Military jurisdiction over drunk driving by officer in active service: nexus between offense and service duties preserves competence despite subsequent transfer to reserve
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the case transferred to the Cluj Military Tribunal, which was deemed the competent court. The dispute concerned the legality of a prosecutor's order to drop criminal charges against a former military colonel for drunk driving, where multiple civilian and military courts (Cluj Military Tribunal, Brașov Tribunal, Zărnești Court) had previously declined jurisdiction. The court determined that the offense occurred while the suspect was on active military duty, establishing a nexus to his service obligations despite his subsequent transfer to reserve status. Applying the principle that jurisdiction follows the quality of the accused at the time of the act if the crime is related to service duties (Art. 48(1) of the Code of Criminal Procedure), and considering that the military tribunal had original jurisdiction over crimes committed by officers up to the rank of colonel (Art. 37(1)), the ICCJ ruled that the Cluj Military Tribunal retained competence to handle the verification of the withdrawal of prosecution.
Legislator headnote
AI generatedart. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen, art. 318 alin. (12) din C. proc. pen, art. 336 alin. (1) C. pen, art. 50 alin. (1) C. proc. pen, art. 85 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995, art. 48 alin. (1) C. proc. pen; Military jurisdiction over drunk driving by officer in active service: nexus between offense and service duties preserves competence despite subsequent transfer to reserve: Conform adresei nr. A 4111 emisă la data de 13 septembrie 2017 de către UM X Bucureşti, reiese fără echivoc că începând cu data de 03 august 2017, în baza Ordinului Ministrului Apărării Naţionale nr. M.P.1004/2017, suspectul colonel A. a fost trecut în rezervă prin aplicarea dispoziţiilor prev. de art. 85 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statului cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului de competenţă de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea penală nr. 175 din şedinţa Camerei de consiliu din data de 31 august 2018, judecătorul de Cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Zărneşti, a admis excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Judecătoriei Zărneşti, invocată de către reprezentantul Ministerului Public.
În baza art. 37 alin. (1), art. 48 alin. (1) lit. a), art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., cu referire la art. 318 alin. (12) din C. proc. pen., a declinat în favoarea Tribunalului Militar Cluj competenţa de soluţionare a cererii de verificare a legalităţii şi temeiniciei ordonanţei de renunţare la urmărire penală din data de 15 martie 2018 emisă de Parchetul Militar Cluj în Dosar nr. x/2017 faţă de suspectul A. col. (Rez.), fost ofiţer la UM X Bucureşti pentru infracţiunea prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa competentă să soluţioneze conflictul.
Pentru a se pronunţa astfel, Judecătoria Zărneşti a reţinut că prin sesizarea înregistrată pe rolul instanţei la data de 22 mai 2018, sub nr. de mai sus, ca urmare a declinării de competenţă dispusă prin Încheierea nr. 57/Cameră Preliminară/14 mai 2018, pronunţată în şedinţa Camerei de Consiliu de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Braşov, s-a solicitat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj confirmarea soluţiei de renunţare la urmărire penală dispusă prin ordonanţa din data de 15 martie 2018, emisă în Dosarul nr. x/2017 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj privind infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, faptă prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.
Iniţial, prin ordonanţa Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj a fost sesizat Tribunalul Militar Cluj în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei soluţiei de renunţare la urmărire penală.
Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Militar Cluj a apreciat că, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei civile, respectiv Tribunalului Braşov şi nu instanţei militare conform art. 50 alin. (1) C. proc. pen.., raportat la art. 48 coroborat cu art. 56 alin. (5) şi 44 alin. (4), (5) C. proc. pen.., astfel că, prin Încheierea nr. 31 din 18 aprilie 2018 s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Braşov.
Prin încheierea nr. 57/Cameră Preliminară/14 mai 2018 pronunţată în şedinţa Camerei de Consiliu de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Braşov, a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov şi, în consecinţă, în baza art. 35, 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.. cu referire la art. 318 alin. (12) din C. proc. pen.., a declinat în favoarea Judecătoriei Zărneşti competenţa de soluţionare a cererii de verificare a legalităţii şi temeiniciei ordonanţei de renunţare la urmărire penală din data de 15 martie 2018 emisă de Parchetul Militar Cluj în Dosar nr. x/2017 faţă de suspectul A. col. (Rez.), fost ofiţer la UM X Bucureşti pentru infracţiunea prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.
La termenul de judecată din data de 26 iunie 2018, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Judecătoriei Zărneşti, solicitând declinarea cauzei în favoarea Tribunalul Militar Cluj.
A mai reţinut Judecătoria Zărneşti că fapta reţinută în sarcina suspectului are legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia, iar suspectul avea gradul de colonel, motiv pentru care, competenţa de soluţionare a prezentei cereri - de confirmare a renunţării la urmărire penală, aparţine Tribunalului Militar Cluj.
