaşte faptele, arătând că inculpatul A. este vinovatul şi nu cunoaşte nici restul membrilor grupării infracţionale.

Inculpatul A. arată însă că numitul D. era la curent cu întreaga activitate infracţională a grupului şi i s-a explicat întreaga situaţie financiară, inclusiv situaţia împrumuturilor de la cămătari. Edificatoare în acest sens sunt şi interceptările convorbirilor telefonice din data de 22.02.2012 dintre N. şi D., din care rezultă că aceştia erau la curent cu modalitatea de înşelare a unităţilor bancare prin intermediul unor societăţi comerciale administrate de iure de persoane interpuse, în discuţia menţionată anterior, tocmai datorită lipsei totale de credibilitate ale unei astfel de persoane care nu avea nicio experienţă, era îmbrăcată într-un mod atipic pentru un om de afaceri serios şi care avea un comportament ce a atras suspiciunea băncilor, a fost respinsă o creditare de către GGGG.

Atât N., cât şi inculpatul urmau să se ducă să ridice împreună acest credit, element ce conturează odată în plus opinia instanţei că acesta era un membru activ al grupării infracţionale şi că avea cunoştinţă de modalitatea ilicită în care erau obţinute creditele.

În acelaşi sens este şi discuţia pe care inculpatul o are cu B., în data de 22.05.2012, din care rezultă că acesta este la curent cu creditele obţinute în mod ilicit de la bancă, arătând expresiss verbis "i-a făcut pă jumătate cu ăla, din primii 40 i-a dat 1 virgule 5 la sută la aia care le-a făcut manevra la banca." Apare deci, evident, că inculpatul ştie că sumele obţinute aveau un caracter ilicit, inclusiv prin utilizarea unor manopere infracţionale din partea lucrătorilor bancari, care primeau un procent din sumele acordate. Acesta arată de altminteri, ca a primit 1 miliard jumătate, iar restul sumelor de bani urmau să fie folosite de C. "pentru combinaţii" după cum arată inculpatul.

Inculpatul pretinde, în faza de urmărire penală, că singurul avantaj al participării sale a fost renovarea casei şi obţinerea sporadică a 3.000 - 4.000 de RON, elemente ce urmează a fi înlăturate de instanţă, având în vedere chiar declaraţiile sale interceptate.

De asemenea, acesta acordă sprijin moral celorlalţi participanţi infracţionali, aceştia având credinţa că inculpatul îi va sprijini în activitatea de ridicare a sumelor de bani sau de spălare a acestora, prin interacţiuni fictive, prin societăţile pe care le administra.

Faptele inculpatului de a adera la un grup infracţional în vederea inducerii în eroare a unităţilor bancare şi de leasing în vederea obţinerii de credite şi bunuri ce urmau să fie utilizate în scop personal, inclusiv prin prezentarea unei situaţii financiar- contabile a societăţilor comerciale pe care le administra necorespunzătoare adevărului, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 C. pen. şi art. 244 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen.

Faptul că, în urma creditului ilicit obţinut prin GGGG. Călăraşi, în valoare de 3.600.000 de RON, s-a achiziţionat lotul x din UUU. şi care a fost vândut de JJJ. către SC EEEE. SRL, iar la data de 14.05.2008, SC JJJ. vinde către SC EEEE. SRL loturile nr. x şi y din UUU., preţul cerut fiind obţinut prin credit de la NNN. în valoare de 3.000.000 RON, toate aceste operaţiuni având doar funcţia de transferare a bunurilor cunoscând că provin din infracţiuni, în scopul ascunderii originii ilicite, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul N. este fratele inculpatului A. şi administrator al SC YYY. SRL şi SC XXX. SRL.

Aşa cum se arată în faza de urmărire penală, acesta recunoaşte următoarele acte materiale: un contract de credit (numărul x) în sumă de 153.000 RON obţinut la data de 19.12.2004 de la GGGG. Olteniţa pe SC YYY. SRL, credit ce va fi suplimentat la data de 04.10.2005 cu încă 25.000 RON (contract de credit numărul x), bani cu care achiziţionează complexul KKK.; contractul de credit numărul x/4316 prin care SC YYY. SRL vinde KKK. către SC EEEE. SRL, credit în cuantum de 1.000.000 RON, cu ipotecă pe KKK. şi pe apartamentul inculpatului N.; la data de 17.12.2007 SC EEEE. SRL vinde lui SC XXX. SRL complexul KKK. la preţul de 1.500.000 RON (inculpatul recunoaşte că toate schimbările de proprietate sunt fictive în vederea obţinerii de credite bancare); contractul de credit numărul x/24.04.2008 în valoare de 350.000 RON cu ipotecă pe complexul KKK. obţinut de la AAAAA. pe SC XXX. SRL; contractul de credit nr. x/29.10.2009 de la NNN. în valoare de 320.000 euro, luat pe SC WWW. cu ipotecă pe imobilul KKK. - proprietar N.; retrageri de numerar atât din conturile societăţii sale cât şi din conturile SC JJJ.

Inculpatul arată că aceste acte au fost făcute din dorinţa de a-şi ajuta fratele, aspect cu care instanţa este de acord, numai că nu este singurul mobil infracţional al făptuitorului, acesta primind de la fratele său sume de bani pentru a-şi construi un imobil.

Inculpatul D. întăreşte recunoaşterea inculpatului N. şi arată că transferurile bancare dintre societăţile administrate de acesta din urmă şi celelalte societăţi din grup nu au la bază raporturi comerciale fundamentale, toate actele fiind făcute doar pentru a asigura produsul infracţional şi disimularea caracterului ilicit al creditelor.

Din toate convorbirile telefonice ataşate la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul era implicat activ în activitatea de creditare, este nemulţumit atunci când creditele se resping, fiind la curent inclusiv cu modalitatea de remitere a unor loturi de teren în municipiul Giurgiu de către inculpatul T., după cum rezultă din discuţia avută cu fratele său, în data de 27.02.2012.

Acesta contribuie la rândul său la activitatea de inducere în eroare a instituţiilor bancare şi prin crearea unei false imagini de prosperitate şi activitate productivă, solicitând, în data de 05.09.2012, unei persoane rămasă necunoscută să îi aducă la LLL. mai multe utilaje agricole pe care să le gareze în curte la momentul în care vor primi vizita funcţionarilor bancari "ca să dea bine, pentru impresie".

Audiat în instanţă, în data de 29.11.2018, inculpatul are o poziţie parţial sinceră, admiţând că a indus în eroare unităţile bancare prin solicitarea de credite comerciale, dar care erau folosite în interesul membrilor grupării infracţionale.

Confirmă, de asemenea, că achiziţia combinatului UUU. nu a fost făcută în scopul dezvoltării vreunei afaceri agricole, ci pentru a fi demolat, iar materialele rezultate vândute.

Fapta inculpatului de a adera la un grup infracţional în vederea inducerii în eroare a unităţilor bancare în vederea obţinerii de credite, inclusiv prin prezentarea unei situaţii financiar-contabile a societăţilor comerciale pe care le administra necorespunzătoare adevărului, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 C. pen. şi art. 244 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen.

Inculpata P. a fost angajată, din anul 2006, ca secretară la SC JJJ. şi persoană de încredere a inculpatului A., reprezentând interfaţa dintre acesta şi funcţionarii bancari.

Aceasta s-a ocupat de prezentarea în faţa unităţilor bancare a unor documente care nu reflectau adevărul, în vederea obţinerii de credite în mod fraudulos, ţinând şi legătura cu contabila W., în vederea reuşitei depline a demersului infracţional.

În faza de urmărire penală, inculpata arată că A. şi B. i-au solicitat să întocmească diferite documente în fals, aceasta admiţând că a scanat ştampila unor societăţi comerciale de pe unele contracte originale, inclusiv semnăturile, în vederea inducerii în eroare a unităţilor bancare şi le poziţiona de pe un contract pe altul la solicitarea acestor persoane.

Interceptările convorbirilor telefonice cu contabila W. sunt edificatoare, modificând documentaţia firmelor, astfel încât să fie mai credibilă pentru unităţile bancare, în acest sens convorbirea din 12.03.2012.

În data de 13.03.2012, contabila chiar îi spune că pentru o depunere de documentaţie financiar-contabilă trebuie "să modifice un pic nişte solduri", urmând să îi "scrie tot ce trebuie".

Inculpatul A. arată că de dactilografierea contractelor şi a altor documente, inclusiv adresele false de scoatere de sub ipotecă, se ocupa inculpata P., acesta arătând expresiss verbis ca inculpata întocmea documentele false în special la solicitarea lui B.

Faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.; art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Curtea urmează a reţine infracţiunea de complicitate la înşelăciune menţionată anterior, deoarece inculpata a acordat un sprijin material eficient inculpaţilor A. şi B. pentru obţinerea creditelor în mod ilicit, aceasta având reprezentarea că acele documente false erau utilizate în relaţia cu băncile, ţinând seama şi de conţinutul interceptărilor telefonice cu contabila W.

Inculpatul R. este afin cu inculpatul B.. Acesta şi-a dat concursul la obţinerea ilicită a unui credit în cuantum de 1.000.000 de euro pentru societatea SC FFFF. SRL, garantând plata creditului cu un imobil proprietate personală.

Nu a fost vorba de singurul act de sprijin, acesta acceptând ipotecarea a 5 loturi de teren, în data de 31.07.2009, pentru ca inculpaţii A. şi B. să încheie un împrumut de 100.000 de euro cu FFF.. Acesta l-a utilizat ca persoană interpusă pe ginerele său, TTT., în vederea obţinerii de credite pe societăţile SC QQQ. SRL şi SC RRR. SRL.

R. a cumpărat prin persoane interpuse patru loturi de teren care au fost vândute fictiv către învinuitul JJ., în contract fiind menţionat un preţ extrem de mare. Toate aceste tranzacţii erau făcute doar în scopul de a spori artificial valoarea acelor terenuri şi care ulterior trebuiau depuse în faţa unităţilor bancare, drept garanţie imobiliară pentru a obţine credite consistente.

Interceptarea convorbirilor telefonice din data de 10.02.2012 dintre inculpaţii A. şi R. arată că acesta din urmă avea reprezentarea existenţei unui grup infracţional care se ocupa cu obţinerea de credite în mod ilicit. În acest sens este şi depoziţia martorei DDDDDD. ce a arătat că numitul R. şi B. "au încercat să ne convingă să punem din nou ipotecă pe imobil pentru obţinerea de credite".

Faptele inculpatului, descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen., rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen. C. pen.

Inculpatul O. este afin al inculpatului A. şi administrator al societăţilor SC BBBB. SRL şi SC CCCC.. La această din urmă societate a fost administrator de fapt, de drept fiind soţia sa.

A sprijinit în mod activ grupul infracţional încheind contracte fictive cu SC JJJ., pentru a dovedi în mod nereal existenţa unei bogate activităţi comerciale a JJJ., sprijinind obţinerea de la GGGG. Călăraşi a unor credite de 5.000.000 respectiv 2.000.000 de RON, şi a obţinut pe societatea SC BBBB. SRL de la GGGG. Olteniţa 4.300.000 de RON, iar în data de 06.09.2007, 2.600.000 de RON de la aceeaşi unitate bancară.

Deşi inculpatul nu recunoaşte faptele, inculpaţii A. şi D. învederează că firmele EEEE. şi AAAA. SRL nu au avut niciodată relaţii comerciale cu cele două societăţi administrate de inculpatul O.. Contractele sunt încheiate în aceeaşi zi şi poartă numere aleatorii, nerespectând ordinea cronologică de încheiere a contractelor.

Inculpatul A. arată că O. a avut aceeaşi înţelegere cu membrii grupului din eşalonul principal, respectiv sprijinul în vederea achitării datoriilor către cămătari. Toate sumele de bani, arată în continuare inculpatul A., care au circulat de la JJJ. şi EEEE. către CCCC. şi BBBB. au fost în scopul de a ajuta în activitatea grupului.

Din interceptările convorbirilor telefonice efectuate în data de 15.06.2012, reiese că inculpatul avea reprezentarea activităţii infracţionale depuse de membrii grupului şi îşi asumă poziţia de ajutor fundamental în desfăşurarea activităţii infracţionale a inculpaţilor A. şi B.: "eram amândoi supăraţi că ţie nu îţi scoate ăla (...) big-ul de sub gaj şi mie nu îmi plătea (...) m-ai rugat să te sprijin şi te-ai oferit să mă sprijini şi tu pă mine" (convorbirea din 15.06.2012).

În acelaşi sens este şi discuţia din 20.08.2012 dintre A. şi O. din care rezultă că A. îi explică posibilităţile obţinerii unui alt credit exact cum a fost în afacerea LLL. când inculpatul O. a obţinut un credit de 2.600.000 de RON de la NNN. Olteniţa.

Inculpatul conştientizează că băncile sunt induse în eroare, inclusiv prin persoane interpuse, după cum rezultă din interceptarea convorbirii dintre A. şi O., în 21.08.2012, atunci când O. arată: "zic, uite care e treaba, e o firmă, un om serios în faţă, dar în spate suntem noi."

Faptele inculpatului, descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Inculpatul Q. sprijină grupul infracţional, fiind administrator al VVV. SRL, în perioada iunie 2007 - noiembrie 2011. După această dată înstrăinează societatea comercială unui cetăţean din Republica Moldova, rămas neidentificat.

Societatea comercială menţionată anterior a fost creată exclusiv pentru a intra în circuite comerciale fictive în vederea sporirii artificiale a cifrei de afaceri a societăţilor controlate de ceilalţi inculpaţi, în vederea inducerii în eroare a unităţilor bancare.

VVV. SRL încheie contracte comerciale fictive cu SC OOO. SRL în vederea obţinerii de către această societate a unui credit în valoare de 1.000.000 RON în data de 20.03.2008 de la NNN.; la data de 26.06.2009, VVV. SRL obţine de la NNN. un credit în valoare de 700.000 euro; VVV. SRL mai obţine de la NNN. o linie de credit în valoare de 320.000 RON. Referitor la aceste credite, inculpatul A. arată că au fost contractate la rugămintea sa deoarece are o situaţie financiară grea. Inculpatul a prezentat în faţa unităţilor bancare o situaţie financiar contabilă neconformă cu realitatea, tocmai pentru a determina băncile să-i acorde credite în cuantum mare, credite ce au fost folosite în interesul grupului infracţional.

În luna martie 2009, inculpatul Q. cesionează o parte din acţiunile societăţii VVV. SRL inculpatului BB., acesta ieşind din societate un an mai târziu, în luna martie 2010, element ce conturează faptul că inculpatul este la curent cu faptul că acţionează în cadrul unui grup infracţional. Scopul pentru care inculpatul BB. a fost introdus în societate a fost pentru a se asigura că va primi suma ce i se cuvenea din creditul obţinut la data de 26.06.2009 de VVV. SRL (contract de credit nr. x/26.06.2009 în sumă de 700.000 euro de la NNN.), credit pentru obţinerea căruia a fost ipotecat, printre altele, şi lotul cu numărul cadastral x, proprietatea lui BB.

Societatea are un comportament tip fantomă. Inculpatul D. confirmă prin declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală că societatea inculpatului nu a avut niciodată activitate economică.

Şi inculpata P. confirmă faptul că inculpatul A. i-a solicitat să întocmească mai multe dosare de angajare a unor persoane fizice în scopul obţinerii de credite, printre care şi numitul Q.

La sfârşitul anului 2008, contabilitatea SC VVV. SRL s-a pretins că a dispărut în urma unui incendiu în care au mai pierit şi contabilităţile SC JJJ., SC BBBB. SRL, SC EEEE. SRL, SC WWW. SRL şi SC AAAA. SRL.

Faptele inculpatului descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

Inculpatul apreciază, prin concluziile depuse în faţa Curţii că legea penală anterioară îi este mai favorabilă, dar instanţa apreciază (ca în cazul tuturor inculpaţilor) că legea nouă îi este mai favorabilă, având în vedere că pentru infracţiunea de înşelăciune intenţionează să se îndrepte spre maximul special, iar sporul de pedeapsă se impune a fi orientat spre maxim, având în vedere periculozitatea făptuitorului.

Inculpatul se întreabă retoric, prin intermediul aceloraşi concluzii, despre ce infracţiune ar fi vorba pentru că a cesionat părţile sociale ale VVV. SRL, în favoarea unui cetăţean neidentificat din YYYYYYYYYYYYYYY.. Curtea reaminteşte respectuos că printr-o astfel de operaţiune inculpatul doar a încercat să evite răspunderea penală şi să se delimiteze de activitatea infracţională săvârşită prin intermediul acestei societăţi comerciale.

Circulaţia unor sume mari de bani prin această societate cesionată unui cetăţean moldovean capătă valenţă infracţională în condiţiile în care nu sunt dovedite raporturile comerciale fundamentale şi în condiţiile în care o cifră de afaceri mărită artificial a fost un element hotărâtor de inducere în eroare a unităţilor bancare cu ocazia acordării împrumuturilor, împrumuturi recunoscute chiar de inculpat prin restul concluziilor scrise. Dovedeşte prin intermediul acestor concluzii că nu a înţeles nimic din periculozitatea faptelor sale şi că este necesară aplicarea unei pedepse aptă a-i forma o atitudine corectă faţă de valorile sociale protejate de lege

Inculpatul S. este afin al coinculpatului C. şi avut rolul de persoană interpusă în activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţii A. şi B.

Acesta devine administrator al SC RRR., începând cu anul 2009, când preia SC RRR. SRL în luna martie 2009 de la inculpatul AA. şi devine asociat în SC JJJ. din februarie 2008.

Raportat la această din urmă societate, inculpatul recunoaşte că '' În calitate de asociat la SC JJJ. mi s-a cerut de către înv. C., B. şi A. să semnez diferite acte la bancă cât şi în afară ei, beneficiarii activităţilor desfăşurate fiind cei trei învinuiţi'' respectiv '' Din câte îmi amintesc am ridicat personal cash din conturile societăţii o dată sau de două ori bani la cererea tot a celor trei învinuiţi. Îmi amintesc că pentru a justifica retragerea banilor am depus borderouri de achiziţii fier vechi''.

A încheiat cu coinculpatul B. un contract de comodat în data de 13.06.2007 folosit în scopul stabilirii sediului social al SC ZZZ. SRL la domiciliul său.

Inculpatul S. recunoaşte că a semnat mai multe acte în calitatea sa de asociat al SC JJJ., precum şi faptul că a semnat în calitate de administrator al SC RRR. SRL contractul de credit numărul x/28.04.2009 prin care societatea administrată de către el a obţinut un credit în valoare de 700.000 de euro. Pe aceeaşi societate mai sunt obţinute alte două linii de credit de la NNN. în valoare totală de 400.000 RON. La data de 09.06.2010, SC RRR. SRL suplimentează creditul din data de 28.04.2009 cu încă 300.000 euro.

Din extrasele de cont ale societăţii SC RRR. SRL rezultă că inculpatul a retras banii cash în şase rânduri, în valoare totală de 1.256.000 RON, astfel încât susţinerile inculpatului că nu ar fi avut beneficii materiale urmează a fi înlăturate.

Faptele inculpatului, descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Inculpatul T. este fratele coinculpatului D. şi a fost un element de bază al grupului infracţional, implicându-se atât în activitatea de obţinere a creditelor prin modalităţi ilicite, dar şi în aceea de a asigura disimularea sursei ilicite a banilor cu care au fost cumpărate terenuri ce au fost oferite creditorilor inculpaţi din Sinteşti.

Inculpatul a preluat SC WWW., la solicitarea A., B., Q., O., după cum recunoaşte chiar inculpatul, iar ulterior, în această calitate, la data de 29.10.2009, obţine de la NNN. un credit în valoare de 320.000 euro; în luna noiembrie 2009, SC WWW. ia o linie de credit de 150.000 RON; la data de 04.11.2009, inculpatul T. cumpără 4 loturi de teren intravilan în mun. Giurgiu pe care le alipeşte în data de 23.11.2009, formând un singur lot; la data de 22.12.2009, SC WWW. suplimentează creditul de 320.000 euro la 600.000 euro în care se încorporează şi linia de credit de 150.000 RON; la data de 20.01.2010, inculpatul T. lotizează terenul din Giurgiu în 95 loturi; la data de 29.01.2010, inculpatul T. vinde 76 din loturi către HHH. la care membrii grupării acumulaseră datorii; la data de 05.02.2010, SC WWW. suplimentează creditul de la NNN. cu încă 390.000 euro, ajungându-se la un total de 990.000 euro, ipoteca fiind suplimentată cu 18 loturi din cele 95 ale inculpatului T.

Că este vorba de credite ce nu au legătură cu normală activitate comercială a SC WWW., ci banii sunt luaţi efectiv în favoarea grupului infracţional rezultă şi din interceptarea convorbirii telefonice din data de 17.09.2012, dintre inculpaţii B. şi D., acesta din urmă reproşându-i primului că a luat banii din credite şi l-au lăsat pe el să plătească totul." Aţi luat banii, v-aţi dat la o parte, şi-l lăsaţi p-ăla, să-i oprească din salariu, din 7 milioane îi opreşte o treime la sută"

Referitor la sprijinul dat grupării infracţionale, inculpatul îşi minimalizează vinovăţia, arătând că inculpaţii A. şi B. i-au solicitat să ia creditele şi în schimb urma să-i acorde sprijin la renovarea casei.

În urma inducerii în eroare a NNN., inculpatul T. obţine 320.000 euro, sumă cu care achiziţionează loturi de teren în judeţul Giurgiu, lipsite de o valoare economică ridicată şi la solicitarea inculpatului B. şi A. le-a oferit creditorilor din Sinteşti în schimbul stingerii datoriilor pe care membrii grupului din eşalonul de conducere le aveau la aceste persoane, arătând în acest sens că "Ştiu că aceste terenuri au fost cumpărate pentru ca A. să le poată lotiza şi pentru a le vinde mai departe unor persoane de etnie rromă de la care aceştia împrumutaseră bani cu dobândă foarte mare".

Faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Inculpatul U. este angajat al inculpatului A. şi a sprijinit grupul infracţional prin punerea la dispoziţia grupului a unei societăţi cu comportament comercial tip fantomă, respectiv SC QQQ. SRL, pe care o cumpără de la coinculpatul F.

SC QQQ. SRL obţine, în data de 28.04.2009, un credit în valoare de 700.000 euro de la NNN. şi tot de la aceeaşi unitate bancară o linie de credit în valoare de 250.000 RON. La data de 26.05.2010, SC QQQ. SRL suplimentează creditul din 28.04.2009 cu încă 300.000 euro.

Creditele sunt luate prin inducerea în eroare a unităţii creditoare, deoarece în cazul în care ar fi arătat adevărata bonitate a firmei sale sau reală destinaţie a creditelor solicitate, partea civilă nu ar fi acordat creditele.

Deşi pretinde că a scos doar de câteva ori bani, din extrasele de cont ale societăţii rezultă că acesta a retras numerar, în zece rânduri, în valoare totală de 4.202.000 RON.

Inculpatul A. recunoaşte faptul că inculpatul U. a acţionat ca persoană interpusă, arătând că l-a rugat pe inculpatul U. să preia societatea QQQ. pentru a obţine un credit deoarece el, A., are nevoie de bani pentru a acoperi datoriile la cămătari.

Inculpatul însuşi recunoaşte calitatea de interpus, precizând că arăt că inc. A. şi B. au fost persoanele care s-au ocupat de obţinerea creditului din data de 28.04.2009 de la NNN.

Acesta a învederat în faza de urmărire penală: "precizez că m-am prezentat la bancă de mai multe ori, prima dată fiind însoţit de înv. A. şi B., ulterior ducându-mă singur. Precizez că aceştia m-au însoţit la bancă de fiecare dată dar nu au mai intrat ulterior cu mine în biroul ofiţerului de credite şi m-au aşteptat pe holul instituţiei. Cu această ocazie am aflat şi despre valoarea creditului, respectiv de suma de 700.000 euro".

Inculpatul recunoaşte şi aderarea la grupul infracţional, precizând că: "Din discuţiile purtate pe lângă mine de către înv. A., N., D., B., C. am realizat că aceştia se ocupă cu obţinerea de credite bancare dar nu pot da amănunte cu privire la acestea întrucât, cu excepţia creditului de 700.000 euro nu am fost prezent la obţinerea altor credite şi nici nu am participat în vreo altă modalitate la obţinerea de credite bancare".

Faptele inculpatului, aşa cum au fost prezentate anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Inculpatul E. este şoferul inculpatului A. şi ajuta la realizarea obiectivelor infracţionale ale grupului infracţional.

Acesta contribuie la obţinerea frauduloasă a unei suplimentări de credit în sumă de 300.000 euro pe SC RRR. SRL în data de 09.06.2010 şi o altă suplimentare în sumă de 390.000 euro pe SC WWW. în data de 05.02.2010.

În acest sens, pentru ambele suplimentări de credit, inculpatul oferă drept garanţie imobiliară imobile ce îi aparţineau, respectiv 15 loturi de teren din cele 95 de loturi teren intravilan situate în mun. Giurgiu cumpărate de inculpatul T. în data de 04.11.2009 şi cu 18 loturi din cele 95 de terenuri intravilane cumpărate la data de 04.11.2009 de grupul infracţional organizat pe numele inculpatului T.

La data de 31.07.2010, E. acceptă să cumpere fictiv de la A. sediul SC JJJ. din strada (...) cu suma de 600.000 RON, scopul tranzacţiei fiind acela de a scoate acest imobil din activul societăţii pentru a nu putea fi urmărit de creditori.

La data de 24.01.2011, inculpatul A. obţine un împrumut civil de la numitul UUUUUU.. Pentru garantarea restituirii împrumutului, inculpatul E. (proprietar în acte al imobilului lui A.) vinde sediul SC JJJ. din mun. Olteniţa, str. (...) către UUUUUU. cu suma de 277.231 RON, preţul reprezentând suma împrumutată.

Toate aceste acte materiale reţinute în cuprinsul rechizitoriului sunt apreciate de către Curte ca fiind suficient dovedite. Dintr-o perspectivă faptică ele sunt incontestabile, dar şi din perspectivă subiectivă se conturează clar conotaţia lor infracţională.

Inculpatul E. este un simplu şofer care nu se ocupa de activităţi comerciale şi, implicit, nici nu are nevoie de creditare substanţială din partea băncilor.

De asemenea, el nu este un speculator imobiliar, neavând nici potenţa financiară şi nici pregătirea specifică speculaţiilor imobiliare.

Inculpatul admite că la rugămintea lui A. a acceptat preluarea pe numele său a imobilelor menţionate anterior.

Faptele inculpatului menţionate anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Inculpatul JJ. sprijină grupul infracţional într-un mod similar coinculpatului E., aducând drept garanţii în cadrul contractelor de împrumut prin care au fost prejudiciate băncile, garanţii imobiliare a căror valoare a fost sporită în mod artificial anterior şi în scopul înşelării unităţilor bancare.

La data de 26.05.2010, prin actul adiţional nr. x/26.06.2010 SC QQQ. SRL suplimentează creditul obţinut în data de 28.04.2009 cu suma de 300.000 euro, suplimentând şi ipotecile cu două terenuri situate în Dâmboviţa şi cumpărate pe numele învinuitului JJ.

La data de 09.06.2010, SC RRR. SRL suplimentează creditul din data de 28.04.2009 cu suma de 300.000 euro, suplimentând şi ipotecile cu următoarele imobile: două terenuri situate în jud. Dâmboviţa (com. Corbii Mari, sat Ungureni) cumpărate pe numele învinuitului JJ.

Terenurile au fost achiziţionate anterior de inculpat în scopul aducerii ca garanţii imobiliare, preţul plătit fiind fictiv şi supraevaluat, două terenuri la preţul de 3.230.000 RON şi două la preţul de 2.887.500 RON, inculpatul însuşi admiţând că trebuia crescută valoarea terenurilor, care să susţină astfel rapoartele de evaluare întocmite pentru bancă.

Inculpatul recunoaşte faptul că nu a achiziţionat terenurile din proprie iniţiativă sau pentru vreo investiţie onestă, ci la insistenţele inculpatului A., ce l-a rugat să le cumpere pe numele său pentru el, deoarece acesta din urmă avea probleme cu creditori de etnie romă din Sinteşti şi nu putea să le ia pe numele său.

Acelaşi inculpat A. i-a cerut inculpatului JJ. să aducă acele terenuri ca garanţie imobiliară pentru creditele ce aveau să fie luate pentru societăţile SC QQQ. SRL şi SC RRR. SRL.

Deplasările la bancă au fost efectuate împreună cu inculpatul A., actele fiind semnate în faţa unui funcţionar bancar, SSSSSS., ce a fost trimis în judecată într-un dosar disjuns.

A., prin declaraţiile date în faza de urmărire penală recunoaşte faptul că i-a solicitat inculpatului JJ. să achiziţioneze terenuri la un preţ fictiv pentru a le aduce apoi ca garanţie la bancă, scopul fiind obţinerea unui credit cât mai mare şi folosirea acestuia pentru îndestularea creditorilor din Sinteşti.

Faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Inculpatul II. aderă la grupul infracţional şi îl sprijină, fiind cooptat de inculpatul R.

Inculpatul este administratorul de fapt al societăţii SC CCCCCC. SRL (administrată de jure de fiul său, EEEEEE.), având un credit la BBBBBB. de 200.000 RON.

Inculpaţii B. şi R. i-au propus să-i acopere acest credit şi, în urma ridicării ipotecii de pe imobil, să-I ajute să obţină un credit de la NNN., ipotecându-şi imobilul astfel eliberat de sarcini, cu promisiunea că în scurt timp (maxim 6 luni) o să-i scoată de sub ipotecă imobilul ce urma să fie deci ipotecat pentru garantarea creditului de 1 milion euro.

Inculpatul II. a acceptat şi a garantat cu un imobil aparţinând SC CCCCCC. SRL contractarea unui credit în mod fraudulos de către SC FFFF. SRL în valoare de 1.000 000 euro de la NNN. în 22.12.2009, serviciu pentru care a primit 200.000 RON pentru a-şi acoperi el însuşi un credit pe care îl avea la BBBBBB.

După cum era de aşteptat, B., nu a scos imobilul de sub ipotecă, neavând niciun interes să achite la NNN. creditul de 1 milion euro.

Inculpatul II. recunoaşte situaţia de fapt expusă anterior, element confirmat şi de soţia şi fiul său audiaţi ca martori în faza de urmărire penală.

Declaraţiile acestor participanţi se coroborează şi cu înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu inculpatul A., acesta din urmă încercând să plaseze vina doar pe inculpatul B., edificatoare în acest sens fiind convorbirea din 10.08.2012, din care rezultă cu claritate că acel credit nu a fost destinat inculpatului II., ci lui B. şi A.

Inculpatul a avut însă toate datele din care să aibă reprezentarea că el conlucrează cu mai multe persoane în vederea fraudării instituţiilor bancare, creditul nefiind luat pentru o activitate comercială. De asemenea, ştia că această societate avea un administrator interpus, respectiv coinculpatul KK., aflat în subordinea lui B., astfel încât îi era evident că banca creditoare este indusă în eroare în ceea ce priveşte conducerea societăţii ce solicita creditul.

Faptele inculpatului, aşa cum au fost prezentate anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., şi art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Inculpatul KK. sprijină grupul infracţional acceptând calitatea de administrator de jure al SC FFFF. SRL şi persoană interpusă pentru inculpatul B., prin intermediul unei cesionări de la coinculpatul I., în luna noiembrie 2009. Inculpatul A. învederează că inculpatul ar fi chiar analfabet, învăţând să se semneze doar pentru a semna actele bancare.

B. confirmă caracterul de persoană interpusă a inculpatului KK.

Acţionează ca persoană interpusă în cadrul activităţii de contractare a unui credit de la NNN. în valoare de 1.000.000 euro (contract de credit nr. x/22.12.2009).

Induce, în aceste condiţii, în eroare NNN., deoarece în cazul în care unitatea creditoare ar fi cunoscut că societatea SC FFFF. SRL are o altă conducere de fapt, iar persoanele care au adus garanţii imobiliare (R., C. şi II.) au făcut acest lucru la cererea lui B. şi cu promisiunea că ipotecile vor fi ridicate în câteva luni, nu ar fi acordat creditul în aceste condiţii sau cel puţin şi-ar fi luat garanţii suplimentare.

Inculpatul, după acordarea creditului, efectuează de 6 ori retrageri de numerar consistente ce au fost folosite de inculpaţii A. şi B., fără vreo legătură cu destinaţia creditului prezentată băncii.

Faptele inculpatului, aşa cum au fost prezentate anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., şi art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Inculpata V. a fost contabila societăţilor SC JJJ., SC EEEE. SRL, SC BBBB. SRL şi SC AAAA., începând cu anul 2006 şi până la sfârşitul anului 2008. În această calitate, V. a întocmit evidenţe contabile pentru aceste societăţi, prezentând situaţii financiare plăsmuite necesare obţinerii creditărilor.

Tehnica de sprijin a grupului era relativ simplă. Pentru fiecare credit în parte inculpata plăsmuia situaţii financiar contabile apte a atrage după sine acordarea creditului, acestea diferind substanţial pentru fiecare bancă sau societate de leasing indusă în eroare.

Inculpata recunoaşte situaţia de fapt aşa cum a fost reţinută în rechizitoriu, arătând în mod rezonabil că în activitatea de obţinere frauduloasă a creditelor a fost sprijinită şi de funcţionarii bancari.

Inculpatul A. era persoana care îi spunea de ce credit are nevoie şi despre necesitatea ca bilanţurile contabile să fie plăsmuite în aşa fel încât să permită acordarea creditului.

Inculpata formulează recunoaşteri ample şi raportat la participaţia celorlalte persoane respectiv D., O. care cunoşteau modalitatea infracţională prin care erau obţinute creditele.

Activitatea infracţională a inculpatei îmbracă haina infracţională a faptelor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Cum această activitate s-a încheiat la sfârşitul anului 2008, în ceea ce o priveşte pe inculpată, instanţa va dispune încetarea procesului penal, ca urmare a intervenţiei prescripţiei speciale.

Inculpata W. a fost contabila societăţilor SC DDDD. SRL, SC OOO. SRL, SC ZZZ. SRL şi după întreruperea legăturilor dintre grupare şi contabila V., preia şi contabilităţile societăţilor SC JJJ., SC EEEE. SRL, SC BBBB. SRL şi SC AAAA.. În această calitate, a întocmit evidenţe contabile pentru aceste societăţi şi alte documente financiare, prezentând situaţii financiare plăsmuite necesare obţinerii creditărilor. Totodată, inculpata W. a întocmit în fals şi alte documente necesare pentru obţinerea de credite pe societate şi pe persoană fizică (adeverinţe de venit, fişe fiscale, fişe de salariu, contracte de muncă etc.).

Că şi în cazul coinculpatei V., W. a întocmit evidenţe contabile pentru aceste societăţi, prezentând situaţii financiare plăsmuite necesare obţinerii creditărilor, acestea diferind substanţial pentru fiecare bancă sau societate de leasing indusă în eroare.

Inculpata nu a recunoscut situaţia de fapt reţinută în sarcina sa.

Din interceptările convorbirilor telefonice efectuate în cauză rezultă încă o situaţie contrară, aceasta fiind la curent la nivel de amănunt cu activitatea de creditare frauduloasă a societăţilor cărora le ţinea contabilitatea, fiind în contact direct şi permanent cu inculpatul B. şi P.. Inculpatul A. învederează în faza de urmărire penală că inculpata se ocupa cu "cosmetizarea" societăţilor comerciale pentru a asigura obţinerea creditelor prin inducerea în eroare a unităţilor bancare. Cosmetizarea se referea la înscrierea falsă în evidenţele financiar contabile a unor profituri nereale şi a unei cifre de afaceri consistente şi nereale la rândul ei.

Edificatoare în acest sens este convorbirea cu inculpata P., din data de 13.03.2012, prin care arată "Dar ăla e mai mare decât cel din balanţă (...) dacă o să mă întrebe şi io (...) nu e diferenţa foarte foarte mare (...) io aveam douăsute şi ceva de mii, şi-acolo sunt trei sute şi ceva de mii (...) aaa (...) dacă o să ne pună întrebări, o să vedem, o să zicem că am avut pe un alt cont un sold (...) ştiu eu ce o să-i răspund (...)"

Inculpata este deci dedicată grupului şi participă activ la activitatea de inducere în eroare a unităţilor bancare, aspect confirmat şi de inculpata P. ce a precizat în faza de urmărire penală că balanţele contabile ale firmelor şi bilanţurile erau întocmite de W.

Faptele inculpatei W. întrunesc în aceste condiţii elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., şi art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Inculpatul X. este prieten al inculpatului A., a aderat şi sprijinit grupul infracţional în calitatea sa de şef de birou în cadrul Biroului de Investigare a Fraudelor, Poliţia municipiului Olteniţa.

Inculpatul E. învederează faptul că inculpatul X. venea deseori la inculpatul A. şi reprezenta un fel de mediator al grupului infracţional, intervenind când creditorii deveneau prea intempestivi sau N. şi R. erau prea vindicativi.

Inculpatul X. era chemat să tempereze inculpaţii ce îşi ipotecaseră casele pentru ca grupul să obţină credite frauduloase şi îşi vedeau înşelate aşteptările că ipotecile vor fi ridicate în câteva luni.

Instanţa apreciază drept întemeiate susţinerile procurorului exprimate prin intermediul rechizitoriului şi prin care se arată că:

"Prezenţa sa printre membrii grupului infracţional organizat creşte încrederea acestora în şansa de reuşită a "afacerilor" şi îi încurajează în demersurile lor infracţionale prin convingerea că faptele lor antisociale nu vor fi descoperite şi pedepsite conform legii".

Că este aşa rezultă şi din interceptările convorbirilor telefonice efectuate în cauză.

În data de 13.04.2012, din interceptarea convorbirii lui A. cu C. rezultă că inculpatul X. este chemat (cu o zi înainte) pentru a-l tempera pe inculpatul A. care se îmbătase şi avusese conflicte cu membrii grupului.

Astfel, aşa cum rezultă din convorbirea din data de 3.10.2012, dintre X. şi A., inculpatul X. este solicitat când între membrii grupării există divergenţe, iar acesta, servil, lasă deoparte orice problemă personală şi vine la întâlnirea dintre A. şi N. pentru a rezolva divergenţele.

Inculpatul este, deci folosit ca un element de reper pentru grup, un factor de stabilitate şi de echilibru, reprezentând şi un simbol al potenţialei protecţii de care se vor bucura în cazul în care continua pe calea infracţională.

Spre perioada de final a activităţii infracţionale, în anul 2012, inculpatul X. începuse să se erijeze într-un fel de lider al grupului, element ce a stârnit nemulţumirea făptuitorilor cu o activitate infracţională mai veche.

