Final decision bars second court; fraud complaint sent to Cluj Court of Appeal as sole competent forum

Deliberând asupra cauzei privind pe petenta A. SRL, reţine următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 201 din 11 octombrie 2019, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., s-a respins ca nefondată plângerea petentului A. SRL împotriva Ordonanţei de clasare din 9 iulie 2019 dată în Dosar nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, menţinută prin Ordonanţa procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj din 23 iulie 2019 prin care a fost respinsă plângerea împotriva soluţiei de clasare.

Prin Încheierea penală nr. 633 din 29 noiembrie 2019, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla, în Dosarul nr. x/2018, s-a constatat competenţa Judecătoriei Gherla cu privire la soluţionarea plângerii depuse de petiţionara SC "A." SRL, împotriva Ordonanţei procurorului din 9 iulie 2019, dată în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

S-a constatat conflictul pozitiv de competenţă între Judecătoria Gherla şi Curtea de Apel Cluj cu privire la soluţionarea plângerii depuse de petiţionara SC "A." SRL, împotriva ordonanţei procurorului din 9 iulie 2019, dată în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj şi, în vederea soluţionării conflictului de competenţă, s-a trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În esenţă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Gherla a reţinut că, prin ordonanţa procurorului din 9 iulie 2019, dată în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 din C. pen., reclamată de SC A. SRL.

Împotriva acestei ordonanţe, petenta SC A. SRL a depus plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, aceasta fiind respinsă, ca netemeinică, prin Ordonanţa nr. 57/II/2/2019 din 23 iulie 2019.

La termenul din 29 noiembrie 2019, judecătorul de cameră preliminară a pus în discuţie, din oficiu, problema competenţei Judecătoriei Gherla de a soluţiona plângerea depusă de petentă împotriva ordonanţei procurorului din 9 iulie 2019, dată în Dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, constatându-şi competenţa de soluţionare a cauzei raportat la dispoziţiile ce reglementează competenţa materială, competenţa după calitatea persoanei, precum şi cea teritorială.

Remarcând că au fost sesizate două instanţe prin acelaşi act (cu numărul x din 7 august 2019, emis în mai multe exemplare) şi la aceeaşi dată (8 august 2019), actul fiind trimis iniţial prin fax, apoi prin poştă, precum şi că există o soluţie pronunţată de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj, prin sentinţa penală nr. 201 din 11 octombrie 2019, s-a apreciat că există un conflict pozitiv de competenţă între cele două instanţe sesizate.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., cu rezolvarea unui conflict pozitiv de competenţă, Înalta Curte constată că, în cauza privind pe petenta A. SRL se impune mai întâi clarificarea obiectului cauzei iar apoi identificarea regulilor de drept incidente chestiunii de drept ce a fost identificată ca făcând obiectul cauzei.

Potrivit art. 51 alin. (1) şi (4) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză, conflictul pozitiv se soluţionează de instanţa ierarhic superioară comună, iar până la soluţionarea conflictului pozitiv de competenţă, judecata se suspendă.

În speţă, observând parcursul cauzei având ca obiect plângerea formulată de petenta A. SRL împotriva Ordonanţei nr. 83/P/2019 din 9 iulie 2019 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, fiind sesizată atât Curtea de Apel Cluj, cât şi Judecătoria Gherla, nu se identifică premisa necesară ivirii unui conflict pozitiv de competenţă, în condiţiile în care una dintre instanţele care s-au considerat competente, respectiv Curtea de Apel Cluj, pronunţase deja o soluţie, ce beneficiază de autoritate de lucru judecat, la momentul când Judecătoria Gherla şi-a constatat competenţa.

Prin urmare, nu ne aflăm în situaţia conflictului pozitiv de competenţă care presupune ca două instanţe să se considere deopotrivă competente, fără ca să nu fi fost soluţionată cauza şi prin care să fi fost sesizată instanţa ierarhic superioară comună, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă (al cărui rol este de a stabili care este instanţa căreia îi revine competenţa de soluţionare a cauzei).

Totodată, în contextul în care normele procesual penale nu prevăd posibilitatea desfiinţării hotărârii pronunţată de Curtea de Apel Cluj, se constată că autoritatea de lucru judecat ce vizează Sentinţa penală nr. 201 din 11 octombrie 2019, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Cluj, exclude intervenţia Înaltei Curţi pe calea regulatorului de competenţă, întrucât nu se mai poate stabili astfel căreia dintre cele două instanţe îi revine competenţa de soluţionare a cauzei conform art. 340 alin. (1) din C. proc. pen.

Ca atare, faţă de cele expuse, se conturează concluzia că, singura instanţă în măsură să aprecieze asupra plângerii formulate de petentă deopotrivă şi la Judecătoria Gherla este Curtea de Apel Cluj, instanţă ce va examina eventuala excepţie privind autoritatea de lucru judecat.

În consecinţă, Înalta Curte va trimite cauza privind pe petenta A. SRL la Curtea de Apel Cluj.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite cauza privind pe petenta A. SRL la Curtea de Apel Cluj.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 decembrie 2019.

Procesat de GGC - LM