Jurisdiction for execution challenges under criminal procedure: Competence of appeal court for clarifying suspended supervision terms post-cassation modification

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Curtea de Apel Cluj şi Judecătoria Turda, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 518 din data de 11 noiembrie 2019 a Judecătoriei Turda, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, în temeiul dispoziţiilor art. 598 alin. (2) teza finală din C. proc. pen., coroborat cu art. 50 din C. proc. pen., a fost admisă excepţia necompetenţei Judecătoriei Turda şi s-a declinat în favoarea Curţii de Apel Cluj competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţia la executare formulată de Serviciul de Probaţiune Cluj.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Turda a reţinut următoarele:

Prin contestaţia la executare formulată de Serviciul de Probaţiune Cluj, înregistrată la Judecătoria Turda în data de 31.05.2019 sub nr. x/2019, s-a solicitat lămurirea aspectelor cu privire la data de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere (13.11.2018 sau 15.05.2019), precum şi dacă se recunosc orele de muncă neremunerată în folosul comunităţii efectuate de persoana condamnată A., în cazul în care termenul de supraveghere de 2 ani curge de la data rămânerii definitive a Deciziei penale nr. 175/RC/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

S-a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 155/2018 pronunţată de Judecătoria Turda în Dosarul nr. x/2017 s-a dispus achitarea inculpatului A.. Prin Decizia nr. 1323/A/13.11.2018 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, a fost condamnat inculpatul A., iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia din data de 15.05.2019, a admis recursul în casaţie formulat împotriva Deciziei nr. 1323/A/2018 a Curţii de Apel Cluj, a menţinut pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 2 ani. Au fost menţinute şi celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.

Judecătoria Turda a constatat că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) şi art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., conform cărora competenţa revine instanţei de apel care a pronunţat hotărârea a cărei lămurire se solicită, prin urmare, în speţă, competentă este Curtea de Apel Cluj.

S-a reţinut că se solicită a fi lămurită decizia Curţii de Apel Cluj, sub aspectul datei de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere (13.11.2018 sau 15.05.2019) şi sub aspectul recunoaşterii sau nu a orelor de muncă neremunerată în folosul comunităţii efectuate deja de persoana condamnată A.. S-a constatat că nu se impune lămurirea deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 15.05.2019, întrucât instanţa supremă s-a pronunţat asupra existenţei concursului de infracţiuni, iar aspectele ce se impun a fi lămurite ţin de decizia pronunţată în apel.

Cauza a fost înaintată Curţii de Apel Cluj, fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2019.

Curtea de Apel Cluj a reţinut că prin scriptul înregistrat la Judecătoria Turda la 31.05.2019, Serviciul de Probaţiune Cluj a solicitat, în conformitate cu art. 17 alin. (1) din Legea nr. 253/2013, privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi art. 554 alin. (2) raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., lămurirea cu privire la următoarele aspecte: care este data de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere, 13.11.2018 sau 15.05.2019, precum şi dacă se recunosc orele de muncă neremunerată în folosul comunităţii efectuate de către A., în cazul în care termenul de supraveghere de 2 ani curge de la data rămânerii definitive a Deciziei penale nr. 175/RC/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv de la data de 15.05.2019.

S-a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 155/18.04.2018 a Judecătoriei Turda, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, în baza art. 386 din C. proc. pen., s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpat, prin apărător ales.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen. şi mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul A., la data de 15.04.2016, fiind audiat în calitate de martor în Dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Turda, a făcut afirmaţii mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale ale cauzei, susţinând că B., inculpat în acel dosar, a fost lovit repetat cu pumnii de către persoana vătămată din acel dosar, căzând pe spate cu persoana vătămată peste el, în condiţiile în care din materialul probator administrat în cauză a rezultat că inculpaţii B. şi C. au lovit-o pe persoana vătămată D., în mod repetat, doborând-o la pământ şi cauzând-i leziuni grave, care au necesitat 75 - 80 de zile de îngrijiri medicale.

Împotriva acestei soluţii a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, prin care a solicitat condamnarea inculpatului pentru cele două infracţiuni deduse judecăţii.