Edificatoare în acest sens este şi discuţia telefonică dintre D. şi N. din data de 27.08.2012, în care D. îşi exprimă nemulţumirea cu privire la şedinţa grupului infracţional din data de 27.08.2012 la care participase şi inculpatul X.

Acesta este acuzat de inculpatul D. că încearcă să fie şeful grupului deşi ei au "muncit" înainte în gruparea infracţională.

Din aceeaşi convorbire rezultă că inculpatul X. are la cunoştinţă despre modalitatea de luare a creditelor prin acordarea de garanţii imobiliare de către şefii grupului.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul X. încearcă să se disculpe, arătând că printre atribuţiile sale de serviciu nu se numără şi controalele efective în teren numai că o astfel de apărare nu poate fi primită în condiţiile în care modalitatea de sprijinire a grupului ce îi este reţinută vizează ascendentul pe care acesta îl are asupra membrilor grupului, calitatea de mediator în cadrul grupului şi sprijinul moral pe care acesta îl acorda grupului, fiind la curent cu amploarea şi mijloacele dolosive folosite.

Nu în ultimul rând, are atribuţii de supraveghere şi coordonare a persoanelor din subordine, în caz contrar, funcţia sa de şef de birou în cadrul Biroului de Investigare a Fraudelor, Poliţia municipiului Olteniţa fiind lipsită de conţinut şi sens, în opinia inculpatului acesta neavând nicio atribuţie în domeniu.

Pentru serviciile prestate, inculpatul X. primea sume relativ mici de bani, pentru a le utiliza la diferite evenimente familiale din cadrul grupului, după cum rezultă din convorbirea telefonică purtată de inculpatul A. cu inculpatul E. din data de 14.07.2012, convorbire confirmată dealtfel şi prin declaraţiile numiţilor E. şi KKKKKKK. date în faza de urmărire penală.

Inculpatul face acte preparatorii pentru a intra şi el în rândul celor care înşeală băncile prin persoane interpuse, demarând înfiinţarea unei societăţi comerciale pe numele fiului său, GGGGGGG., SC HHHHHHH. SRL, documentaţie găsită cu ocazia percheziţiei biroului lui A. din str. x nr. 145, Olteniţa, unde ar fi trebuit să aibă şi sediul această societate.

Procurorul nu a înţeles să îl trimită în judecată pe inculpat şi pentru tentativă de înşelăciune, dar acest act material preparator întăreşte convingerea instanţei că inculpatul era la curent cu activitatea infracţională a membrilor grupului şi o încuraja chiar prin propriul exemplu.

Fapta inculpatului X., care a aderat la grupul infracţional organizat condus şi iniţiat de inculpaţii A. şi B. şi, în perioada 2005 - 2012, a sprijinit activitatea acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen..

În ceea ce priveşte situaţia inculpatului F., acesta s-a implicat activ în activitatea de spălare a banilor şi obţinerea de credite prin mijloace frauduloase.

Acesta a oferit inculpaţilor A. şi B. bani cu dobândă cămătărească, pentru a da posibilitatea acestora să-şi dovedească bonitatea în faţa băncilor şi astfel să poată obţină în mod fraudulos împrumuturi bancare.

În mod fictiv, a cumpărat de la SC JJJ. un lot din combinatul UUU., lipsit de valoare de piaţă cu o sumă exorbitantă, de 3.000.000 RON, lotul fiind pus ca ipotecă pentru facilitarea contractului de credit nr. x/2009 prin care inculpatul A. a obţinut de la NNN. suma de 700.000 RON.

În aceeaşi modalitate, prin intermediul altei societăţi comerciale, respectiv SC WWW. SRL l-a sprijinit pe inculpatul A. să mai obţină o suplimentare de credit în cuantum de 280.000 eur de la NNN., punând ipotecă pe 3 imobile situate în oraşul Măgurele.

În vederea disimulării bunurilor obţinute în mod infracţional şi a partajării acestora (creditele obţinute în mod fraudulos), în data de 12.09.2008, inculpaţii A. şi C. încheie cu inculpatul F. un act de stingere a unei datorii de 2200000 RON cu 3 autoturisme ale FFFFFFFF. utilizate de JJJ. şi 14 autocamioane cu remorcă.

În fapt, prin acest act se încearcă plata dobânzilor cămătăreşti, fără ca firma FFFFFFFF. să fie invitată la încheierea acestui act de stingere a datoriei. Martori au fost numiţii Y., D. şi ZZ., element din care se deduce odată în plus că nu erau străini de operaţiunile ilicite ale inculpaţilor.

Că nu este vorba despre o simplă activitate comercială de stingere a datoriilor, rezultă şi din faptul că inculpatul F., nemulţumit de valoarea autovehiculelor primite în contul datoriei, la aproximativ două săptămâni faţă de actul descris anterior, încheie cu inculpaţii A., D., B. şi C., 4 contracte de împrumut (F. fiind creditor), pentru 250.000 euro fiecare, debitorii garantând cu totalitatea bunurilor lor. Banii nu au fost acordaţi în realitate, contractele fiind încheiate doar pentru a exercita presiune asupra coinculpaţilor, după cum rezultă din declaraţiile acestora.

În acelaşi context, A. prin intermediul SC JJJ. se împrumută de la inculpatul F. cu suma de 500.000 RON, în data de 6.10.2008, depunând şi o garanţie imobiliară, respectiv lotul nr. x/12/3.

Nici această sumă inculpatul A. nu confirmă că ar fi primit-o în realitate. Asupra acestei aprecieri, instanţa nu are suficiente probe pentru a se edifica asupra valorii de adevăr, dar constată faptul că între inculpaţi există un obicei în contractarea de împrumuturi, element ce denotă o familiaritate, dar şi faptul că inculpatul F. avea încredere că banii îi vor fi returnaţi şi de aceea continua să-l împrumute pe inculpatul A.

La câteva zile de la acest contract, respectiv la 12.11.2008, inculpaţii A., B. şi C. remit inculpatului F. un înscris, prin care promit restituirea unei datorii de 100.000 RON, în termen de trei săptămâni, sub sancţiunea emiterii unor file HHHHHH. pe numele împrumutătorului şi a constituirii de garanţii imobiliare.

Inculpatul A. remite, de asemenea, un înscris inculpatului F. (martor apare ca fiind N.), prin care recunoaşte existenţa datoriilor către acesta şi indică drept modalitate de plata contractarea unui credit la NNN. Bucureşti din care va remite lui F. suma de 500.000 RON şi ulterior o altă sumă de 600.000 RON.

Apare ca fiind evident faptul că inculpatul F. era la curent cu activitatea de creditare a inculpatului A. şi direct interesat de obţinerea sa. Şi inculpatul N. apare ca având cunoştinţă despre resorturile necesităţii de a obţine credite ale numitului A.

Inculpatul F. obţine, în data de 28.04.2009, un credit de la NNN., în cuantum de 700.000 euro, aducând drept garanţii imobiliare loturile cumpărate scriptic la un preţ supradimensionat de la SC JJJ., inclusiv imobile cumpărate de H. de la aceeaşi societate comercială.

Împuternicit să reprezinte societatea este inculpatul U.. A fost depus la dosar şi un contract de comodat încheiat între F. şi SC QQQ. SRL pe care o administra şi prin care se atestă faptul că se dă în folosinţă gratuită societăţii comerciale lotul proprietatea sa x/12/3, cel ce fusese ipotecat în favoarea băncii.

Ulterior, la data de 22.09.2009, inculpaţii A. şi B. încheie cu F. un contract de împrumut, intitulat "act de stingere a datoriilor", la care au semnat ca martori numiţii P., ZZZZZ., YYYYYYY., D., prin care se atesta primirea a 2.200.000 RON, cu scadenţă la 22.07.2010.

Prin societatea SC WWW. SRL inculpaţii obţin un credit de la NNN. în valoare de 320.000 euro, suplimentat în mai multe tranşe la 600.000 eur în 22.12.2009 respectiv 900.000 eur la data de 5.02.2010.

Garanţiile pentru aceste credite erau reprezentate de imobile supraevaluate, puse la dispoziţie de inculpatul F. (5 terenuri intravilane), de numitul Y., dar şi de T. (18 loturi de teren situate în judeţul Giurgiu).

După ce banca a virat banii în contul societăţii ce s-a împrumutat, aceasta a făcut plăţi nedatorate în contul unor societăţi ce aparţineau unor afini sau persoane de încredere, respectiv SC LLLLLLLL. SRL, SC MMMMMMMM. SRL, SC OOOOOOOO. SRL.

În vederea disimulării produsului infracţional, inculpatul a achiziţionat autovehicule pe numele fostelor concubine, numitele SSSSSSSS. şi H., autovehicule ce aveau numerele de înmatriculare x şi y.

Curtea va reţine în sarcina inculpatului şi infracţiunea de şantaj. Acesta a exercitat presiuni psihice asupra inculpaţilor A., B. şi C., ameninţându-i cu moartea şi cu uciderea şi a familiilor sau răpirea copiilor.

Că astfel de presiuni au fost de natură a crea o evidentă stare de temere victimelor rezultă nu doar din declaraţiile persoanelor vătămate, dar şi din comportamentul inculpaţilor A. şi B. care au acceptat să încheie multiple acte prin care se atestau datorii fictive, tocmai pentru a da o aparenţă de legalitate împrumuturilor cămătăreşti.

Martora IIIII. detaliază dealtfel faptul că F., Z. şi familiile lor au venit la domiciliul său în toamnă anului 2010, proferând ameninţări în legătură cu nerestituirea împrumuturilor. Un comportament similar este relatat şi de martora GGGGGG. care a arătat faptul că inculpatul F. a ameninţat-o că îi va lua faţa să o prostitueze, iar pe martoră o va duce servitoare în casa lui.

Martora VVVVVV. confirmă implicarea inculpatului F. în activitatea de înşelare a băncilor, arătând că acesta a insistat pe lângă inculpatul A. să-l ajute să ia credite de la bancă, cerând să introducă un apropiat al familiei A. (pe inc. U.) în firma lui. Este evident că dacă inculpatul F. ar fi dorit să obţină o linie de credit în mod licit nu ar fi avut nevoie de intervenţia lui A. sau un apropiat al acestuia. Aceste aspecte sunt întărite şi de declaraţia inculpatului N. care a confirmat faptul că pentru a scoate de sub ipotecă imobilul KKK. (ca să fie folosit ulterior ca garanţie pentru alte credite frauduloase), s-au luat bani împrumut de la inculpatul F. care a venit personal la bancă şi a dat banii în vederea acoperirii creditului. După ce s-a ridicat ipoteca şi au obţinut creditul următor, inculpatului F. i-au fost restituiţi banii şi dobânda cămătărească.

Banii ajungeau la inculpatul F., prin intermediul firmelor unde apăreau administratori numiţii Y. (şoferul lui F.) şi IIIIII., considerat a fi omul lui F., respectiv firmele BBBBBBBB., DDDDDDDD. şi XXXXXXXX. SRL.

Audiat în instanţă, în data de 29.11.2018, inculpatul are o poziţie de totală nerecunoaştere, incoerenţă sub aspectul tranzacţiilor fictive cu inculpaţii. A pretins că achiziţionat un imobil pentru a creşte porci, dar inculpatul nu a reuşit să facă dovada că are o minimă experienţă în domeniu şi nici nu a putut da detalii despre cum intenţiona să conducă o astfel de afacere specializată, astfel încât declaraţia sa apare ca fiind nesinceră.

Prin suplimentul de declaraţie luat la aceeaşi dată recunoaşte însă că a acţionat ca persoană interpusă în achiziţionarea de terenuri la solicitarea inculpaţilor A. şi B.

Inculpatul G., fratele inculpatului F., aderă şi sprijină grupul infracţional prin activităţi similare fratelui său, respectiv punerea la dispoziţia inculpaţilor A. şi B. a unor sume de bani cu dobândă pentru ca aceştia să obţină credite în mod fraudulos, aducerea de garanţii imobiliare pentru obţinerea de credite în mod fraudulos şi săvârşirea de acte de şantaj pentru a-şi asigura restituirea împrumuturilor şi dobânzilor cămătăreşti.

Acesta a acordat la începutul anului 2009 un împrumut inculpatului A., într-un cuantum de 100.000 RON.

De asemenea, inculpatul B. a acumulat datorii la începutul anului 2009 la inculpaţii I., ZZZZZZZZZZZZZZZ., EEE. şi M..

Inculpatul G. s-a deplasat în vara anului 2010, împreună cu fratele său, cu Z., H., G., FFF. la domiciliul inculpatului C., unde au exercitat presiuni fizice şi psihice împotriva acestuia pentru restituirea unor împrumuturi cămătăreşti, după cum rezultă din declaraţia martorei IIIII. care se coroborează cu declaraţia martorei GGGGGG.. După ce au sosit la faţa locului şi inculpaţii B. şi A., au fost exercitate violenţe de către inculpatul G. numitului UUUUUUUU. şi au continuat discuţiile pe un ton agresiv.

În aceste condiţii, şi ţinând seama că trebuiau restituite împrumuturile cu dobândă cămătărească, A. a contractat în data de 26.06.2009 un credit în mod fraudulos, utilizând societatea VVV. SRL, încheind în acest sens contractul C. civ. x/26.06.2009 cu ipotecă pe lotul x (proprietar BB.), pe o fermă din com. (...) (aparţinând lui G., evaluat la 873.422 euro, admis în garanţie la 463.929 euro, dobândit prin donaţie în iunie 2009 de la fratele său F., care la rândul său îl cumpărase cu 2 - 3 zile înainte la preţul de 315.000 RON) şi pe 8 loturi teren intravilan deţinute de M., creditul fiind utilizat pentru îndestularea creditorilor inculpaţi.

Se observă, deci, că banca a acceptat drept garanţie imobile cu o valoare mult mai mică decât cea reală.

Inculpatul G. acţiona împreună cu fratele său F., altfel nu ar fi avut vreo justificare economică dobândirea de la inculpatul F. a fermei din comuna (...), martorul G. nefiind fermier.

Inculpatul Y. se situează pe acelaşi palier infracţional cu inculpatul F. al cărui şofer şi este.

Acesta a sprijinit grupul infracţional în ceea ce priveşte obţinerea suplimentării de credit de 280.000 eur de la NNN. în data de 22.12.2009, punând ipotecă două terenuri intravilane în oraşul Măgurele. Contractul de ipotecă este semnat de inculpaţii F. şi Y. (x/2009, BNP AAAAAA.), faptele sale întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) şi art. 367 alin. (1) C. pen..

Îşi foloseşte societatea SC CCCCCCCC. SRL la spălarea de bani şi disimularea sumelor de bani obţinute prin credite frauduloase. De menţionat, că această societate în perioada februarie 2010 - noiembrie 2010 a fost administrată de inculpatul F., iar ambii coinculpaţi figurează ca împuterniciţi în relaţia cu băncile. Societatea a intrat în insolvenţă în anul 2012.

Astfel, inculpatul obţine în data de 4.01.2011 un credit de la GGGG. în cuantum de 500.000 euro fără garanţie, iar suma obţinută o transferă în aceeaşi zi către societăţi controlate de F., respectiv SC BBBBBBBBB. SRL - 255.000 RON (L.), SC GGGGGGGGG. SRL - 670.000 RON, SC IIIIIIIII. SRL - 400.000 RON, SC JJJJJJJJJ. SRL - 400.000 RON şi SC KKKKKKKKK. SRL - 400.000 RON, fapta sa întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., deoarece dacă creditorul ar fi ştiut această modalitate de utilizare a creditului nu ar fi încheiat contractul de creditare.

Transferul sumelor obţinute ca şi credit în favoarea unor alte persoane, în scopul disimulării originii ilicite şi a ajutorării autorului nemijlocit întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen..

Inculpatul ZZ. este un afin al inculpatului F.. Şi acesta sprijină activitatea infracţională a grupului prin oferirea unor sume de bani în vederea obţinerii de credite inculpatului D. urmând să se îndestuleze în mod fraudulos, prin ameninţare, din dobânzi.

Aşa cum s-a arătat anterior, acesta a semnat ca martor împreună cu inculpatul D. pe unul dintre înscrisurile încheiate de A. şi C. referitoare la aşa zisa stingere de datorii, în data de 12.09.2008.

În aceste condiţii, Curtea reţine că inculpatul era la curent cu amploarea grupării şi cu natura relaţiilor dintre aceştia.

Conştientizând uşurinţa cu care afinul său, inculpatul F., obţine dobânzi exorbitante de la membrii grupării, acesta a acceptat să-l împrumute în cursul anului 2009 pe inculpatul D., acesta garantând împrumutul cu imobilul unde locuia, deşi nu era al său, ci al fratelui, T.

Pentru a da o aparenţă de legalitate împrumutului cu dobândă cămătărească, proprietarul din acte a încheiat un contract fictiv cu inculpatul ZZ. de vânzare a imobilului cu suma de 300.000 RON, dobânda fiind practic de 10 ori mai mare decât împrumutul.

Martora VVVVVV. confirmă faptul că inculpatul ZZ. a exercitat presiuni psihice în vederea restituirii împrumutului cu dobândă exorbitantă, fără a apela la autorităţile judiciare, Curtea urmând a reţine săvârşirea infracţiunii de şantaj în sarcina acestuia.

Inculpatul D. arată că inculpatul ZZ. a sugerat să-şi conjuge eforturile în vederea obţinerii de credite în mod fraudulos de la bănci arătând că are o societate care arată foarte bine pe hârtie. În aceste condiţii, Curtea consideră că printr-o astfel de ofertă de colaborare pe calea infracţională inculpatul a întărit rezoluţia infracţională a membrilor grupului în vederea obţinerii de credite în mod fraudulos, lăsând de înţeles că se vor putea baza pe acesta la găsirea de societăţi ce arată bine doar în scripte (şi fără niciun interes real de a folosi creditele obţinute în scopuri comerciale).

Această atitudine de întărire a rezoluţiei infracţionale a membrilor grupului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi cea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen..

În ceea ce priveşte activitatea infracţională a inculpaţilor Z. şi a soţiei sale, inculpata H., Curtea reţine următoarele:

Inculpaţii au sprijinit grupul infracţional prin acordarea de sume de bani inculpatului B. şi A. pentru ca aceştia să poată obţine în mod fraudulos credite bancare.

Negocierile cu inculpaţii au fost purtate de inculpatul Z., însă acesta nu apare pe documentele bancare, soţia sa acţionând ca persoană interpusă prin intermediul societăţii SC PPPPPPPPP. SRL.

Iniţial, inculpatul l-a împrumutat în data de 5.10.2005 pe inculpatul B. cu suma de 700.000 RON, între părţi iscându-se animozităţi din cauza neplăţii dobânzilor pretinse de creditorul Z.

În încercarea de a-şi ajuta prietenul şi membrul de bază al grupului infracţional, coinculpatul A. obţine în data de 17.12.2007 prin intermediul SC JJJ. un credit în valoare de 5.000.000 RON, iar prin intermediul SC EEEE. SRL suma de 3.500.000 RON, bani ce au fost remişi inculpatului Z. în contul dobânzilor.

Tot în vederea acoperirii dobânzilor cămătăreşti, în data de 04.06.2008, inculpatul A. înstrăinează inculpatei H., imobilul reprezentat de sediul WWWWWW. din Olteniţa, pentru suma de 1.000.000 RON.

Observând modalitatea facilă prin care inculpaţii A. şi B. obţin sume mari de bani prin înşelarea băncilor, coinculpaţii Z. şi H. îi sprijină pe inculpaţii A. şi B. să obţină în data de 28.04.2009 un credit în valoare de 700.000 euro de la NNN., oferind drept garanţie imobiliară imobilul sus-amintit, banii fiind împărţiţi între titularii creditului şi cei ce au participat cu garanţii, fără vreo legătură cu destinaţia prezentată băncii drept motiv de acordare a creditului.

În data de 20.01.2010, inculpata H. primeşte de la inculpatul T. mai multe loturi de teren situate în judeţul Giurgiu (contract de vânzare cumpărare nr. x/29.01.2010 BNP QQQQQQQQ.).

În acord cu opinia exprimată de procuror, Curtea apreciază că este de fapt o stingere de datorie care însă îmbracă forma infracţională prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002. Astfel, inculpata a transferat bunuri din patrimoniul lui T. în patrimoniul său, atât în scopul satisfacerii unor interese personale, dar şi a disimulării originii ilicite a acelor terenuri, acestea fiind achiziţionate cu banii obţinuţi din înşelarea băncilor. Inculpata a cunoscut că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni disimulând adevărata natură a proprietăţii bunurilor în forma unei stingeri de datorii.

Că nu este vorba de o tranzacţie reală rezultă şi din depoziţiile soţului inculpatei, care a arătat că a trimis-o pe aceasta să încheie contractul notarial pentru a-şi mai recupera din datorii, nici el nici soţia sa neştiind unde se situează de fapt acele terenuri şi neintenţionând să facă agricultură.

În sarcina inculpatei H. se va reţine şi săvârşirea infracţiunii prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. în condiţiile în care, în perioada 2009 - 2010, a ameninţat în mod repetat pe inculpaţii A., B., C. şi familiile acestora în scopul restituirii sumelor împrumutate de soţul său.

Va avea în vedere în acest sens depoziţia martorei GGGGGG., care se coroborează cu depoziţiile inculpaţilor B. şi A., şi din care rezultă că inculpata împreună cu alte persoane scuipa victimele, le înjura, arunca cu pietre în casă şi în curte, elemente pe care instanţa le consideră având relevanţă infracţională, sens în care va şi condamnă inculpata.

Faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive pentru ambii inculpaţi a infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen.

În ceea ce priveşte activitatea infracţională a inculpatului HH., Curtea reţine următoarele:

Şi acesta se afla pe palierul celor care oferea sume de bani autorilor nemijlociţi ai înşelăciunilor, cunoscând faptul că aceşti bani vor fi folosiţi pentru a induce în eroare băncile cu privire la bonitatea debitorilor şi urmând a se îndestula prin intermediul dobânzilor cămătăreşti din creditele obţinute de autorii nemijlociţi.

Acesta utilizează în activitatea infracţională pe AAA., nora sa, ca persoană interpusă, aşa explicându-se şi faptul că întocmai ca în cazul inculpatei H. a dobândit prin interpusa sa AAA. patru loturi de teren de la inculpatul T., prin contractul de vânzare-cumpărare x/2010 al BNP QQQQQQQQ.

Acesta este, dealtfel, tatăl inculpatului Z. şi socrul inculpatei H., inculpaţii A. şi B. luând de mai multe ori bani cu împrumut de la acesta, aşa cum rezultă din declaraţiile inculpatului C., care se coroborează cu declaraţiile inculpatului B.

Inculpatul, împreună cu Z. şi H., a cunoscut deci implicarea într-o grupare de mai multe persoane, care avea drept obiectiv înşelarea băncilor şi a participat în mod activ, prin acordarea de împrumuturi, pentru ca autorii nemijlociţi să reuşească să convingă băncile că au suficient cash, colateral acceptând, cel puţin cu intenţie indirectă, rezultatul prejudiciabil. Va reţine, în acest sens, în sarcina sa, săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) şi art. 48 rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen.

Inculpatul, prin activitatea de dobândire prin interpuşi a unor terenuri cunoscând că aceste terenuri sunt achiziţionate din banii proveniţi din săvârşirea de infracţiuni, şi încheierea în acest sens prin interpus a unui act simulat de contract de vânzare-cumpărare, în fapt o stingere de datorie, a disimulat adevărata natură a provenienţei acelor terenuri, sens în care urmează a fi condamnat şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

Cu privire la inculpatul I., acesta a participat la grupul infracţional într-un mod asemănător cu afinii săi Z. (cumnatul său), H. şi I.

Inculpatul B. a luat împrumuturi constante de la inculpatul I., cu dobânzi cămătăreşti, sens în care a apărut o animozitate în legătură cu restituirea acestor dobânzi.

Inculpatul a trecut şi la săvârşirea unor infracţiuni de şantaj împotriva lui B., acesta deplasându-se la domiciliul celui din urmă, în anul 2009, împreună cu alte persoane înarmate şi arătând că în caz de nerestituire a împrumutului îl va lua în sclavie pe fiul lui B.. În acest context, şi pentru că băncile păreau reticente în a mai acorda credite societăţii JJJ., inculpatul achiziţionează un lot de teren de la această societate, respectiv x/11/1 iar NNN. este înşelată în data de 28.04.2009 prin acordarea unui credit societăţii SC RRR. SRL administrate prin persoana interpusă S., administrator fiind în fapt A., din această sumă, 1.500.000 RON fiind pretinşi de inculpatul I.

Martorul AAAAAAA., audiat în faţa instanţei, în data de 5.10.2018, confirmă relaţiile inculpatului I. cu inculpaţii A. şi AAAAAAAAAAAAAAAA., dar şi faptul că acesta a participat formal la cumpărarea unei ferme de porci în condiţiile în care nu era fermier şi exclusive pentru a obţine creditul bancar.

Inculpatul a achiziţionat tot pe numele unor interpuşi autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x pe numele lui ZZZZZZZ., concubina fiului, o dovadă în sensul caracterului fictiv al cumpărătoarei fiind faptul că aceasta nu a depus la dosarul cauzei dovezi din care să rezulte posibilitatea achiziţionării unui astfel de autovehicul de lux. Altminteri, acţionarea prin persoana interpusă este o constantă la I., acesta administrând în fapt şi SC FFFF. SRL, în condiţiile în care administratorul de jure era fiul său, AAAAAAA.. Obţine, în acest sens, pe această societate, în luna decembrie 2009, un credit în cuantum de 1 milion euro.

Inculpatul săvârşeşte şi infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/200, deoarece prin intermediul fiului său şi a concubinei acestuia, ZZZZZZZ., a dobândit 6 loturi de teren, în data de 29.01.2010 (contract x/2010 BNP QQQQQQQQ.), în acelaşi scop de disimulare a adevăratei naturi a proprietăţii acelor bunuri şi cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

Cu privire la inculpatul AA., acesta este ginerele lui I., activităţile sale infracţionale fiind similare cu ale acestuia din urmă. Sprijină împreună cu afinii săi grupul infracţional, prin acordare de bani împrumut asigurând astfel participaţia autorilor nemijlociţi ai înşelăciunii, acesta fiind administrator al SC RRR. SRL, retrăgându-se din această societate cu câteva zile înainte ca aceasta să obţină un credit fraudulos de la NNN., de 700.000 euro (contractul x/28.04.2009). La obţinerea creditului se implică activ socrul său depunând ca şi garanţie imobiliară lotul x/11/1.

Şi acest inculpat dobândeşte în data de 29.01.2010 loturi de teren de la inculpatul T. prin contractul x/2010 BNP QQQQQQQQ.. Curtea reţine că o astfel de activitate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, inculpatul disimulând adevărata natură a provenienţei bunurilor, cunoscând că acestea sunt achiziţionate cu bani proveniţi din infracţiuni.

Inculpatul BB. sprijină la rândul său grupul infracţional, prin acordarea de împrumuturi şi ajutând în acest mod la înşelarea băncilor.

Acest inculpat se implică în mod activ la activitatea de înşelăciune a NNN., în calitate de asociat în cadrul VVV. SRL, luând un credit de la NNN., în data de 26.06.2009, în cuantum de 700.000 euro, depunând ca ipotecă lotul x cumpărat de la JJJ.

După obţinerea creditului şi împărţirea beneficiului, inculpatul I. se retrage din societate, după cum rezultă din declaraţia inculpatului A. care a atestat că mobilul ce a determinat ca în luna martie 2009 să dobândească părţi sociale în cadrul VVV. SRL a fost obţinerea acestui credit.

Va retine în sarcina inculpatului infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) şi art. 48 rap. la art. 247 alin. (1) şi (2) C. pen.

Referitor la inculpata XX., instanţa reţine că aceasta este soţia inculpatului menţionat anterior, inculpatul BB., şi a sprijinit grupul infracţional.

Deşi inculpata şi soţul acesteia încearcă să acrediteze ideea, prin declaraţiile date în faţa instanţei, că nu au nicio legătură cu grupul şi că cel mult soţul ei s-ar ocupa de activităţile de împrumut, Curtea reţine că aceasta era la curent cu toate aceste activităţi după cum rezultă din declaraţiile inculpatului B., care arată că aceasta îşi însoţea soţul atunci când veneau la discuţii la birou, iar martora GGGGGG. o prezintă pe inculpată ca făcând parte din persoanele care se ocupau cu acordarea de împrumuturi. Că nu este o străină de activitatea infracţionala rezultă şi din comportamentul efectiv al acesteia, care în data de 29.01.2010 achiziţionează de la T. mai multe loturi de teren situate în judeţul Giurgiu, încheindu-se în acest sens contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/2010 BNP QQQQQQQQ.. La aceeaşi dată, inculpata dă o declaraţie notarială, la acelaşi notar public, prin care arată că toate sumele de bani pe care le-a împrumutat până la data de 29.01.2010 numiţilor A., B., C. şi D., au fost restituite integral şi nu mai are nicio pretenţie.

Instanţa constată, deci, că inculpata admite chiar notarial că se ocupa de activitatea de împrumut a persoanelor care figurează în declaraţie, admiţând însă că, prin prisma relaţiilor cu soţul său, ca nu a fost iniţiatoarea acestor împrumuturi, având un rol secundar faţă de BB., dar contribuind decisiv la activităţile ilicite ale împrumutaţilor din declaraţie.

Pentru considerentele menţionate anterior, instanţa va dispune condamnarea acesteia pentru infracţiunile prevăzute de infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen., rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Cu privire la inculpatul YY., instanţa reţine că şi acesta a sprijinit grupul infracţional având şi o relaţie de rudenie cu BB., acesta din urmă fiind fratele său.

Aşa cum rezultă din declaraţiile inculpatului A. coroborate cu cele ale lui B., inculpatul a dat bani cu camătă celor doi, respectiv 100.000 RON. Depoziţia inculpaţilor este confirmată şi de martora IIIII.. Deşi inculpatul neagă implicarea în activitatea de creditare a celor doi autori nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune, instanţa va reţine că au fost descoperite cu ocazia percheziţiilor imobiliare mai multe file HHHHHH. emise de societăţile JJJ. şi EEEE., ce erau remise ca garanţie inculpaţilor care acordau sume de bani cu camătă.

Societatea SC DDDDDDDDDD. SRL administrată de YY. a primit în mai multe rânduri, în cursul anului 2008, suma de 4.244.820 RON de la SC JJJ.. Aceste sume de bani nu reflectau operaţiuni reale ci erau doar un paravan pentru acoperirea activităţilor de cămătărie.

Aşa cum rezultă din declaraţia inculpatului A., şi inculpatul YY. a primit unul din loturile de teren din judeţul Giurgiu, care scriptic fusese cumpărat de XX., aceasta din urmă fiind folosită ca paravan. În aceste condiţii, Curtea va reţine în sarcina inculpatului infracţiunile de sprijinire a grupului infracţional şi complicitate la înşelăciune, deoarece toate persoanele care au acordat împrumuturi cămătăreşti autorilor nemijlociţi aveau cunoştinţă că aceştia se ocupă cu înşelarea băncilor.

Cu privire la activitatea infracţională a inculpatului ZZ., acesta se situează pe acelaşi palier cu ceilalţi inculpaţi din Sinteşti, sprijinind grupul infracţional în activitatea sa de înşelare a băncilor prin acordarea cu titlu de împrumut inculpaţilor A. şi B., astfel încât aceştia să poată obţine în mod fraudulos împrumuturi bancare.

Acesta este administratorul SC FFFFFFFFFF. SRL, iar cu ocazia percheziţiilor imobiliare efectuate au fost identificate file HHHHHH. emise de JJJ. şi EEEE. în favoarea acestei societăţi comerciale primind şi suma de 249.000 RON de la JJJ. şi EEEE., sub pretextul desfăşurării unor activităţi comerciale şi care în fapt reprezentau doar dobânzi cămătăreşti.

Că inculpatul era la curent cu activitatea grupului rezultă din declaraţiile coroborate ale inculpaţilor A. şi D., din care reiese faptul că inculpatul împreună cu BB. venea la biroul din Olteniţa şi discuta despre împrumuturile cu dobândă, elemente ce se coroborează şi cu declaraţiile martorelor VVVVVV. şi IIIII.

Recunoaşterile inculpatului sunt doar parţiale, vizând activitatea de împrumut, numai că instanta va reţine că acesta conştientiza că împrumuturile sale şi dobânzile cămătăreşti urmau a fi restituite prin înşelarea băncilor.

Va reţine, în aceste condiţii, faţă de inculpat, dispoziţiile art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.; cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

În activităţile sale, inculpatul ZZ., a implicat-o şi pe soţia sa, AAA., aceasta la rândul său acţionând ca administrator al societăţii ce iniţial aparţinuse soţului său, SC FFFFFFFFFF. SRL, începând cu luna decembrie 2008.

De altminteri, cei doi inculpaţi acţionează conjugat, în condiţiile în care ambii erau împuterniciţi în bancă şi au primit în aceste condiţii, prin transfer bancar, suma de 400.000 RON de la VVV. SRL, fără a se face dovada că această sumă ar avea la bază un raport comercial real.

Inculpata acţionează de conivenţă şi cu ceilalţi membri ai grupului, în condiţiile în care din declaraţiile martorei IIIII. rezultă că aceasta venea la biroul din Olteniţa împreună cu Z., I. şi H., pentru a cere de la B. şi A. restituirea banilor datoraţi.

Această inculpată s-a deplasat şi în anul 2010 cu mai mulţi coinculpaţi la domiciliul lui IIIII., asistând la activităţile de şantajare şi chiar adresându-i-se nemijlocit martorei, spunându-i să nu se bage că nu este treaba sa. În aceste condiţii, Curtea va reţine în sarcina inculpatei activitatea de sprijinire a grupului infracţional, dar şi complicitatea la înşelăciune.

Instanţa consideră că sunt întrunite şi elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, în condiţiile în care a procedat la primirea sumei de 400.000 RON de la VVV. SRL, cunoscând că aceşti bani provin din săvârşirea unor infracţiuni de înşelare a băncilor şi nu reflectă operaţiuni comerciale reale, activitate săvârşita în scopul disimulării originii ilicite a bunurilor şi ajutând în acest mod autorii nemijlociţi ai înşelăciunii.

Cu privire la inculpaţii J. şi K., Curtea reţine şi în sarcina lor activitatea de sprijinire a grupului infracţional. Raportul dintre aceste două persoane sunt foarte apropiate, inculpatul J. crescându-l pe inculpatul K., având relaţii specifice de tată-fiu. Aceste aspecte nu sunt contestate de niciun participant.

Inculpatul B. a contractat mai multe împrumuturi de la K. şi J. pentru a se asigura restituirea lor, în lunile septembrie şi octombrie 2008, încheie cu acesta trei contracte fictive de vânzare-cumpărare a unor imobile, scopul real fiind obţinerea unei garanţii că împrumuturile şi dobânzile vor fi restituite.

Că urmare a nerestituirii, cei doi inculpaţi încep să săvârşească fapte de şantaj împotriva debitorului B. şi familiei acestuia, ameninţându-i că le va demola imobilul în care locuiesc.

În luna iulie 2009, inculpatul K. exercită chiar acte de violenţă împotriva unei rude a inculpatului B., tocmai pentru a fi mai convingător în ceea ce priveşte restituirea bunurilor şi împrumuturilor, pentru timorarea debitorului obţinuse chiar şi o autorizaţie de demolare a imobilului în care locuia familia B..

Va reţine situaţia expusă mai sus din declaraţiile coroborate ale numiţilor SSSSSSSSS., GGGGGG. şi B.

Inculpaţii B., A. şi C. au declarat în mod conjugat că, în cursul anului 2009, la biroul din Bucureşti str. x, au venit cei doi inculpaţi care i-au ameninţat şi agresat în vederea restituirii împrumuturilor cămătăreşti.

Tot pentru a disimula veniturile ilicite, din banii obţinuţi în acest mod, inculpatul a achiziţionat prin persoane interpuse, respectiv pe numele fiicei sale WWWWWWWW., două autoturisme de lux cu numere de înmatriculare x şi y, caracterul interpus rezultând şi din faptul că titulara nu a purtat nicio negociere în vederea achiziţionării autovehiculelor şi nu există dovezi concludente din care să rezulte sursele financiare prin care ar fi putut achiziţiona cele două autovehicule de lux.

Prin achiziţionarea pe numele unei terţe persoane a unor autovehicule cu banii proveniţi din infracţiunile de complicitate la înşelăciune şi şantaj, inculpatul a încercat să ascundă adevărata natură a provenienţei bunurilor ştiind că banii cu care au fost procurate autovehiculele provin din săvârşirea de infracţiuni, urmând a se reţine astfel în sarcina inculpatului J., în afară infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi a infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen..

Deşi J. acţionează în mod conjugat cu K., acesta din urmă este persoana care se implică în grupul infracţional şi prin utilizarea de societăţi comerciale. Acesta se foloseşte de o societate fantomă, respectiv SC FFFFFFFFF. SRL, administrată în fapt de fratele său şi care, deşi nu îşi desfăşoară în fapt nicio activitate comercială, obţine transferuri consistente, respectiv de 2.346.000 RON de la SC JJJ., dar şi de la societăţile administrate de Y. şi AAA.. Societatea se implică activ în activitatea de spălare a banilor, transferând sume de bani în favoarea QQQ. SRL şi VVV. SRL, fără ca vreuna dintre infracţiunile descrise anterior să aibă la bază raporturi comerciale reale.

K. colaborează în mod activ şi cu alţi membrii ai grupării infracţionale, inclusiv cu DD., primind de la societatea acestuia din urmă, SC WWWWWWW. SRL, suma de 804.000 RON pe societatea sa SC HHHHHHHHHH. SRL, fără a avea la bază raporturi comerciale reale, transferul fiind efectuat doar pentru a-l sprijini pe DD. să se folosească de creditul fraudulos de 1.700.000 RON obţinut de la GGGG.

Creditarea pe care SC HHHHHHHHHH. SRL o obţine de la SC RRR. SRL în cuantum de 200.000 RON nu are nici aceasta la bază vreo operaţiune comercială reală.

Şi inculpatul K. împreună cu tatăl său şantajează pe inculpatul B. cu demolarea casei, în modalitatea expusă cu ocazia analizei activităţii infracţionale a tatălui său, cei doi participând împreună la acţiunile de şantaj de la domiciliul lui B. şi de la biroul din str. x, Bucureşti, din anul 2009.

Inculpatul face şi el parte din rândul celor care, în 20 ianuarie 2010, obţine loturi de teren de la T. şi o cotă indiviză din alte loturi aşa cum rezultă din contractul notarial x/2010 BNP QQQQQQQQ.. Împreună cu socrul său, DD., achiziţionează pe numele unei persoane interpuse, LLLLLLLLLL., autoturisme de lux marca x cu nr. de înmatriculare x şi y, şi aceste achiziţii având o natură infracţională, deoarece se încearcă prin ele disimularea sumelor de bani obţinute în mod ilicit.

Faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul BBB. este fratele coinculpatului K., situându-se pe acelaşi palier infracţional cu acesta.

A sprijinit gruparea infracţională prin acordarea de sume de bani cu dobândă cămătărească, ştiind că sunt folosite pentru înşelarea băncilor, iar ulterior a încercat prin transferuri multiple de bani să disimuleze originea ilicită a produsului infracţional.

Acesta împrumută inculpaţii A. şi B. cu sume mari de bani, iar dobânda cămătăreasca este returnată prin intermediul unor transferuri bancare între societatea JJJ. şi SC MMMMMMMMMM., al cărui administrator era, fără să aibă la bază operaţiuni comerciale reale. A primit în acest sens suma de 300.000 RON în data de 25.09.2008, în contul societăţii.

Din analiza raportărilor contabile obligatorii depuse de SC MMMMMMMMMM. rezultă neconcordanţe între sumele declarate în contabilitate şi sumele înregistrate prin conturile societăţii, astfel: în Declaraţia privind livrările şi achiziţiile efectuate pentru anul 2007 societatea a declarat livrări zero (în timp ce încasările prin conturi au fost de 2.377.863 RON) şi achiziţii 2.171 RON (în timp ce retragerile în numerar, pentru achiziţii, au fost de 2.450.700 RON). Apare ca fiind evident deci că societatea este folosită ca un paravan pentru încasarea banilor din activităţile infracţionale ale autorilor nemijlociţi A. şi B..

SC MMMMMMMMMM. nu este singura societate prin care inculpatul a obţinut venituri ilicite, acesta fiind şi administratorul unei societăţi cu comportament fantomă, respectiv SC NNNNNNNNNN. SRL, cu sediu social expirat şi dizolvată ulterior în anul 2011.

În data de 17.12.2007, SC JJJ. obţine în mod fraudulos de la GGGG. un credit în valoare de 5.000.000 RON, inducând în eroare banca atât asupra bonităţii firmei cât şi asupra scopului de utilizare a creditului.

Acest credit a fost împărţit creditorilor cămătari, inculpatul BBB. primind prin intermediul a trei transferuri bancare (sub pretextul unor operaţiuni comerciale fictive) trei tranşe de bani de la SC JJJ., respectiv 400.000 RON în data de 20.09.2008, 1.079.000 RON în data de 20.12.2007 şi 991.500 RON în data de 21.10.2007.

În contul de la AAAAA., în perioada ianuarie 2007 - aprilie 2008, SC NNNNNNNNNN. SRL are un rulaj în valoare de 3.355.593 RON, bani proveniţi de la SC QQQ. SRL şi SC OOOOOOOOOO. SRL (societate ce aparţine unui apropiat al inculpaţilor din Sinteşti), întreaga sumă de bani fiind retrasă în numerar din bancă de BBB. şi CCC.

Aceeaşi situaţie se constată şi în cazul contului societăţii deschis la NNNNNNN., toate creditările contului fiind urmate de retrageri de numerar efectuate de BBB. şi CCC.

În total, BBB. primeşte prin transferuri bancare de la societăţile din grup, în conturile societăţilor controlate de către el, suma totală de 2.770.500 RON.

Adresa nr. x/29.08.2012 a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor confirmă că operaţiunile desfăşurate de învinuit pe SC MMMMMMMMMM. şi SC NNNNNNNNNN. SRL sunt fictive, iar aceste persoane juridice au fost implicate în circuite financiare constituite în scopul ascunderii originii ilicite a unor sume de bani, circuitele încheindu-se prin ridicări de numerar.

Faptele inculpatului descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. Inculpatul a transferat bunuri (bani) în scopul disimulării originii ilicite a acestora, cunoscând că provin din activitatea de înşelare a băncilor de către autorii nemijlociţi.

În activitatea de spălarea banilor desfăşurată de inculpatul BBB., s-a implicat activ şi soţia sa, CCC., urmând ca şi aceasta să fie condamnată pentru infracţiunea prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep.

Aceasta avea împuternicire în bancă cu privire la societatea SC NNNNNNNNNN. SRL, astfel încât împreună cu soţul său, coinculpatul BBB., a scos din bancă numerarul aferent celor trei transferuri bancare, respectiv 400.000 RON în data de 20.09.2008, 1.079.000 RON în data de 20.12.2007 şi 991.500 RON în data de 21.10.2007.

Cu privire la inculpatul DDD., Curtea reţine că este un afin al coinculpatului J., activând în cadrul grupului infracţional într-o modalitate similară.

Aşa cum rezultă din declaraţiile inculpaţilor B., A. şi C., dar şi a martorei BBBBBBBBBBBBBBBB., inculpatul DDD. a acordat împrumuturi cămătăreşti inculpaţilor B. şi C. pentru ca aceştia să se poată implica în activitatea de înşelare a băncilor, inculpatul creditor urmând a se îndestula apoi din sumele de bani obţinute de inculpaţi din înşelarea băncilor.

În aceste condiţii, în urma obţinerii frauduloase a creditului în cuantum de 1.800.000 euro în data de 10.10.2008 de la NNN. de către inculpatul A., inculpatul DDD. a beneficiat de 100.000 RON.

Primeşte, de asemenea, în data de 29.01.2010, loturi de teren de la inculpatul T., aşa cum rezultă din contractul notarial x/29.01.2010, BNP QQQQQQQQ.

Instanţa urmează a înlătura susţinerile inculpatului potrivit cărora a fost un contract de vânzare cumpărare real şi a privit achiziţia terenului ca pe o investiţie profitabilă deoarece, din declaraţiile tuturor inculpaţilor prezenţi la lotizarea făcută de T. la data de 29.101.2010 rezultând că aceştia s-au prezentat exclusiv pentru a lua acele terenuri în contul datoriilor pe care inculpaţii A. şi B. le aveau la ei, neştiind unde se află terenurile.

Activitatea sa de a ascunde prin intermediul unor contracte simulate provenienţa ilicită a bunurilor s-a materializat şi prin achiziţionarea prin intermediul unor persoane interpuse a unui autovehicul de lux, marca x, cu număr de înmatriculare x pe numele concubinei sale, RRRRRRRRRR.

În afară de infracţiunile de sprijinire a grupului infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune, instanţa va reţine în sarcina sa şi săvârşirea infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, inculpatul disimulând prin contracte de vânzare-cumpărare de teren simulate şi achiziţia unui autovehicul prin persoane interpuse a bunurilor (sumelor de bani) obţinute de la autorii nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune în dauna unităţilor bancare, cunoscând că aceste sume de bani provin din înşelăciuni.

Inculpatul EEE. este afin al inculpatului Z. şi se situează pe palierul grupului infracţional al inculpaţilor din localitatea Sinteşti care împrumutau autorii nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune cu bani pentru ca aceştia la rândul lor să înşele instituţiile bancare.

Aşa cum rezultă din declaraţiile coinculpaţilor B., A. şi C., aceştia din urmă au împrumutat sume mari de bani cu dobândă cămătărească. Împrumuturile au fost acordate în baza faptului că împreună cu afinii săi aveau cunoştinţă că debitorii le vor folosi pentru obţinerea în mod fraudulos a unor credite bancare, urmând a se îndestula din acestea.

Inculpatul nu recunoaşte activitatea infracţională reţinută în sarcina sa, ci chiar se pretinde victima inculpaţilor din eşalonul de comandă al grupului infracţional, aceştia nerestituindu-i împrumuturile. De reţinut că inculpaţii recunosc acordarea de împrumuturi cu dobânda cămătărească în baza faptului că nu a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de cămătărie, nefiind incriminată la data faptelor.

Inculpatul cunoştea însă amploarea grupului infracţional şi modalitatea în care autorii nemijlociţi înşelau băncile, având reprezentarea că inculpatul nu achiziţiona imobile pentru producţie (de porci de ex) ci pentru a le demola, utiliza materialele reciclabile şi apoi a obţine cu complicitatea funcţionarilor bancari noi credite, punând terenurile ca garanţie supraevaluată.

Inculpatul N. atestă faptul că inculpatul EEE. colecta fier vechi la nivel industrial de pe platforma fostului Combinat Ulmeni.

În momentul în care venea să perceapă dobânda împrumuturilor, acesta venea împreună cu coinculpaţii Z., H., FFF., I., fiind evidentă conştiinţa existenţei unei grupări.

Primeşte, de asemenea, în data de 29.01.2010 loturi de teren de la inculpatul T., aşa cum rezultă din contractul notarial x/29.01.2010, BNP QQQQQQQQ.

Din declaraţiile tuturor inculpaţilor prezenţi la lotizarea făcută de T. la data de 29.10.2010 rezultând că aceştia s-au prezentat exclusiv pentru a lua acele terenuri în contul datoriilor pe care inculpaţii A. şi B. le aveau la ei, neştiind unde se află terenurile.

În afară de infracţiunile de sprijinire a grupului infracţional organizat şi complicitate la înşelăciune, instanţa va reţine în sarcina sa şi săvârşirea infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, inculpatul disimulând prin contracte simulate de vânzare-cumpărare de teren, sumele de bani obţinute de la autorii nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune în dauna unităţilor bancare, cunoscând că aceste sume de bani provin din înşelăciuni.

Inculpata FFF. participa şi ea împreună cu soţul său, EEE., la activitatea infracţională descrisă anterior, dovedind în plus şi o deosebită agresivitate.

Aceasta se implică la un nivel mai înalt în activitatea infracţională, având împuternicirea de a retrage bani din bancă în cadrul societăţii tip fantomă SC HHHH. SRL, ce o avea drept administrator pe numita GGG., mama sa.

Împreună cu aceasta din urmă a executat retrageri de numerar din firmă, în urma transferurilor efectuate de inculpatul A., fără a avea la bază operaţiuni comerciale reale.

Au fost virate în contul acestei firme următoarele sume, urmate de retrageri în numerar efectuate de inculpate (împreună cu GGG., mama sa): în data de 13.07.2007 - 500.000 RON de la SC EEEE. SRL, 27.07.2007 - 340.000 RON de la SC JJJ., 20.09.2007 - 300.000 RON de la SC CCCC. SRL, 19.10.2007 - 300.000 RON de la SC JJJ., 23.10.2007 - 642.000 RON de la SC JJJ., 20.12.2007 - 992.000 RON de la SC EEEE. SRL, 21.12.2007 - 955.000 RON de la SC EEEE. SRL, 20.02.2008 - 860.000 RON de la SC JJJ., 14.05.2008 - 2.000.000 RON de la SC JJJ. şi 16.05.2008 - 2.300.000 RON de la SC JJJ.

Va dispune, în aceste condiţii, condamnarea inculpatelor FFF. şi GGG. şi pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., în modalitatea transferului de bunuri (bani) în scopul disimulării originii ilicite a provenienţei acestora. Că nu este vorba de un comerciant onest, rezultă şi din faptul că inculpata GGG. este beneficiară de ajutor social de la Primărie, în contrast cu sumele extrem de mari retrase din firma al cărei administrator este în acte.

Inculpata însăşi i-a împrumutat pe coinculpaţii B. şi A. cu suma de 100.000 euro în luna iulie 2009, iar pentru recuperarea acestei sume trece la şantaj.

După cum rezultă din declaraţia martorei GGGGGG., inculpata împreună cu alte persoane aruncau cu pietre în casele debitorilor, îi ameninţau şi foloseau şi alte metode de presiune psihică, precum aşezarea unui cort pentru mai multe zile în faţa casei inculpatului A., pentru a-l determina să plătească dobânzile cămătăreşti, sens în care urmează a o condamnă şi pentru infracţiunea de şantaj.

Inculpatul CC. a decedat în timpul procesului penal, astfel încât va dispune încetarea procesului penal cu privire la săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen..

Inculpatul DD. este la rândul său rudă cu coinculpatul CC., activitatea sa fiind însă mai laborioasă, adăugându-se şi infracţiunea de înşelăciune în calitate de autor.

Astfel, şi acest inculpat, aşa cum rezultă din depoziţia martorelor GGGGGG. şi IIIII. făcea parte din categoria inculpaţilor ce au oferit credite cămătăreşti inculpaţilor A. şi B., acestea urmând a fi restituite din creditele obţinute în mod infracţional de la bănci de către autorii nemijlociţi A. şi B..

Acesta nu se mărgineşte însă la acordarea de împrumuturi cămătăreşti pentru a ajuta pe ceilalţi inculpaţi la înşelarea băncilor, ci procedează el însuşi ca autor nemijlocit, după metodele învăţate de la inculpaţii A. şi B..

Astfel, în data de 12.01.2011, SC WWWWWWW. SRL administrată de DD., contractează un credit tip overdraft de la GGGG. în valoare de 1.720.000 RON, garantat cu trei terenuri aparţinând lui DD. şi QQ. (soţia sa) şi cu depozit de cash colateral de 900.000 RON depus de DD..

Instanţa urmează şi susţinerile procurorului prezentate prin rechizitoriu şi din care rezultă că la acordarea creditului s-a garantat cu 4 terenuri, unul aparţinând lui QQ. (situat în Oraşul Măgurele cu număr cadastral x) şi trei aparţinând lui DD. (două situate în oraşul Măgurele - număr cadastral x, număr cadastral x şi unul în Bucureşti număr cadastral x) şi cash colateral în valoare de 900.000 RON constituit din surse proprii de DD.. Terenul cu număr cadastral x din localitatea Măgurele a fost cumpărat de QQ. în data de 16.04.2008 la preţul de 132.000 euro de la YYYYYYYYYY. prin mandatarii GG. şi soţia sa ZZZZZZZZZZ.. Terenurile cu numerele cadastrale x, au fost cumpărate de DD. în data de 11.02.2009 la preţul total de 12.444 euro. Banii obţinuţi din credit respectiv 1.700.000 RON sunt retraşi cash (400.000 RON) cu borderou achiziţii inox sau transferaţi către firme controlate de persoane din Sinteşti respectiv - SC HHHHHHHHHH. SRL (suma de 804.000 RON, societate administrată de K. - ginerele lui DD.) şi SC IIIIIIIIII. SRL (suma de 500.000 RON, societate controlată de L.). După obţinerea creditului în cont are creditări de la societăţile coordonate de persoane din Sinteşti, apropiaţi ai lui DD., toate de valori mari (100.000 - 250.000 RON), urmate de retrageri de numerar.

Societatea inculpatului nu putea, în cazul în care ar fi prezentat părţii civile GGGG. situaţia sa financiar contabilă reală să primească un astfel de credit, nedesfăşurând activităţi comerciale în care să fie implicate sume atât de mari. Creditul a fost contractat exclusiv pentru utilizarea acestuia în interes propriu, fără vreo legătură cu comportamentul comercial al societăţii, similar cu al firmelor fantomă.

Inculpatul a încercat să înşele în aceeaşi modalitate şi NNNNNNNNN., doar că această unitate bancară a fost mult mai vigilentă şi cu ocazia interviului purtat cu reprezentanţii SC WWWWWWW. SRL (administrată de inculpat şi reprezentată la întâlnirea cu reprezentanţii băncii de şoferul său), aceştia şi-au dat seama imediat că este vorba doar de o încercare de înşelăciune, şoferul neştiind ce să răspundă despre planurile de afaceri şi neavând anvergura unui comerciant serios.

Şi în cazul acestui inculpat există aceeaşi tehnică de disimulare a sumelor obţinute în urma activităţilor infracţionale, respectiv achiziţionarea împreună cu afinul său, K., a unor autovehicule de lux pe numele unor persoane interpuse, dar de încredere, respectiv a fiicei sale, LLLLLLLLLL.. Au fost achiziţionate astfel două autovehicule de lux x cu numere de înmatriculare x şi y.

Prin activitatea de sprijinire a grupului infracţional cu acordarea de sume de bani cu titlu de împrumut pentru a da posibilitatea inculpaţilor B. şi A. să inducă în eroare unităţile bancare cu privire la bonitatea firmelor lor, inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen., rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen..

Prin activitatea sa de a disimula adevărata natură a provenienţei banilor cu care au fost cumpărate autovehiculele x, utilizând persoane interpuse la achiziţionarea acestora, cunoscând că banii provin din infracţiunea de înşelăciune, inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

Activitatea de inducere în eroare a GGGG. prin prezentarea unei situaţii a firmei sale ce nu corespunde adevărului şi învederând o destinaţie a creditului (nevoi personale) care dacă ar fi fost cunoscută de bancă ar fi atras după sine neacordarea acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen..

În baza art. 15 din Legea nr. 187/2012, rap. la art. 85 din C. pen. anterior, va anula suspendarea condiţionată pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 171/2011 a Judecătoriei Cornetu pe care o va contopi cu pedepsele aplicate prin prezenta.

Inculpata QQ., soţia inculpatului DD., l-a ajutat pe acesta la obţinerea creditului fraudulos de 1.720.000 RON de la GGGG. la care instanţa a făcut trimitere anterior.

În acest sens, după obţinerea creditului din data de 12.04.2010 pe SC BBBBBBBBB. SRL, în valoare de 250.000 de euro de la VVVV., pentru disimularea originii ilicite a sumei de bani, inculpatul L. transferă întreaga sumă către SC LLLLLLLLL. (administrată de QQ., soţia lui DD.), SC CCCCCCCCCCC. (administrată de învinuita DDDDDDDDDDD.) şi SC EEEEEEEEEEE. SRL (administrată de învinuita FFFFFFFFFFF.).

În aceste condiţii inculpata săvârşeşte infracţiunile de complicitate la înşelăciune, inculpatul L. având credinţa că reuşita demersului său infracţional va fi sprijinită de activitatea inculpatei, ceea ce s-a şi întâmplat, aceasta transferând suma de bani cunoscând că provine din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în scopul disimulării originii ilicite a banilor.

Transferurile efectuate de inculpată nu au la bază operaţiuni comerciale reale, SC LLLLLLLLL. având un comportament tipic societăţilor fantomă.

Inculpatul L. are, la rândul său, o activitate complexă în cadrul grupului infracţional atât prin sprijinirea acestuia cu credite cămătăreşti în vederea inducerii în eroare a băncilor, dar acţionând şi în nume propriu, după ce s-a edificat asupra mecanismului infracţional, efectuând înşelăciuni în calitate de autor. Este o personalitate violentă, acesta trecând cu uşurinţă la şantaj şi lipsirea de libertate a debitorilor săi.

După acordarea împrumuturilor cu caracter cămătăresc inculpaţilor A. şi B., pentru ca aceştia să poată induce în eroare unităţile bancare, restituirea împrumutului din produsul infracţional s-a desfăşurat după cum urmează: SC KKKKKKKKKKK. SRL (administrată de L.) a primit suma totală de 502.000 RON, de la SC EEEE. SRL primind în trei rânduri, în cursul anului 2007 sumele de 115.000 RON, 187.000 RON şi 130.000 RON, iar de la SC JJJ. o filă HHHHHH. în data de 15.02.2008 în sumă de 70.000 RON, toate aceste transferuri neavând la bază raporturi comerciale fundamental reale.

Sunt întrunite, în aceste condiţii, elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen., rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

După cum s-a arătat anterior, inculpatul a avut o bogată activitate infracţională şi ca autor nemijlocit.

Astfel, inculpatul a fost administrator al SC BBBBBBBBB. SRL, societate comercială tip fantomă, ce a şi intrat în insolvenţă, în anul 2011. Din faptul că singurul document depus la autorităţile fiscale de către aceasta societate este bilanţul contabil, rezultă fără îndoială că a fost constituită doar pentru săvârşirea de infracţiuni, după cum se poate reţine şi din comportamentul acesteia.

În anul 2008, în conturile SC BBBBBBBBB. SRL este virată suma totală de 2.110.000 RON de către firmele din grup, toate urmate de retrageri de numerar. (400.000 RON de la SC EEEE. SRL în data de 03.10.2008, 1.200.000 RON de la SC EEEE. SRL în data de 27.10.2008, 200.000 RON în data de 25.09.2008 de la SC JJJ. şi 310.000 RON în data de 21.10.2008 de la SC JJJ.)

Inculpatul A. confirmă faptul că toate aceste sume virate au reprezentat în fapt modalităţi de stingere a datoriilor rezultate din împrumuturile cămătăreşti contractate anterior şi nu reprezintă operaţiuni comerciale licite.

După ce Garda Financiară s-a sesizat în anul 2010 şi a încercat să facă un control la SC BBBBBBBBB. SRL, la data de 22.03.2010, administratorul societăţii s-a prezentat la sediul Gărzii Financiare Ilfov, prezentând o dovadă din care rezulta faptul că inculpatul L. a sesizat în data de 18.03.2010 poliţia cu privire la faptul că i-au fost sustrase din autoturism documentele SC BBBBBBBBB. SRL pentru perioada martie 2008 - februarie 2010, astfel încât controlul nu a putut fi efectuat.

Rezultă deci, că este o simplă societate paravan pentru a facilita retragerile de numerar, retrageri ce nu au la bază raporturi comerciale fundamentale, reale.

Inculpatul săvârşeşte şi infracţiunea de înşelăciune în dauna VVVV., acesta contractând un credit de la VVVV. Olteniţa, în valoare de 250.000 euro, cu ipotecă pe un imobil din oraşul Victoria, jud. Braşov, evaluat la suma de 635.000 euro, imobil ce fusese cumpărat anterior de L. la preţul de 60.000 euro. Rezultă deci, că inculpatul, cu posibila complicitate a unor funcţionari bancari, a obţinut un credit aducând drept garanţie un bun cu o valoare mult mai mică, dar care a fost prezentat într-un mod supraevaluat băncii.

La contractul de credit sunt depuse 7 - 8 contracte comerciale încheiate cu societăţi comerciale din Sinteşti şi Constanţa, societăţi administrate de persoane apropiate lui L., tocmai pentru a induce în eroare banca prin crearea unei imagini de societate cu bogată activitate comercială şi justificând astfel necesitatea unui credit substanţial pentru derularea activităţilor comerciale.

Banii obţinuţi din credit sunt transferaţi în aceeaşi zi către SC LLLLLLLLL. (administrată de QQ., soţia lui DD.) şi către alte două societăţi: EEEEEEEEEEE. şi CCCCCCCCCCC. - adm. DDDDDDDDDDD. soţia lui PP., administratorul de la SC IIIIIIIIIII. SRL şi soră cu JJJJJJJJJJJ., soţia lui RR. cu care nu mai are nici un alt transfer bancar. Aceste transferuri nu au nicio legătură cu o activitate comercială onestă, în cazul în care banca ar fi ştiut despre o astfel de destinaţie a creditului nu ar fi acceptat creditarea.

Prin activitatea desfăşurată de inculpat de sprijinire a numitului Y. să se bucure de fructul infracţiunii de înşelăciune, prin spălarea banilor obţinuţi din creditul luat în data de 04.01.2011 de SC CCCCCCCC. SRL de la GGGG. în sumă de 250.000 euro, suma de 2.095.000 RON obţinută din credit fiind transferată în aceiaşi zi către societăţile controlate de F. sau apropiaţii săi, printre care şi SC BBBBBBBBB. SRL - suma de 255.000 RON, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., în modalitatea transferului de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni (înşelăciune), în scopul disimulării originii ilicite a acestor bunuri şi cu intenţia indirectă de a şi ajuta persoana ce a săvârşit infracţiunea să evite răspunderea penală.

Pentru a-i convinge pe coinculpaţii debitori A., B. şi C. să-i restituie împrumuturile cămătăreşti, inculpatul s-a dedat la acte de şantaj şi lipsire de libertate.

În vara anului 2009, inculpatul L. împreună cu tatăl său, numitul RR., l-au luat cu forţa pe inculpatul A. şi l-au dus în localitatea Sinteşti, unde au exercitat acte de o violenţă psihică ieşită din comun asupra inculpatului A.

Astfel, L. a improvizat o spânzurătoare într-un foişor şi l-au obligat pe inculpatul A. să se urce pe un scaun, simulând uciderea prin spânzurare, pentru restituirea unei datorii de 1.200.000 RON.

Acest aspect rezultă nu doar din declaraţia inculpatului A., dar şi din declaraţia inc. C., care a fost sunat în clipele premergătoare simulării spânzurării, plângând, şi i-a spus că este sechestrat.

Declaraţiile celor doi coinculpaţi se coroborează şi cu declaraţia inculpatului B. care a arătat că în aceeaşi zi a fost contactat telefonic de către inculpatul L. şi tatăl său, agresorii comunicându-i că dacă doresc să-l mai vadă pe A. trebuie să le aducă 1.200.000 RON. Această convorbire ultimativă a fost efectuată de faţă cu victima A., care a fost auzit de interlocutorul B. ţipând.

Soţia inculpatului A. confirmă spusele sale, victima infracţiunilor de şantaj şi lipsire de libertate relatându-i că i s-a pus ştreangul de gât cu ocazia acelei execuţii simulate.

Faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 205 alin. (1) şi (3) lit. a) şi c) C. pen.

Inculpatul RR. este tatăl inculpatului L., participând în mod consistent la activitatea infracţională desfăşurată de fiul său, dovedind o agresivitate ieşită din comun, nu doar prin organizarea spânzurătorii, dar şi prin agresarea fizică a lui A. şi poziţionarea unei arme la tâmpla acestuia, după cum rezultă din declaraţia inculpatului B.

La activitatea de răpire a lui A., descrisă anterior, a participat împreună cu fiul său, L., sens în care va reţine şi în sarcina sa infracţiunea prev. de art. 205 alin. (1) şi (3) lit. a) şi c) C. pen..

Şi acesta a acordat bani împrumut cu dobânzi cămătăreşti inculpaţilor B. şi A., la nivelul anilor 2005 - 2006, cu o dobândă lunară de 20%.

Inculpatul avea cunoştinţă despre modalitatea în care cei împrumutaţi urmau să folosească banii, respectiv să procedeze la înşelarea băncilor, acţionând de conivenţă cu restul creditorilor inculpaţi din localitatea Sinteşti.

Banii îi primea înapoi prin persoane interpuse, prin operaţiuni disimulate sub forma unor file HHHHHH. de la SC JJJ., pentru societatea SC Simeria SRL, administrate scriptic de soţia sa, NNNNNNNNNNN.. Au fost descoperite cu ocazia percheziţiilor două astfel de file HHHHHH., în cuantum de 16.000 RON, respectiv 25.000 RON.

Pentru a disimula odată în plus obţinerea de sume de bani în mod ilicit, acesta a achiziţionat prin persoane interpuse, pe numele unui fiu al său, OOOOOOOOOOO. un autovehicul de lux marca x cu număr de înmatriculare x.

Va reţine în aceste condiţii în sarcina inculpatului infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen., rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., dar şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep, în modalitatea disimulării adevăratei provenienţe a banilor cu care a fost achiziţionat autoturismul şi în raport cu care s-au emis filele HHHHHH., cunoscând că aceşti bani provin din infracţiunea de înşelăciune în dauna unităţilor bancare.

Inculpatul M., face parte la rândul său din gruparea Sinteşti, ce a sprijinit grupul infracţional prin acordarea de împrumuturi cămătăreşti în vederea înşelării băncilor, dovedind o violenţă deosebită pentru recuperarea sumelor împrumutate.

Inculpaţii C. şi B. au luat împrumuturi de la inculpaţii M., I., Z. şi EEE. la nivelul anilor 2008 - 2009, nemaifiind în măsură să acopere dobânzile de 10 - 20% stabilite de creditori.

Aceştia s-au dedat la presiuni asupra debitorilor, inclusiv ameninţări cu răpirea unor membri ai familiilor, sens în care în data de 18.03.2009, între inculpatul M. şi părinţii inculpatului C. s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare asupra imobilului acestora, în fapt o modalitate de presiune asupra lui C., părinţii debitorilor fiind terţi desăvârşiţi faţă de afacerile fiului şi neintenţionând, în mod real, să-şi vândă casa unde locuiau.

Că este vorba doar de un act de presiune rezultă şi din faptul că la o distanţă în timp de numai două luni, între părţi intervine o altă convenţie, respectiv nr. 374/18.05.2009 BNP TTTTTTTTT., prin care se anulează antecontractul anterior. Actele de presiune nu s-au limitat la aspect de natură psihică, inculpatul agresând în public, în RRRRRRRRRRR. pe debitorii A., B. şi C., act de agresiune recunoscut în instanţă chiar şi de inculpat, dar cu precizarea că i-a bătut în glumă.

Inculpatul A. a procedat la inducerea în eroare a NNN., în data de 10.10.2008 obţinând în mod fraudulos un credit în valoare de 1.800.000 euro, fiind sprijinit în acest sens şi de împrumuturile luate de la inculpaţii din Sinteşti pentru a face dovada în faţa băncii a propriei bonităţi.

Din acest credit, inculpatului G. îi revine suma de 500.000 RON.

Văzând acest succes, inculpatul sprijină în continuare gruparea infracţională, în sensul că pentru obţinerea unui credit fraudulos de la NNN., în 26.06.2009, de către VVV. SRL, acesta depune ca garanţie imobiliară 8 loturi de teren intravilan cumpărate cu 10 zile înainte, special pentru acest contract.

Inculpatul se erijează într-un fel de lider al inculpaţilor din Sinteşti (instanţa de fond menţionând că a perceput în mod nemijlocit acest aspect chiar din comportamentul inculpatului în sala de judecată), acesta intervenind pe lângă debitorii săi A. şi B., să restituie banii şi altor coinculpaţi din Sinteşti, aşa cum rezultă din declaraţiile lui B.

Faptele inculpatului aşa cum au fost descrise anterior, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen..

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., Curtea va reţine că inculpatul a transferat sume de bani în proprietatea sa, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni în scopul ascunderii caracterului ilicit al acestora, sub forma unui antecontract de vânzare-cumpărare.

Lit b a infracţiunii prev. de art. 29 din Legea nr. 656/2002 va fi reţinută în contextul în care acesta a primit suma de 500.000 RON, prin două înscrisuri olografe de la inculpatul A., încercând să disimuleze adevărata natură a acestor sume, reprezentată de produsul infracţional al înşelării băncilor.

Inculpatul SS. este vărul lui M.. Desfăşoară aceeaşi activitate de sprijinire a grupului infracţional prin acordarea de împrumuturi cu dobândă cămătărească, ştiind că sumele împrumutate ajută la inducerea în eroare a băncilor creditoare.

Inculpatul acordă împrumuturi numiţilor A., B., C. şi D., după cum recunoaşte el însuşi prin declaraţie notarială (declaraţia nr. 81/29.01.2010 BNP QQQQQQQQ.).

În contul datoriei, acesta primeşte loturi de teren situate în judeţul Giurgiu, contract x/29.01.2010. S-a deplasat împreună cu ceilalţi creditori la notarul public AAAAAA. pentru a lua acele terenuri, fără vreo negociere prealabilă şi fără interesul de a practica agricultura pe acele terenuri, acestea fiind dobândite în contul creanţei de la debitori, printr-un contract de vânzare-cumpărare simulat.

În aceste condiţii, în afară infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., instanţa a va reţine şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., acesta disimulând printr-un contract de vânzare-cumpărare o compensare de datorie, ştiind că acel teren este cumpărat cu produsul infracţiunilor de înşelăciune împotriva unităţilor bancare.

Inculpatul TT. este vărul inculpatului M.

Că şi fratele său, SS., desfăşoară aceeaşi activitate de sprijinire a grupului infracţional, prin acordarea de împrumuturi cu dobândă cămătărească, ştiind că sumele împrumutate ajută la inducerea în eroare a băncilor creditoare. A primit de la inculpatul A. file HHHHHH. drept garanţie, identificate cu ocazia percheziţiilor imobiliare.

Inculpatul acordă împrumuturi numiţilor A., B., C. şi D., după cum recunoaşte el însuşi prin declaraţie notarială (declaraţia nr. x/29.01.2010 BNP QQQQQQQQ.).

În contul datoriei, acesta primeşte loturi de teren situate în judeţul Giurgiu, Contract x/29.01.2010. S-a deplasat împreună cu ceilalţi creditori la notarul public AAAAAA., pentru a lua acele terenuri, fără vreo negociere prealabilă şi fără interesul de a practica agricultura pe acele terenuri, acestea fiind dobândite în contul creanţei de la debitori, printr-un contract de vânzare-cumpărare simulat.

Disimularea produsului infracţional s-a desfăşurat şi prin achiziţionarea unui autovehicul x cu număr de înmatriculare x, pe numele concubinei sale UUUUUUUUUUU.. Că este vorba de un contract simulat prin interpunere de persoane rezultă şi din faptul că nu a fost precedat de vreo negociere purtată de UUUUUUUUUUU. cu vânzătorul, iar autoutilitara nu era de vreo utilitate inculpatei proprietar.

În aceste condiţii, în afară infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., Curtea va reţine şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., acesta disimulând printr-un contract de vânzare-cumpărare o compensare de datorie, ştiind că acel teren este cumpărat cu produsul infracţiunilor de înşelăciune împotriva unităţilor bancare, dar şi prin prisma faptului că a utilizat interpuşi în vederea disimulării adevăratei provenienţe a banilor cu care a fost cumpărat autovehiculul x.

Inculpatul UU., este ginerele lui M.

Inculpatul sprijină grupul infracţional prin acordarea de împrumuturi numiţilor A., B., C. şi D., după cum recunoaşte el însuşi prin declaraţie notarială (declaraţia nr. x/29.01.2010 BNP QQQQQQQQ.).

În contul datoriei, acesta primeşte loturi de teren situate în judeţul Giurgiu, contract x/29.01.2010. S-a deplasat împreună cu ceilalţi creditori la notarul public AAAAAA. pentru a lua acele terenuri, fără vreo negociere prealabilă şi fără interesul de a practica agricultura pe acele terenuri, acestea fiind dobândite în contul creanţei de la debitori, printr-un contract de vânzare-cumpărare simulat.

Inculpatul A. a procedat la inducerea în eroare a NNN. în data de 10.10.2008 obţinând în mod fraudulos un credit în valoare de 1.800.000 euro, fiind sprijinit în acest sens şi de împrumuturile luate de la inculpaţii din Sinteşti pentru a face dovada în faţa băncii a propriei bonităţi.

Din acest credit, inculpatului DD. îi revine suma de 100.000 RON.

În aceste condiţii, în afară infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., Curtea va reţine şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., acesta transferând în proprietatea sa, printr-un contract de vânzare-cumpărare simulat, un teren, disimulând originea ilicită a sumelor cu care a fost achiziţionat acel teren, şi cu intenţia indirectă de a sprijini şi pe autorii nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune îndreptate împotriva unităţilor bancare.

Inculpatul VV., desfăşoară aceeaşi activitate de sprijinire a grupului infracţional prin acordarea de împrumuturi cu dobândă cămătărească, ştiind că sumele împrumutate ajută la inducerea în eroare a băncilor creditoare.

După cum arată martora IIIII., inculpatul a împrumutat şi pe soţul ei, C., cu suma de 700.000 RON, inculpatul CCCCCCCCCCCCCCCC. remiţându-i bani de aur până la concurenţa acestei valori.

În aceste condiţii, şi cu ajutorul lui VV., inculpatul A. a procedat la inducerea în eroare a NNN. în data de 10.10.2008, obţinând în mod fraudulos un credit în valoare de 1.800.000 euro, fiind sprijinit în acest sens şi de împrumuturile luate de la inculpaţii din Sinteşti pentru a face dovada în faţa băncii a propriei bonităţi.

Din acest credit, inculpatului VV. îi revine suma de 900.000 RON, încheind şi un înscris olograf în acest sens, în care se mai precizează că A. mai are de restituit suma de 2.300.000 RON.

A. recunoaşte că a luat împrumut 500 bani de aur de la inculpatul VV., iar B. a luat 1000 bani de aur.

Inculpatul VV. ştia de amploarea întregului grup infracţional, acesta având multiple întâlniri cu autorii nemijlociţi ai înşelăciunilor bancare, unde s-a discutat despre împrumuturi, după cum rezultă din declaraţiile coroborate ale coinculpaţilor A., B. şi C. şi ale martorei IIIII. coroborat şi cu interceptările telefonice ataşate la dosarul cauzei.

Faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

În activitatea sa infracţională, inculpatul VV. este sprijinit şi de soţia sa WW., ce a decedat în timpul procesului penal astfel încât instanta va dispune încetarea procesului penal.

Inculpata FF. desfăşoară aceeaşi activitate de sprijinire a grupului infracţional prin acordarea de împrumuturi cu dobândă cămătărească, ştiind că sumele împrumutate ajută la inducerea în eroare a băncilor creditoare, martora IIIII. şi inculpatul B. confirmând activitatea de a împrumuta a inculpatei.

Inculpata împreună cu soţul acesteia, EE., s-au dedat la acte de agresiune extremă împotriva victimei GGGGGG., aceasta fiind lovită cu obiecte contondente în zona abdominală, având drept consecinţă ruperea structurii peretelui abdominal şi intervenţia chirurgicală de urgenţă. Nu s-a reţinut în sarcina inculpatei şi infracţiunea de şantaj datorită intervenţiei prescripţiei. În speţă, instanţa apreciază că sunt indicii privind săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor împotriva numitei GGGGGG., neavând însă instrumentele juridice necesare în cadrul prezentului proces să extindă acţiunea penală. Având în vedere însă că infracţiunea de omor este imprescriptibilă, organele de urmărire penală au posibilitatea de a face demersurile legale pentru ca nicio faptă să nu rămână nedescoperită şi neinstrumentată.

Inculpata a procedat a remiterea sumelor de bani (împreună cu soţul său, EE.) autorilor nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune îndreptate împotriva unităţilor bancare, ştiind de modul fraudulos în care autorii nemijlociţi urmau să folosească împrumuturile lor.

Dobânzile cămătăreşti, de aproximativ 20% pe lună nu pot fi restituite decât în condiţiile în care cei împrumutaţi săvârşesc infracţiuni. Or, la nivelul împrumutătorilor din localitatea Sinteşti se ştia cum folosesc inculpaţii A. şi B. banii, acesta din urmă fiind cunoscut în comunitate şi sub porecla de B.

Va reţine, deci, în sarcina inculpatei săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen..

Inculpatul EE. este soţul inculpatei FF. şi a sprijinit grupul infracţional prin acordarea de împrumuturi cu dobândă cămătărească, ştiind că vor fi folosiţi banii pentru inducerea în eroare a unităţilor bancare.

Inculpatul l-a împrumutat pe inculpatul B., cu 10 kg de aur, cu o dobândă de 7 - 10% pe lună.

De asemenea, a încercat să-l convingă şi pe inculpatul A. să ia bani cu împrumut de la el, conducându-l la domiciliul său, unde i-a prezentat sume mari de bani şi cantităţi de aur.

În acelaşi sens este şi înscrisul olograf prin care inculpatul B. atestă faptul că a primit împrumut de la inculpat suma de 385.000 RON.

Pentru a da o aparenţă de legalitate activităţii sale, inculpatul şi-a constituit o societate comercială, SC YYYYYYYYYYY. SRL, al cărei administrator a fost în perioada martie 2000 - august 2009. Societatea a avut un comportament specific societăţilor fantomă, aceasta fiind dizolvată în 2009, ca urmare a nedepunerii situaţiilor financiar contabile.

Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate în cauză au fost descoperite file HHHHHH. emise de SC JJJ. şi SC EEEE. SRL în favoarea SC YYYYYYYYYYY. SRL, acesta primind 400.000 RON de la JJJ.

Aceste operaţiuni comerciale sunt unele fictive, nereflectând raporturi comerciale fundamentale care să se fi desfăşurat în realitate. Încearcă doar să mascheze primirea dobânzilor cămătăreşti, prin intermediul sumelor obţinute în mod fraudulos de la bănci de către inculpaţii A. şi B..

Acesta participă împreună cu soţia sa la agresarea martorei GGGGGG., în scop de şantaj, procurorul nedispunând trimiterea sa în judecată, pe motiv de prescripţie a infracţiunii de şantaj. Curtea identifică însă în speţă indicii privind săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor de către această persoană, procurorul urmând a efectua verificările ce se impun.

Faptele descrise anterior întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul MM., este fratele inculpatei FF., sprijinind de asemenea grupul infracţional prin punerea la dispoziţie a unor sume mari de bani în vederea dovedirii bonităţii în faţa unităţilor bancare a autorilor nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune.

După cum rezultă din declaraţiile inculpatului A., acesta a luat de la inculpat împrumut suma de 600.000 RON.

În aceste condiţii, după acordarea acestui împrumut, şi cu ajutorul lui MM., inculpatul A. a procedat la inducerea în eroare a NNN., în data de 10.10.2008, obţinând în mod fraudulos un credit în valoare de 1.800.000 euro, fiind sprijinit în acest sens şi de împrumuturile luate de la inculpaţii din Sinteşti pentru a face dovada în faţa băncii a propriei bonităţi.

Din acest credit, inculpatului MM. îi revine suma de 600.000 RON, încheind şi un înscris olograf în acest sens.

Inculpatul încearcă să mascheze originea ilicită a sumelor de bani intrate în patrimoniul său prin achiziţionarea de bunuri prin persoane interpuse, respectiv un autovehicul x, cu număr de înmatriculare x, achiziţionat pe numele unui afin minor, ZZZZZZZZZZZ.. Acesta din urmă nu a dovedit că ar fi avut mijloacele materiale cu care să achiziţioneze un astfel de autoturism şi nici că ar fi participat la negocierea în vederea unei astfel de achiziţii.

În aceste condiţii, în afară infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., Curtea va reţine şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., acesta disimulând adevărata natură a provenienţei banilor intraţi în patrimoniul său prin utilizarea de interpuşi în achiziţia unui autovehicul x, cunoscând că banii provin din infracţiunea de înşelăciune în dauna unităţilor bancare.

Inculpatul NN. este afin cu inculpatul MM., sprijinind de asemenea, grupul infracţional prin punerea la dispoziţie a unor sume mari de bani în vederea dovedirii bonităţii în faţa unităţilor bancare a autorilor nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune.

Inculpatul recunoaşte faptul că A. i-ar datora bani, dar arată că datoria de 150.000 RON pe care o are A. la el nu este un împrumut cămătăresc, ci o datorie comercială în urma unor tranzacţii cu fier vechi. Curtea nu poate primi această apărare, deoarece părţile nu au putut face dovada raportului comercial fundamental şi în nicio condiţie un astfel de debit nu ar fi putut fi acoperit licit de inculpatul A. din creditul de 1.800.000 RON de la NNN., deoarece acest credit nu fusese acordat pentru plăţile achiziţiilor de fier vechi.

În aceste condiţii, şi cu ajutorul lui NN., inculpatul A. a procedat la inducerea în eroare a NNN., în data de 10.10.2008, obţinând în mod fraudulos un credit în valoare de 1.800.000 euro, fiind sprijinit în acest sens şi de împrumuturile luate de la inculpaţii din Sinteşti pentru a face dovada în faţa băncii a propriei bonităţi.

Din acest credit, inculpatului NN. îi revine suma de 350.000 RON, cu mult peste aşa zisa datorie comercială de 150.000 RON despre care Curtea a făcut trimitere anterior.

Prin activitatea descrisă anterior, inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen.; art. 48 C. pen., rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Inculpatul OO. este afin al coinculpatului MM., desfăşurând activităţi infracţionale similar cu acesta.

Inculpatul sprijină grupul infracţional prin punerea la dispoziţie a unor sume mari de bani în vederea dovedirii bonităţii în faţa unităţilor bancare a autorilor nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune.

După cum rezultă din declaraţiile inculpatului B., inculpatul a venit din proprie iniţiativă la inculpaţii B. şi C. pentru "a bagă şi ei bani la noi", în vederea obţinerii de dobânzi.

Inculpatul, ca dealtfel toţi de pe palierul creditorilor inculpaţi din Sinteşti erau la curent cu activităţile infracţionale ale autorilor nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune în dauna băncilor şi îi percepeau pe aceştia ca pe nişte surse sigure de venit prin intermediul împrumuturilor cu dobândă cămătărească. Există chiar şi o concurenţă între împrumutători, aceştia invitându-i pe inculpaţii din palierul principal la ei acasă pentru a le arăta câţi bani şi cât aur au, pentru a-i convinge să ia bani cu împrumut.

În aceste condiţii, după acordarea acestui împrumut, şi cu ajutorul lui OO., inculpatul A. a procedat la inducerea în eroare a NNN., în data de 10.10.2008, obţinând în mod fraudulos un credit în valoare de 1.800.000 euro, fiind sprijinit în acest sens şi de împrumuturile luate de la inculpaţii din Sinteşti pentru a face dovada în faţa băncii a propriei bonităţi.

Din acest credit, inculpatului OO. îi revine suma de 200.000 RON.

Inculpatul încearcă să mascheze originea ilicită a sumelor de bani intrate în patrimoniul său prin achiziţionarea de bunuri prin persoane interpuse, respectiv un autovehicul x, cu număr de înmatriculare x, achiziţionat pe numele fiului său minor, ZZZZZZZZZZZ.. Acesta din urmă nu a dovedit că ar fi avut mijloacele materiale cu care să achiziţioneze un astfel de autoturism şi nici că ar fi participat la negocierea în vederea unei astfel de achiziţii.

În aceste condiţii, în afară infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., instanţa va reţine şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep., acesta disimulând adevărata natură a provenienţei banilor intraţi în patrimoniul său prin utilizarea de interpuşi în achiziţia unui autovehicul x, cunoscând că banii provin din infracţiunea de înşelăciune în dauna unităţilor bancare.

Inculpatul PP., este afin cu inculpatul MM.

Sprijină grupul infracţional prin acordarea de sume de bani cu dobânzi cămătăreşti, prevăzând şi acceptând că banii oferiţi de acesta vor fi folosiţi de autorii nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune pentru dovedirea bonităţii în faţa unităţilor bancare.

Până în februarie 2009, a fost administrator al societăţii SC IIIIIIIIIII. SRL, societate cu comportament tip fantomă, fără activitate efectivă şi cu sediul expirat.

După cum arată inculpatul A., coroborat cu declaraţia coinculpatului B., aceştia s-au împrumutat de la inculpatul PP. de mai multe ori, cu suma de 300.000 RON, respectiv 600.00 RON, o parte din bani fiind returnaţi prin intermediul societăţii inculpatului, fără a avea la bază operaţiuni comerciale reale.

Inculpatul recunoaşte activitatea de împrumut faţă de debitorul său B., dar neagă faptul că i s-au făcut transferuri bancare în dispreţul realităţii.

În data de 10.08.2007, SC EEEE. SRL virează în contul SC IIIIIIIIIII. SRL suma de 127.000 RON, fără a avea la bază raporturi comerciale fundamentale reale, fiind în fapt o plată a dobânzii cămătăreşti percepute de inculpate la împrumuturile anterioare.

Inculpatul A. a procedat la inducerea în eroare a NNN. în data de 10.10.2008 obţinând în mod fraudulos un credit în valoare de 1.800.000 euro, fiind sprijinit în acest sens şi de împrumuturile luate de la inculpaţii din Sinteşti pentru a face dovada în faţa băncii a propriei bonităţi.

Din acest credit, inculpatului OO. îi revine suma de 600.000 RON.

În aceste condiţii, în afară infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., instanţa va reţine şi art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., inculpatul acceptând transferul de sume de bani în proprietatea sa, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul disimulării originii ilicite a acestora (bani proveniţi din înşelăciuni în dauna unităţilor bancare) şi cu intenţia indirectă de a-i şi ajuta pe autorii nemijlociţi ai înşelăciunii de la tragerea la răspundere penală prin crearea unei aparenţe de utilizare licită a creditului luat de la NNN.

Inculpatul GG. sprijină grupul infracţional prin acordarea de sume de bani cu dobânzi cămătăreşti, prevăzând şi acceptând că banii oferiţi de acesta vor fi folosiţi de autorii nemijlociţi ai infracţiunilor de înşelăciune pentru dovedirea bonităţii în faţa unităţilor bancare.

Aşa cum rezultă din declaraţiile coroborate ale inculpaţilor B., A. şi C., inculpatul GG. a acordat acestor inculpaţi împrumuturi cu valori foarte mari, cu dobândă cămătărească.

Inculpatul se foloseşte în activitatea sa infracţională de două societăţi comerciale cu comportament tip fantomă, respectiv SC CCCCCCCCCCCC. SRL, în prezent în faliment şi unde a fost şi administrator de jure, şi SC DDDDDDDDDDDD. SRL, administrate de jure de tatăl său şi în fapt de inculpat.

Şi Societatea CCCCCCCCCCCC. SRL a primit file HHHHHH. garanţie de la inculpaţi pentru ca GG. să aibă siguranţa că împrumuturile cămătăreşti îi vor fi restituite.

Inculpatul A., cu ajutorul şi al inculpatului GG. care îl împrumutase cu bani pentru a-şi dovedi bonitatea în faţa băncilor, a procedat la inducerea în eroare a NNN., în data de 10.10.2008, obţinând în mod fraudulos un credit în valoare de 1.800.000 euro, fiind sprijinit în acest sens şi de împrumuturile luate de la inculpaţii din Sinteşti pentru a face dovada în faţa băncii a propriei bonităţi.

Din acest credit, inculpatului GG. îi revine suma de 600.000 RON.

Inculpatul a mai primit, de asemenea, loturi de teren în judeţul Giurgiu, prin încheierea unui contract de vânzare simulat (atât prin interpunere de persoane cât şi cu privire la adevărata natură a actului, în fapt o dare în plată), încheind prin persoana interpusă AAAAAAAA. (tatăl său) contractul de vânzare-cumpărare x/2010 BNP QQQQQQQQ.

Inculpatul A. atestă faptul că deşi în acte figurează ca şi cumpărător tatăl inculpatului, adevăratul dobânditor al terenurilor este GG.

Audiat în instanţă la data de 29.11.2018, inculpatul arată că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu şi doreşte procedura simplificată

Instanţa va avea în vedere recunoaşterea inculpatului, dar aceasta nu poate atrage după sine procedura prevăzută de art. 396 alin. (10) C. proc. pen., deoarece este depăşit momentul procesual până la care inculpatul putea solicita judecata conform procedurii simplificate. Va ţine seama de recunoaştere la individualizarea pedepselor, care vor fi orientate spre mediu, în condiţiile în care inculpatul nu este la primul conflict cu legea penală.

În aceste condiţii, în afară infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., instanţa va reţine şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep în condiţiile în care inculpatul a disimulat adevărata provenienţă a terenurilor achiziţionate prin intermediul unui contract de vânzare cumpărare prin persoane interpuse, cunoscând că vânzătorul D. (la rândul său persoană interpusă) a achiziţionat terenul supus vânzării cu bani proveniţi din activitatea de înşelăciune îndreptată împotriva unităţilor bancare.

Apărările inculpaţilor că au formulat plângeri penale împotriva unor membrii ai grupării infracţionale şi astfel ar beneficia de impunitate nu vor putea fi primate, deoarece ori vizează fapte de înşelăciune reciproce ce nu au legătură cu cauza de faţă ori în ceea ce priveşte activitatea de înşelăciune în dauna unităţilor bancare, plângerile au fost formulate după ce organele de urmărire penală aveau cunoştinţă de faptă.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate în cauză, instanţa de fond a menţionat că va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., dar şi limitele rejudecării, în special principiul non reformatio in pejus.

Astfel, a arătat că va ţine seama, faţă de toţi inculpaţii a modului laborios de pregătire şi desfăşurare a planului infracţional, durata mare de timp în care a funcţionat gruparea infracţională, caracterul sofisticat al actelor materiale ce intră în compunerea infracţiunilor şi prejudiciul extrem de mare produs şi nerecuperat.

Toţi inculpaţii au acţionat în mod conjugat, grupul infracţional avea paliere extrem de bine delimitate, cu atribuţii proprii, cu implicarea unui număr foarte mare de persoane din diferite medii sociale şi cu pregătiri diferite, apte a asigura succesul infracţional.

Au afectat în mod sever normala desfăşurare a relaţiilor bancare, bineînţeles şi cu concursul unui număr mare de funcţionari bancari, după cum există indicii certe în speţă şi după cum rezultă din trimiterea în judecată a funcţionarilor bancari în cadrul unui dosar disjuns.

Atitudinea inculpaţilor din faza de judecată a fost sinuoasă şi nu şi-au asumat faptele săvârşite.

Inculpaţii A., B., C. şi D. au făcut parte din eşalonul principal al grupului infracţional, organizatori şi conducători, fără de care niciuna din faptele infracţionale descrise prin prezenta nu ar fi putut avea loc. Au o periculozitate ridicată şi urmează a fi sancţionaţi în mod ferm. A. a avut o poziţie nesinceră în faţa instanţei de judecată.

N., O., Q., P. şi R. s-au aflat în eşalonul secundar al grupului infracţional şi beneficiari ai produsului infracţional. Au acţionat concertat, depunând toată energia pentru reuşita grupului infracţional.

Pe parcursul judecăţii au avut o atitudine formală, inaptă a forma convingerea instanţei că au înţeles periculozitatea faptelor săvârşite.

Inculpaţii S., U., T., II., KK., JJ., MMM., E., V. şi W. au asigurat elementele logistice necesare ale reuşitei infracţionale. Inculpata W. a avut o participaţie esenţială în reuşita infracţională, mistificând evidenţele financiar contabile şi nerecunoscând faptele reţinute în sarcina sa.

Ceilalţi coinculpaţi au avut o poziţie neutră în faza de judecată, neducând la concluzia că regretă efectiv faptele săvârşite.

Inculpatul X., poliţist, dovedeşte o periculozitate ieşita din comun. Acesta încalcă încrederea acordată de societate persoanelor investite cu o funcţie publică şi se erijează într-un mediator al inculpaţilor şi un potenţial lider şi continuator al activităţii infracţionale al acestora. A abordat o poziţie vădit nesinceră atât în faza de judecată cât şi în cea de urmărire penală, urmând a-i fi aplicată o pedeapsă fermă.

Inculpaţii din Sinteşti reprezintă la rândul lor o componentă esenţială în reuşita infracţională a grupului infracţional.

Toţi inculpaţii sunt nesinceri în faza de judecată, încercând cel mult să acrediteze ideea că au oferit bani cu camătă, ştiind că o astfel de faptă nu era incriminată la data producerii sale. Au obţinut sume extrem de mari de bani din activitatea infracţională, dedându-se la acte de violenţă atunci când debitorii nu le remiteau dobânzile cămătăreşti. Actele de violenţă sunt ieşite din comun, simulând execuţii ale debitorilor. M. nu ezită să se dedea la acte de şantaj şi violenţă chiar în public, într-un mall bucureştean.

Faţă de toţi inculpaţii care răspund penal, instanţa de fond a precizat că apreciază că se impune aplicarea unor pedepse privative de libertate, niciunul nedovedind vreun element din care să rezulte o periculozitate mai redusă. Au dovedit dispreţ faţă de cele mai elementare valori sociale, astfel încât o perioadă în regim de detenţie este de natură a-i reeduca pe inculpaţi, dând relevanţă în acelaşi timp şi funcţiei de exemplaritate a pedepselor.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă, instanţa de fond, în rejudecare, a arătat următoarele:

Potrivit art. 20 C. proc. pen., constituirea de parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti, iar dacă dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis pe cale convenţională unei alte persoane, aceasta nu poate exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal, iar dacă transmiterea acestui drept are loc după constituirea ca parte civilă, acţiunea civilă poate fi disjunsă.

În speţă, în primul ciclu procesual, s-a dispus disjungerea laturii civile şi a fost pronunţată o soluţie pe latură penală.

Prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au admis apelurile tuturor apelanţilor şi s-a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Printre motivele ce au determinat o astfel de soluţie a fost şi disjungerea greşită (în opinia instanţei de control judiciar) a laturii civile de latura penală, deoarece nu se puteau verifica elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (5) din vechiul C. pen., instanţa de rejudecare fiind obligată să soluţioneze împreună latura penală şi latura civilă ale cauzei.

Instanţa de rejudecare împărtăşeşte pe deplin optica instanţei de control judiciar, fiind de esenţa reţinerii sau nu a alin. (5) din art. 215 C. pen. anterior, stabilirea cuantumului prejudiciului.

Urmează ca în soluţionarea laturii civile să respecte atât dispoziţiile obligatorii ale art. 20 C. proc. pen., cât şi ale instanţei de control judiciar.

Instanţa de rejudecare a cauzei în fond a reţinut că, pe parcursul procesului penal, o parte din părţile civile, în special unităţile bancare, au înstrăinat - în tot sau în parte - creditele neperformante acordate inculpaţilor din prezenta cauză unor alte societăţi comerciale, unele specializate în recuperarea creanţelor, în procesul decizional al înstrăinării intrând de bună seamă perspectiva incertă a recuperării prejudiciului şi lentoarea instrucţiei penale.

În egală măsură s-a obţinut o recuperare parţială (insignifiantă) din vânzarea garanţiilor imobiliare (supraevaluate).

Există, de asemenea, posibilitatea ca pe parcursul procesului să mai fi existat o recuperare parţială a prejudiciului prin plăţi voluntare, executări silite sau cesiuni succesive ale creanţelor, inclusiv după rămânerea în pronunţare a instanţei şi în legătură cu care aceasta să nu aibă cunoştinţă.

De asemenea, în cazul plăţilor voluntare, se pune problema imputaţiei plăţii, aceasta operând mai întâi asupra dobânzilor şi abia apoi asupra creditului propriu-zis.

Nu este posibil a fi efectuate expertize contabile, la fiecare termen, inclusiv după rămânerea în pronunţare (care să aibă în vedere eventualele plăţi făcute la zi).

În final, instanţa de fond, în rejudecare, a apreciat că, în aceste condiţii, se identifică drept soluţie rezonabilă şi echitabilă de reparare a prejudiciului pe latură civilă, aplicarea dispoziţiilor art. 397 alin. (1) şi (3) C. proc. pen., restabilirea situaţiei anterioare prin desfiinţarea contractelor încheiate fraudulos, urmând ca inculpaţii să fie obligaţi la restituirea creditelor sau contravalorii contractelor de leasing, inclusiv dobânzile aferente.

Că urmare a repunerii în situaţia anterioară, toate persoanele care au dobândit drepturi pe latură civilă pe parcursul procesului penal (prin cesiuni de creanţă, cesiune de drepturi litigioase etc) urmează a se îndestula în limitele actelor prin care s-a consfinţit transmiterea acestor drepturi de la autorii lor.

Inculpaţii nu sunt prejudiciaţi în niciun mod, deoarece în cazul în care au făcut plăţi parţiale acestea pot fi opuse punctual creditorilor.

În ceea ce priveşte persoanele care vor răspunde solidar pe latură civilă, instanţa de fond apreciază că sunt toţi inculpaţii care au beneficiat direct sau indirect de pe urma contractelor încheiate în mod fraudulos, inclusiv persoanele care au acordat bani împrumut inculpaţilor A. şi B. pentru a fi folosiţi ca şi cash colateral sau pentru a dovedi bonitatea în faţa băncilor în cadrul procedurilor infracţionale de inducere în eroare a părţilor civile.

Aceste din urmă persoane au contribuit ca autori sau complici la infracţiunile de înşelăciune în modalitatea explicitată la analiza laturii penale.

Având în vedere concluziile raportului de expertiză financiar contabilă efectuat în cauză, va dispune în baza art. 112, lit. e) C. pen. confiscarea specială de la inculpatul A. a sumei de 32547,92 RON.

În opinia instanţei de rejudecare, nu poate fi avută în vedere valoarea scriptică a imobilelor aduse ca garanţii imobiliare de către inculpaţi şi avute în vedere în raportul de expertiză depus la dosarul cauzei, deoarece tocmai prin inserarea unor garanţii cu valori scriptice extrem de mari rezultate din tranzacţiile succesive dintre membrii grupului infracţional (şi cu complicitatea funcţionarilor bancari, după cum există indicii în speţă) s-a reuşit săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna unităţilor bancare şi de leasing.

A mai arătat instanţa de fond că va menţine toate măsurile asigurătorii luate în cauză având în vedere necesitatea asigurării plăţii prejudiciului şi a confiscării speciale.

În final, instanţa de fond a menţionat că faptul că inculpaţii sau persoane străine de acţiunea penală şi de cadrul procesual stabilit în rechizitoriu solicită ridicarea măsurilor asigurătorii nu reprezintă un demers suficient pentru ca instanţa să procedeze în consecinţă.

Inculpaţii se fac vinovaţi de spălare de bani, acţionând prin persoane interpuse sau prin ascunderea originii ilicite a banilor cu care au fost cumpărate imobile şi autovehicule, astfel încât nu se impune ridicarea măsurilor asiguratorii instituite în faza de urmărire penală.

II. B JUDECAREA CAUZEI ÎN APEL LA ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

I. Examinarea apelurilor declarate împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în rejudecarea cauzei în primă instanţă:

Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în rejudecarea în primă instanţă a cauzei, au declarat apel procurorul, părţile civile şi inculpaţii, precum şi persoanele menţionate în partea introductivă a prezentei decizii.

Prealabil, Înalta Curte apreciază necesar, pe de o parte, să menţioneze cadrul procesual prevăzut de C. proc. pen. pentru soluţionarea cauzei în apel (control judiciar al sentinţei instanţei de fond) şi pentru motivarea deciziei instanţei de control judiciar, iar pe de altă parte, să examineze - prioritar - unele motive de apel comune (expuse de toţi inculpaţii):

Este de principiu că, potrivit actualului C. proc. pen., judecarea cauzei penale se desfăşoară în două etape, cu reguli proprii, specifice fiecărei etape (judecarea cauzei în primă instanţă şi judecarea cauzei în calea de atac a apelului).

Principala etapă a judecăţii este cea în primă instanţă/în fond, fiind o judecată în care cauza este devoluată integral, în fapt şi în drept, astfel că, de regulă, cercetarea judecătorească prin readministrarea probelor de la urmărirea penală, precum şi a probelor noi, este atributul instanţei sesizate prin rechizitoriu.

Judecata în primă instanţă a cauzei penale, tocmai în considerarea importanţei sale, este amplu reglementată de dispoziţiile art. 371 - 407 C. proc. pen., pe când judecata cauzei penale în apel este reglementată prin dispoziţiile art. 408 - 425 C. proc. pen.

Judecarea cauzei în apel este, prioritar, o activitate de control judiciar realizată de instanţa ierarhic superioară cu privire la legalitatea şi temeinicia activităţii de judecată la instanţa de fond şi, respectiv, a soluţiei/hotărârii pronunţate de către aceasta.

În consecinţă, conform legii procesual-penale actuale, judecarea cauzei în apel nu constituie o nouă judecare pe fond/în primă instanţă a acesteia deoarece, conform art. 420 C. proc. pen., există excepţii evidente de la judecata în primă instanţă [spre exemplu, alin. (5) cu referire la probe în apel].

În sfârşit, conform art. 420 alin. (8) şi (9) C. proc. pen., instanţa de apel verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, precum şi a probelor administrate în apel, iar în vederea soluţionării apelului, instanţa, motivat, poate da o nouă apreciere probelor.

O singură situaţie de excepţie este prevăzută de lege, care însă nu se regăseşte în prezenta cauză, şi anume cea reglementată în art. 421 alin. (2) lit. a) ultima teză C. proc. pen. (achitarea inculpatului în primă instanţă).

Două dintre motivele comune de apel al inculpaţilor s-au referit, pe de o parte, la nemotivarea sentinţei instanţei de fond şi, pe de altă parte, la neefectuarea expertizei menţionată în decizia de desfiinţare a primei sentinţe şi trimitere spre rejudecare a cauzei este neîntemeiat.

Chiar dacă motivarea sentinţei atacate nu este una care să se ridice la nivelul pretins de apărare, în opinia Înaltei Curţi acesta este de natură să releve că obiectul şi limitele judecăţii, în cazul fiecărui inculpat, a fost examinat de către instanţa de fond (în sensul dispoziţiilor art. 396 - 397, respectiv, art. 403 - 404 C. proc. pen.).

Unele aspecte legate de modalitatea concretă de săvârşire a elementului material al faptei incriminate, de data ori de datele concrete ale faptelor/acţiunilor, precum şi de recalificarea ori, după caz, schimbarea încadrării juridice a faptelor, au fost clarificate şi în cursul judecării actualului apel.

De altfel, examinând conţinutul motivelor de apel ale inculpaţilor, precizărilor ori completărilor acestora, precum şi notele/concluziile scrise depuse la dosar, Înalta Curte a constatat, în cazul fiecărui inculpat, că apărarea a avut deplină cunoştinţă despre faptele concrete care fac obiectul judecăţii, despre data/datele acestora, dar şi despre tipicitatea acestora (încadrarea juridică sub care au fost examinate la instanţa de fond ori urmează a fi examinate la instanţa de apel faptele care fac obiectul judecăţii).

Cu privire la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (care se referă şi la obligaţia motivării hotărârilor judecătoreşti), Înalta Curte menţionează doar unele aspecte esenţiale în raport cu criticile apelanţilor-inculpaţi:

Art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului obligă instanţele să îşi motiveze deciziile, însă nu trebuie interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru toate argumentele avansate de către părţi (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, secţia I, decizia Driemond Bouw BV c. Olanda, 2 februarie 1999, x).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului aminteşte că, potrivit jurisprudenţei sale constante, hotărârile judecătoreşti trebuie motivate astfel încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează. Întinderea acestei obligaţii poate varia în funcţie de natura deciziei în cauză şi trebuie analizată în lumina ansamblului circumstanţelor cauzei.

Spre exemplu, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a considerat că, respingând o cale de atac, instanţa de control judiciar sesizată poate, în principiu, să îşi însuşească motivele reţinute în decizia atacată (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Marea Cameră, hotărârea García Ruiz c. Spania, 21 ianuarie 1999, x).

În sfârşit, potrivit Avizului nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, rezultă că "Obligaţia instanţelor de a-şi motiva hotărârile nu trebuie înţeleasă ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat în sprijinul unui mijloc de apărare ridicat. Întinderea acestei obligaţii poate varia în funcţie de natura hotărârii. În conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, întinderea motivaţiei depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanţă, precum şi de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale şi de practicile diferite privind prezentarea şi redactarea sentinţelor şi hotărârilor în diferite state. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivaţia ar trebui să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate" (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu titlu de exemplu: cauza Boldea împotriva României din 15 februarie 2007; Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994; cauza Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997).

În raport cu cele arătate, Înalta Curte - cu privire la sentinţa atacată, dar şi cu privire la judecarea în apel şi la motivarea deciziei instanţei de control judiciar - menţionează următoarele:

- judecarea/soluţionarea cauzei în primă instanţă este o etapă care nu poate lipsi din procedura judecării oricărei cauze penale (spre deosebire de etapa apelului care nu este obligatorie, fiind dependentă de voinţa procesuală a acuzării şi apărării);

- judecata cauzei în primă instanţă/judecarea cauzei în fond este o judecată în care cauza este devoluată integral, în fapt şi în drept, astfel că - exceptând anumite proceduri speciale de judecată, cum ar fi judecarea cauzei prin recunoaşterea vinovăţiei ori aplicarea unor reguli speciale, cum ar fi necontestarea probelor de la urmărirea penală - cercetarea judecătorească prin readministrarea probelor de la urmărirea penală, precum şi a probelor noi, este atributul instanţei sesizate prin rechizitoriu;

- judecarea cauzei în apel este o activitate de control judiciar al instanţei ierarhic superioare cu privire la legalitatea şi temeinicia activităţii de judecată la instanţa de fond şi, respectiv, a soluţiei/hotărârii pronunţate de către aceasta;

- conform legii procesual-penale actuale, judecarea cauzei în apel nu constituie o nouă judecare pe fond/în primă instanţă a acesteia;

- conform art. 420 alin. (8) şi (9) C. proc. pen., instanţa de apel verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, precum şi a probelor administrate în apel, iar în vederea soluţionării apelului, instanţa, motivat, poate da o nouă apreciere probelor [situaţia de excepţie prevăzută de lege, nu se regăseşte în prezenta cauză, şi anume cea reglementată în art. 421 alin. (2) lit. a) ultima teză C. proc. pen., achitarea inculpatului în primă instanţă];

- conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pe de o parte, obligaţia instanţelor să îşi motiveze deciziile, nu trebuie interpretată ca impunând un răspuns detaliat pentru toate argumentele avansate de către părţi (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, secţia I, decizia Driemond Bouw BV c. Olanda, 2 februarie 1999, x), iar pe de altă parte, hotărârile judecătoreşti trebuie motivate astfel încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează. Întinderea acestei obligaţii poate varia în funcţie de natura deciziei în cauză şi trebuie analizată în lumina ansamblului circumstanţelor cauzei;

- conform aceleiaşi jurisprudenţe a Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a considerat că, respingând o cale de atac, instanţa de control judiciar sesizată poate, în principiu, să îşi însuşească motivele reţinute în decizia atacată (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Marea Cameră, hotărârea García Ruiz c. Spania, 21 ianuarie 1999, x).

La toate acestea, Înalta Curte mai adaugă şi următoarele constatări având consecinţe pentru reţinerea situaţiei de fapt:

- 3 dintre cei 4 "lideri", membrii primului palier al grupului infracţional organizat, au semnat declaraţii de recunoaştere integrală şi necondiţionată a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi în primă instanţă, declaraţiile lor constituind mijloace de probă (directe) de natură să clarifice decisiv şi să confirme situaţia de fapt expusă în rechizitoriu, respectiv în sentinţa atacată;

- şi alţi inculpaţi, pe parcursul procedurilor judiciare (urmărire penală, judecarea cauzei în cele două cicluri procesuale), au semnat declaraţii de recunoaştere a faptelor, declaraţiile acestora, constituind mijloace de probă (directe), fiind de natură să contribuie decisiv la confirmarea situaţiei de fapt care a făcut obiectul trimiterii în judecată şi al judecăţii în primă instanţă;

- natura infracţiunilor deduse judecăţii (infracţiunile-scop prev. de art. 244 C. pen., infracţiunile prev. de art. 29 din Legea nr. 656/2002, infracţiunile prev. de art. 322 şi 323 C. pen.) a impus administrarea unui probatoriu specific, preponderent mijloace de probă "înscrisuri" în sensul celor prev. de art. 97 alin. (2) lit. e) C. proc. pen.

- în esenţă, niciunul dintre inculpaţi nu a negat existenţa faptelor în materialitatea lor, ci doar a expus apărări, cele mai multe alegaţii, prin care au încercat să le atribuie un caracter civil legal (relaţii contractuale, plăţi ale obligaţiilor contractuale ori economice etc.), să susţină că faptele comise sunt fapte neincriminate la data respectivă (darea de bani cu titlu de camătă), că datorită nivelului redus de instrucţie şcolară nu şi-au dat seama de consecinţele ori de natura penală a acestora, că ar fi participat la încheierea unor acte/contracte etc. doar formal, semnând acele înscrisuri, însă fără a înţelege semnificaţia lor juridică, etc.

Revenind la motivele comune de apel ale inculpaţilor, Înalta Curte a apreciat că instanţa de rejudecare nu a încălcat decizia anterioară a instanţei de apel cu referire la expertiza contabilă/financiară deoarece, ulterior deciziei prin care s-a dispus rejudecarea, s-a făcut recalificarea faptelor de înşelăciune în conformitate cu legea penală mai favorabilă [varianta de incriminare din noul C. pen. şi, mai ales, în varianta neagravării pedepsei pentru "consecinţe deosebit de grave" - O.U.G. nr. 18/2016 -, nemaifiind necesar să se stabilească prin expertiză contabilă ori financiară dacă paguba materială este mai mare de 2.000.000 RON (art. 183 C. pen.)].

Or, în raport cu disp. art. 425 alin. (1) C. proc. pen., şi în urma recalificării juridice a faptelor conform legii penale mai favorabile - cu precădere a infracţiunilor-scop de înşelăciune - este justificată opinia instanţei de fond în sensul că nu se mai impunea efectuarea unei expertize conform deciziei Înaltei Curţi.

Un alt motiv comun regăsit în apelurile declarate de inculpaţi se referă la pretinsa abrogare a dispoziţiilor legale privind "prescripţia specială".

Înalta Curte constată neîntemeiată această critică a apelanţilor-inculpaţi cu privire la "abrogarea dispoziţiilor C. pen. referitoare la termenul prescripţiei speciale".

În opinia inculpaţilor, prin Decizia nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale a României ar fi fost abrogate dispoziţiile din C. pen. cu privire la prescripţia specială, respectiv, la depăşirea cu încă o dată a termenului general de prescripţie a răspunderii penale.

De altfel, unele concluzii ale inculpaţilor sunt contradictorii cu privire la calcularea termenului de prescripţie a răspunderii penale: spre exemplu, este acceptată prescripţia specială de 10 ani pentru infracţiunile pedepsite de legiuitor cu maxim 5 ani închisoare (pentru care şi procurorul a solicitat încetarea procesului penal), însă nu este acceptată prescripţia specială de 16 ani pentru infracţiunile pedepsite de legiuitor cu închisoare peste 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani, infracţiuni pentru care nu se poate dispune încetarea procesului penal.

Jurisprudenţa secţiei penale a Înaltei Curţi, ulterioară acestei decizii a Curţii Constituţionale a României, este constantă în sensul că, prin decizia menţionată, nu a fost abrogată instituţia "prescripţiei speciale", adică depăşirea cu încă o dată a termenului general de prescripţie a răspunderii penale, aceasta fiind doar o "decizie interpretativă" cu referire la actele de procedură penală care au ca efect întreruperea termenului (cu titlu de exemplu: Deciziile penale nr. 8/RC/2020, 174/RC/2019, 198 A/2019, 267 A/2019 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

De asemenea, tot prealabil examinării altor motive de apel, Înalta Curte menţionează următoarele aspecte legate de soluţionarea cauzei în apel, urmare a rejudecării cauzei în fond de către Curtea de Apel Bucureşti:

Înalta Curte, având în vedere că unele aspecte constatate încă la momentul soluţionării primului apel nu au fost pe deplin clarificate cu ocazia rejudecării fondului cauzei penale, dar şi ca urmare a unor cereri ale apelanţilor-inculpaţi, a dispus următoarele:

- depunerea de către DIICOT a concluziilor scrise cu privire la aplicarea legii mai favorabile, data actelor materiale, data epuizării infracţiunilor, intervenirea prescripţiei răspunderii penale, faptele care constituie infracţiunile pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată (concluziile scrise din 10.02.2020);

- depunerea de către DIICOT, structura emitentă a rechizitoriului (BT Călăraşi), a precizărilor scrise cu privire la fiecare inculpat, actele materiale concrete şi data acestora, data ultimului act material al infracţiunilor, forma unică sau forma continuată a infracţiunii, modalitatea normativă concretă de comitere a fiecărei infracţiuni (precizări scrise din 30.04.2020);

- depunerea de către DIICOT a concluziilor scrise, ulterior dezbaterilor, cu referire la extinderea în favoarea inculpaţilor a apelului, la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale în raport cu data ultimului act material, precum şi la toate celelalte aspecte puse în discuţie, din oficiu, de către instanţa de apel ori puse în discuţie de către apărare (concluzii scrise din data de 22.09.2020);

- emiterea unor adrese către diferite structuri ale Ministerului Public în sensul de a menţiona expres dacă propun pentru unii dintre inculpaţi cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 19 din Legea nr. 682/2002 (în acord cu Decizia HR nr. 3/2018 a Înaltei Curţi), cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 30 din Legea nr. 656/2002, varianta anterioară, a cauzei de reducere a pedepsei prev. de art. 367 alin. (5) C. pen. ori chiar a cauzei de nepedepsire prev. de art. 367 alin. (4) C. pen. (răspunsurile structurilor Ministerului Public fiind transmise la dosarul cauzei).

De asemenea, Înalta Curte a examinat actele şi lucrările dosarului în raport de critica unor inculpaţi în sensul că, la prima judecată pe fond a cauzei, în termenul şi condiţiile prevăzute de lege ar fi recunoscut acuzaţiile şi, în mod greşit, nu a fost aplicată cauza de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prev. de art. 3201 C. proc. pen. ant./art. 396 alin. (10) cu ref. la art. 374 - 375 C. proc. pen. actual.

La termenele din 14.01.2020 şi 11.02.2020, au fost consemnate poziţiile procesuale ale inculpaţilor cu privire la dreptul de fi audiaţi de instanţa de apel, procedându-se la consemnarea declaraţiilor inculpaţilor care au fost de acord că fie audiaţi de Înalta Curte, ca instanţă de apel.

De asemenea, ulterior, Înalta Curte a procedat la audierea tuturor inculpaţilor care au solicitat să dea declaraţii de recunoaştere necondiţionată a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi în primă instanţă.

La solicitarea unor inculpaţi, instanţa de apel a examinat actele şi lucrările volumelor dosarului din etapele anterioare de judecată cu referire la afirmaţiile acestora în sensul că ar fi recunoscut, chiar după începerea cercetării judecătoreşti, faptele pentru care au fost trimişi în judecată.

Cu referire la probele propuse a fi readministrate ori a probelor noi propuse pentru administrare în cursul judecării cauzei în apel, Înalta Curte a solicitat depunerea în formă scrisă a cererilor de probe, cereri care au fost puse în discuţie contradictorie.

Înalta Curte s-a pronunţat motivat cu privirea la admiterea ori, după caz, respingerea probelor propuse prin încheierea din data de 25.02.2020.

La cererea apărării, la data de 25.02.2020 s-a dispus emiterea unor adrese, atât către DIICOT, cât şi către SRI, pentru a comunica dacă în prezenta cauză penală au fost desfăşurate activităţi în baza Protocolului nr. x din 4.02.2009, încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi SRI (protocol examinat în decizia Curţii Constituţionale a României), iar în caz afirmativ, în ce a constat colaborarea DIICOT cu SRI (răspunsul acestor instituţii fiind transmis la dosarul cauzei).

