Community service duration below statutory minimum in suspended sentence supervision
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the prosecution’s appeal and partially quashed the appellate decision, ordering the period of unpaid community service imposed on the defendant to be increased from 50 to 60 days, leaving all other aspects of the original conviction intact. The defendant had been convicted of drug possession for personal use and driving under the influence, resulting in a suspended sentence with a two-year supervision period; the prosecution challenged the appellate court’s failure to comply with statutory minimums for supervision obligations. Relying on Article 93(3) of the Penal Code, which mandates that unpaid community service during suspension must range between 60 and 120 days, the court applied Article 438(1)(12) of the Code of Criminal Procedure to reverse the error, constituting a case of "other limits" for penalties, and rectified the sentence by raising the minimum duration to the legally required 60 days.
Legislator headnote
AI generatedart. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, art. 38 alin. (1) C. pen, art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen, art. 85 alin. (1) C. pen, art. 86 alin. (1) C. pen, art. 404 alin. (3) C. proc. pen; Community service duration below statutory minimum in suspended sentence supervision: The defendant had been convicted of drug possession for personal use and driving under the influence, resulting in a suspended sentence with a two-year supervision period; the prosecution challenged the appellate court’s failure to comply with statutory minimums for supervision obligations. Relying on Article 93(3) of the Penal Code, which mandates that unpaid community service during suspension must range between 60 and 120 days, the court applied Article 438(1)(12) of the Code of Criminal Procedure to reverse the error, constituting a case of "other limits" for penalties, and rectified the sentence by raising the minimum duration to the legally required 60 days.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for admitting the cassation appeal and quashing the appeal court decision.
Provision determining that judicial costs arising from the cassation procedure remain the charge of the state.
Full text
Asupra recursului în casaţie de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 2 din 08.01.2020 pronunţată de Tribunalul Sibiu, în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) raportat la art. 375 alin. (1), (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni cu droguri de risc pentru consum.
În baza art. 336 alin. (1), alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) raportat la art. 375 alin. (1), (2) C. proc. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 7 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice sub influenţa unor substanţe psihoactive.
În baza art. 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 7 luni închisoare la care a fost adăugat un spor obligatoriu de 3 luni, pedeapsa finală stabilită pentru inculpat fiind de 1 an şi 10 luni închisoare.
În temeiul art. 83, 84 C. pen., s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
S-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere conform art. 85 alin. (1) C. pen.:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Sibiu, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
S-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere conform art. 85 alin. (2) lit. b), d) şi g) C. pen.:
- să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 50 de zile, în cadrul Primăriei Agnita sau în cadrul Spitalului Orăşenesc Agnita;
- să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
- să nu conducă vehicule pentru care se eliberează permisul de conducere.
Conform art. 86 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. se comunică Serviciului de Probaţiune Sibiu.
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.
În temeiul art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen..s-a dispus confiscarea specială a dispozitivului pentru mărunţit - grinder (proba nr. 2a) pe care s-a pus în evidenta Tetrahidrocanabinol şi rolei de foiţe (proba nr. 2b), ca bun folosit/destinat a fi folosite la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Prin decizia penală nr. 247/2020 din 27 mai 2020 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2019, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Sibiu împotriva sentinţei penale nr. 2 din data de 08.01.2020 pronunţată de Tribunalul Sibiu, în dosarul nr. x/2019.
A fost desfiinţată integral sentinţa penală apelată şi, judecând cauza:
În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumpărare sau deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept.
În baza art. 336 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an şi 7 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.
În baza art. 38 alin. (1) C. pen. s-a făcut aplicarea art. 39 alin. (1) C. pen. şi i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 7 luni închisoare la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare.
În baza art. 91 alin. (1) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 2 ani, termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 92 alin. (1) C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, condamnatului i-au fost impuse următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune Sibiu, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) C. pen. s-a impus condamnatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de probaţiune Sibiu sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen. pe parcursul termenului de supraveghere, s-a stabilit ca persoana condamnată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 50 de zile, în cadrul Primăriei Agnita, judeţul Sibiu sau în cadrul Spitalului Orăşenesc Agnita, judeţul Sibiu sub supravegherea Serviciului de probaţiune Sibiu.
În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a atras atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1), (4) şi 5 C. pen., referitoare la consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere, a neexecutării obligaţiilor impuse de instanţă ori stabilite de lege şi ale săvârşirii de noi infracţiuni .
