Penal enforcement contest against judicial costs order: inadmissibility of appeal against final enforcement ruling
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the convicted person against the Court of Appeal's decision, ordering the petitioner to pay 200 RON in judicial costs to the state, thereby leaving the lower court's ruling that rejected the original enforcement contest as the final and definitive outcome. The dispute arose when the petitioner attempted to challenge a 30 RON judicial cost assessment imposed for an aborted "annulment contest" (contestație în anulare) by filing an "enforcement contest" (contestație la executare), alleging the cost was illegal and that her reputation was harmed. The court held the appeal inadmissible because the contested decision was already final and not subject to further appeal under Article 597(7)-(8) of the Code of Criminal Procedure, and because an enforcement contest is not a lawful remedy for disputes regarding judicial costs; the ruling emphasized that appeal paths are strictly limited to those expressly provided by law in accordance with Article 129 of the Constitution, and that inadmissibility precludes an examination of the timeliness of the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 598 C. proc. pen, art. 597 alin. (7) din C. proc. pen, art. 397 alin. (8) din C. proc. pen, art. 275 alin. (2) din C. proc. pen; Penal enforcement contest against judicial costs order: inadmissibility of appeal against final enforcement ruling: Potrivit art. 597 alin. (7) din C. proc. pen., hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare, iar art. (8) prevede că decizia instanţei prin care se soluţionează contestaţia este definitivă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra contestaţiei formulate de persoana condamnată A., reţine următoarele:
Prin Încheierea penală nr. 36/F din data de 25 mai 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2020 s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de petenta B. cu privire la Încheierea nr. 38/2019 dată în dosar penal nr. x/2019 al Curţii de Apel Braşov.
Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a reţinut că prin cererea înregistrată sub nr. x/2020, petenta B. a formulat contestaţie împotriva Încheierii nr. 38/CCP din data de 14 noiembrie 2019 prin care a fost obligată la plata sumei de 30 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, considerând că s-a respins contestaţia sa fără a se ţine seama de ceea ce s-a întâmplat cu adevărat, iar contestaţia sa nu a fost soluţionată potrivit procedurii. Din aceste motive a apreciat că suma la care a fost obligată este nelegală.
S-a ataşat Încheierea nr. 38/2019 dată în dosar penal nr. x/2019 al Curţii de Apel Braşov.
În motivarea orală a contestaţiei petenta a învederat că solicită daune şi cheltuieli de judecată de 30 RON pentru că a fost jignită şi i s-a stricat imaginea.
Instanţa a constatat că hotărârea pentru care s-a formulat contestaţie la executare nu priveşte o hotărâre care să privească fondul pricinii, ci o cauză având ca obiect contestaţie în anulare prin care s-a dispus obligarea petentei la plata cheltuielilor judiciare ca urmare a respingerii cererii.
În acelaşi timp, potrivit art. 598 C. proc. pen. contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
S-a arătat că niciuna dintre situaţiile indicate mai sus nu se circumscrie motivelor formulate de petentă, iar referitor la suma la care a fost obligată petenta cu titlu de cheltuieli judiciare s-a arătat că nu s-a indicat vreo împiedicare la executare.
Împotriva Încheierii nr. 36/F din data de 25 mai 2020 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2020 a formulat contestaţie petenta B. apreciind că a fost obligată în mod nelegal la plata sumei de 30 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Analizând contestaţia declarată de petenta B., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 597 alin. (7) din C. proc. pen., hotărârile pronunţate în primă instanţă în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare, iar art. (8) prevede că decizia instanţei prin care se soluţionează contestaţia este definitivă.
În cauza de faţă, petenta B. a formulat cale de atac împotriva Încheierii nr. 36/F din data de 25 mai 2020 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală prin care s-a soluţionat contestaţia la executare formulată cu privire la Încheierea nr. 38/2019 pronunţată în dosarul penal nr. x/2019 al Curţii de Apel Braşov.
Prin urmare, în cauză, petentul a exercitat calea de atac împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile a face obiectul căii de atac a contestaţiei, potrivit art. 397 alin. (8) din C. proc. pen., aspect de natură a nesocoti coerenţa sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispoziţiile ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar şi principiul unicităţii căilor de atac şi modul de stabilire a ierarhiei acestora.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României.
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procesuală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii invocate de procuror, Înalta Curte reţine că inadmisibilitatea căii de atac formulate de petentă exclude de plano o evaluare a termenului în care contestaţia a fost formulată. Analiza formulării contestaţiei în termen se poate realiza în cazurile în care calea de atac formulată este prevăzută de lege, inadmisibilitatea căii de atac formulate în procedura pendinte primând şi făcând inutilă o evaluare a termenului declarării sale.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia declarată de petenta B. împotriva Încheierii nr. 36/F din data de 25 mai 2020 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2020.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia declarată de petenta B. împotriva Încheierii nr. 36/F din data de 25 mai 2020 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatoarea petentă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 7 octombrie 2020.
GGC - CL