De asemenea, la termenul din data de 25.02.2020, Înalta Curte a pus în discuţia părţilor unele aspecte din apelul Ministerului Public (cu referire la recalificarea unor fapte, legea penală mai favorabilă, omisiunea ori, dimpotrivă, inserarea unor texte de lege în dispoziţiile de condamnare a unor inculpaţi în raport cu dispoziţiile de recalificare şi schimbarea încadrării juridice pentru faptele care au făcut obiectul judecăţii), concluziile acuzării şi apărării fiind consemnate în încheierea de şedinţă.

Cu începere de la termenul din 23 martie 2020, judecarea cauzei în apel s-a desfăşurat în condiţiile instituirii pe teritoriul României, pentru două luni, a stării de urgenţă ca urmare a pandemiei SARS - CoV-2 şi, ulterior, în condiţiile instituirii stării de alertă care a fost prelungită succesiv, până la termenul de dezbateri, şi ulterior acestui termen, toate măsurile fiind corelate cu ordinele Preşedintelui Înaltei Curţi în aplicarea actelor normative emise de organele competente ale statului (situaţia concretă la fiecare termen şi motivele amânării cauzei, precum şi dispoziţiile luate fiind menţionate în încheierile de şedinţă).

Sub acest aspect, la cererea expresă a avocaţilor şi părţilor cauzei penale (încheierea de şedinţă din data de 17.06.2020), Înalta Curte a stabilit ca judecarea cauzei să se desfăşoare, la următoarele termene, până la termenul de dezbateri, într-o sală care să corespundă tuturor cerinţelor de distanţare fizică, precum şi celor impuse de actele normative referitoare la starea de alertă pe teritoriul României (sală situată în clădirea Tribunalului Bucureşti).

Din oficiu sau la solicitarea Înaltei Curţi, apărătorii părţilor au depus motive de apel, completări la motivele de apel, precizări cu privire la motivele de apel şi la chestiunile puse în discuţie de către instanţă, precum şi concluzii scrise ulterior dezbaterilor. Având în vedere că aspecte invocate sunt comune pentru toţi inculpaţii, Înalta Curte le va examina împreună, argumentele juridice fiind identice (aspecte de tipicitate a infracţiunilor, termenul general de prescripţie şi termenul special al prescripţiei răspunderii penale, cauze de reducere a limitelor de pedeapsă, sinceritatea constând în recunoaşterea faptelor care fac obiectul judecăţii, aspecte referitoare la vinovăţie, critici cu privire la soluţionarea laturii civile şi la dispoziţiile de confiscare, critici privind motivarea sentinţei atacate, etc.).

În final, se menţionează că inculpatul MM., a formulat personal cerere de judecare a cauzei în lipsă, la toate termenele de judecată fiind reprezentat de apărător ales.

Examinarea apelului declarat de procuror, inclusiv a extinderii acestuia în favoarea inculpaţilor:

În motive scrise de apel ale procurorului, sentinţa este criticată sub următoarele aspecte:

1) nelegala aplicare în privinţa tuturor inculpaţilor a pedepselor complementare, ca urmare a neindicării temeiului de drept aplicabil, respectiv art. 67 alin. (1) C. pen. sau art. 67 alin. (2) C. pen., precum şi neaplicarea art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

Înalta Curte apreciază ca întemeiată critica - şi o va avea în vedere la momentul examinării situaţiei juridice a fiecărui inculpat, în raport cu data pronunţării deciziei - pentru următoarele motive:

Potrivit art. 67 alin. (1) şi (2) C. pen. aplicarea pedepselor complementare este, după caz, fie obligatorie, fie facultativă. Cu toate acestea, conform art. 67 alin. (1) C. pen. pedeapsa complementară poate fi aplicată în cazul în care instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.

Instanţa de fond a motivat necesitatea pedepselor complementare, chiar dacă nu în mod expres, făcând trimitere la gravitatea infracţiunilor, împrejurările cauzei şi persoana inculpaţilor.

Cu referire la executarea pedepselor complementare, chiar dacă nu se face nicio menţiune în sentinţă, legea penală reglementează aceste aspecte (art. 68 C. pen. care se aplică chiar în cazul omisiunii la care face referire apelul procurorului).

2) omisiunea condamnării inculpatului C. pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.;

Se argumentează că modalitatea în care a procedat prima instanţa nu poate echivala cu o soluţionare efectivă a cauzei cu privire la acest inculpat, instanţa de fond nepronunţându-se explicit, prin minuta întocmită, cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului C. prin actul de sesizare.

3) condamnarea inculpatului C. pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu greşita reţinere a art. 35 alin. (1) C. pen.

Se arată că în mod greşit prima instanţa a reţinut disp. art. 35 alin. (1) C. pen. şi l-a condamnat pe inculpatul C. cu reţinerea formei continuate, acesta fiind trimis în judecată pentru comiterea în forma simplă a infracţiunii.

Prealabil, Înalta Curte reţine că în sentinţa atacată, judecătorul fondului a examinat toate faptele pentru care inculpatul C. a fost trimis în judecată, apreciind că este realizată tipicitatea tuturor infracţiunilor însă, din dispozitivul sentinţei, lipseşte soluţia de condamnare pentru infracţiunea principală, respectiv, cea prev. de art. 367 C. pen.

Înalta Curte apreciază ca întemeiate cele 2 critici cu privire la situaţia inculpatului C., inclusiv solicitarea procurorului de a dispune desfiinţarea sentinţei şi trimiterea spre rejudecare a cauzei în primă instanţă pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., soluţia fiind obligatorie potrivit art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen. şi art. 423 alin. (2) C. proc. pen.

Însă rejudecarea inculpatului se va dispune şi cu privire la infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, aflată în concurs potrivit rechizitoriului, şi pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, numai în acest fel fiind posibilă, în caz de condamnare, stabilirea unitară a pedepsei rezultante, inclusiv din perspectiva pedepselor aplicate prin Sentinţa penală nr. 240/2012 a Judecătoriei Olteniţa.

Nu se justifică însă trimiterea cauzei pentru rejudecare cu referire la infracţiunile prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen. (infracţiunea-scop) şi prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi aplic. art. 5 C. pen., pentru care s-a solicitat încetarea procesului penal, pentru ambele urmând ca Înalta Curte să dispună încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei răspunderii penale.

4) pedeapsă nelegală aplicată inculpatului GG.

Această critică din apelul procurorului va fi avută în vedere de Înalta Curte la momentul examinării situaţiei juridice a acestui inculpat şi pronunţării deciziei.

5) nelegalitatea deducerii în temeiul art. 72 C. pen. a perioadei în care inculpatul GG. a fost reţinut şi arestat în prezenta cauza;

Se argumentează că potrivit fişei de cazier a inculpatului GG. acesta a fost reţinut şi arestat în prezenta cauza doar în perioada 31.03.2013 - 20.03.2017, celelalte perioade pe care instanţa le-a dedus din executarea pedepsei rezultante aplicate, respectiv de la 31.10.2011 la 20.01.2012 şi de la 27.06.2013 la zi, reprezentând perioade în care inculpatul a fost arestat în alte cauze, şi cu privire la care instanţa de fond - în lipsa contopirii pedepselor - nu puteau fi deduse în prezenta cauză penală.

Această critică din motivele de apel ale procurorului este întemeiată şi va fi remediată prin decizia pronunţată, deducându-se perioada 31.03.2013 - 20.03.2017, necontestată de apelantul- inculpat, durată care rezultă şi din verificările efectuate de către Înalta Curte la Compartimentul executări penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

6) greşita condamnare a inculpatului RR.

Se arată că inculpatul RR. era decedat la data soluţionării cauzei, astfel că instanţa de fond trebuia să dispună încetarea procesului penal.

7) omisiunea de a se pronunţa asupra acţiunii civile în privinţa inculpaţilor YYYYYYYYY., RR. şi WW.

Procurorul a arătat că, întrucât la data soluţionării cauzei inculpaţii erau decedaţi, instanţa de fond trebuia să lase nesoluţionată acţiunea civilă faţă de aceştia.

8) nelegala obligare la cheltuieli judiciare către stat a inculpaţilor YYYYYYYYY., RR. şi WW.

În opinia procurorului, cheltuielile judiciare, având în vedere decesul acestor inculpaţi, trebuiau să rămână în sarcina statului, în baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

Toate cele 3 motive de apel ale procurorului (pct. 6, 7 şi 8) sunt întemeiate, Înalta Curte reţinând următoarele:

Ulterior trimiterii în judecată, a intervenit decesul inculpaţilor CC. şi WW. - pentru care instanţa de fond a dispus încetarea procesului penal - respectiv, decesul inculpaţilor RR. şi GGG. (decedată în cursul soluţionării apelului).

Înalta Curte constată cu referire la numitul RR., că în apelul procurorului se critică sentinţa deoarece, deşi decedat la data soluţionării cauzei în primă instanţă, judecătorul fondului a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă rezultantă de 7 ani şi 4 luni închisoare.

Pentru toţi aceşti 4 inculpaţi, decedaţi în cursul procesului penal, soluţia este de încetare a procesului penal în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. comb. cu art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen.).

Înalta Curte, în apel, va dispune încetarea procesului penal faţă de RR. - faţă de care nelegal s-a dispus o soluţie de condamnare în primă instanţă - şi faţă de GGG. (decedată în cursul soluţionării prezentului apel).

Faţă de WW. şi CC., instanţa de fond a dispus deja soluţia încetării procesului penal.

Consecinţa încetării procesului penal faţă de cei 4 inculpaţi (latura penală a cauzei), ca urmare a decesului, atrage şi consecinţele prev. de art. 25 alin. (5) şi (6) C. proc. pen. (lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile în raport cu cei 4 inculpaţi decedaţi).

Având în vedere decesul inculpaţilor menţionaţi, şi faptul că măsura confiscării speciale are caracter personal (în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului fiind asimilată unei "pedepse", astfel cum se va detalia ulterior în prezenta motivare a deciziei), precum şi disp. art. 420 alin. (11) cu ref. la art. 404 alin. (4) lit. c) şi d) din C. proc. pen., va dispune ridicarea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale în vederea confiscării speciale asupra bunurilor acestor inculpaţi decedaţi, în măsura în care faţă de aceştia au fost dispuse astfel de măsuri de către procuror în cursul urmăririi penale.

Înalta Curte va dispune, în cazul acestor 4 inculpaţi-decedaţi, în conformitate cu disp. art. 397 alin. (5) rap.la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., menţinerea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale în vederea reparării pagubei/prejudiciului produs prin infracţiuni, având în vedere că, spre deosebire de răspunderea penală, care este personală, răspunderea civilă delictuală poate reveni şi altor persoane decât inculpatul.

9) omisiunea reţinerii disp.art. 35 alin. (1) C. pen. cu privire la infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea 656/2002 rep., în privinţa inculpaţilor BBB. şi CCC.

Critica procurorului este întemeiată, însă - cu privire la consecinţele juridice în soluţionarea prezentului apel - Înalta Curte constată următoarele:

Prin rechizitoriu, ambii inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru forma continuată [art. 41 alin. (2) C. pen. ant.] a infracţiunii.

În prima parte a dispozitivului sentinţei atacate (minuta), rezultă că instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice şi recalificarea faptelor potrivit noii legi penale mai favorabile prin reţinerea formei continuate a infracţiunii [art. 35 alin. (1) C. pen. actual] însă în dispoziţia de condamnare a omis să insereze textul art. 35 alin. (1) C. pen.

Omisiunea inserării textului art. 35 alin. (1) C. pen. în dispoziţia de condamnare cu referire la această infracţiune pare a fi doar o eroare materială, în condiţiile în care, în dispoziţia de schimbare a încadrării juridice şi de recalificare a faptelor din sentinţa atacată această reţinere a textului art. 35 alin. (1) C. pen. a fost realizată, inculpaţii necontestând această situaţie, astfel că nu este o chestiune de schimbare a încadrării juridice a faptelor în apel.

De altfel, Înalta Curte a pus în discuţie contradictorie acest aspect legat de omisiunea inserării textului art. 35 alin. (1) C. pen., în sensul dacă este o chestiune care impune schimbarea încadrării juridice în apel sau este o simplă omisiune a instanţei de fond, concluziile apărării fiind în sensul că nu este o chestiune ce ar presupune schimbarea încadrării juridice în apel.

În motivarea acestei critici, procurorul a menţionat că dacă s-ar fi reţinut de instanţa de fond acest text de lege, atunci s-ar fi dat eficienţă juridică în sensul agravării răspunderii penale.

Deşi critica este formal întemeiată doar în sensul existenţei unei omisiuni de tehnoredactare, Înalta Curte constată că, potrivit art. 36 alin. (1) C. pen., majorarea maximului pedepsei în cazul infracţiunii continuate este facultativă ("se poate majora (...)").

În consecinţă, Înalta Curte va complini în decizie omisiunea inserării textului art. 35 alin. (1) C. pen., cu precizarea că nu va proceda la agravarea răspunderii penale a celor doi inculpaţi, nerecurgând la disp. art. 36 C. pen., în sensul că nu va majora pedeapsa aplicată.

10) omisiunea aplicării inculpatului NN. a pedepselor complementare prev. de art. 64 lit. e) vechiul C. pen. pe o perioada de 3 ani, urmare a aplicării art. 45 C. pen.; omisiunea aplicării pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. e) vechiul C. pen.; omisiunea deducerii perioadei executate din pedeapsa complementara aplicata prin Sentinţa penală nr. 595/14.11.2012 pronunţata de Judecătoria Cornetu, def. prin Decizia penală nr. 103/17.01.2013 a Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În raport cu situaţia juridică a inculpatului la data soluţionării cauzei în apel şi pronunţării deciziei, se constată că nu se mai impune examinarea acestei critici, intervenind prescripţia răspunderii penale (astfel cum se va arăta în prezenta decizie, cu referire la inculpaţii trimişi în judecată pentru sprijinirea grupului infracţional prin complicitate la înşelăciuni - infracţiuni-scop ale grupului infracţional organizat - prin acordarea de împrumuturi).

11) nelegalitatea sentinţei penale ca urmare a nestabilirii pedepsei aplicate şi a sporului, aşa cum prevăd disp. art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., în privinţa inculpatului LL.

Critica - formulată la data depunerii motivelor de apel - nu mai poate fi examinată în contextul încetării procesului penal pentru 2 dintre infracţiuni, în cadrul reindividualizării pedepsei unice urmând a se stabili o pedeapsă în conformitate cu dispoziţiile legale (aspect care va rezulta din expunerile care se vor face în continuare).

12) omisiunea instanţei de a dispune suportarea despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii K. şi J., din cauţiunea depusă, în conformitate cu disp. art. 217 alin. (7) C. proc. pen.

Acest ultim motiv de apel al procurorului se va examina separat, în secţiunea II a părţii expozitive a prezentei decizii.

* * *

Aşa cum rezultă din încheierea de dezbateri, din data de 15.09.2020, procurorul a extins apelul, extindere în favoarea inculpaţilor, cu referire la infracţiunile-scop pentru care răspunderea penală s-a prescris în raport cu data de 09.06.2010.

Înalta Curte constată întemeiate concluziile procurorului pentru încetarea procesului penal, în condiţiile în care ultimul act material în cazul infracţiunii-scop în formă continuată/ultima infracţiune-scop este data de 09.06.2010, iar termenul special al răspunderii penale în raport cu pedeapsa prevăzută de lege (1 - 5 ani închisoare) este de 10 ani [conform art. 154 alin. (1) lit. d) comb. cu art. 155 alin. (4) C. pen.].

De asemenea, Înalta Curte a apreciat ca întemeiate şi concluziile procurorului cu privire la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile prev. de art. 323 C. pen. şi art. 322 C. pen. în cazul unora dintre inculpaţi, în raport cu data ultimului act material (în cazul infracţiunii în formă continuată)/ultimei fapte în cazul infracţiunii în formă simplă, termenul special al prescripţiei răspunderii penale fiind de 10 ani [conform art. 154 alin. (1) lit. d) comb. cu art. 155 alin. (4) C. pen.].

* * *

Examinarea apelurilor declarate de inculpaţi:

Având în vedere că o parte dintre apelanţii-inculpaţi - în condiţiile în care, după data de 09.06.2020, a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunile-scop ale grupului infracţional organizat - au solicitat în apel "continuarea procesului penal", în scopul eventualei soluţii de achitare - cu evidente consecinţe favorabile asupra laturii civile - Înalta Curte va expune, în completarea celor deja menţionate în sentinţa atacată, câteva aspecte în legătură cu faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată, cu precizarea pe care o reiterează, în sensul că situaţia de fapt a fost legal şi temeinic reţinută de către instanţa de fond, în urma coroborării tuturor probelor administrate, situaţie de fapt confirmată şi prin declaraţiile de recunoaştere ale celor 3 inculpaţi care au fost "liderii" grupului, respectiv "primul palier" al grupului infracţional organizat (A., B. şi D.)

În cazul infracţiunilor prev. de art. 244 C. pen. (înşelăciunea) şi, respectiv, complicitate la această infracţiune, în cazul infracţiunilor prev. de art. 29 din Legea nr. 656/2002 (spălarea banilor), precum şi în cazul infracţiunilor prev. de art. 322 şi art. 323 C. pen., probaţiunea este una specifică care a presupus identificarea şi depunerea la dosar a multiplelor acte juridice, înscrisuri referitoare la societăţile comerciale tip SRL, contracte, situaţii financiare, etc.

În cazul infracţiunii prev. de art. 367 C. pen., art. 205 şi art. 207 C. pen. relevanţă probatorie au declaraţiile persoanelor vătămate, dar şi ale martorilor, la care se adaugă - pentru grupul infracţional organiza -, interceptările convorbirilor telefonice, acestea din urmă (coroborat cu declaraţiile unor inculpaţi şi martori) relevând continuarea activităţii acestui grup infracţional organizat şi ulterior datei de 9 iunie 2010, când a fost săvârşită ultima infracţiune-scop, motivele pentru care grupul infracţional organizat, într-o formă mai restrânsă - deşi nu a abandonat scopul infracţional - nu a mai fost în măsură să finalizeze acţiuni specifice infracţiunilor-scop, fiind menţionate anterior (lipsa fondurilor ca urmare a faptului că "investitorii" au început să fie nemulţumiţi de apariţia "problemelor" la nivelul liderilor grupării ca urmare a eşecului în realizarea altor infracţiuni-scop, unii dintre "investitorii iniţiali" începând să "investească" în nume propriu, conform schemelor liderilor deja cunoscute de ei, de neînţelegerile apărute chiar între liderii principali ai grupării, acestea justificând, la un moment dat, excluderea inculpatului B., lider "fondator" al grupului infracţional organizat, în primăvara-vara anului 2011, iniţierea de către lideri a unor demersuri pentru atragerea altor "resurse" umane şi financiare care să asigure noi "oportunităţi", iniţierea şi constituirea, în paralel, a unui alt grup infracţional organizat prin atragerea unor noi resurse umane şi financiare), infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. nefiind condiţionată, potrivit legii, de săvârşirea efectivă a infracţiunilor-scop.

Înalta Curte apreciază, în acord cu judecătorul fondului, că este nerelavantă împrejurarea că ulterior trimiterii în judecată, unele persoane vătămate (în cazul infracţiunilor prev. de art. 205 şi art. 207 C. pen.), dar chiar şi unii martori apropriaţi ori rude/afini ale acestora, au început să-şi nuanţeze declaraţiile iniţiale; această "retractare"/"nuanţare" a declaraţiilor date iniţial de persoanele vătămate este de natură să sugereze persistenţa sentimentelor puternice de teamă faţă de inculpaţii-agresori (şi rudele acestora) la termenele de judecată în care se prezentau la instanţă şi, inevitabil, se aflau în aceeaşi sală de judecată.

Aşa cum s-a mai arătat, în esenţă inculpaţii nu au negat existenţa faptelor în materialitatea lor, ci doar au dat diferite explicaţii, conotaţii, interpretări de natură a înlătura caracterul penal al acestora ori vinovăţia, susţinând că sunt fapte de natură contractuală, civilă, economică etc.

În condiţiile existenţei unor probe practic de necontestat, care - implicit - au avut drept consecinţă necontestarea faptelor în materialitatea lor, urmare, pe de o parte, a mijloacelor de probă specifice prin natura infracţiunilor - fals, uz de fals, înşelăciune şi spălare de bani - predominant mijloace de probă "înscrisuri", iar pe de altă parte, a declaraţiilor de recunoaştere a faptelor date de liderii grupului infracţional organizat, dar şi de o parte dintre coinculpaţi, formularea multiplelor apărări prin care s-a încercat crearea imaginii unor relaţii de natură contractuală, economică ori civilă (între societăţi comerciale care ar fi desfăşurat activităţi economice şi ar fi interacţionat sub acest aspect, între persoane care primesc şi restituie împrumuturi băneşti ori între persoane fizice care "sting" obligaţii civile, achiziţionează terenuri ori autoturisme de lux, etc.), apărări situate în interiorul unor limite legale, relevă neînţelegerea gravităţii faptelor săvârşite, inclusiv prin cuantumul ridicat al prejudiciilor cauzate, neînţelegerea respectării valorilor sociale esenţiale în societate, tendinţa de minimalizare a unei activităţi infracţionale organizate, extrem de laborios concepută şi, mai ales, pusă în aplicare, aspecte care au făcut imposibilă - pe un interval mare de timp - intervenţia organelor judiciare.

Sub acest ultim aspect, mai exact în legătură cu modalitatea de a concepe şi prezenta propria versiune cu referire la acuzaţii, sunt elocvente declaraţiile inculpaţilor care au solicitat să fie audiaţi de Înalta Curte în etapa apelului, aceştia continuând, în aceeaşi tendinţă, să dea explicaţii lipsite de orice suport probator, dar şi lipsite de rezonabilitate:

JJ.:

"Eu nu am fost niciodată prezent la evaluarea terenurilor care au fost puse gaj. Nu am avut niciodată în posesia mea acte de proprietate ale terenurilor şi nu m-am folosit de acele terenuri. Nu ştiu nici măcar unde sunt acele terenuri poziţionate. Eu nu am ştiut că pentru acele terenuri s-a operat o supraevaluare".

S.:

"Eu nu am avut acte ori ştampile asupra mea, ci doar am fost dus să semnez acte de către B., C. şi A.. Pur şi simplu nu îmi explic că am de acord, ca la cererea lor, să semnez acele acte, mai ales că nu am fost ameninţat de ei şi nu aş fi păţit nimic dacă aş fi refuzat să merg şi să semnez actele respective. Ei mi-au spus că mă roagă să-i ajut să semnez eu în bancă, pentru că ei aveau nişte probleme cu cei din Sinteşti. Este adevărat că C. era afin cu mine, în sensul că era finul meu".

ZZ.:

"Cu privire la terenuri nu soţia mea, AAA., este cea care cunoaşte despre situaţia lor, ci o altă persoană pe numele AAA., locuieşte tot în Sinteşti, tot vârsta soţiei, Nu ştiu să o descriu fizic şi nici nu pot să indic instanţei adresa din Sinteşti a acestei persoane".

BB.:

"Pe soţia mea eu, practic eu am atras-o în acest dosar, respectiv pe XX., am făcut asta dintr-o prostie, dar şi în prezent sunt căsătorit cu ea. Este real că am trimis-o pe soţia mea la notar, însă am făcut asta cu forţa, că să ia un teren. Soţia mea nu a făcut niciodată afaceri cu mine".

M.:

"În anul 2007 i-am cunoscut pe A., B. şi C. şi mi-au cerut bani cu dobândă, nu am fost de acord în acea zi să dau banii, mi-a oferit o dobândă de 7 la sută pe lună. Ei mi-au adus cu titlu de gaj o cantitate de 2 - 3 kg de aur, le-am dat suma de 3 miliarde RON vechi şi după o lună mi-au adus dobânda acasă, însă a treia lună mi-a cerut suplimentarea împrumutului respectiv cu încă un miliar, eu le-am dat miliardul respectiv. Le-am spus că banii sunt împrumutaţi pe 4 - 5 luni. Ulterior m-am întâlnit cu toţi trei, A., B. şi C. şi mi-au spus că o să mi dea toţi banii a doua zi. C. mi-a spus să îi dau o palmă lui A.. Este adevărat că i-am dat o palmă, dar nu s-a supărat pentru că era o glumă. A fost o glumă, nu poate fi vorba de vreun şantaj. Este adevărat că şi eu sunt vinovat că nu ar fi trebuit să le dau banii".

Y. (şoferul inculpatului F.):

"Terenul care se referă la acuzaţia mea a fost evaluat de către un evaluator impus chiar de bancă. Nu îl cunosc pe acesta nu am avut nicio legătură şi nu cunosc ce s-a întâmplat, ulterior, cu banii din credit. Terenul respectiv a şi fost valorificat de către bancă. Creditul pe care l-am obţinut eu l-am obţinut legal, aducând garanţiile necesare, 250.000 euro şi o scrisoare de garanţie de la un fond de garantare privat. Nu e vorba de un credit, ci mai precis de o linie de credit obţinută de mine. Mi s-a pus în vedere de către bancă ca toate operaţiunile financiare să le derulez prin GGGG.. Nu am transferat sume de bani din credite obţinute către cămătari".

QQ.:

"Este adevărat că pe numele meu a existat o firmă, eu însă nu ştiu carte şi cel care s-a ocupat de această firmă, în fapt a fost soţul meu, DD.. Nu mai ţin minte cum se numeşte firma respectivă. Nu ştiu ce a făcut DD. cu firma mea, nu ştiu dacă a luat credit pe firma mea sau nu. Eu nu am fost la bancă, deci nu am ce să explic ce s-a întâmplat acolo".

UU.:

"În acest dosar, cu referire la mine, acuzaţia priveşte doar un miliard de RON vechi, adică suma mi se pare mică. Eu l-am împrumutat pe socrul meu cu aceşti bani, nu ştiam ce va face cu aceşti bani, bani pe care i-am şi primit după circa o săptămână. Eu nu am dat banii cu dobândă, nu am avut niciun avantaj material. Eu nu ştiu nimic despre terenul la care se referă acuzaţia mea, nu ştiu unde se află, mi-a spus socrul meu îmi dă terenul cu titlu de zestre pentru soţie, mi-a cerut buletinul în faţa notariatului. Un puştan de la notariat mi-a adus actele, eu mă aflam în localul notariatului şi am semnat. Am luat documentele şi am plecat fără să mai întreb nimic. Terenul este le Giurgiu, nici acum nu ştiu nimic despre el".

De asemenea, în esenţă, şi ca urmare a aceloraşi aspecte legate de probaţiunea faptelor, Înalta Curte constată că nu a fost negată nici existenţa grupului infracţional organizat, structura şi ierarhia acestuia nefiind contestată, fiind chiar asumată de către liderii primelor două eşaloane (expres sau implicit prin cele declarate în faţa instanţei), rezultând din modul de iniţiere, constituire, aderare de-a lungul timpului şi, mai ales, din modul de sprijinire financiară a liderilor şi inculpaţilor din eşalonul I şi II, precum şi din modalitatea concretă de repartizare a rolurilor în cadrul acestuia.

Grupul infracţional organizat a avut, permanent, toate trăsăturile caracteristice acestor tipuri de grupări infracţionale organizate (o ierarhie clară, roluri bine definite, o disciplină specifică a membrilor, reguli clare în distribuirea beneficiilor ilegale etc.).

Liantul care a asigurat, pe de o parte, stabilitatea, coerenţa şi puterea de acţiune a grupului infracţional organizat, iar pe de altă parte, dificultăţi în depistarea activităţii infracţionale de către organele judiciare, a avut la bază relaţiile interpersonale extrem de strânse specifice legăturilor de rudenie, de afinitate, de prietenie, dar şi relaţiile interpersonale bazate pe dependenţa economică, financiară ori de serviciu, toate potenţate de interese financiare comune extrem de importante.

Nu în ultimul rând, este regăsită, ca în toate grupările de acest gen, violenţa fizică şi/sau psihică a unora dintre persoanele grupului infracţional atunci când nu se respectau "regulile jocului" (se întârzia "distribuirea" sumelor obţinute de la bănci ori se întârzia plata efectivă a sumelor "investite", sau nu era asigurat "randamentul promis al investiţiei" - pretinsa "dobândă"- etc.).

Beneficiile financiare ale activităţii infracţionale au atras puternic persoane cu posibilităţi financiare importante, dornice să "investească" bani şi, mai ales, să obţină rapid un "randament" cât mai bun al investiţiilor financiare (recuperarea rapidă a sumei "investite", dar şi a unui "bonus" cât mai mare, denumit - în mod neutru - "dobândă" de către "investitori"); "schema investiţională" concepută şi aplicată de liderii grupării a fost de natură să transforme entităţi financiar-bancare ori entităţi comerciale, aşa cum corect s-a menţionat în actul de acuzare şi sentinţa atacată, în veritabile "casierii" ale grupării infracţionale organizate.

În aceste condiţii, este nerealistă apărarea inculpaţilor "finanţatori" în sensul că nu au cunoscut despre existenţa acestui grup infracţional organizat, că nu i-ar fi interesat scopul pretinselor "împrumuturi" acordate liderilor grupului, ei urmărind doar să primească o "dobândă" pentru sumele împrumutate, mai ales că aceştia provin dintr-o comunitate locală restrânsă ca areal administrativ, între ei existând strânse legături de rudenie şi afinitate.

Înalta Curte, în acord cu judecătorul fondului, constată, pe de o parte, mecanismele extrem de elaborate, schemele ingenios concepute şi aplicate de către liderii grupării infracţionale pentru realizarea infracţiunilor-scop, iar pe de altă parte, mecanismele de "distribuire" a beneficiilor infracţionale, adevărate "inginerii economico-financiare" în care, pentru crearea aparenţei de legalitate a "produsului infracţiunilor-scop", erau implicate diferite persoane, societăţi comerciale (unele existente doar scriptic, fără nicio altă activitate economică, fie deja existente, fie anume înfiinţate) între care se efectuat transferuri băneşti semnificative, succesive ori încrucişate, societăţi comerciale aparţinând liderilor grupării ori controlate de ei, prin persoane interpuse, sau aparţinând rudelor "finanţatorilor", transferuri băneşti sub aparenţa derulării unor relaţii contractuale.

În esenţă, se poate constata o colaborare şi cooperare perfectă între persoane cu reale abilităţi în realizarea "ingineriilor economico-financiare" de fraudare a entităţilor financiar-bancare ori comerciale şi persoane cu mari disponibilităţi băneşti/financiare interesate în "plasamente băneşti" cu randamente foarte bune sub aspectul rapidităţii recuperării investiţiei dar, mai ales, al obţinerii unui "profit investiţional" cât mai ridicat.

Revenind la celelalte motive de apel ale inculpaţilor, prioritar, Înalta Curte a examinat motivul de apel al unora dintre inculpaţi cu referire la prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. şi a constatat că, pentru unii dintre aceştia termenul special al răspunderii penale s-a împlinit, urmând - pe cale de consecinţă - a se dispune încetarea procesului penal pentru această infracţiune, pentru următoarele motive:

Aşa cum s-a arătat deja, Înalta Curte reţine, pe de o parte, că - în esenţă - inculpaţii nu au contestat existenţa faptelor în materialitatea lor, ci doar au dat anumite interpretări propriilor fapte (explicaţii, ipoteze, apărări, etc., de natură să înlăture răspunderea penală), iar pe de altă parte, pe parcursul procesului penal, unii dintre inculpaţi (printre aceştia şi "liderii" grupului infracţional organizat) au recunoscut faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi în primă instanţă.

Revenind la tipicitatea infracţiunii, Înalta Curte reţine că subiect activ nemijlocit (autor) al infracţiunii "constituirea unui grup infracţional organizat" (art. 367 C. pen.) poate fi orice persoană. Legea nu condiţionează existenţa acestei infracţiuni de vreo calitate a autorului. De asemenea, în principiu, nu interesează numărul membrilor grupării, acesta putând varia în raport cu natura infracţiunii sau infracţiunilor care formează scopul asociaţiei şi de împrejurările în care urmează să se realizeze acest scop, adică săvârşirea infracţiunii-scop sau infracţiunilor-scop, fiind suficientă îndeplinirea condiţiilor prev. de art. 367 alin. (6) C. pen. (printre care, numărul de cel puţin "trei persoane (...)").

Când fapta constă în iniţierea constituirii grup infracţional organizat, aceasta poate fi săvârşită de o singură persoană sau de mai multe persoane care vor avea calitatea de autori ai infracţiunii în această modalitate. De îndată ce grupul infracţional a fost constituit, pe lângă acela sau aceia care au iniţiat constituirea grupului, sunt autori ai infracţiunii şi aceia care au luat parte la constituirea grupului. De asemenea, devin autori şi aceia care au aderat ulterior sau care au sprijinit grupul infracţional astfel constituit.

Subiect pasiv al infracţiunii este statul, ca reprezentant al societăţii şi ca apărător al ordinii de drept. Această infracţiune nu este susceptibilă de subiect pasiv secundar; absenţa acestui subiect pasiv nu priveşte decât infracţiunea în sine, iar nu şi infracţiunile-scop săvârşite în realizarea programului grupului infracţional organizat, care pot avea, după caz, un obiect pasiv special determinat de natura faptei sau faptelor comise.

Elementul material al infracţiunii prev. de art. 367 C. pen. este prevăzut de aliniatul 1 (iniţierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea). Aceste acţiuni fiind prevăzute alternativ în conţinutul dispoziţiei incriminatoare, oricare dintre ele poate constitui elementul material, cu precizarea că în timp ce acţiunile de constituire şi de iniţiere a asocierii pot realiza necondiţionat şi singure elementul material, acţiunile de aderare şi de sprijinire presupun preexistenta grupului (în cazul acestor acţiuni există deci o situaţie premisă). Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe dintre aceste acţiuni, în realizarea aceleiaşi rezoluţii, deci în legătură cu acelaşi grup infracţional, va exista o singură infracţiune, însă pluralitatea acţiunilor săvârşite va fi avută în vedere la individualizarea pedepsei.

Prin acţiunea de constituire se înţelege intrarea în grupul infracţional organizat chiar în momentul constituirii acesteia, adică participarea la constituirea grupului şi consimţământul de a fi membru al acesteia. Prin această acţiune ia naştere pluritatea constituită de făptuitori supuşi unei anumite discipline interne, unor anumite reguli privind ierarhia, rolurile membrilor şi planurile de activitate.

În principiu, constituirea se realizează prin acţiunea fiecăreia dintre persoanele care participă la această activitate colectivă, indiferent din ce ar consta în mod concret contribuţia fiecăruia, legea nefăcând distincţie între autori, organizatori şi membri de rând ai grupului, aceste aspecte concrete fiind însă avute în vedere la individualizarea pedepselor pentru fiecare inculpat.

Prin acţiunea de a iniţia constituirea unui grup infracţional organizat se înţelege efectuarea de acte menite să determine şi să pregătească constituirea grupului. Această acţiune cuprinde deci efectuarea de acte prin care se fac propuneri de constituire a grupului, se caută să se determine alte persoane de a intra în grupul infracţional proiectat, se organizează întrunirea în vederea constituirii grupului etc. Acţiunea de iniţiere poate fi săvârşită de o singură persoană sau de mai multe, fiecare dintre acestea având calitatea de autori ai infracţiunii, indiferent dacă s-a ajuns sau nu la constituirea grupului infracţional organizat şi indiferent dacă persoana sau persoanele care au iniţiat constituirea au intrat sau nu în asociere.

Prin acţiunea de aderare la un grup infracţional organizat se înţelege intrarea în grupul infracţional, ca membru al acestuia. Aderarea poate fi expresă, adică făcută printr-o declaraţie formală de aderare, orală sau scrisă, prin depunerea unui jurământ sau îndeplinirea unui ritual cerut de regulile asocierii. În acest caz nu interesează activitatea depusă de făptuitor în cadrul grupării. Aderarea poate fi însă şi tacită, în care caz ea rezultă din activitatea desfăşurată ca membru de fapt al grupului. Atât din declaraţia sau formalităţile îndeplinite, cât şi din activitatea desfăşurată trebuie să rezulte aderarea efectivă a persoanei respective la grupul infracţional organizat şi nu simpla intenţie sau dorinţă de a adera.

Prin acţiunea de sprijinire a grupului infracţional organizat se înţelege înlesnirea sau ajutorul dat asociaţiei în tot timpul existenţei sale. Sprijinirea poate fi înfăptuită, aşa cum se arată în dispoziţia incriminatoare, sub orice formă. Sprijinirea poate consta dintr-o contribuţie de natură să înlesnească activitatea asocierii sau să ajute în orice mod existenţa acesteia. Sub acest ultim aspect sprijinirea poate consta în orice ajutor material sau moral dat grupului infracţional organizat pentru menţinerea acestuia sau pentru asigurarea desfăşurarea activităţii sale (furnizarea de informaţii, indicaţii, acordarea de ajutor bănesc, procurarea de mijloace sau instrumente necesare săvârşirii infracţiunilor programate etc).

Din chiar denumirea marginală a infracţiunii, rezultă că, în principiu, grupul infracţional organizat trebuie să aibă ca scop săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni (denumite doctrinar "infracţiuni-scop"). Pericolul social pe care îl prezintă acţiunile care constituie elementul material al acestei infracţiuni este determinat tocmai de scopul grupului infracţional organizat, iar ameninţarea în care se concretizează acest pericol este legată de scopul grupului, care constă în săvârşirea de infracţiuni.

Săvârşirea vreuneia dintre acţiunile care pot constitui elementul material al infracţiunii prev. de art. 367 C. pen. are ca rezultat imediat crearea unei stări de pericol pentru relaţiile de convieţuire socială şi pentru ordinea de drept. Această stare de pericol decurge din ameninţarea cu săvârşirea infracţiunii sau infracţiunilor care intră în programul grupului, ameninţare care devine actuală prin însuşi faptul săvârşirii vreuneia dintre acţiunile care pot constitui elementul material al infracţiunii. Acestea vor constitui infracţiuni de sine stătătoare şi vor atrage răspunderea făptuitorilor în concurs cu aceea pentru infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. [conform disp. art. 367 alin. (3) C. pen.].

Între acţiunile care pot constitui elementul material al infracţiunii şi urmarea imediată există totdeauna o legătură de cauzalitate, fiindcă săvârşirea vreuneia dintre aceste acţiuni, în condiţiile prevăzute de lege, duce implicit la producerea urmării imediate. Nu se pune deci problema dovedirii acestei legături.

Elementul subiectiv al infracţiunii prev. de art. 367 C. pen. are forma de vinovăţie a intenţiei. Persoana care săvârşeşte vreuna dintre acţiunile care pot constitui elementul material al infracţiunii ştie, după caz, că realizează constituirea împreună cu alte persoane, că iniţiază constituirea unui grup infracţional organizat, că aderă la un astfel de grup ori că îl sprijină în vreun fel oarecare. El prevede, aşadar, în limitele acestei cunoaşteri, rezultatul faptei sale şi îl doreşte sau acceptă eventualitatea producerii lui.