Prin Decizia penală nr. 1323/A/13.11.2018 a Curţii de Apel Cluj s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda împotriva Sentinţei penale nr. 155 din 18.04.2018 a Judecătoriei Turda, care a fost desfiinţată în întregime şi, pronunţându-se o nouă hotărâre, a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare şi pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 38, art. 39 alin. (2) din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate şi s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 4 luni închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsa şi s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 1 an şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, prevăzut de art. 92 alin. (1) din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul a fost obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de probaţiune Cluj la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., a fost obligat inculpatul să frecventeze un program de integrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Cluj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, indicând conform art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. Regia Autonomă a Domeniului Public din Cluj-Napoca şi Primăria municipiului Cluj-Napoca.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 96 alin. (1) şi (4) din C. pen., i s-a pus în vedere inculpatului care sunt consecinţele nerespectării măsurilor şi a obligaţiei prevăzute la art. 93 alin. (1) şi (2) din C. pen. şi/sau a săvârşirii de noi infracţiuni, respectiv revocarea suspendării sub supraveghere şi executarea pedepsei închisorii.

Împotriva Deciziei nr. 1323/A/13.11.2018 a Curţii de Apel Cluj a formulat recurs în casaţie inculpatul A., iar prin Decizia penală nr. 175/RC din 15.05.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani. Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.

În sarcina persoanei supravegheate au fost dispuse măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. a) - e) din C. pen. şi obligaţiile prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. b) şi art. 93 alin. (3) din C. pen.

Pe numele persoanei supravegheate a fost deschis Dosarul de probaţiune nr. x/S/2018, prima întrevedere de supraveghere cu acesta a avut loc în data de 13.02.2019 şi de atunci şi până în prezent, A. a îndeplinit măsurile de supraveghere impuse şi a efectuat în perioada 22.03.2019 - 20.05.2019 la Primăria municipiului Cluj-Napoca cele 60 de zile (120 de ore) de muncă în folosul comunităţii stabilite ca obligaţie prin hotărârea penală menţionată mai sus.

Serviciul de Probaţiune Cluj s-a adresat Judecătoriei Turda pentru a fi lămurit în privinţa datei de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere, 13.11.2018, conform deciziei pronunţate de Curtea de Apel Cluj, sau 15.05.2019, conform deciziei pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi dacă se recunosc orele de muncă neremunerată în folosul comunităţii efectuate de către A., având în vedere că Decizia penală nr. 175/RC/15.05.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a modificat Decizia penală nr. 1323/A/din 13.11.2019 a Curţii de Apel Cluj.

Curtea de Apel Cluj, analizând actele şi lucrările dosarului, a reţinut următoarele:

În situaţia în care hotărârea este atacată cu apel sau cu contestaţie, după pronunţarea deciziei în apel sau în contestaţie, indiferent dacă hotărârea rămâne definitivă sau nu, instanţa de apel sau instanţa ierarhic superioară, prin Biroul executări penale, este obligată să trimită primei instanţe, deci instanţei de executare, un extras cu privire la decizia pronunţată.

Curtea de Apel Cluj a reţinut că instanţa de executare este întotdeauna prima instanţă, indiferent că măsurile dispuse au fost pronunţate de aceasta sau de instanţele de apel sau cea ierarhic superioară, cu alte cuvinte, indiferent dacă hotărârea pronunţată în fond a fost sau nu modificată în căile de atac.

S-a reţinut că solicitarea Serviciului de Probaţiune nu este o veritabilă contestaţie la executare, ci, în această situaţie, este vorba de un incident, iar nu de o împiedicare la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în cauză fiind aplicabile prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 253/2013, în care se învederează textual:

"Consilierul de probaţiune este obligat să încunoştinţeze de îndată judecătorul delegat cu executarea despre orice nelămurire, împiedicare ori incident survenit în cursul executării, a cărui soluţionare revine, potrivit legii, judecătorului".

S-a reţinut că doar dispoziţiile de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere fără indicarea organului care va exercita supravegherea şi a datelor la care condamnatul trebuie să se prezinte la acesta, precum şi dispoziţia generică de a impune condamnatului respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 93 din C. pen. sunt de natură să creeze nelămuriri cu privire la hotărârea de se execută. Incidentul din speţă nu se încadrează în art. 598 lit. c) teza I din C. proc. pen., deoarece acesta vizează data de la care curge termenul de supraveghere, în situaţia în care decizia Curţii de Apel Cluj a fost modificată în calea de atac a recursului în casaţie, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, Curtea de Apel Cluj nu putea să prevadă la momentul pronunţării deciziei ivirea acestei situaţii, astfel încât să devină competentă material şi să lămurească incidentul şi dilema Serviciului de Probaţiune Cluj. Incidentul Serviciului de Probaţiune Cluj vizează data de la care începe să curgă termenul de supraveghere în condiţiile în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o nouă hotărâre, cu o nouă pedeapsă, individualizată corespunzător modalităţii de executare a acesteia.

Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că instanţa de executare este Judecătoria Turda, deoarece, aşa cum se arată şi la pagina 1319 din Noul C. proc. pen. comentat, Nicolae Volonciu, A. Uzlău, ş.a., "Instanţa de executare este întotdeauna prima instanţă, indiferent că măsurile dispuse au fost pronunţate de prima instanţă sau de instanţele de apel sau cea ierarhic superioară, cu alte cuvinte, indiferent dacă hotărârea pronunţată în fond a fost sau nu modificată în căile de atac".

De altfel, Serviciul de Probaţiune Cluj în mod corect s-a adresat în vederea rezolvării acestui incident Judecătoriei Turda.

Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 1499/A din data de 17 decembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda, s-a constatat conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, conform dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că revine Curţii de Apel Cluj competenţa să soluţioneze prezenta cauză, pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Turda la 31.05.2019, Serviciul de Probaţiune Cluj a solicitat, în conformitate cu art. 17 alin. (1) din Legea nr. 253/2013, privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi art. 554 alin. (2) raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., lămurirea cu privire la următoarele aspecte: care este data de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere, 13.11.2018 sau 15.05.2019, precum şi dacă se recunosc orele de muncă neremunerată în folosul comunităţii efectuate de către A., în cazul în care termenul de supraveghere de 2 ani curge de la data rămânerii definitive a Deciziei penale nr. 175/RC/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv de la data de 15.05.2019.

Înalta Curte reţine că prin Sentinţa penală nr. 155/18.04.2018 a Judecătoriei Turda, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen. şi mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

Prin Decizia penală nr. 1323/A/13.11.2018 a Curţii de Apel Cluj a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare şi pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art. 38, art. 39 alin. (2) din C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate şi s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de 4 luni închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsa şi s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 1 an şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de supraveghere de 2 ani, prevăzut de art. 92 alin. (1) din C. pen., iar în temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile.

Prin Decizia penală nr. 175/RC din 15.05.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost admis recursul în casaţie declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 1323/A/2018 din 13 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, a fost casată decizia penală recurată şi, în baza art. 396 alin. (5) coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru infracţiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen.

A fost menţinută pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen., cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe termenul de încercare de 2 ani prevăzut de art. 92 alin. (1) din C. pen.. Au fost menţinute şi celelalte dispoziţii ale deciziei recurate care nu contravin hotărârii.

Temeiul cererii formulate de Serviciul de Probaţiune Cluj este reprezentat de dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Conform art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., "(1) Contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: (...) c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; (...)".

Potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., "(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea priveşte o dispoziţie dintr-o hotărâre pronunţată în apel sau în recurs în casaţie, competenţa revine, după caz, instanţei de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie."

Astfel cum s-a menţionat anterior, prin cererea formulată, Serviciul de Probaţiune Cluj a solicitat lămurirea următoarelor aspecte: data de la care curge termenul de supraveghere de 2 ani al suspendării sub supraveghere (13.11.2018, conform deciziei pronunţate de Curtea de Apel Cluj sau 15.05.2019, conform deciziei pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) şi dacă se recunosc orele de muncă neremunerată în folosul comunităţii efectuate de către A., având în vedere că Decizia penală nr. 1323/A din 13.11.2019 a Curţii de Apel Cluj a fost modificată prin Decizia penală nr. 175/RC din 15.05.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte constată că solicitarea Serviciului de Probaţiune Cluj reprezintă o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, respectiv cu privire la Decizia penală nr. 1323/A din 13.11.2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, aceasta fiind hotărârea prin care s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 1 an şi 4 luni închisoare şi s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 2 ani.

Prin decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală (nr. 175/RC din 15.05.2019) s-a dispus achitarea inculpatul A. pentru infracţiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., a fost menţinută pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen., cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de 2 ani.

Prin urmare, prin decizia pronunţată de instanţa supremă nu au fost aduse modificări în ceea ce priveşte suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (durata termenului de supraveghere, măsurile de supraveghere şi obligaţiile).

Este adevărat că pentru cazurile prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) (instanţa de executare) sau alin. (6) (instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere) din C. proc. pen.

Însă, pentru cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., se menţionează în mod expres că revine competenţa instanţei care a pronunţat hotărârea ce se execută, în speţă aceasta fiind Curtea de Apel Cluj.

Având în vedere considerentele expuse, potrivit dispoziţiilor art. 598 alin. (1) lit. c) teza I, alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A. în favoarea Curţii de Apel Cluj, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului de Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 07 ianuarie 2020.

GGC -NN