Analizând actele aflate la dosar, Înalta Curte constată că prin ordonanţa din data de 15 martie 2018 a procurorului Parchetului Militar Cluj emisă în Dosarul x/2017 s-a dispus renunţarea la urmărirea penală faţă de suspectul col. rez. A. pentru infracţiunea prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.
Din actele de urmărire penală efectuate în cauză, a rezultat următoarea situaţie de fapt:
La data de 30 iulie 2017, în jurul orei 0100, lucrătorii de poliţie din cadrul Poliţiei Râşnov, fiind de serviciu pentru controlul şi supravegherea traficului rutier în localitatea Râşnov, pe DN 1E, au oprit pentru verificare autoturismul marca "x" cu nr. de înmatriculare x care se deplasa pe str. x către Staţiunea Poiana Braşov.
Cu această ocazie, s-a stabilit că autoturismul era condus de către numitul A., domiciliat în Bucureşti, str. x, având calitatea de ofiţer la UM X Bucureşti.
Fiind testat cu aparatul etilotest marca "x" seria x nr. test x s-a constatat că, în data de 30 iulie 2017, ora 0105, suspectul avea o alcoolemie de 0,53 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Clinic Zărneşti, unde i s-au recoltat două mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din cuprinsul buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1306/; 1307/T emis la data de 31 iulie 2017 de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov, a rezultat că, suspectul col. (rez.) A., avea la ora 0140 o alcoolemie de 1,00 gr.‰, iar la ora 0240 valoarea acesteia era de 0,90 gr.‰, alcool pur în sânge.
La data de 17 octombrie 2017, procurorul miliar de caz a dispus calcularea retroactivă a alcoolemiei suspectului col. (rez.) A. - fost ofiţer la UM X Bucureşti.
Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti, prin Adresa nr. x din 6 noiembrie 2017, a comunicat că nu se poate efectua o calculare retroactivă a alcoolemiei întrucât, conform "Reperelor metodologice cu privire la expertiza medico-legală efectuată pentru estimarea retroactivă a alcoolemiei" aprobate prin Hotărârea nr. 2 din 18 septembrie 2015 a Consiliului Superior de Medicină Legală, calculul retroactiv al alcoolemiei se poate efectua numai dacă consumul a încetat cu cel puţin 90 minute înaintea evenimentului rutier în cazul consumului pe mâncate, sau cu 45 minute în cazul consumului pe nemâncate. Ca atare, estimarea retroactivă a alcoolemiei pentru ora 01:00 în data de 30 iulie 2017 nu se poate efectua.
Conform adresei nr. A 4111 emisă la data de 13 septembrie 2017 de către UM X Bucureşti, reiese fără echivoc că începând cu data de 03 august 2017, în baza Ordinului Ministrului Apărării Naţionale nr. M.P.1004/2017, suspectul colonel A. a fost trecut în rezervă prin aplicarea dispoziţiilor prev. de art. 85 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statului cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit adresei nr. x din 03 octombrie 2017 emisă de către UM X Bucureşti, reiese că în data de 27 iulie 2017, suspectul col. (rez.) A. s-a aflat în misiune, conform Ordinului de zi pe unitate nr. 140 din 26 iulie 2017 şi Ordinului de serviciu seria x.I. nr. x emis la data de 26 iulie 2017.
Prezentarea la serviciu, din misiune, a avut loc în data de 31 iulie 2017, conform celor consemnate în Ordinul de zi pe unitate nr. 143 din 31 iulie 2017, iar începând cu data de 3 august 2017, în baza Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.P.1004/2017, suspectul colonel A. a fost trecut în rezervă prin aplicarea art. 85 alin. (1) lit. "g" din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin urmare, Înalta Curte constată că, faţă de înscrisurile de la dosar, la data de 27 iulie 2017 suspectul A. avea gradul de colonel şi se afla în misiune, acesta fiind trecut în rezervă la o dată ulterioară, respectiv 3 august 2017. În consecinţă, fapta reţinută în sarcina sa a avut legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia.
Conform dispoziţiilor art. 48 alin. (1) C. proc. pen.. în situaţia în care competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazul când:
a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului;
b) s-a dat citire actului de sesizare a instanţei.
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 37 alin. (1) C. proc. pen., tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari, până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe .
Aşa fiind, în considerarea argumentelor de fapt şi de drept anterior expuse, având în vedere că fapta reţinută în sarcina suspectului are legătură cu atribuţiile de serviciu ale acestuia, iar suspectul avea gradul de colonel, locul comiterii infracţiunii fiind în or. Râşnov, care se află în competenţa teritorială a Tribunalului Militar Cluj, în raport cu obiectul cererii - de confirmare a renunţării la urmărire penală, coroborate şi cu dispoziţiile art. 318 alin. (12) C. proc. pen.., art. 37 şi art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul col. (r) A. în favoarea Tribunalului Militar Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul col. (r) A. în favoarea Tribunalului Militar Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 4 octombrie 2018.
Procesat de GGC - LM