Nu este suficient pentru existenţa infracţiunii, din punct de vedere subiectiv, ca făptuitorul să fi ştiut că aderă sau ca sprijină grup infracţional organizat, ci este necesar ca el să fi ştiut că grupul a cărei constituire o iniţiază sau la constituirea căruia participă, ori la care aderă sau pe care o sprijină, este un grup infracţional organizat care are drept scop săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni.

Nu este necesar ca făptuitorul să fi cunoscut în amănunt planul grupului infracţional organizat, adică ce anume infracţiune sau infracţiuni sunt plănuite; este suficient dacă a cunoscut că gruparea/grupul avea drept scop săvârşirea de infracţiuni.

Intenţia - element subiectiv al infracţiunii - poate fi şi indirectă, printre altele atunci când făptuitorul a avut o cunoaştere nesigură asupra scopului grupului infracţional la care a aderat sau pe care îl sprijină.

Scopul grupului infracţional organizat este o cerinţă privind elementul material care se răsfrânge asupra elementului subiectiv prin cunoaşterea naturii grupului şi, deci, prin prevederea scopului şi urmărirea sau acceptarea lui.

Infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. se consumă în momentul săvârşirii uneia dintre acţiunile care pot constitui elementul material al acesteia, moment în care apare starea de pericol care constituie urmarea imediată. Fiind legat de săvârşirea acţiunii care constituie elementul material, momentul consumării acestei infracţiuni variază, pentru diferiţii făptuitori, în funcţie de acţiunea pe care a săvârşit-o fiecare.

Astfel, pentru cel care a săvârşit acţiunea de iniţiere, infracţiunea se consumă în momentul în care s-a efectuat acţiunea de iniţiere.

Pentru aceia dintre făptuitori care au luat parte la constituirea grupului infracţional organizat, infracţiunea se consumă în momentul în care s-a constituit grupul infracţional.

În fine, în cazul celorlalte modalităţi de săvârşire a infracţiunii, momentul consumării este acela în care făptuitorul a aderat la grup sau a săvârşit un act de sprijinire a acestuia.

Consumarea infracţiunii prev. de art. 367 C. pen. nu este condiţionată de realizarea scopului în vederea căruia a fost constituit grupul, adică de săvârşirea infracţiunii sau infracţiunilor care intră în programul acestuia.

Săvârşirea unor asemenea infracţiuni, deşi apare ca o consecinţă a constituirii grupului infracţional organizat, nu are însă o altă legătură cu infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., aşa încât între această infracţiune şi infracţiunea sau infracţiunile săvârşite (infracţiunile-scop) există numai un concurs de fapte conexe, sancţionate conform disp. art. 367 alin. (3) C. pen.

Deşi infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. este o infracţiune momentană, totuşi după consumare fapta este susceptibilă, în raport cu programul grupului infracţional organizat, de o prelungire în timp a activităţii infracţionale.

Această prelungire este posibilă fie prin voinţa făptuitorilor, în cazul unora dintre modalităţile infracţiunii, fie prin însăşi natura acţiunii, în cazul altor modalităţi.

În cazul iniţierii, deşi momentul consumării infracţiunii este acela al săvârşirii unui act de iniţiere, dacă făptuitorul nu este împiedicat el va continua în baza aceleiaşi rezoluţii să săvârşească şi alte asemenea acte în vederea efectivei constituiri a grupului infracţional.

În cazul sprijinirii, deşi consumarea infracţiunii în această modalitate are loc în momentul săvârşirii unui act de sprijinire, făptuitorul poate totuşi continua să săvârşească alte asemenea acte, pe baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Pluralitatea de acte nu schimbă forma şi unitatea infracţiunii, dar pentru stabilirea exactă a faptei şi pentru individualizarea pedepsei, vor trebui avute în vedere toate actele de executare săvârşite, rezultatul social periculos epuizându-se odată cu ultimul act.

În cazul constituirii, momentul consumării infracţiunii este acela în care s-a realizat sau s-a constituit grupul infracţional organizat. Dar, odată atins acest moment, starea infracţională se prelungeşte în mod natural până în momentul în care intervine o acţiune contrară care pune capăt grupului infracţional organizat.

În sfârşit, în cazul aderării, deşi infracţiunea se consumă în momentul săvârşirii actului de aderare, activitatea ilicită se prelungeşte în timp până la desfiinţarea grupării sau până la ieşirea făptuitorului din ea.

Rezultă că în cazul acestor ultime modalităţi, activitatea infracţională se prelungeşte în mod natural dincolo de momentul consumării, căpătând forma infracţională a faptei continui şi făcând să apară, ca la orice infracţiune continuă, un moment al epuizării. Acest moment trebuie să fie avut în vedere la determinarea gravităţii urmării imediate, a pericolului social concret al faptei şi, deci, la individualizarea pedepsei.

În consecinţă, contrar apărărilor inculpaţilor, legăturile de rudenie, de afinitate şi de prietenie, mai ales în contextul provenienţei dintr-un areal geografic foarte restrâns, au potenţat activitatea infracţională şi au asigurat condiţii optime pentru cauzarea unor prejudicii deosebit de importante şi, corelativ, obţinerea unor beneficii financiare pe măsură pentru cei mai mulţi dintre membrii grupului infracţional organizat.

Cu referire la infracţiunile-scop (infracţiuni de înşelăciune), Înalta Curte apreciază că nu se impun alte consideraţii teoretice, acestea atrăgând, prin chiar natura lor şi modalitatea concretă de săvârşire a faptelor, o anumită specificitate, probatoriul fiind preponderent unul constând în înscrisuri, documente, etc.

Apărarea unora dintre inculpaţi, în sensul că au un nivel de instrucţie şcolară redus care, în opinia lor, nu ar fi făcut posibilă inducerea în eroare a entităţilor constituite părţi civile, nu este întemeiată, modalitatea extrem de laborioasă de organizare şi desfăşurare a activităţii infracţionale de către membrii grupului infracţional organizat - pe "palierele" menţionate în sentinţa atacată - fiind una de natură să asigure o eficienţă maximă, să asigure un "profit" maxim pentru cât mai mulţi dintre membrii grupului.

Neîntemeiată este şi apărarea inculpaţilor în sensul că ar fi săvârşit o faptă neincriminată (camăta); modalitatea concretă în care s-au desfăşurat faptele care fac obiectul judecăţii relevă, dincolo de orice dubiu rezonabil, că "finanţarea" a fost una clar orientată spre activităţi de obţinere nelegală a unor importante beneficii materiale prin inducerea în eroare a unor entităţi din cele menţionate la situaţia de fapt, iar nu una de obţinere a unor venituri, ca îndeletnicire, prin simpla acordare a unor sume de bani ca împrumut, împrumuturi prin care să se obţină ca beneficiu o "dobândă". De altfel, nivelul pretinselor "dobânzi" era unul stabilit/calculat şi adecvat scopului "finanţării", scop devenit de notorietate la nivelul comunităţii locale, dar şi cu rapiditatea obţinerii beneficiilor de la respectivele entităţi economice şi financiare, precum şi cu "siguranţa" obţinerii acestora prin ingeniozitatea organizării activităţii infracţionale în detrimentul entităţilor financiare şi economice respective.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază - în acord cu actul de sesizare şi cu sentinţa atacată - că "scopul" acordării sumelor de bani nu a fost cel de obţinere a unei "dobânzi", întreaga activitate de "finanţare" fiind, în realitate, o activitate conştientă şi expres/conştient orientată spre finanţarea unor activităţi de fraudare contractuală a entităţilor financiare şi economice în scopul obţinerii rapide şi sigure a unor importante beneficii de natură patrimonială/financiară.

Aşa cum s-a menţionat anterior, pentru toţi inculpaţii, Înalta Curte a apreciat întemeiată opinia procurorului cu referire la prescrierea răspunderii penale pentru infracţiunile-scop (infracţiunile de înşelăciune), cel din urmă act material al infracţiunii-scop fiind 09.06.2010.

În dezacord însă cu concluziile acuzării, Înalta Curte apreciază că, pentru unii dintre inculpaţi, s-a împlinit termenul prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 C. proc. pen., având denumirea marginală "constituirea unui grup infracţional".

Astfel, unii dintre inculpaţii din prezenta cauză au fost trimişi în judecată, conform secţiunii în drept a rechizitoriului, dar şi precizărilor scrise din data de 30.04.2020, depuse la dosar, pentru fapte enunţate în sensul "(...) a sprijinit grupul infracţional organizat condus şi iniţiat de inculpaţii A. şi B., să obţină credite bancare frauduloase, finanţând activitatea infracţională prin acordarea de împrumuturi oneroase" ori, în cazul altor inculpaţi, ""(...) a sprijinit grupul infracţional organizat condus şi iniţiat de inculpaţii A. şi B., să obţină credite bancare frauduloase, finanţând activitatea infracţională prin acordarea de împrumuturi oneroase, dar şi prin ipotecarea (...) unor imobile proprietate personală" (inculpaţi denumiţi în rechizitoriu ca "finanţatori"/"cămătari").

Rezultă astfel că, potrivit rechizitoriului, elementul material al infracţiunii prev. de art. 367 C. pen. pentru care aceşti inculpaţi au fost trimişi în judecată constă în "sprijinirea" grupului infracţional organizat.

În cazul acestei modalităţi de săvârşire a infracţiunii, momentul consumării infracţiunii este acela în care făptuitorul a săvârşit un act de sprijinire a acesteia.

Deşi infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni este o infracţiune momentană, totuşi după consumare fapta este susceptibilă de o prelungire în timp a activităţii infracţionale. Această prelungire a fost este posibilă prin voinţa făptuitorilor în prezenta cauză, prin mai multe acţiuni de acordare a împrumuturilor.

Sub acest aspect, Înalta Curte menţionează că este nefondată apărarea unora dintre inculpaţi în sensul că o singură faptă de acordarea a unui împrumut nu constituie infracţiune în modalitatea "sprijinirii".

Cu referire la acţiunile prevăzute alternativ în conţinutul dispoziţiei incriminatoare [art. 367 alin. (1) C. pen.], oricare dintre ele poate constitui elementul material al infracţiunii, cu precizarea că în timp ce acţiunile de asociere şi de iniţiere a asocierii pot constitui necondiţionat şi singure elementul material, acţiunile de aderare şi de sprijinire presupun preexistenta asocierii (în cazul acestor acţiuni există deci o situaţie premisă). Dacă aceeaşi persoană a săvârşit mai multe dintre aceste acţiuni, în realizarea aceleiaşi rezoluţii deci în legătură cu aceeaşi asociere, va exista o singură infracţiune, însă pluralitatea acţiunilor săvârşite va fi avută în vedere la individualizarea pedepsei.

Tot astfel, în cazul sprijinirii sub orice formă a unei asocieri pentru săvârşirea de infracţiuni, deşi consumarea infracţiunii în această modalitate are loc în momentul săvârşirii unui act de sprijinire, făptuitorul poate totuşi continua să săvârşească alte asemenea acte, pe baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale. În ambele aceste cazuri, pluralitatea de acte nu schimbă forma şi unitatea infracţiunii, dar pentru stabilirea exactă a faptei şi deci pentru individualizarea pedepsei, vor trebui avute în vedere toate actele de executare săvârşite, rezultatul social periculos epuizându-se odată cu ultimul act.

În cazul în care "sprijinirea" a constat într-o multitudine de acte (acordarea mai multor împrumuturi), pe lângă momentul consumării infracţiunii, apare şi un moment al epuizării infracţiunii.

În cazul sprijinirii unei asocieri pentru săvârşirea de infracţiuni, deşi consumarea infracţiunii în această modalitate are loc în momentul săvârşirii unui act de sprijinire, făptuitorul poate totuşi continua să săvârşească alte asemenea acte, pe baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale. În ambele aceste cazuri, pluralitatea de acte nu schimbă forma şi unitatea infracţiunii, dar pentru stabilirea exactă a faptei şi deci pentru individualizarea pedepsei, vor trebui avute în vedere toate actele de executare săvârşite, rezultatul social periculos epuizându-se o dată cu ultimul act.

În aceste condiţii, acceptate unanim în doctrina juridică, pentru toţi aceşti inculpaţi, odată cu ultimul act de acordare a împrumutului ori, în unele situaţii, de ipotecare a unor imobile proprietate personală (fiind astfel săvârşită infracţiunea-scop), care a realizat elementul material al "sprijinirii" grupului infracţional organizat, s-a epuizat şi infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale fiind depăşit cu încă o dată.

În consecinţă, pentru unii dintre inculpaţi (menţionaţi în dispozitivul deciziei), o parte fiind denumiţi generic în rechizitoriu "finanţatori"/"cămătari", se va dispune încetarea procesului penal în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. comb. cu art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen., pentru infracţiunea prev. de art. 367 C. pen.

De altfel, Înalta Curte a constatat că această opinie juridică a fost adoptată şi de procuror care, prin concluziile scrise din 10 februarie 2020 (depuse la dosar), a solicitat să se dispună încetarea procesului penal pentru infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., faţă de inculpaţii G., KK. şi II.

Aceeaşi soluţie de încetare a procesului penal pentru infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., conform aceluiaşi temei de drept, se va dispune şi cu privire la inculpata W. având în vedere următoarele:

Conform rechizitoriului, aceasta a fost trimisă în judecată deoarece "(...) sprijină activitatea grupului infracţional organizat condus şi iniţiat de inculpaţii A. şi B., şi îi ajută în vederea obţinerii de credite bancare prin întocmirea de situaţii financiare neconforme cu realitatea (...)".

În raport cu situaţia de fapt şi încadrarea juridică din rechizitoriu, dar şi cu precizările scrise din 30.04.2020 şi cu concluziile orale şi, respectiv, concluziile scrise ale procurorului prin care s-a solicitat să se constate împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea prev. de art. 322 C. pen. (în formă continuată), odată cu încetarea procesului penal pentru această infracţiune se va dispune şi încetarea procesului penal pentru infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. (inculpata realizând această ultimă infracţiune în modalitatea "sprijinire").

De altfel, în concluziile scrise, inculpata W. menţionează că pentru presupuse activităţi infracţionale ulterioare lunii iunie 2010, a fost cercetată în cauza finalizată prin Rechizitoriul nr. x/2012 emis de DIICOT - ST Bucureşti, în care a fost pronunţată Sentinţa penală nr. 2642/21.12.2018 de Tribunalul Bucureşti, secţia I, cauză aflată în prezent în etapa apelului.

Pentru ceilalţi inculpaţi, nu a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., având în vedere următoarele:

Aşa cum s-a menţionat anterior, în cazul altor modalităţi de realizare a elementului material al infracţiunii prev. de art. 367 C. pen., pe lângă momentul consumării infracţiunii, aceasta devenind o infracţiune continuă, care se prelungeşte în mod natural, ulterior intervenind un moment al epuizării infracţiunii.

Astfel, în cazul constituirii, momentul consumării infracţiunii este acela în care s-a realizat sau s-a constituit grupul infracţional organizat. Dar, odată atins acest moment, starea infracţională se prelungeşte în mod natural până în momentul în care intervine o acţiune contrară care pune capăt grupului infracţional organizat. În cazul aderării, deşi infracţiunea se consumă în momentul săvârşirii actului de aderare, activitatea ilicită se prelungeşte în timp până la desfiinţarea grupării sau până la ieşirea făptuitorului din ea.

Rezultă că în cazul acestor ultime modalităţi, activitatea infracţională se prelungeşte în mod natural dincolo de momentul consumării, căpătând forma infracţională a faptei continui şi făcând să apară, ca la orice infracţiune continuă, un moment al epuizării.

Momentul epuizării infracţiunii este, după caz: intervenţia unei acţiuni contrare care pune capăt grupului infracţional organizat, ieşirea făptuitorului din grupul infracţional organizat ori desfiinţarea/destructurarea grupului infracţional organizat (prin chiar voinţa membrilor ori prin intervenţia organelor judiciare).

În prezenta cauză, sesizarea din oficiu a organelor judiciare cu privire la activitatea grupului infracţional organizat a avut loc la data de 29.06.2012 (astfel cu rezultă din cele două înscrisuri emise de ofiţeri din cadrul M.A.I. - I.G.P. - D.C.C.O. - B.C.C.O. Bucureşti - S.C.C.O. Călăraşi), începerea urmăririi penale fiind dispusă prin rezoluţia nr. x/P/2012 din data de 19.10.2012.

Înalta Curte menţionează că infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. are o autonomie proprie şi existenţa ei nu este condiţionată de săvârşirea sau de încetarea săvârşirii infracţiunilor-scop ale grupului infracţional organizat.

În consecinţă, împrejurarea că ultima infracţiune-scop a avut ca moment al epuizării/săvârşirii data de 09.06.2010, nu presupune, în mod automat, că activitatea "fondatorilor" grupului infracţional organizat, precum şi a altor inculpaţi legaţi de aceştia prin strânse legături interpersonale de rudenie, afinitate, prietenie etc. (sau a altora dintre membrii importanţi ai acesteia) ar fi încetat.

Aşa cum s-a arătat anterior, iar inculpaţii nu au contestat-o, structura grupului infracţional organizat a fost următoarea:

Primul eşalon este reprezentat de cei doi lideri ai grupului - inculpaţii A. şi B. şi oamenii lor de încredere şi sfătuitori - inculpaţii C. şi D.

Eşalonul secund este reprezentat de inculpaţii N., O., Q., P. şi R.. Aceşti inculpaţi au avut o activitate îndelungată şi complexă în cadrul grupului, au avut de câştigat cel mai mult din punct de vedere financiar de pe urma activităţii desfăşurate de grup (cu excepţia membrilor din primul eşalon) şi au avut relaţii foarte strânse cu liderii grupului infracţional organizat, fiind angrenaţi pe mai multe paliere în activitatea grupului.

Din eşalonul trei fac parte inculpaţii S., U., T. şi II., KK., JJ., MMM., E., precum şi contabilele V. şi W.

Palierul de protecţie este reprezentat de inculpatul X., organ de poliţie judiciară cu gradul de comisar şef, ocupând funcţia de şef birou în cadrul Biroului de Investigare a Fraudelor, Poliţia municipiului Olteniţa.

Latura de susţinere financiară, extrabancară reprezentată de HHH.

Aşa cum s-a menţionat anterior, nucleul principal al grupului a fost format din inculpaţii A. şi B. (ambii iniţiind şi constituind acest grup în 2005, devenind astfel liderii acestuia) şi inculpaţii D. şi C. (consilierii liderilor), ambii aderând la grup chiar în anul 2005.

Este adevărat - aşa cum se susţine în rechizitoriu, dar şi în sentinţa atacată şi în precizările scrise depuse la dosar de structura emitentă a rechizitoriului, aspecte confirmate de probele administrate (declaraţii inculpaţi şi martori, interceptarea convorbirilor telefonice) - că ulterior datei de 09.06.2010 nu au mai fost săvârşite infracţiuni-scop (infracţiuni prev. de art. 244 C. pen.) în forme pedepsibile. Cu toate acestea, activitatea grupului infracţional organizat a continuat prin inculpaţii anterior menţionaţi (lideri şi consilierii acestora), dar şi prin alţi coinculpaţi care au aderat la grupul infracţional organizat încă din anii 2005 - 2006, aceştia fiind legaţi de ceilalţi coinculpaţi prin strânse legături de rudenie, afinitate ori prietenie.

Astfel, conform precizărilor scrise din 30.04.2020, ale DIICOT - BT Călăraşi:

"Deşi, ulterior datei de 09.06.2010, grupul infracţional organizat nu a mai reuşit să obţină alte credite bancare, activitatea grupului a continuat, până la destructurarea lui, în toamnă anului 2012. Ulterior anului 2011, B. a fost îndepărtat din grup, în acesta rămânând liderul A. împreună cu apropiaţii săi, respectiv Q., O., D., P., N.. Acesta a fost momentul în care A. l-a atras în grup pe X., pentru a se asigura că nu va mai avea probleme cu HHH.

În această perioadă de timp, membrii grupului (A., Q., O., D., P., N., X.) au continuat să se întâlnească la biroul din Olteniţa al inculpatului A., punând la cale diferite stratageme pentru obţinerea unor noi creditări, fără să mai reuşească să comită mai mult de tentative nepedepsibile.".

Împrejurarea că ulterior datei de 09.06.2010 inculpaţii nu au mai obţinut efectiv credite frauduloase prin înşelarea unităţilor bancare/financiare şi nici nu au mai înşelat entităţi comerciale, nu are relevanţă sub aspectul continuării săvârşirii infracţiunii prev. de art. 367 C. pen., aceasta fiind o infracţiune de pericol, cu o existenţă autonomă, indiferent de săvârşirea sau nu a infracţiunilor-scop.

Nerealizarea/nefinalizarea, după data de 09.06.2010, a altor infracţiuni-scop nu a fost consecinţa "desistării"/"renunţării voluntare" la activitatea infracţională a grupului infracţional organizat (având ca "program" săvârşirea unor asemenea infracţiuni-scop), ci a începutului lipsei fondurilor ca urmare a faptului că "investitorii" au început să fie nemulţumiţi de apariţia "problemelor" la nivelul liderilor grupării ca urmare a eşecului în realizarea altor infracţiuni-scop, a faptului că unii dintre "investitorii iniţiali" încep să "investească" în nume propriu, conform schemelor liderilor deja cunoscute de ei (infracţiuni prev. de art. 244 C. pen. în diferite forme de participaţie penală, săvârşite - aşa cu corect a menţionat acuzarea în concluziile de la termenul de dezbateri - în afară grupului infracţional organizat), a neînţelegerilor apărute chiar între liderii principali ai grupării, acestea justificând excluderea inculpatului B., lider "fondator" al grupului infracţional organizat, în primăvara-vara anului 2011, a iniţierii de către lideri a unor demersuri pentru atragerea altor "resurse" umane şi financiare care să asigure noi "oportunităţi", a iniţierii şi constituirii, în paralel, a unui alt grup infracţional organizat prin atragerea unor noi resurse umane şi financiare).

Declaraţiile unor inculpaţi (printre care chiar a liderilor grupării, care au recunoscut integral şi necondiţionat situaţia de fapt expusă în rechizitoriu), martori, dar şi convorbirile telefonice interceptate, relevă că activitatea grupului infracţional organizat (infracţiune de pericol, independentă şi autonomă de săvârşirea unor infracţiuni-scop), a continuat, într-o compunere mai restrânsă, şi după data de 9.06.2010, infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. nefiind condiţionată, potrivit legii, de săvârşirea efectivă a infracţiunilor-scop.

Un alt motiv pentru care, ulterior lunii iunie 2010, nu s-a mai reuşit obţinerea "beneficiilor" prin săvârşirea infracţiunilor-scop constă în apariţia dificultăţilor financiare ale liderilor de a achita/restitui sumele de bani "investite" de către "finanţatorii" grupului infracţional organizat, dar şi de pretenţiile unora dintre "finanţatori" de a obţine ei - în nume personal, şi pe firme ce le aparţineau - împrumuturi/credite bancare în modalitatea folosită şi "consacrată" de liderii grupului infracţional organizat, inclusiv prin garantarea creditelor cu terenurile primite de la aceşti lideri, aspect care - implicit - nu a mai asigurat finanţarea corespunzătoare a activităţii frauduloase a grupului infracţional organizat.

În continuare, Înalta Curte reţine, aşa cum rezultă din probele administrate, următoarele aspecte (rechizitoriul din prezenta cauză şi precizările scrise ale structurii de parchet care a emis rechizitoriul fiind, în esenţă, în acelaşi sens):

"Din primăvara anului 2011, inculpatul B. este îndepărtat din grupare de către ceilalţi membri, nemulţumiţi de comportarea acestuia, inculpatul A. devenind unicul coordonator al grupării. (inc. B. se ceartă cu inculpatul C. din motive personale la care se adaugă nemulţumirea celorlalţi membri cu privire la faptul că inc. B. pierde mulţi bani la cazinouri şi refuză să participe cu bani la radierea ipotecilor de pe imobilele celorlalţi membri)

Din acest moment, inc. B. începe să colaboreze strâns cu învinuitul III. înregistrând mai multe tentative de obţinere a unor credite bancare, activităţi infracţionale ce fac obiectul Dosarului penal nr. x/2012, instrumentat de DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti. Cu toate că inc. B. a fost îndepărtat din grupare, legăturile dintre cei doi lideri nu se sting complet, existând momente în care se înţeleg să colaboreze pentru obţinerea unor credite bancare".

În consecinţă, se poate reţine, pe de o parte, că inculpatul B. a fost exclus din grup în primăvara anului 2011, fără însă a înceta total şi definitiv colaborarea cu liderii şi membrii de bază ai grupării infracţionale, iar pe de altă parte, contrar sentinţei atacate, că aderarea la grup a inculpatului X. şi sprijinirea activităţii acestuia a început în primăvara anului 2011, toate celelalte aspecte din rechizitoriu şi din sentinţa atacată cu referire la activitatea acestui inculpat anterior primăverii anului 2011 fiind nerelevante în raport cu tipicitatea infracţiunii prev. de art. 367 C. pen.

De altfel, cu privire la implicarea inculpatului X. în activitatea grupului infracţional organizat, Înalta Curte mai reţine şi următoarele aspecte:

Conform rechizitoriului "Deşi prietenia dintre inculpaţii A. şi X. durează de prin anii 2005, relaţiile dintre aceştia devin mult mai strânse începând cu anul 2011, de aici decurgând relaţii foarte strânse între inculpatul X. şi ceilalţi membri ai grupării. Inculpatul X. îşi asumă şi rolul de mediator al grupului, asigurându-se ca relaţiile dintre membrii grupului infracţional organizat să nu fie tensionate, să nu existe derapaje în activitate, respectul şi autoritatea pe care le generează prin funcţia sa, constituind unelte utile în acest sens".

De asemenea, conform expunerii faptelor în rechizitoriu, deşi este sintetizată ca "palier de protecţie", activitatea acestui inculpat în legătură cu grupul infracţional organizat a constat - în esenţă - într-o activitate de sprijinire a activităţii acestui grup:

"(...) în toamnă anului 2012, rezultă că inculpatul X. îl însoţeşte pe inculpatul A. în momentul în care acesta se deplasează în mun. Bucureşti în scopul activităţilor desfăşurate în interesul grupării" "(...) acesta era foarte apropiat de A., venea deseori la biroul lui A., îl sfătuia să nu mai consume băuturi alcoolice şi îl sprijinea când membrii grupului infracţional organizat deveneau prea vocali; şi că, în sinteză, "(...) audiaţi cu privire la implicarea în activitate a inculpatului X., membrii grupului infracţional organizat s-au arătat rezervaţi a declara cu privire la acest aspect, însă toţi au afirmat faptul că inculpatul a cunoscut activitatea infracţională a grupării şi că, în ultimul an acesta s-a implicat în sensul de a avea grijă să nu existe fricţiuni între membri sau derapaje în comportamentul liderului A.".

Conform doctrinei şi jurisprudenţei, prin acţiunea de sprijinire a grupului infracţional organizat se înţelege înlesnirea sau ajutorul dat acestuia în timpul existenţei sale. Sprijinirea poate fi înfăptuită, aşa cum se arată în dispoziţia incriminatoare, sub orice formă. Sprijinirea poate consta dintr-o contribuţie de natură să înlesnească activitatea asocierii sau să ajute în orice mod existenţa acesteia. Sub acest ultim aspect sprijinirea poate consta în orice ajutor material sau moral dat grupului infracţional organizat pentru menţinerea acestuia sau pentru asigurarea desfăşurării activităţii sale.

Revenind la situaţia de fapt din prezenta cauză penală, Înalta Curte - în acord cu sentinţa atacată - constată că şi ulterior lunii iunie 2010 (data ultimelor acţiuni ale infracţiunilor-scop), o parte dintre inculpaţi şi-au continuat activitatea specifică acestui grup infracţional organizat (infracţiune de pericol), lider rămânând inculpatul A. (după excluderea în primăvara anului 2011 a inculpatului B.), alături de care au rămas inculpaţii D. ("consilierul" liderului încă de la constituirea grupului), N. (fratele inculpatului A.), O. (cumătrul lui A.), Q. (persoană foarte apropiată lui A.), P. (secretară şi persoană de încredere a lui A.), precum şi E. (şoferul lui A., persoană de încredere a acestuia).

Este de remarcat că toate aceste persoane (inculpaţi în prezenta cauză), au rămas în grupul infracţional organizat şi au continuat activitatea acestuia, pe de o parte, în virtutea relaţiilor interpersonale extrem de strânse (legături de rudenie, de afinitate, de prietenie şi dependenţă reciprocă), iar de de altă parte, din dorinţa continuării obţinerii "beneficiilor" deosebit de mari prin "tehnicile şi metodele deja exersate" care îşi dovediseră "valoarea", în esenţă, după această dată, singura "problemă" fiind doar cea legată de "atragerea unor noi investitori" şi identificarea unor "noi oportunităţi".

Înalta Curte apreciază că infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. nu exclude participarea aceleiaşi persoane şi la un alt grup infracţional organizat (prin realizarea uneia sau mai multora dintre modalităţile normative de incriminare prevăzute de art. 367 C. pen.). Iniţierea şi constituirea, în paralel, a unui alt grup infracţional - prin atragerea altor persoane într-un alt grup infracţional organizat - a fost generată, în principal, de unele dificultăţi apărute în "finanţarea" activităţii infracţionale pe fondul modificării comportamentului "finanţatorilor" din Sinteşti, şi a noilor pretenţii ale acestora şi, nu în ultimul rând, de nevoia atragerii în activităţile infracţionale care constituiau scopul grupurilor (infracţiuni de înşelăciune în raport cu entităţi bancare ori economice/comerciale) a noi "resurse" umane, relaţionale şi financiare. Această situaţie de fapt nu este de natură a diminua sau a înlătura răspunderea penală a inculpaţilor pentru infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., distinct, pentru activitatea desfăşurată în cadrul fiecărui grup infracţional organizat.

Cu privire la infracţiunile prev. de art. 29 lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002, Înalta Curte a constatat următoarele:

Infracţiunile pentru care inculpaţii au fost condamnaţi în primă instanţă [art. 29 lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002] au autonomie în raport cu infracţiunile-scop/infracţiuni predicat care au constituit obiect al trimiterii în judecată şi pentru care, aşa cum s-a menţionat, Înalta Curte va dispune soluţia încetării procesului penal ca urmare a împlinirii termenului special de prescripţie a răspunderii penale.

Soluţia de încetare a procesului penal pentru infracţiunile-scop/infracţiuni-predicat în raport cu infracţiunile prev. de art. 29 lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002 nu prezintă relevanţă juridică, infracţiunea de spălarea banilor având autonomie deplină în raport cu infracţiunile-scop (infracţiuni prev. de art. 244 C. pen.).

Cu privire la infracţiunea de spălarea banilor (prev. de art. 29 din Legea nr. 656/2002), Înalta Curte, în competenţa dată de lege pentru unificarea practicii judiciare, a pronunţat Decizia nr. 16/HP/2016.

Potrivit acestei decizii de unificare a practicii judiciare s-au stabilit următoarele:

1. Acţiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv schimbarea sau transferul, ascunderea ori disimularea, dobândirea, deţinerea sau folosirea sunt modalităţi alternative ale elementului material al infracţiunii unice de spălare a banilor.

2. Subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor poate fi şi subiect activ al infracţiunii din care provin bunurile.

3. Infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune autonomă, nefiind condiţionată de existenţa unei soluţii de condamnare pentru infracţiunea din care provin bunurile.

În considerentele Deciziei nr. 16/HP/2016 se arată că "Revine organelor judiciare sarcina de a decide în situaţii concrete dacă infracţiunea de spălare de bani este suficient de bine individualizată în raport cu infracţiunea din care provin bunurile şi dacă este cazul să se reţină un concurs de infracţiuni sau o unică infracţiune".

Ulterior, pct. 2 al Deciziei nr. 16/HP/2016 a fost supus controlului Curţii Constituţionale care, prin Decizia nr. 418/2018 a stabilit că "dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, în ceea ce priveşte subiectul activ al infracţiunii (pct. 2 din dispozitiv), sunt neconstituţionale".

Instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunea de spălare de bani în modalităţile normative prev. de art. 29 lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002.

Cu referire la aceste modalităţi normative, Curtea Constituţională a României, în decizia anterior menţionată a arătat următoarele:

"25. Analizând dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, Curtea constată că varianta normativă prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în fapte de schimbare sau transfer de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul ajutării persoanei care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; varianta normativă reglementată la alin. (1) lit. b) constă în ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni; (...)..

26. Dacă primele două modalităţi normative, reglementate la art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002, corespund scopului reglementării infracţiunilor de spălare a banilor, acela de combatere a acţiunilor de ascundere şi disimulare a provenienţei unor bunuri care provin din săvârşirea de infracţiuni, (...) De asemenea, analiza aceloraşi modalităţi normative conduce la concluzia că faptele de schimbare sau transfer de bunuri şi cele de ascundere sau disimulare sunt fapte care, prin natura lor, sunt comise ulterior infracţiunilor din care provin bunurile ce constituie obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor, fiind, prin urmare, întotdeauna acţiuni distincte de cele care formează elementul material al infracţiunii predicat. Aceste acţiuni pot fi săvârşite de acelaşi subiect activ sau de un subiect activ diferit de cel al infracţiunii predicat. Prin urmare, o asemenea reglementare, în privinţa elementului material al infracţiunii, nu ridică probleme din perspectiva respectării dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi art. 23 alin. (12) din Constituţie (...)".

De altfel, recurgând la examinarea doctrinei juridice în materia infracţiunilor de spălarea banilor, Înalta Curte reţine următoarele:

Transferul de bunuri în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora este o modalitate a elementului material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a) din lege. Cea mai simplă formă a transferului de bunuri este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită într-un alt loc, unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală.

Prin transferul de bunuri se mai poate înţelege operaţiunea de deplasare a capitalului sub diferite forme de la o ţară la alta sau de la un agent economic la altul, cu sau fără aparenţa legală (deplasare efectivă sau scriptică ori electronică). De exemplu, pentru scoaterea din ţară a unor sume obţinute prin înşelăciune în sistemul bancar, se efectuează o "plată" în avans de marfă sau o plată pentru o marfă supraevaluată vândută de un agent economic aflat sub controlul celui care transferă (agent care ulterior intră în "faliment" şi nu mai expediază marfa). O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere, fuziune cu o firmă falimentată intenţionat, aflată tot sub controlul celui care transferă; cumpărare; vânzare de bunuri supra sau subevaluate, transferând diferenţa de preţ de la un agent economic la altul; plăţi pentru "consultanţă", "asistenţă de specialitate" etc., constituirea de depozite în ţară din sume mai mici de 10 000 de euro şi apoi plata unor cecuri în străinătate, pentru care nu mai există obligaţia formală a raportării transferului respectiv; deplasări de valută prin cumpărarea de obligaţii, titluri de credit, cesiune de creanţă, cu preţ subevaluat; deplasări de valută prin cumpărări şi revânzări speculative de acţiuni la bursă; deplasări de valută prin creditare, împrumut fără garanţii şi care evident nu se mai restituie agentului, care este tot sub controlul celui care transferă unele transferuri de fonduri interbancare prin sistemul Western - Union; transferabilitate a creditului documentar (transferabil) concretizată în dreptul beneficiarului de a cere ca acesta să fie deschis la o altă bancă decât cea stabilită de părţi; folosirea ilegală a diferitelor forme de decontări interne sau internaţionale, inclusiv de societăţi fantomă, prin: cecuri, acreditive, dispoziţii de plată, dispoziţii de încasare; transfer de fonduri prin intermediul biletului de ordin sau cambiei, instrumente care nu au la bază raporturi juridice fundamentale; transfer cu plăţi fictive făcut prin carduri.

Scopul schimbării sau transferului de bunuri, produs al infracţiunii principale, trebuie să fie ascunderea sau disimularea originii ilicite.

Acest scop trebuie să poată fi dedus din circumstanţele de fapt obiective, atât ale producerii bunului, cât şi ale schimbării sau transferului efectiv al acestuia [art. 6 pct. 2 lit. f) din Convenţia Naţiunilor Unite, conform căruia "cunoaşterea, intenţia sau motivarea, ca elemente constitutive ale unei infracţiuni prevăzute la parag. 1 al prezentului articol, pot fi deduse din circumstanţele de fapte obiective"].

Activitatea făptuitorului se poate exercita direct sau prin persoane interpuse.

Acţiunea de schimbare sau de transfer trebuie să fie realizată în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a bunurilor; aceasta înseamnă că acţiunile trebuie să-şi propună să ascundă sau să disimuleze valorile provenite dintr-o infracţiune. Acest scop este desprins de organele judiciare chiar din contextul dubios al acţiunilor de schimbare sau transfer (de aici şi importanţa pe care o capătă identificarea şi selecţionarea tranzacţiilor dubioase, comportamentele atipice ale clienţilor, volumul mare al sumelor tranzacţionate). Aceasta înseamnă că acele operaţii de schimb sau transfer care conţin elemente de fapt obiective din care rezultă scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzut de art. 29 pct. 1 lit. a) din lege. În măsura în care schimbul sau transferul apare ca efectuat în aceste scopuri, se desprinde şi prezumţia că este vorba de o provenienţă ilicită, deoarece numai în raport cu valori ilicite există interesul de a fi ascunse, disimulate, valorile de provenienţă licită nu sunt ascunse. O asemenea dovadă ar reveni deţinătorului numai după ce organul judiciar a făcut dovada caracterului ilicit al provenienţei bunului, făcând să se mute sarcina probei asupra deţinătorului. Actele de schimb şi transfer cu caracter dubios relevă nu numai intenţia de ascundere, de disimulare, a unor bunuri, dar şi caracterul acestor lucruri, provenienţa lor ilicită obligând pe deţinător să facă dovada contrarie.

În cazul variantei normative prevăzute în art. 29 alin. (1) lit. b), spălarea banilor are ca element material fie acţiunea de ascundere, fie acţiunea de disimulare a adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.