În temeiul art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială a dispozitivului pentru mărunţit - grinder (proba nr. 2a) pe care s-a pus în evidenta Tetrahidrocanabinol şi a rolei de foiţe (proba nr. 2b), ca bun folosit/destinat a fi folosit la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.900 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi în faţa primei instanţe.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva deciziei penale nr. 247/2020 din 27 mai 2020 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2019, a formulat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia, invocând cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. - s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
În susţinerea cazului de casare invocat, s-a arătat că pedeapsa stabilită de instanţa de apel inculpatului este în alte limite decât cele prevăzute de lege, având în vedere că s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, acesta să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 50 de zile, sub minimul prevăzut de dispoziţiile art. 93 alin. (3) din C. pen.
Prin încheierea din 01 octombrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019, apreciind că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 434 C. proc. pen. - art. 438 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a admis în principiu recursul în casaţie formulat împotriva deciziei penale nr. 247 din 27 mai 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2019 şi a dispus trimiterea cauzei la completul competent în vederea judecării căii extraordinare de atac promovată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba.
Examinând cauza prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este astfel, cum rezultă din dispoziţiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Conform art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege."
În cauza de faţă, inculpatul A. a fost condamnat, în apel, pentru săvârşirea infracţiunilor de: cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumpărare sau deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la o pedeapsă de 9 luni închisoare; conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la o pedeapsă de 1 an şi 7 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. (1) C. pen., raportat la art. 39 alin. (1) C. pen., inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 7 luni închisoare, la care a fost adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 3 luni închisoare, condamnatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 10 luni închisoare, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, în baza art. 91 alin. (1) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Curtea de apel, în aplicarea dispoziţiilor art. 93 C. pen., a stabilit în sarcina condamnatului măsurile de supraveghere şi obligaţiile pe care trebuie să le respecte pe durata termenului de supraveghere, şi, în baza art. 93 alin. (3) C. pen., a dispus ca acesta să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 50 de zile, în cadrul Primăriei Agnita, judeţul Sibiu, sau în cadrul Spitalului Orăşenesc Agnita, judeţul Sibiu sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sibiu.
Potrivit dispoziţiilor art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile, în condiţiile stabilite de instanţă, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
Stabilind durata obligaţiei instituită în sarcina condamnatului A. constând în prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii pe parcursul termenului de supraveghere, sub limita minimă prevăzută de art. 93 alin. (3) C. pen., Înalta Curte constată că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre nelegală.
În consecinţă, Înalta Curte constată incidenţa cazului de casare prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., întrucât în cauză s-a aplicat pedeapsa în alte limite decât cele prevăzute de lege, ca urmare a stabilirii de către instanţa de apel a duratei obligaţiei instituită în sarcina condamnatului, sub limita minimă prevăzută de art. 93 alin. (3) C. pen., astfel că va dispune înlăturarea greşitei aplicări a legii, în sensul că va majora de la 50 de zile, la 60 de zile perioada în care condamnatul A. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Agnita, judeţul Sibiu, sau în cadrul Spitalului Orăşenesc Agnita, judeţul Sibiu sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sibiu.
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba împotriva deciziei penale nr. 247 din 27 mai 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2019.
Va casa, în parte, decizia penală atacată numai în ceea ce priveşte durata obligaţiei stabilită în sarcina condamnatului A. constând în prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii pe parcursul termenului de supraveghere, şi, în rejudecare:
Va majora de la 50 de zile, la 60 de zile perioada în care condamnatul A. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Agnita, judeţul Sibiu, sau în cadrul Spitalului Orăşenesc Agnita, judeţul Sibiu sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sibiu.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 160 RON, urmând a rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba împotriva deciziei penale nr. 247 din 27 mai 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2019.
Casează, în parte, decizia penală atacată numai în ceea ce priveşte durata obligaţiei stabilită în sarcina condamnatului A. constând în prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii pe parcursul termenului de supraveghere, şi, în rejudecare:
Majorează de la 50 de zile, la 60 de zile perioada în care condamnatul A. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Agnita, judeţul Sibiu, sau în cadrul Spitalului Orăşenesc Agnita, judeţul Sibiu sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Sibiu.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba rămân în sarcina statului.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 160 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 noiembrie 2020.