Atât acţiunea de ascundere, cât şi acţiunea de disimulare vizează, în fapt, un ansamblu de fapte concrete prin care "spălătorul de bani" urmăreşte să confere o aparenţă de legalitate produsului infracţiunilor. Ascunderea sau disimularea, în accepţiunile date mai sus, se referă atât la bunul material, cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din infracţiunea principală. Sintagma "adevăratei naturi" se opune naturii aparente a bunului şi are sensul de apartenenţă reală licită sau ilicită a bunului în cauză la subiectul care a fost deposedat prin infracţiunea primară, adică o ascundere sau disimulare a bunului, precum şi a titlului care stă la baza adevăratei naturi a bunurilor respective. Ascunderea adevăratei naturi sau a provenienţei bunurilor presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală, cărora să li se atribuie o identitate falsă aparent legitimă. Prin situare se înţelege denaturarea locului ocupat de bunul respectiv într-o anumită ordine, ierarhie, făcând să se creadă că ocupă un alt loc decât cel real. În ceea ce priveşte denaturarea dispoziţiei asupra bunurilor sau asupra naturii drepturilor privind bunurile respective, aceasta are loc ori de câte ori autorul infracţiunii principale ascunde caracterul real al dispoziţiei date intermediarului de a executa o anumită operaţiune financiară, lăsând să se creadă că această dispoziţie se referea la o operaţiune licită. Cu privire la "circulaţia" bunurilor se arată că sfera acestei sintagme include actele de denaturare a adevăratei circulaţii a valorilor ori a drepturilor asupra bunurilor între parteneri la tranzacţie, pretinzându-se că această circulaţie se referă la valori dobândite licit.

Activitatea de ascundere, disimulare, trebuie să fie de natură a face nesesizabilă, la prima vedere originea ilicită a provenienţei bunului prin crearea unei situaţii de apartenenţă "legală" veridică a bunurilor şi a drepturilor asupra acestora. Există o asemenea denaturare a drepturilor asupra bunurilor când sunt disimulate adevăratele relaţii din care provine bunul respectiv.

În cazul variantei normative alternative din art. 29 alin. (1) lit. b), urmarea imediată naturală este ascunderea sau disimularea efectivă (ca rezultat al acţiunii de ascundere şi disimulare) a adevăratei naturi, provenienţe, situării, dispoziţiei, circulaţiei sau proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.

Prin faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor, fie o schimbare efectivă juridică (prin ascundere), astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata lui natură sau provenienţă (de pildă, banii sustraşi printr-o spargere sunt prezentaţi, cu ajutorul unor acte false, ca fiind proveniţi dintr-o donaţie) ori este denaturată situarea lor, modul cum s-a dispus de aceste valori, cum au circulat sau cine este adevăratul proprietar al bunurilor, făptuitorul folosind în acest caz acte false publice sau private. De altfel, în majoritatea cazurilor, documentaţia falsă este utilizată în procesul de spălare a banilor.

Că o consecinţă a acţiunilor de ascundere şi a disimulării, bunurile provenite din infracţiune apar în materialitatea lor într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală.

Aceste considerente relevate de doctrina juridică se regăsesc întocmai în faptele de spălare de bani, încadrate juridic în infracţiunile prev. de art. 29 lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2020, atât în modalitatea normativă a transferului, cât şi în modalitatea normativă a ascunderii şi disimulării, ultima modalitate cu referire la terenurile primite de la liderii grupului infracţional şi la achiziţionarea autoturismelor menţionate în rechizitoriu.

Este, practic, de necontestat modalitatea prin care unii dintre inculpaţii-finanţatori au primit terenurile de la liderii grupului infracţional organizat (prin întocmirea unor înscrisuri autentificate care, însă, nu reflectau realitatea - un mecanism frecvent utilizat, conform doctrinei şi jurisprudenţei în cazul infracţiunii "spălarea banilor") şi, deopotrivă, modul şi sursele financiare de achiziţionare a unor terenuri de către "liderii" grupului infracţional organizat care puneau în aplicare/executau programul infracţional (infracţiuni-scop). De astfel, primirea terenurilor respective poate fi de natură să sugereze şi o altă motivaţie, pe lângă cea care caracterizează operaţiunile de spălarea banilor, şi anume posibila intenţie a inculpaţilor de a aplica în viitor - în nume propriu şi prin societăţi proprii - schemele de fraudare a băncilor şi entităţilor comerciale care şi-au dovedit funcţionalitatea în cazul "liderilor" grupului infracţional organizat (accesarea unor credite/împrumuturi prin garantarea acestora cu terenuri supraevaluate).

Cu privire la achiziţionarea autoturismelor pe numele altor persoane (soţii, foste ori actuale concubine, copii, etc.) din banii primiţi de la "liderii" grupului infracţional organizat, scopul este cu evidenţă ascunderea şi disimularea produsului infracţiunii, "spălarea acestuia", crearea aparenţei dobândirii legale a unui bun de către o altă persoană, însă numai ca aparenţă.

Este posibilă achiziţionarea - din perspectiva dreptului civil - a unui bun de către o persoană pentru o altă persoană (în prezenta cauză penală, autoturisme din categoria celor considerate "de lux", inclusiv prin raportare la preţul acestora). Această operaţiune juridică trebuie însă să fie una transparentă, atât din perspectiva actului întocmit, cât şi din perspectiva fondurilor băneşti utilizate, a surselor legale de obţinere a respectivelor fonduri băneşti.

Că o consecinţă a modului în care s-a procedat concret la achiziţionarea autoturismelor, practic, bunurile provenite din infracţiune (fondurile băneşti utilizate pentru plata acestora) apar în materialitatea lor într-o altă lumină şi cu o altă semnificaţie, fără nicio legătură cu provenienţa lor ilicită, reală.

Or, potrivit art. 29 alin. (4) din legea nr. 656/2002, "Cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanţele faptice obiective".

În consecinţă, criticile apelanţilor inculpaţi menţionate în motivele de apel cu referire la soluţia de condamnare pentru infracţiunile prev. de art. 29 lit. a) şi b) din Legea nr. 656/2002, sunt neîntemeiate.

La termenul de dezbateri, din 15.09.2020, prin apărător ales, apelantul-inculpat L. a depus la dosar, în copie, rezoluţia nr. x/P/2009 din 11.02.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu cu referire la propunerea motivată a organului de cercetare penală (poliţie), invocând aplicarea principiului "ne bis în idem" al acestei rezoluţii în raport cu prezenta cauză penală.

Examinând rezoluţia procurorului, dar şi referatul cu propunerea motivată a organului de poliţie prin care s-a propus neînceperea urmăririi penale, Înalta Curte constată cu titlu prealabil următoarele:

- soluţia a fost justificată prin aceea că, la data respectivă, "(...) nu sunt date sau indicii temeinice (...)."

- la baza propunerii formulate de poliţia judiciară a fost efectuarea de "acte premergătoare", iar nu administrarea probelor specifice urmăririi penale; conform art. 224 alin. (1) C. proc. pen. ant. "În vederea începerii urmăririi penale organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare"

- nu a fost o soluţie pe "fondul cauzei", organele de urmărire penală neexaminând pe fond existenţa faptelor şi a vinovăţiei şi, pe cale de consecinţă, nu s-a dispus o soluţie pe fondul acuzaţiilor;

- în cauza respectivă s-a dispus o "rezoluţie" de neîncepere a urmăririi penale, iar nu o "ordonanţă" a procurorului care, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pe fond, "să fi constituit o decizie "finală", "de achitare sau condamnare" a reclamantului" (cu titlu de exemplu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 8.07.2019, cauza Mihalache vs. România, parag. 88, 95, 97, 100, 122, 126, 130, respectiv, cauza Horgiag vs. România, 15.03.2003, etc.); în acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (cu titlu de exemplu, cauza Hiiseyin Gozutok C-187/01 şi Klaus Brugge, 11.02.2002, parag. 26 - 30, respectiv, cauza Turnsky, C-491/07 din 22.12.2005, etc.).

Aceste constatări prealabile sunt suficiente pentru a aprecia că este neîntemeiată cererea apelantului-inculpat de aplicare a principiului "ne bis în idem", fără a continua examinarea pe fond a celorlalte condiţii relevate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

* * *

Înalta Curte a dispus achitarea inculpatei QQ. pentru infracţiunea prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. având în vedere lipsa vinovăţiei, pentru următoarele motive:

Inculpata fost trimisă în judecată pentru fapta constând în aceea că la data de 12.01.2011, prin ipotecarea unui imobil proprietate personală, ar fi ajutat societatea inculpatului DD., să obţină în mod fraudulos un credit bancar în sumă de 1.720.000 RON de la GGGG.. (rechizitoriu).

Această faptă este, pe de o parte, una izolată în contextul situaţiei de fapt, iar pe de altă parte, are legătură cu o infracţiune prev. de art. 244 C. pen. săvârşită în "afară grupului infracţional organizat", săvârşită "în nume propriu" de către inculpatul DD.

Din expunerea situaţiei de fapt (rechizitoriu) nu rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, care a fost contribuţia frauduloasă/conivenţa infracţională a acestei inculpate (intenţia frauduloasă) în obţinerea respectivului credit, cu atât mai mult cu cât din "raportul de investigaţie al GGGG.", la care face referire actul de sesizare, nu rezultă "deficienţe" ori alte activităţi cu caracter fraudulos cu privire la ipotecarea de către aceasta a terenului proprietate personală.

Or, în raportul de investigaţie al GGGG. se menţionează:

"(...) creditul s-a acordat în baza unor situaţii financiare suspecte de fals (...)" legate de societatea respectivă, acestea neputând fi imputate penal coinculpatei QQ., chiar şi în modalitatea complicităţii la înşelăciune (art. 48 C. pen.), în condiţiile singularităţii ipotecării imobilului proprietate personală.

Pe cale de consecinţă, pe latură civilă se va dispune şi înlăturarea din sentinţa atacată a dispoziţiei de plată, în solidar, a sumei de 1.720.000 RON către GGGG., singurul obligat la plata sumei fiind inculpatul DD. (secţiunea din dispozitivul sentinţei referitoare la "Raportat la partea civilă GGGG.-SA", pct. 9).

* * *

Cu privire la celelalte infracţiuni de înşelăciune prev. de art. 244 C. pen. (în participaţie penală, conform rechizitoriului), a căror săvârşire rezultă - conform naturii specifice a acestei infracţiuni - din acte şi înscrisuri existente la dosar, infracţiuni săvârşite în afară grupului infracţional organizat, Înalta Curte - în acord cu acuzarea - constată că, fiind săvârşite la data de 4.01.2011, respectiv, la data de 12.01.2011, nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

* * *

Individualizarea pedepselor pentru infracţiunile pentru care nu a intervenit prescripţia răspunderii penale:

Cu referire la chestiunile juridice care au fost clarificate în cursul soluţionării prezentelor apeluri, Înalta Curte menţionează următoarele:

La cererea inculpaţilor, Înalta Curte a solicitat tuturor structurilor Ministerului Public (la care aceştia au susţinut că ar fi formulat denunţuri) să comunice, în mod expres, dacă în urma acestor denunţuri propun reţinerea în favoarea lor a cauzei de reducere a limitelor pedepsei prev. de art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Prin adresele comunicate Înaltei Curţi, structurile Ministerului Public au arătat expres că propun reţinerea cauzei de reducere a limitelor pedepsei prev. de art. 19 din Legea nr. 682/2002 pentru următorii inculpaţi: DD., AA., H., K., J., QQ., CC.

În consecinţă, Înalta Curte - cu referire la inculpaţii pentru care se dispun soluţii de condamnare menţionaţi anterior - va face aplicarea disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002, respectiv, reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea pentru care se va dispune condamnarea.

Înalta Curte apreciază că nu este întemeiată cererea celorlalţi inculpaţi pentru reţinerea cauzei de reducere a pedepsei, inculpaţi care, deşi au pretins că ar fi formulat denunţuri, totuşi structurile Ministerului Public - după examinarea fiecărui denunţ şi în raport cu efectele/consecinţele acestuia - au menţionat expres că aceştia nu pot beneficia de cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 19 din Legea nr. 682/2002, sub acest aspect organele de urmărire penală fiind cele competente să aprecieze îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.

Negativ a fost şi răspunsul structurilor Ministerului Public cu privire la solicitarea unor inculpaţi de reţinere în favoarea lor a disp. art. 267 alin. (4) şi (5) C. pen., Înalta Curte apreciind că nu se impun alte argumente juridice.

Înalta Curte a examinat şi cererea unor apelanţi- inculpaţi care au solicitat, după caz, fie reducerea limitelor de pedeapsă ca urmare a reţinerii disp. art. 3201 C. proc. pen. ant, (actual art. 374 - 375 C. proc. pen.) - recunoaşterea învinuirii - fie aplicarea unor pedepse către minimul special al textului incriminator ca urmare a recunoaşterii faptelor pentru care au fost trimişi în judecată.

Înalta Curte reţine, sub aceste aspecte, următoarele:

În şedinţa publică din 30 iulie 2013 (prima judecare în fond a cauzei penale), după citirea rechizitoriului şi înainte de începerea cercetării judecătoreşti, 4 inculpaţi au solicitat aplicarea disp. art. 3201 C. proc. pen. ant. (FF., EE., II. şi NN.).

Deşi au susţinut că înţeleg să recunoască faptele pentru care au fost trimişi în judecată, în cuprinsul aceloraşi declaraţii, inculpaţii FF., EE. şi NN. au făcut afirmaţii prin care, în realitate, nuanţează pretinsa recunoaştere a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată conform rechizitoriului, ceea ce nu echivalează cu recunoaşterea integrală şi necondiţionată a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată.

Numai inculpatul II. a dat o declaraţie necondiţionată de recunoaştere a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, cererea acestuia de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă fiind astfel legală (prin aplicarea art. 3201 C. proc. pen. ant., în prezent art. 396 comb. cu art. 374 - 375 C. proc. pen. actual), însă cauza de reducere a limitelor de pedeapsă s-ar aplica numai în măsura în care s-ar menţine condamnarea acestuia, declaraţia de recunoaştere a faptelor menţionate în rechizitoriu având însă certă relevanţă juridică pentru stabilirea situaţiei de fapt din prezenta cauză (mijloc de probă).

Înalta Curte reţine că unii dintre inculpaţi, după începerea cercetării judecătoreşti, au recunoscut în faţa instanţei, după caz, la Curtea de Apel Bucureşti sau la Înalta Curte, integral şi necondiţionat faptele pentru care au fost trimişi în judecată, solicitând reindividualizarea pedepselor prin orientarea cuantumului acestora spre limita minimă a textului incriminator (B., D., GG., A.; în faţa Înaltei Curţi, inculpaţii A., N., U., B. şi I.).

Declaraţiile de recunoaştere a faptelor date de aceşti inculpaţi, unii cu rol principal în structura grupului infracţional organizat, constituie, în primul rând, mijloace de probă de natură să contribuie la confirmarea situaţiei de fapt care a făcut obiectul sesizării instanţei, iar în al doilea rând, temei pentru admiterea solicitării acestora de reindividualizare a pedepselor.

În ultimul cuvânt acordat la termenul de dezbateri (15 septembrie 2020), şi alţi inculpaţi au susţinut că recunosc faptele pentru care sunt judecaţi, astfel cum se menţionează în încheierea de dezbateri şi amânare a pronunţării deciziei.

Înalta Curte constată că declaraţiile de recunoaştere integrală şi necondiţionată a faptelor expuse în rechizitoriu date de inculpaţii menţionaţi anterior, dar şi declaraţiile de recunoaştere, chiar nuanţate, ale celorlalţi inculpaţi menţionaţi, constituie mijloace de probă care confirmă situaţia de fapt expusă în rechizitoriu şi reţinută în sentinţa atacată.

Împrejurarea că pentru unele dintre infracţiuni s-a dispus încetarea procesului penal - ca urmare a împlinirii termenului special de prescripţie a răspunderii penale - nu este de natură, în opinia Înaltei Curţi, să justifice concluzia unei periculozităţi mai reduse a infracţiunilor pentru care încă nu s-a împlinit acest termen.

De asemenea, la reindividualizarea pedepselor s-a impus a se reţine distinct - pe fiecare inculpat şi, respectiv, pentru fiecare infracţiune dintre cele pentru care la instanţa de fond s-a dispus soluţia de condamnare - modalitatea normativă alternativă de incriminare a faptei (iniţiere, constituire, aderare), modalitatea concretă de sprijinire a grupului infracţional organizat, durata în timp a acestei activităţi de sprijinire ori de rămânere în structura grupului infracţional organizat după aderare, rolul asumat ori îndeplinit în cadrul acestui grup infracţional.

În scopul unei legale şi temeinice operaţiuni de reindividualizare a pedepsei, Înalta Curte a examinat şi, după caz, a reţinut care a fost, de-a lungul procesului penal, poziţia procesuală a inculpaţilor în raport cu faptele/infracţiunile pentru care au fost cercetaţi, trimişi în judecată şi condamnaţi în primă instanţă.

Sub acest ultim aspect, Înalta Curte a constatat că unii dintre inculpaţi au recunoscut faptele, parţial şi condiţionat, încă din cursul urmăririi penale (în rechizitoriu fiind făcute menţiuni în acest sens), alţii au recunoscut faptele în primul ciclu procesual, după citirea rechizitoriului (solicitând aplicarea cauzei de reducere a pedepsei prev. de art. 3201 C. proc. pen. ant., însă în cazul unora recunoaşterea faptelor a fost fie parţială, fie nuanţată, ceea ce a justificat respingerea cererii de reducere a pedepsei de către judecătorul fondului), alţi inculpaţi au recunoscut săvârşirea faptelor în faţa instanţei de fond după începerea cercetării judecătoreşti (fie în primul ciclu procesual, fie în al doilea ciclu procesual) şi, în sfârşit, alţii au recunoscut săvârşirea faptelor în faţa Înaltei Curţi (pe parcursul soluţionării apelului în al doilea ciclu procesual).

În cazul acestor inculpaţi, declaraţiile de recunoaştere integrală ori parţială a faptelor expuse în rechizitoriu au fost date şi semnate în prezenţa avocaţilor.

Astfel, Înalta Curte reţine faptul că principalii "lideri" ai grupului infracţional organizat au recunoscut integral şi necondiţionat săvârşirea faptelor pentru care au fost trimiţi în judecată şi condamnaţi în primă instanţă:

- inc. A., declaraţie de recunoaştere la Înalta Curte, termenul din 17.06.2020 (cu precizarea că inculpatul recunoscuse săvârşirea faptelor şi în faţa Curţii de Apel Bucureşti la data de 2.11.2018);

- inc. B., declaraţie de recunoaştere la Înalta Curte, termenul din 1.07.2020 (cu precizarea că inculpatul recunoscuse săvârşirea faptelor şi în faţa Curţii de Apel Bucureşti la data de 13.03.2018);

- D., declaraţie de recunoaştere a faptelor în faţa Curţii de Apel Bucureşti la data de 24.04.2018.

Cei 3 inculpaţi au făcut parte din "primul palier" al grupului infracţional organizat, persoane care au iniţiat şi constituit acest grup (format din cei 4 inculpaţi menţionaţi în rechizitoriu: A., B., D. şi C.), grup la care au aderat la foarte scurt timp ceilalţi inculpaţi aflaţi în relaţii interpersonale extrem de puternice, bazate pe rudenie, afinitate, prietenie.

În cazul acestor inculpaţi, declaraţiile de recunoaştere a săvârşirii faptelor expuse în rechizitoriu, care a fost de natură să "întregească" cauza sub aspect probator, justifică cererea de reindividualizare a cuantumului pedepselor stabilite pentru fiecare infracţiune, fără însă a se ignora rolul acestora în grupul infracţional organizat şi durata activităţii acestui grup infracţional organizat, persistenţa cu care, chiar după data de 09.06.2010, au continuat în realizarea "programului infracţional" al grupării, chiar dacă nu au mai reuşit, din motive exterioare voinţei lor, să finalizeze infracţiuni-scop.

Cea mai mare parte a inculpaţilor, însă, a optat pentru recunoaşterea faptelor la momentul finalizării dezbaterilor, când li s-a acordat ultimul cuvânt.

Alţi inculpaţi şi-au menţinut poziţia procesuală de nerecunoaştere a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată, aspect care nu le poate fi imputat, însă în declaraţiile date în faţa organelor judiciare (în cursul urmăririi penale şi al judecăţii) au susţinut ipoteze şi apărări lipsite de bază probatorie ori juridică, unele chiar nerezonabilitate - afirmate deseori ca veritabile "adevăruri" şi cu pretenţia reţinerii lor ca atare de către organele judiciare - împrejurare de natură să conducă la concluzia că aceştia nu au conştientizat gravitatea faptelor săvârşite (împrejurare constatată şi reţinută şi de către instanţa de fond).

Fără a avea obligaţia recunoaşterii faptelor pentru care este cercetat sau judecat, inculpatul în declaraţia sa îşi poate prezenta propria variantă cu privire la respectivele acuzaţii, însă rămâne la latitudinea sa modul în care expune această variantă (prin explicaţii care pot sau nu pot fi verificate probatoriu, prin explicaţii şi apărări care au sau nu au caracter rezonabil, prin variate alegaţii, etc.).

Or, în conformitate cu disp. art. 83 lit. a) C. proc. pen., inculpatul nu este obligat să dea declaraţie în faţa organelor judiciare, putând invoca "dreptul la tăcere", însă în măsura în care consimte să fie audiat de organele judiciare, cele declarate vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa.

Înalta Curte a reţinut că inculpaţii au formulat concluzii/cereri alternative soluţiei de achitare, printre care şi dispunerea, în cazul condamnării, a unor modalităţi de executare a pedepsei neprivative de libertate (ca modalitate de individualizare a executării pedepsei, expunând multiple argumente în acest sens), astfel că au acceptat ca instanţa de apel să dispună, în cazul în care va admite argumentele lor şi va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, şi prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

Cu referire la reindividualizarea pedepselor, Înalta Curte apreciază că pot fi stabilite şi criterii comune cu privire la toţi inculpaţii.

Astfel, pe de o parte, se poate constata că unii dintre inculpaţi au executat o parte din pedeapsă prin măsurile preventive privative de libertate (în cazul unora chiar cu o durată semnificativă).

Pe de altă parte, se constată că din motive, în esenţă, puţin ori deloc dependente de conduita procesuală a inculpaţilor ori de limitele exercitării dreptului la apărare - printre care, cele mai importante sunt complexitatea dosarului având în vedere numărul mare de părţi şi de probe care au fost administrate ori readministrate în cursul cercetării judecătoreşti, formularea numeroaselor căi de atac cu privire la măsurile preventive şi la măsurile asigurătorii, rejudecarea cauzei în primă instanţă, astfel cum a stabilit Înalta Curte prin Decizia nr. 364 A/23.10.2017, ceea ce a atras reluarea procedurilor judiciare în cel de-al doilea ciclu procesual, necesitatea respectării principiilor nemijlocirii şi continuităţii completului de judecată, necesitatea clarificării la cererea apărării - în cel de-al doilea ciclu procesual - a unor aspecte legate de acuzaţiile penale (datele actelor materiale în cazul infracţiunii continuate, data ultimului act material, etc.); celelalte motive care au afectat celeritatea procedurilor judiciare rezultă din examinarea actelor şi lucrărilor din volumele cauzei penale, în ambele cicluri procesuale, o situaţie specială fiind, în cursul judecării în actuala etapă a apelului, cea legată de starea de urgenţă şi, apoi, de starea de alertă pe fondul pandemiei COVID 19) - soluţionarea definitivă a cauzei penale are loc la o dată la care s-a împlinit termenul special al răspunderii penale pentru unele dintre infracţiuni.

Aspectul legat de durata procedurilor judiciare se referă la toţi apelanţii-inculpaţi din prezenta cauză penală.

Nu în ultimul rând, se constată că 4 dintre inculpaţi au decedat pe parcursul procedurii judiciare de tragere la răspundere penală.

De asemenea, se reţin şi alte aspecte cu influenţă asupra reindividualizării pedepselor în favoarea inculpaţilor, după cum urmează:

Deşi nu au mai fost supuşi unor măsuri de constrângere procesuală (control judiciar), inculpaţii s-au prezentat la termenele de judecată şi nu au formulat cereri care să releve - dincolo de limitele exercitării legale şi rezonabile a dreptului de apărare - că ar încerca tergiversarea judecăţii.

Inculpaţii au depus la dosar acte în circumstanţiere legate de starea de sănătate, de vârsta înaintată, de situaţia familială ori personală.

În sfârşit, se constată, aşa cum s-a arătat anterior, că cea mai mare parte dintre inculpaţi şi-a asumat, în cursul procedurii de judecată, răspunderea juridică pentru faptele care au constituit obiectul judecăţii (chiar dacă unii şi-au asumat această răspundere în faze şi etape relativ avansate ale procedurii judiciare), făcând declaraţii de recunoaştere a faptelor menţionate în rechizitoriu.

În aceste condiţii, Înalta Curte apreciază că, în cazul unora dintre inculpaţi, executarea prin privare de libertate a pedepselor, după circa 10 ani sau, în cazul altora, chiar după 12 ani de la data faptelor, nu mai este justificată în raport scopul pedepsei.

Acesta a fost, de altfel, şi motivul pentru care Înalta Curte nu a mai menţinut pedepsele complementare şi accesorii în cazul infracţiunilor pentru care legea nu prevede obligaţia aplicării acestora.

În cazul altor apelanţi-inculpaţi nu a fost legal aplicabilă modalitatea de individualizare prev. de art. 91 C. pen. ca urmare a cuantumului pedepsei rezultante, iar în cazul altora, chiar dacă pedeapsa care se va executa în final a fost egală ori sub 3 ani închisoare, în raport cu durata efectivă a măsurilor preventive s-a apreciat că este necesară executarea acesteia prin privare de libertate, chiar dacă pentru o durată relativ redusă (ca urmare a deducerii din pedeapsă a duratei măsurilor preventive).

În plus, faţă de aceste criterii comune, unitare pentru toţi inculpaţii, Înalta Curte a examinat şi criterii distincte de individualizare a pedepsei pentru unii dintre inculpaţi [dintre cele prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) - e) din C. pen.]. Astfel, s-a examinat, distinct pentru fiecare apelant-inculpat, criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 C. pen. [printre care şi cele prev. de art. 74 alin. (1) lit. f) şi g) C. pen.].

În sfârşit, în măsura în care unii dintre inculpaţi nu se regăsesc în situaţia de excludere prev. de art. 91 alin. (1) lit. b) C. pen., Înalta Curte a dispus ca modalitate de individualizare a executării pedepsei cea prev. de art. 91 C. pen., evident în măsura în care este îndeplinită şi condiţia de la art. 91 alin. (1) lit. a) C. pen.

În raport cu aspectele enunţate anterior, Înalta Curte a apreciat că, în cazul inculpaţilor menţionaţi în dispozitivul deciziei, aplicarea pedepsei este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, condamnaţii nu vor mai comite alte infracţiuni, fiind însă necesară supravegherea conduitei lor sociale pe o anumită perioadă determinată.

Inculpaţilor cărora li se va aplica modalitatea de individualizare a executării pedepsei prev. de art. 91 C. pen., li se va atrage asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate a executării pedepsei sub supraveghere (art. 96 C. pen.).

Cu privire la apelantul-intimat inculpat A., conf. disp. art. 417 alin. (2) comb. cu art. 418 alin. (1) C. proc. pen., se va dispune anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 6 luni închisoare (conform datelor din cazier şi în raport cu situaţia juridică din prezenta cauză), această dispoziţie fiind în favoarea acestuia (procurorul, la termenul dezbaterilor la instanţa de fond, a solicitat anularea, iar nu revocarea suspendării condiţionate a pedepsei).

Pentru apelanta-inculpată FFF., s-a făcut aplicarea art. 76 C. pen. cu ref. la circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., având în vedere împrejurările legate de faptă comisă, astfel cum rezultă din expunerea situaţiei de fapt şi probele administrate, împrejurări care diminuează gravitatea sau periculozitatea infractorului, reindividualizarea vizând atât cuantumul pedepselor, cât şi modalitatea de executare.

II. Motivul apelului declarat de procuror cu privire la sumele care au fost consemnate la HHHHHH. cu titlu de cauţiune de către inculpaţii K. şi J.:

Referitor la ultimul motiv de apel al procurorului, "omisiunea instanţei de a dispune suportarea despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii K. şi J., din cauţiunea depusă, în conformitate cu disp. art. 217 alin. (7) C. proc. pen..", Înalta Curte reţine următoarele:

În opinia procurorului, "potrivit art. 217 alin. (5) - (7) C. proc. pen., instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, pentru motivele prevăzute la alin. (9). în celelalte cazuri, instanţa de judecată, prin hotărâre, dispune restituirea cauţiunii. Dispoziţiile alin. (5) şi (6) se aplică în măsura în care nu s-a dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii".

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte, ca instanţă de apel în al doilea ciclu procesual, reţine următoarele:

Prin Decizia nr. 565/24.04.2015, Înalta Curte a admis contestaţiile formulate de inculpaţii K. şi J. şi, după desfiinţarea încheierii Curţii de Apel Bucureşti, a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpaţi cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, dispunând şi punerea de îndată în libertate a acestora.

Ulterior, prin încheierea din 20.03.2017 a Înaltei Curţi, pronunţată în cursul judecării primului apel declarat în cauză, s-a dispus revocarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune pentru inculpaţii K. şi J.

Se constată că prin încheierea de revocare a măsurii controlului judiciar pe cauţiune a celor 2 inculpaţi, Înalta Curte nu a dispus şi restituirea sumelor de bani consemnate la HHHHHH. cu titlu de cauţiune.

Ulterior punerii în libertate, cei 2 inculpaţi, prin apărător, au solicitat aceluiaşi complet de judecată al Înaltei Curţi, secţia penală care a dispus revocarea măsurii controlului judiciar, să le fie restituite sumele de bani consemnate cu titlu de cauţiune, formulând o cerere de lămurire a dispozitivului şi considerentelor încheierii din 20.03.2017 (cerere înregistrată la data de 25.04.2017).

Completul de judecată al Înaltei Curţi, secţia penală care a dispus anterior revocarea măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune, prin încheierea definitivă din data de 29 mai 2017, a respins ca nefondată cererea formulată de cei doi inculpaţi arătând, în esenţă, că instanţa dispune cu privire la restituirea cauţiunii ca urmare a revocării măsurii preventive a controlului judiciar pe cauţiune numai prin hotărârea pronunţată pe fondul cauzei, iar nu prin încheierea prin care s-a dispus revocarea măsurii preventive.

Înalta Curte mai constată, din examinarea concluziilor consemnate în încheierea de dezbateri din data de 17.12.2018, de la Curtea de Apel Bucureşti (în rejudecarea cauzei în primă instanţă) că procurorul a solicitat "(...) în conformitate cu art. 217 alin. (7) C. proc. pen. (...) instanţei să dispună plata din cauţiunile consemnate de inculpaţii J. şi K. a despăgubirilor acordate pentru repararea pagubei şi a cheltuielilor judiciare".

Prin sentinţa atacată, judecătorul fondului nu s-a pronunţat pe această cerere formulată de către procuror.

În motivarea apelurilor, precum şi în precizările ulterioare, inculpaţii J. şi K. nu au formulat ca motiv de apel restituirea sumelor consemnate cu titlu de cauţiune şi nici nu au expus critici cu privire la motivul de apel al procurorului. Ulterior, la data de 11.06.2020, prin apărător, ambii inculpaţi au arătat că înţeleg să completeze apelul iniţial şi cu solicitarea de restituire a sumelor consemnate cu titlu de cauţiune.

În condiţii de contradictorialitate, în cursul dezbaterilor în faţa Înaltei Curţi, apărarea, cu referire la cererea procurorului - pentru ambii inculpaţi - a solicitat restituirea sumelor de bani consemnate la HHHHHH.

Înalta Curte, pentru a dispune cu privire la acest aspect, a examinat cadrul legal în materie, constatând următoarele:

Conform art. 249 C. proc. pen.

(1) Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

(3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.

(...)

(5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora.

(6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, şi la cererea părţii civile. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute la alin. (1) pot folosi şi părţii civile.

De asemenea, potrivit art. 397 C. proc. pen.:

(1) Instanţa se pronunţă prin aceeaşi hotărâre şi asupra acţiunii civile.

(2) În cazul când admite acţiunea civilă, instanţa examinează, potrivit art. 249 - 254, necesitatea luării măsurilor asigurătorii privind reparaţiile civile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate anterior.

(3) De asemenea, instanţa se pronunţă prin hotărâre şi asupra restituirii lucrurilor şi restabilirii situaţiei anterioare, potrivit dispoziţiilor art. 255 şi 256.

(4) Dispoziţiile din hotărâre privind luarea măsurilor asigurătorii şi restituirea lucrurilor sunt executorii.

(5) În cazul în care, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă, măsurile asigurătorii se menţin. Aceste măsuri încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

(6) În cazul în care, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, faţă de inculpat s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune sau s-a dispus înlocuirea unei alte măsuri preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune şi este admisă acţiunea civilă, instanţa dispune plata din cauţiune a despăgubirilor acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, potrivit dispoziţiilor art. 217.

În sfârşit, în conformitate cu disp. art. 404 alin. (4) C. proc. pen. referitor la minuta/dispozitivul sentinţei instanţei de fond:

"Dispozitivul trebuie să mai cuprindă, după caz, cele hotărâte de instanţă cu privire la:

a) deducerea duratei măsurii preventive privative de libertate şi a internării medicale, indicându-se partea din pedeapsă executată în acest mod;

b) măsurile preventive;

c) măsurile asigurătorii;

d) măsurile de siguranţă;

e) cheltuielile judiciare;

f) restituirea lucrurilor;

g) restabilirea situaţiei anterioare;

h) cauţiune;

i) rezolvarea oricărei alte probleme privind justa soluţionare a cauzei".

În consecinţă, din coroborarea acestor dispoziţii legale, rezultă că critica procurorului cu privire la omisiunea instanţei de fond de a se pronunţa cu privire la sumele de bani consemnate cu titlu de cauţiune este întemeiată.

Înalta Curte mai reţine că, la data formulării cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar pe cauţiune, ambii inculpaţi - trimişi în judecată pentru infracţiuni care au produs pagube considerabile - au avut cunoştinţă şi, pe cale de consecinţă, au achiesat (prin consemnarea sumelor de bani), la regimul juridic al cauţiunii prevăzut în art. 217 C. proc. pen.

Astfel, potrivit art. 217 C. proc. pen.:

(1) Consemnarea cauţiunii se face pe numele inculpatului, prin depunerea unei sume de bani determinate la dispoziţia organului judiciar ori prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiaşi organ judiciar.

(2) Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1.000 RON şi se determină în raport cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului, situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia.

(3) Pe perioada măsurii, inculpatul trebuie să respecte obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi i se poate impune respectarea uneia ori mai multora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (2). Dispoziţiile art. 215 alin. (3) - (9) se aplică în mod corespunzător.

(4) Cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute la alin. (3).

(5) Instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, pentru motivele prevăzute la alin. (9).

(6) În celelalte cazuri, instanţa de judecată, prin hotărâre, dispune restituirea cauţiunii.

(7) Dispoziţiile alin. (5) şi (6) se aplică în măsura în care nu s-a dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii (...)

Or, din examinarea acestor dispoziţii, rezultă voinţa legiuitorului ca, în situaţia în care nu se dispune confiscarea cauţiunii în condiţiile alin. (5), această sumă de bani să fie utilizată pentru repararea pagubelor produse prin infracţiune.

Voinţa legiuitorului a fost chiar mai categorică în acest sens, având în vedere că, şi chiar în situaţia în care s-ar impune potrivit legii confiscarea cauţiunii în favoarea statului, această confiscare are loc numai în măsura în care "nu s-a dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii".

În consecinţă, este evidentă voinţa legiuitorului în sensul ca, în cazul infracţiunilor care au produs pagube/prejudicii, prioritară să fie plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii".

Astfel, aşa cum s-a arătat, în prezenţa acuzării şi apărării, Înalta Curte a apreciat cu referire la sumele de bani consemnate la HHHHHH. că, fiind unul dintre motivele de apel ale procurorului, soluţia nu poate fi dispusă anterior/prealabil pronunţării asupra tuturor motivelor de apel ale procurorului, inculpaţilor şi celorlalte părţi.

În acest moment al soluţionării cauzei, Înalta Curte constată că în patrimoniul celor doi inculpaţi se găsesc sumele menţionate anterior (consemnate pe numele lor la HHHHHH.) astfel că este întemeiată cererea procurorului în sensul ca aceste sume trebuie să fie utilizate pentru completarea măsurilor asigurătorii deja dispuse de procuror încă din cursul urmăririi penale pentru repararea pagubelor produse cauzate de infracţiune/infracţiuni.

Înalta Curte constată că potrivit art. 2501 alin. (4) C. proc. pen. "În cazul în care măsura asigurătorie s-a dispus direct prin hotărârea instanţei de apel, dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător".

III. Măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale în vederea confiscării speciale:

Conform art. 420 alin. (11) cu ref. la art. 404 alin. (2) lit. c) şi d) C. proc. pen., instanţa are obligaţia să se pronunţe şi cu privire la măsurile de siguranţă, precum şi la măsurile asigurătorii.

Printre măsurile de siguranţă, legea prevede şi măsura confiscării speciale [art. 108 lit. d) C. pen., cu referire la art. 112 C. pen.].

În prezenta cauză, în cursul urmăririi penale au fost luate măsuri asigurătorii pentru eventuala confiscare specială a unor bunuri (autoturisme), astfel cum se menţionează în ordonanţa nr. x/P/2012 din 9 aprilie 2020 (pct. II)"indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurător, în vederea confiscării speciale, asupra următoarelor bunuri mobile (...)."

Astfel, conform art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 656/2002 "În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune de spălare a banilor sau de finanţarea terorismului, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie", respectiv, "În cazul infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţarea terorismului se aplică dispoziţiile art. 118 din C. pen. privind confiscarea bunurilor".

Aceste aspecte referitoare la măsurile asigurătorii luate în vederea confiscării speciale sunt relevate şi în rechizitoriu, act de sesizare care a fost emis în anul 2013, anterior intrării în vigoare a actualelor coduri ("În cauză, au fost instituite măsuri asigurătorii de sechestrare a unor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 163 C. proc. pen., în vederea reparării pagubei şi a asigurării îndeplinirii dispoziţiilor art. 118 C. pen. şi art. 33 din Legea nr. 656/2002 rep.").

În final, se constată că, în cursul urmăririi penale, au fost luate măsuri asigurătorii distinct, atât pentru repararea pagubei produsă prin infracţiune, cât şi pentru eventuala confiscare specială conform Legii nr. 656/2002.

În esenţă, aceste dispoziţii au fost preluate în Legea nr. 129/2019, în care se menţionează:

Art. 50 - În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 51 - (1) În cazul infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului se aplică dispoziţiile privind confiscarea bunurilor din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, se confiscă echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora.

(3) Veniturile sau alte beneficii materiale obţinute din bunurile prevăzute la alin. (2) se confiscă.

(4) Dacă bunurile supuse confiscării nu pot fi individualizate faţă de bunurile dobândite în mod legal, se confiscă bunuri până la concurenţa valorii bunurilor supuse confiscării.

(5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi veniturilor sau altor beneficii materiale obţinute din bunurile supuse confiscării, ce nu pot fi individualizate faţă de bunurile dobândite în mod legal.

În consecinţă, sub aspectul celor menţionate, noua lege nu reprezintă o lege mai favorabilă în raport cu Legea nr. 656/2002.

Prealabil, Înalta Curte constată următoarele aspecte de drept cu referire la măsurile asigurătorii în vederea eventualei confiscări speciale şi, respectiv, la însăşi măsura confiscării speciale:

Confiscarea specială este, potrivit C. pen., o măsură de siguranţă, iar luarea măsurilor asigurătorii în vederea eventualei confiscări speciale nu are legătură cu latura civilă a cauzei penale, adică cu repararea pagubei cauzată de infracţiune.

În primul ciclu procesual, prin Sentinţa penală nr. 104/2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, s-a dispus condamnarea inculpaţilor, printre altele, şi pentru infracţiunile de spălare a banilor, prev. de art. 29 din Legea nr. 656/2002 (fiind astfel soluţionată pe fond, în primă instanţă, infracţiunea de spălare a banilor), dar nu s-a dispus şi confiscarea specială a bunurilor asupra cărora se luase măsura asigurătorie în cursul urmăririi penale pentru eventuala confiscare specială ("indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurător, în vederea confiscării speciale").

Împrejurarea că, prin sentinţă, instanţa a dispus disjungerea laturii civile, nu prezintă relevanţă sub aspectul menţionat, măsura confiscării speciale având caracter personal, reprezentând, potrivit legii anterioare, dar şi noii legi, o măsură de siguranţă. Această omisiune nu a făcut obiect al apelului declarat de procuror în primul ciclu procesual (nr. x/III-2/2016 din 03.02.2017).

Rejudecând cauza în primă instanţă, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a, prin sentinţa atacată - care face obiectul prezentei cauze nu a dispus măsura confiscării speciale a respectivelor bunuri. De asemenea, în motivele de apel ale procurorului (al doilea ciclu procesual), nu este criticată sentinţa cu referire la omisiunea aplicării confiscării speciale.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 17440/90, cauza Welch c. Regatul Unit, 09.02.1995), măsura confiscării reprezintă o "pedeapsă" în sensul art. 7 din Convenţie.

În consecinţă, având în vedere că măsura confiscării speciale nu a fost dispusă anterior, şi nici nu a constituit motiv de apel al procurorului, Înalta Curte nu poate dispune confiscarea specială a respectivelor bunuri, astfel că - pe cale de consecinţă - nu se pot menţine măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale pentru asigurarea confiscării speciale.

IV. Apelurile declarate de părţile civile NNN. SA şi PPPPPPPPPPPPPPP.., de inculpata V. şi apelurile declarate de DDDDDDDDDDDDDDDD., RRRRRRRRRR. şi OOOOOOOOOOO.:

Se constată că faţă de inculpata V. instanţa de fond a dispus soluţia încetării procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru toate infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată (pct. 22 din dispozitivul sentinţei atacate).

Apelul declarat de inculpata V. vizează soluţia dispusă de instanţa de fond cu privire la latura civilă a cauzei, aceasta criticând prin motivele de apel dispoziţia de obligare în solidar cu alţi coinculpaţi la plata sumelor de bani către părţile civile. În sinteză, apelanta-inculpată susţine că numele şi semnăturile existente pe documentele referitoare la contractele menţionate în dispozitivul sentinţei nu i-ar aparţine, că nu ea este persoana care ar fi întocmit respectivele documente şi, în final, susţinând că numai o expertiză grafoscopică ar fi putut să clarifice aceste aspecte.

Ulterior, prin apărător ales, la data de 20.01.2020, apelanta-inculpată a depus la dosar un înscris denumit "Precizări", în care a arătat expres că solicită Înaltei Curţi să constate legalitatea şi temeinicia soluţiei de încetare a procesului penal dispusă faţă de ea de către instanţa de fond, că nu doreşte continuarea procesului penal pe latura penală a cauzei, şi că apelul său vizează "doar latura civilă a cauzei".

În raport cu această ultimă precizare a apelantei inculpate, Înalta Curte apreciază că este neîntemeiată critica referitoare la obligarea sa, în solidar cu alţi coinculpaţi, la plata despăgubirilor către părţile civile. Chiar dacă pentru infracţiunile-scop (înşelăciune, respectiv, complicitate la înşelăciune) s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, această situaţie juridică nu are relevanţă asupra laturii civile astfel cum se prevede în art. 25 alin. (5) şi art. 397 alin. (1) C. proc. pen., răspunderea civilă delictuală stabilită în cadrul procesului penal fiind una în care se aplică principiul răspunderii civile solidare.

Cu privire la cererile de apel formulate de DDDDDDDDDDDDDDDD., RRRRRRRRRR. şi OOOOOOOOOOO., Înalta Curte le va respinge ca nefondate, având în vedere următoarele:

Cererile de apel - fără indicarea chiar şi generică a aspectelor criticate cu privire la sentinţa instanţei de fond - au fost formulate de către avocaţi, ulterior fiind trimise şi înregistrate la Curtea de Apel Bucureşti.

Înalta Curte, procedând la examinarea din oficiu a hotărârii, nu a constatat existenţa unor nelegalităţi ori a unor aspecte de netemeinicie ale sentinţei instanţei de fond cu referire la aceşti 3 apelanţi.

Cu privire la apelul declarat de partea civilă NNN. SA, Înalta Curte a apreciat că este nefondat, pentru motivele care se vor arăta:

Obligarea tuturor inculpaţilor la plata "în solidar" a sumelor de bani reprezentând creditele acordate de această entitate bancară, motivată prin aceea că, pe de o parte, toţi inculpaţii au făcut parte din acelaşi grup infracţional organizat, săvârşind infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., iar pe de altă parte, toţi au săvârşit şi infracţiunea de spălare de bani, prev. de art. 29 din Legea nr. 656/2002, este neîntemeiată.

Infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. este o infracţiune de pericol, nu o infracţiune de rezultat, iar infracţiunea de spălare de bani nu a fost cauzatoare de prejudiciu în dauna NNN., aceasta fiind o infracţiune ulterioară săvârşirii infracţiunilor care au cauzat prejudiciul pretins de NNN. (infracţiunile de înşelăciune, ca infracţiuni-scop ale grupului infracţional organizat).

Nici critica referitoare la modalitatea de soluţionare a aspectelor civile ale cauzei penale nu este întemeiată.

Că urmare a reţinerii încheierii frauduloase a contractelor cu NNN., acestea nu mai puteau fi menţinute ca "legal încheiate", cu toate consecinţele juridice ale unor contracte legale, inclusiv prin punerea în executare a clauzelor contractuale (conform răspunderii civile contractuale).

În aceste condiţii, legal instanţa de fond a optat pentru soluţia "restabilirii situaţiei anterioare" prev. de art. 256 C. proc. pen., această soluţie atrăgând alte consecinţe cu privire la modalitatea de recuperare a sumelor acordate de NNN., modalitate care nu presupune o răspundere contractuală, ci o răspundere civilă delictuală.

Este neîntemeiată critica NNN. în sensul că, prin desfiinţarea contractelor, ar fi rămas fără un "titlu" pentru recuperarea sumelor acordate; pe de o parte, "titlul" îl reprezintă chiar prezenta sentinţă, rămasă definitivă, de obligare, în solidar, după caz, a inculpaţilor la plata sumelor de bani, iar pe de altă parte, în cauză au fost luate măsuri asiguratorii de natură să contribuie la recuperarea sumelor de bani acordate cu titlu de credit, măsuri asiguratorii care au fost menţinute de organele judiciare.

În sfârşit, prin sentinţa atacată - având în vedere modalitatea de soluţionare a aspectelor civile ale cauzei penale "restabilirea situaţiei anterioare" - judecătorul fondului nu a acordat NNN. cheltuielile judiciare solicitate, făcând aplicarea disp. art. 276 alin. (6) C. proc. pen.

Cu privire la apelul declarat de partea civilă PPPPPPPPPPPPPPP.., Înalta Curte a apreciat că este nefondat, pentru motivele care se vor arăta:

În sinteză, nu este criticată efectiv soluţia dispusă - de obligare la plata sumei de bani către MMMM. - ci faptul că, ulterior aceasta a cesionat dreptul de creanţă către EEEEEEEEEEEEEEEE.. (devenită apoi PPPPPPPPPPPPPPP.), astfel că obligarea la plata sumei reprezentând creditul trebuia dispusă către apelantă prin prezenta cauză.

Acest aspect însă nu reprezintă, în realitate, o critică pe fond a soluţiei dispusă pe latură civilă de instanţa de fond, ci se referă la preluarea dreptului de creanţă, fiind o chestiune de punere în executare a hotărârii, iar nu o chestiune de nelegalitate ori netemeinicie a sentinţei atacate.

V. Cererile de restituire a unor bunuri formulate de numitele FFFFFFFFFFFFFFFF. şi LLLLLLLLLL. urmează a fi respinse pentru următoarele motive:

Pe parcursul judecării cauzei (în primul şi al doilea ciclu procesual) au fost formulate de mai multe persoane, dintre care unele nu sunt parte în cauza penală, cereri pentru restituirea unor bunuri asupra cărora au fost dispuse măsuri asigurătorii în cursul urmăririi penale, toate aceste cereri fiind respinse de către Curtea de Apel Bucureşti, respectiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (cu titlu de exemplu: Deciziile nr. 1073/20.08.2015 şi nr. 29/7.01.2015 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

În cursul soluţionării cauzei în apel, în al doilea ciclu procesual, dl. av. GGGGGGGGGGGGGGGG., apărătorul ales al inculpatului J., a solicitat restituirea a 303 monede din aur (ducaţi austrieci) şi 1,5 Kg aur (bijuterii) deoarece bunurile ar aparţine, în realitate, numitei FFFFFFFFFFFFFFFF. (nora sa) ca dar de la familia acesteia (tatăl-HHHHHHHHHHHHHHHH.), depunând declaraţii notariale în acest sens, şi - respectiv - restituirea a două autoturisme marca x model X5 deoarece acestea ar aparţine, în realitate, numitei LLLLLLLLLL.

Apărătorul ales a depus declaraţii notariale cu referire la bunurile constând în cele 303 monede din aur (ducaţi austrieci) şi 1,5 Kg aur (bijuterii) - declaraţii notariale FFFFFFFFFFFFFFFF. şi HHHHHHHHHHHHHHHH.

Înalta Curte apreciază că, în realitate, această cerere - inserată ca "motiv de apel" - reprezintă o "contestaţie împotriva măsurilor asigurătorii" luate în cursul urmăririi penale, în numele celor două persoane (ca "persoane interesate", în sensul art. 250 C. proc. pen.).

Or, conform art. 250 C. proc. pen. care reglementează contestarea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale:

(1) Împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

(2) Contestaţia nu este suspensivă de executare.

(3) Procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi dosarul cauzei, în termen de 24 de ore de la solicitarea dosarului de către acesta.

(4) Soluţionarea contestaţiei se face în camera de consiliu, cu citarea celui care a făcut contestaţia şi a persoanelor interesate, prin încheiere motivată, care este definitivă. Participarea procurorului este obligatorie.

(5) Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la soluţionarea contestaţiei.

(5^1) Dacă, până la soluţionarea contestaţiei formulate conform alin. (1), a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu, contestaţia se înaintează, spre competentă soluţionare, judecătorului de cameră preliminară. Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(6) Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie la acest judecător ori la această instanţă, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a măsurii.

(7) Contestaţia nu suspendă executarea şi se soluţionează, în şedinţă publică, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia. Participarea procurorului este obligatorie.

(8) După rămânerea definitivă a hotărârii, se poate face contestaţie potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii.

(9) Întocmirea minutei este obligatorie.

În condiţiile în care, după caz, nu a fost formulată contestaţie ori a fost formulată contestaţie însă aceasta a fost respinsă, măsurile asigurătorii luate de procuror în cursul urmăririi penale, precum şi modul de aducere la îndeplinire a acestora, nu mai pot fi contestate (nici direct, nici indirect prin utilizarea formală a altor căi de atac).

De altfel, conform dreptului civil, în materia bunurilor mobile posesorul este considerat, până la proba contrară, proprietarul bunurilor respective. Acest principiu, alături de alte principii de drept, a fost avut în vedere de către legiuitorul procedurilor judiciare penale atunci când a prevăzut că nu numai inculpatul, dar chiar şi orice persoană interesată poate formula contestaţie împotriva luării măsurilor asigurătorii de către procuror în cursul urmăririi penale, precum şi a modului de aducere la îndeplinire a acestora.

VI. Latura civilă şi măsurile asigurătorii cu privire la repararea pagubei/prejudiciului conform sentinţei atacate:

Cu referire la soluţionarea laturii civile ale prezentei cauze penale, Înalta Curte reţine următoarele:

Inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi, printre altele, pentru infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. şi infracţiunile - scop ale constituirii grupului infracţional organizat (infracţiuni de înşelăciune, diferite forme ale coparticipării penale, autor, coautor, complicitate şi instigare).

În timp ce infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. este una de pericol social, infracţiunea de înşelăciune (infracţiunea-scop) este o infracţiune de rezultat (producerea unui prejudiciu material).

Chiar dacă pentru infracţiunile-scop (infracţiuni de înşelăciune), Înalta Curte - în acord cu opinia Ministerului Public care, sub acest aspect, a extins apelul declarat iniţial, extindere în favoarea inculpaţilor - a constatat împlinirea termenului de prescriere a răspunderii penale, prin disp. art. 25 alin. (5) C. proc. pen. este instituită obligaţia soluţionării acţiunii civile în procesul penal.

Obligaţia prevăzută de legea internă este în concordanţă standardul convenţional european relevat atât de jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României (Decizia nr. 586/2016), cât şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, secţia III, hotărârea Ringvold c. Norvegia, 11 februarie 2003, 34964/97, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Marea Cameră, hotărârea Perez versus Franţa, 12 februarie 2004, 47287/99, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Tonchev c. Bulgaria, 19 noiembrie 2009, 18527/02).

De asemenea, contrar opiniei părţilor civile şi inculpaţilor - astfel cum au fost menţionate în motivele de apel - Înalta Curte constată că soluţionarea acţiunilor civile în prezenta cauză este guvernată de principiile răspunderii civile delictuale, iar nu de cele ale răspunderii civile contractuale, cu toate consecinţele juridice care rezultă din acest specific.

Modalitatea de soluţionare a acţiunilor civile de către instanţa de fond (restabilirea situaţiei anterioare), modalitate prevăzută de art. 25 alin. (3) C. proc. pen., este una legală şi temeinică în condiţiile în care toate contractele au fost încheiate în mod fraudulos; în aceste condiţii, corect a apreciat instanţa de fond că nu mai pot fi menţinute ca fiind legal încheiate, toate criticile din apel referitoare la lipsa în prezent a temeiului contractual, la executarea parţială sau totală a unor contracte, precum şi la posibilitatea executării garanţiilor de diferite categorii, sunt lipsite de relevanţă juridică, aceste aspecte urmând a fi invocate şi examinate în faza de executare a hotărârii penale.

Este neîntemeiată şi critica referitoare la nestabilirea distinctă, pe fiecare inculpat, a sumei care urmează a fi achitată părţilor civile având în vedere, pe de o parte, că sunt aplicabile principiile răspunderii civile delictuale, iar nu cele ale răspunderii civile contractuale şi, pe de altă parte, că răspunderea civilă delictuală este o răspundere solidară, a tuturor făptuitorilor, în solidar, pentru întregul prejudiciu cauzat, indiferent de modalitatea concretă a participaţiei penale (autor, coautor, complice etc.).

Stabilirea pe fiecare inculpat a sumei care urmează a fi achitată părţilor civile excede prezentei cauze, fiind o chestiune ce se va stabili ulterior, în faza punerii în executare a hotărârii penale, între inculpaţii obligaţi în solidar (divizarea obligaţiei solidare pe fiecare inculpat).

În sinteză, aspectele civile ale prezentei cauze - din perspectiva dreptului civil material - sunt supuse disp. art. 1349, 1357, 1369, 1382 - 1383 şi art. 1384 ref. la dreptul la regres a fiecărei persoane obligate în solidar la plata prejudiciului.

Aceste aspecte de drept au justificat, în rejudecarea cauzei în primă instanţă, respingerea cererii de efectuare a unei expertize contabile ori financiare prin care să se stabilească distinct, pe fiecare inculpat, a sumei care urmează să o achite părţilor civile, criticile inculpaţilor fiind neîntemeiate cu referire la neefectuarea expertizei.

La acestea se adaugă şi un alt argument de natură legislativă: imperativul aplicării legii penale mai favorabile în prezenta cauză cu privire la infracţiunea de înşelăciune, în varianta de incriminare din noul C. pen. şi, mai ales, în varianta neagravării pedepsei pentru "consecinţe deosebit de grave" (O.U.G. nr. 18/2016), nemaifiind necesar să se stabilească prin expertiză contabilă ori financiară dacă paguba/prejudiciul este mai mare de 2.000.000 RON (art. 183 C. pen.).

De asemenea, având în vedere disp. art. 420 alin. (11) rap. la art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. se vor menţine măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale cu privire la repararea pagubei/restabilirea situaţiei anterioare, precum şi celelalte dispoziţii care nu sunt contrare prezentei decizii.

VII. Alte aspecte cu privire la soluţionarea cauzei în apel:

Comunicarea deciziei către Serviciile de probaţiune:

Având în vedere că suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a fost dispusă prin prezenta decizie, în conformitate cu disp. art. 420 alin. (11) rap. la art. 404 alin. (2), art. 407 alin. (2) şi art. 93 - 94 C. pen., copie de pe prezenta hotărâre se va comunica serviciilor de probaţiune pentru fiecare inculpat faţă de care s-a dispus această modalitate de individualizare a executării pedepsei.

Măsurile preventive şi deducerea măsurilor preventive privative de libertate din durata pedepselor aplicate:

a) în cursul urmăririi penale, faţă de majoritatea inculpaţilor au fost luate măsuri preventive privative de libertate, în unele cazuri acestea fiind ulterior prelungite şi, apoi, în cursul judecăţii în cele două cicluri procesuale, menţinute şi, după caz, înlocuită măsura arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu şi măsura controlului judiciar.

La data pronunţării sentinţei atacate (15.02.2019), niciunul dintre inculpaţi nu se mai afla sub măsuri preventive (arestare preventivă/arest la domiciliu/control judiciar).

Prin sentinţa atacată, instanţa de fond, în conformitate cu obligaţia instituită de disp. art. 404 alin. (4) lit. b) C. proc. pen. cu ref. la art. 72 C. pen. a menţionat perioada în care fiecare inculpat a fost supus măsurilor preventive privative de liberate, perioadă care a fost dedusă din pedeapsa rezultantă aplicată (sentinţa atacată).

Niciunul dintre inculpaţi nu a criticat perioadele de timp ale măsurilor preventive privative de libertate, astfel cum acestea au fost expres menţionate în dispozitivul sentinţei atacate, nefiind aduse critici în motivele de apel cu referire la datele inserate de către instanţa de fond (instanţă de executare).

În apelul procurorului acest aspect a fost criticat numai cu referire la inculpatul GG. (pct. 5 din motivele de apel).

În cursul soluţionării prezentului apel, doar apelantul-inculpat O. a criticat în faţa Înaltei Curţi eroarea cu referire la deducerea măsurilor preventive privative de libertate, precizând că a fost supus acestor măsuri în perioada 1.11.2012 - 19.03.2013. În consecinţă, Înalta Curte a procedat la verificările în sistemul informatic şi a constatat că este întemeiată această critică privind eroarea existentă în secţiunea sentinţei atacate.

După pronunţarea deciziei, prin amânarea pronunţării deciziei şi acordarea posibilităţii apelanţilor-inculpaţi să completeze concluziile orale şi scrise de la dezbateri, şi după încarcerarea în vederea executării pedepsei, apelantul-inculpat F. a formulat - prin avocat ales - o cerere de îndreptare a erorii materiale evidente cu referire la perioada de timp în care a fost supus măsurilor preventive.

Înalta Curte a constatat că deşi a trecut circa 1 an şi 9 luni de la data pronunţării sentinţei atacate - în dispozitivul sentinţei fiind menţionată perioada măsurilor preventive privative de libertate dedusă din pedeapsă, în cursul soluţionării prezentului apel nemaifiind supus unor măsuri preventive privative de libertate - apelantul-inculpat F. nu a semnalat această eroare nici în motivele de apel, nici în cursul judecării apelului (oral sau scris) şi nici în cursul dezbaterilor ori ulterior acestora, până la data pronunţării deciziei.

Înalta Curte, având în vedere informaţiile furnizate în cererea formulată de avocatul ales a constatat, în urma verificărilor în sistemul informatic (ECRIS), existenţa acestei erori cu privire la durata măsurilor privative de libertate şi, prin încheierea din data de 25.11.2020, a îndreptat eroarea materială referitoare la ultima zi a perioadei măsurilor preventive privative de libertate.

b) examinarea unor aspecte privind măsurile preventive în raport cu Decizia nr. 15/2017 a Completului competent să soluţioneze recursul în interesul legii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Înalta Curte, în raport cu cele statuate prin Decizia nr. 15/2017 a Completului competent să soluţioneze recursul în interesul legii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată că privarea de libertate a inculpaţilor din prezenta cauză nu a avut elemente de nelegalitate, împlinirea termenului special de prescripţie a răspunderii penale (având consecinţă încetarea procesului penal), iar nu dispunerea unor soluţii de achitare a inculpaţilor, nefiind de natură să justifice concluzia nelegalităţii măsurilor preventive, indiferent de durata acestora.

De altfel, luarea acestor măsuri preventive, şi prelungirea ori menţinerea succesivă a acestor măsuri preventive, s-a făcut prin hotărâri judecătoreşti care au intrat în autoritatea lucrului judecat fie prin neatacarea hotărârilor, fie prin respingerea ca nefondate a căilor de atac exercitate de inculpaţii supuşi acestor măsuri preventive privative de libertate.

De asemenea, împrejurarea că în cazul unora dintre inculpaţi pedepsele care urmează să fie executate la finalul soluţionării acestei cauze penale ar putea fi mai reduse în raport cu durata totală a măsurilor preventive privative de libertate, nu este de natură a justifica concluzia unei privări nelegale de libertate, această situaţie fiind generată de împlinirea termenului special de prescripţie a răspunderii penale pentru unele sau chiar pentru toate infracţiunile care au impus, la etapele anterioare ale procedurii judiciare, luarea, prelungirea şi menţinerea acestora.

În sfârşit, durata procedurilor judiciare, care a atras împlinirea termenului special al prescripţiei răspunderii penale în cazul unora dintre infracţiuni, a fost influenţată, predominant, de motive obiective, printre care complexitatea cauzei penale (numărul mare al inculpaţilor şi părţilor, numărul mare al infracţiunilor şi a actelor materiale în cazul infracţiunilor în formă continuată, asigurarea pentru toţi inculpaţii şi părţile dosarului a drepturilor generic denumite "drepturi de apărare", administrarea/readministrarea a numeroase probe, inclusiv prin respectarea principiilor nemijlocirii şi continuităţii completului de judecată, exercitarea de către inculpaţi ori de alte persoane interesate a multiplelor căi de atac cu referire la măsurile preventive ori cu referire la măsurile asigurătorii, etc.).

Cheltuielile judiciare pentru soluţionarea cauzei în apel şi onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu:

Având în vedere disp. art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Ministerul Public şi de inculpaţii a căror apeluri au fost admise, vor rămâne în sarcina statului.

În conformitate cu disp. art. 275 alin. (2) C. proc. pen., părţile civile, inculpata V. şi celelalte 3 persoane care au declarat apel (DDDDDDDDDDDDDDDD., RRRRRRRRRR. şi OOOOOOOOOOO.) vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen. cheltuielile privind avocaţii din oficiu (onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu), vor rămâne în sarcina statului, sumele urmând să fie achitate din fondul Ministerului Justiţiei, cu precizarea că aceştia s-au prezentat la toate termenele de judecată, fiind astfel îndreptăţiţi la plata integrală a onorariilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., astfel cum a fost extins în favoarea inculpaţilor, precum şi apelurile declarate de inculpaţii GG., Q., X., P., R., O., II., JJ., U., S., HH., XX., F., H., AAA., Z., MM., DDD., NN., ZZ., LL., FF., G., J., I., BB., OO., EE., YY., E., D., T., W., EEE., FFF., SS., M., C., BBB., PP., TT., K., CCC., GGG., B., N., A., Y., VV., QQ., UU., DD., AA., RR. (prin apărător) şi L. împotriva Sentinţei penale nr. 23/F din 15.02.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2013.

Desfiinţează în parte sentinţa atacată şi, rejudecând, dispune următoarele:

1. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul A. pentru infracţiunile prev. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 4 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen..

Conform art. 67 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului pentru o durată de 4 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Reduce la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi înlătură pedeapsa complementară şi accesorie aplicată de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta decizie cu pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 107/21.05.2010 a Jud. Cornetu, def. prin Decizia penală nr. 570/A din 10.09.2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, şi Decizia penală nr. 2002 din 14.12.2010 a Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a, pedeapsă pentru care, în temeiul art. 15 din Legea nr. 187/2012 rap la art. 85 din C. pen. anterior, dispune anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni şi, în final, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită cu 1 an şi 2 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 5 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., contopeşte pedeapsa complementară şi pedeapsa accesorie aplicate prin prezenta decizie cu pedeapsa accesorie aplicată prin Sentinţa penală nr. 107/21.05.2010 a Jud. Cornetu, def. prin Decizia penală nr. 570/A din 10.09.2010 a Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a, şi Decizia penală nr. 2002 din 14.12.2010 a Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a, şi, în final, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 4 ani a drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară şi face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 18.12.2012 - 25.11.2015.

2. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul B. pentru infracţiunea prev. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 3 ani şi 3 luni închisoare pedeapsa aplicată pentru art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen..

Conform art. 67 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului pentru o durată de 4 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Reduce la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi înlătură pedeapsa complementară şi accesorie aplicată de instanţa de fond.

Reduce la 1 an închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi înlătură pedeapsa complementară şi accesorie aplicată de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 3 luni închisoare, sporită cu 1 an şi 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 4 ani şi 7 luni închisoare şi interzicerea pentru o durată de 4 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 01.11.2012 - 20.10.2016.

3. Dispune rejudecarea cauzei cu privire la inculpatul C. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul C. pentru infracţiunile prev. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic art. 5 C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine dispoziţiile sentinţei cu privire la inculpatul C. referitoare la soluţionarea laturii civile a cauzei.

4. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul D. pentru infracţiunile prev. art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic art. 5 C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 3 ani şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Conform art. 67 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului pentru o durată de 3 ani exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Reduce la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi înlătură pedeapsa complementară şi accesorie aplicată de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare, sporită cu 1 an închisoare, în final, urmând să execute o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea pentru o durată de 3 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 18.12.2012 - 20.03.2017.

5. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul E. pentru infracţiunea prev. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 1 an închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Conform art. 67 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului pentru o durată de 1 an exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe pe durata unui termen de 2 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Chirnogi sau a Primăriei Călăraşi, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Călăraşi.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

6. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul F. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. la 1 an închisoare

Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. la 3 ani închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. la 2 ani închisoare.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu 1 an închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 4 ani închisoare.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 25.11.2015.

7. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul G. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. la 2 ani închisoare.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

Constată durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 09.03.2016.

Constată că pedeapsa aplicată inculpatului a fost executată.

8. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpata H. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 682/2002 reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. la 2 ani închisoare şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. la 1 an închisoare.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

Constată durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 20.10.2016.

Constată că pedeapsa aplicată inculpatului a fost executată.

9. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul I. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. la 3 ani închisoare.

Reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. la 2 ani închisoare.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu 8 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 3 ani şi 8 luni închisoare.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 13.05.2016.

10. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul J. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 682/2002 reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. la 2 ani închisoare şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. la 1 an închisoare.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare ani, sporită cu 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 24.04.2015.

11. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul K. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 682/2002 reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. la 2 ani închisoare şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. la 1 an închisoare.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare ani, sporită cu 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 2 ani şi 4 luni închisoare.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 24.04.2015.

12. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul L. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., de art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen.

Reduce la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 205 alin. (1) şi (3) lit. a) şi c) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Reduce la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi accesorii aplicate de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu 1 an şi 8 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 4 ani şi 8 luni închisoare.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 20.03.2017.

13. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul M. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Reduce la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b din Legea nr. 656/2002 rep şi cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi accesorii aplicate de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen. cu ref. la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu 8 luni închisoare, în final, acesta urmând să execute o pedeapsă de 3 ani şi 8 luni închisoare.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 03.09.2015.

14. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul N. pentru infracţiunile prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Conform art. 67 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului pentru o durată de 1 an exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., contopeşte pedeapsa aplicată prin prezenta decizie cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 258/20.10.2008 a Judecătoriei Olteniţa, modificată prin Decizia penală nr. 157/A din 29.10.2009, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, definitivă prin Decizia penală nr. 82 din 14.01.2010 a Curţii de Apel Bucureşti, pedeapsă pentru care instanţa de fond, în temeiul art. 15 din Legea nr. 187/2012 rap la art. 85 din C. pen. anterior, a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani şi, în final, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen., contopeşte pedeapsa complementară şi pedeapsa accesorie aplicate prin prezenta decizie cu pedeapsa accesorie aplicată prin Sentinţa penală nr. 258/20.10.2008 a Judecătoriei Olteniţa, modificată prin Decizia penală nr. 157/A din 29.10.2009, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, definitivă prin Decizia penală nr. 82 din 14.01.2010 a Curţii de Apel Bucureşti şi, în final, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 1 an a drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară şi face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa închisorii durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 02.11.2012 - 07.04.2014.

15. Reduce la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului O. pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Conform art. 67 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului pentru o durată de 1 an şi 6 luni exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 1.11.2012 - 19.03.2013.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Administraţiei lacuri, parcuri şi agrement Bucureşti sau Arhiepiscopia Bucureştilor, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Bucureşti.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

16. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpata P. pentru infracţiunea prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 1 an închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Conform art. 67 alin. (2) C. pen. interzice inculpatei pentru o durată de 1 an exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Reduce la 1 an închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. şi înlătură pentru această infracţiune aplicarea de către instanţa de fond a pedepselor complementare şi accesorii.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare.

Conform art. 67 alin. (2) C. pen. interzice inculpatei pentru o durată de 1 an exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 18.12.2012 - 21.12.2012.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Chirnogi sau a Primăriei Călăraşi, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Călăraşi.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

17. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul Q. pentru infracţiunile prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi cu aplic.art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Conform art. 67 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului pentru o durată de 1 an exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 01.11.2012 - 23.01.2013.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Chirnogi sau a Primăriei Călăraşi, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Călăraşi.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

18. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul R. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap. la art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 01.11.2012 - 19.03.2013.

19. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul S. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 02.11.2012 - 28.02.2013.

20. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul T. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 02.11.2012 - 06.02.2013.

21. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul U. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 02.11.2012 - 06.02.2013.

23. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpata W. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 322 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Constată că a fost arestată preventiv în perioada 18.12.2012 - 21.12.2012.

24. Reduce la 1 an închisoare pedeapsa aplicată inculpatului X. pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen.

Conform art. 67 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului pentru o durată de 1 an exerciţiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. proc. civ. pedeapsă complementară.

Face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe pe durata unui termen de 2 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei Chirnogi sau a Primăriei Călăraşi, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Călăraşi.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

25. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul Y. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 1 an închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, sporită cu 4 luni închisoare, în final, urmând să execute o pedeapsă de 3 ani şi 4 luni închisoare.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 07.04.2014.

26. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul Z. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Constată că inculpatul a fost arestat în perioada 31.03.2013 - 07.04.2014.

27. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul AA. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 682/2002 reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. la 1 an şi 6 luni închisoare.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 07.04.2014.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe pe durata unui termen de 2 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

28. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul BB. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 31.03.2013 - 07.04.2014.

29. Conform art. 25 alin. (5) C. proc. pen. lasă nesoluţionată acţiunea civilă faţă de inculpatul CC., constatând decesul acestuia înainte de soluţionarea cauzei în primă instanţă.

Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Conform art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen. menţine măsurile asiguratorii luate în vederea reparării pagubei.

Ridică măsura sechestrului asigurator luată în vederea confiscării speciale cu privire la două autoturisme (x şi y).

30. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul DD. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 682/2002 reduce pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. la 1 an şi 6 luni închisoare şi pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. la 6 luni închisoare.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen., cu referire la art. 5 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate prin prezenta decizie cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 171/2011 a Judecătoriei Cornetu, definitivă prin Decizia penală nr. 2477/14.12.2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, pedeapsă pentru care instanţa de fond, în temeiul art. 15 din Legea nr. 187/2012 rap la art. 85 din C. pen. anterior, a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani şi, în final, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare ani, sporită cu 6 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen., face aplicarea disp. art. 65 - 66 lit. a) şi b) C. pen. [art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. ant.] cu titlu de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsă durata măsurilor preventive privative de libertate şi durata executată din perioada 27.02.2008 - 06.06.2008 şi 31.03.2013 - 07.04.2014.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe pe durata unui termen de 3 ani care constituire termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

31. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul EE. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 31.03.2013 - 07.04.2014.

32. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpata FF. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Constată că inculpata a fost arestată preventiv în perioada 31.03.2013 - 07.04.2014.

33. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul GG. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

Constată durata măsurilor preventive privative de libertate din perioada 31.03.2013 - 20.03.2017.

Constată că pedeapsa aplicată inculpatului a fost executată.

34. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul II. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 02.11.2012 - 19.03.2013.

35. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul JJ. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) şi aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

36. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul KK. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

37. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul LL. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Reduce la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

38. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul HH. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

39. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul MM. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

40. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul NN. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

41. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul OO. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

42. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul PP., pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

43. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. achită pe inculpata QQ. pentru infracţiunea prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură din sentinţa apelată obligarea inculpatei QQ. la plata în solidar cu inculpatul DD. a sumei de 1.720.000 RON către partea civilă GGGG. (pct. 9 secţiunea referitoare la soluţionarea laturii civile cu privire la GGGG.).

În baza art. 19 din Legea nr. 682/2002 reduce la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 2 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnată.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnata trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

44. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul RR. pentru infracţiunile prev. de art. art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 205 alin. (1) şi (3) lit. a) şi c) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit decesul inculpatului anterior soluţionării cauzei în primă instanţă.

Conform art. 25 alin. (5) C. proc. pen. lasă nesoluţionată acţiunea civilă faţă de inculpat.

Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Conform art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen. menţine măsurile asiguratorii luate în vederea reparării pagubei.

Ridică măsura sechestrului asigurator luată în vederea confiscării speciale cu privire la un autoturism (x).

45. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul SS. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

46. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul TT. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

47. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul UU. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

48. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul VV. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

49. Conform art. 25 alin. (5) C. proc. pen. lasă nesoluţionată acţiunea civilă faţă de inculpata WW., constatând decesul acesteia anterior soluţionării cauzei în primă instanţă.

Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Conform art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen. menţine măsurile asiguratorii luate în vederea reparării pagubei.

50. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpata XX. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnată.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnata trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

51. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul YY. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

52. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul ZZ. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

53. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpata AAA. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

54. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul BBB. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

55. Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatei CCC. pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnată.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnata trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

56. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul DDD. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

57. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpatul EEE. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Administraţia lacuri, parcuri şi agrement Bucureşti sau Arhiepiscopia Bucureştilor, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Bucureşti.

Atrage atenţia condamnatului asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

58. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpata FFF. pentru infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. şi art. 48 C. pen. rap la 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. constatând că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen.:

Reduce la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen.

Reduce la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.

Înlătură pedepsele complementare şi pedepsele accesorii aplicate de instanţa de fond.

În baza art. 38 - 39 C. pen. cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, sporită cu 6 luni închisoare, în final, urmând a executa o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În temeiul art. 91 - 94 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru condamnată.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Pe durata termenului de supraveghere, condamnata trebuie să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile în Primăria comunei Vidra sau Sala de sport Creţeşti (activităţi de întreţinere dotări, activităţi gospodăreşti), afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, numărul zilnic de ore stabilindu-se în conformitate cu legea de executare a pedepselor.

Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la lit. c) - e) se comunică serviciului de probaţiune Ilfov.

Atrage atenţia condamnatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prev. de art. 96 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.

59. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. comb. cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal faţă de inculpata GGG. pentru infracţiunea prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi 5 C. pen., constatând că a intervenit decesul inculpatei.

Conform art. 25 alin. (5) C. proc. pen. lasă nesoluţionată acţiunea civilă faţă de inculpată.

Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Conform art. 397 alin. (5) rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen. menţine măsurile asiguratorii luate în vederea reparării pagubei.

II. Admite cererea formulată de procuror şi, în consecinţă, dispune luarea măsurii sechestrului asigurator asupra sumelor de câte 1.500.000 ron consemnate la HHHHHH. pe numele inculpaţilor K. şi J. (recipisele seria x, nr. x/31.03.2015, respectiv seria x, nr. x/31.03.2015) în vederea reparării pagubei produse prin infracţiuni.

Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare.

III. Ridică măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanţa nr. x/P/2012 din 09 aprilie 2013 privind indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurator în vederea confiscării speciale asupra unor bunuri mobile (autoturisme).

IV. Respinge ca nefondate apelurile declarate de părţile civile NNN. SA şi PPPPPPPPPPPPPPP., de inculpata V. şi apelurile declarate de DDDDDDDDDDDDDDDD., RRRRRRRRRR., OOOOOOOOOOO.

Obligă apelantele la plata către stat a câte 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

V. Respinge cererile formulate de FFFFFFFFFFFFFFFF. şi LLLLLLLLLL. de restituire a unor bunuri.

VI. Menţine dispoziţiile din sentinţa apelată referitoare la soluţionarea laturii civile, la măsurile asiguratorii cu privire la repararea pagubei/restabilirea situaţiei anterioare, precum şi celelalte dispoziţii care nu sunt contrare prezentei decizii.

VII. Conform art. 407 alin. (2) C. proc. pen., pentru inculpaţii faţă de care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, o copie a hotărârii se comunică Serviciului de probaţiune competent să verifice respectarea obligaţiilor dispuse de instanţă.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Ministerul Public şi de inculpaţi rămân în sarcina statului.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii-intimaţi inculpaţi GG., Q., X., P., R., O., II., JJ., U., S., HH., XX., F., H., AAA., Z., MM., DDD., NN., ZZ., LL., FF., G., J., I., BB., OO., EE., YY., E., D., T., W., EEE., FFF., SS., M., C., BBB., PP., TT., K., CCC., GGG., B., N., A., Y., VV., V., QQ., UU., DD., AA., RR., L. şi intimaţii inculpaţi WW., KK. şi CC., în sumă de 1.253 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2020.

GGC - GV