Decizia nr. 345/A/2019 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Deliberând asupra apelurilor de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 4 din data de 14 ianuarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-au dispus următoarele:

1. În temeiul art. 377 alin. (4), cu art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor, privind infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., din 8 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi 9 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, acte materiale din perioada 17 martie 2014 - 27 iulie 2016.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., a condamnat inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunilor:

a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., la pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

b) infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a), cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, acte materiale din perioada 17 martie 2014 - 27 iulie 2016, la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 3 (trei) ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse principale, respectiv, 10 (zece) luni închisoare.

A aplicat pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

În temeiul art. 45 alin. (5), cu art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 15.600 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen., cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a achitat inculpatul A., sub aspectul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă încadrată prin rechizitoriu în art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., din data de 24 ianuarie 2014, întrucât nu era prevăzută de legea penală ca infracţiune la data comiterii.

În baza art. 275 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat, cu privire la această infracţiune, rămân în sarcina statului.

2. În temeiul art. 377 alin. (4) cu art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor privind infracţiunea de deturnare a licitaţilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen. şi 8 infracţiuni de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 47 C. pen., raportat la art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B., pentru săvârşirea infracţiunilor:

a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

b) infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, la pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse principale, respectiv, 8 (opt) luni închisoare.

A aplicat pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza 45 alin. (5), cu referire la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., cu art. 72 C. pen., a dedus din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului perioada executată prin reţinere şi arest preventiv, începând cu data de 24 noiembrie 2016 şi până la data de 8 decembrie 2016.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 4.500 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

3. În baza art. 377 alin. (4) cu art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea faptelor, privind infracţiunea de deturnare a licitaţilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi 7 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017.

În baza art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul C., pentru săvârşirea infracţiunilor:

a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an şi 4 (patru) luni.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

b) infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an şi 8 (opt) luni.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 2 (doi) ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse principale, respectiv, 6 (şase) luni închisoare.

A aplicat pedeapsa principală rezultantă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an şi 8 (opt) luni.

În baza 45 alin. (5), cu referire la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., cu art. 72 C. pen., a dedus din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului perioada executată prin reţinere şi arest preventiv, începând cu data de 24 noiembrie 2016 şi până la data de 8 decembrie 2016.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 2.900 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

4. În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi (10) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul D., pentru săvârşirea infracţiunilor:

a) deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., faptă din data de 13 martie 2015, la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul a ocupa funcţia, pe o durată de 1 (un) an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicata inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

b) deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., faptă din data de 11 noiembrie 2016, la pedeapsa principală de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul a ocupa funcţia, pe o durată de 1 (un) an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

c) fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., faptă din 4 iunie 2015, la pedeapsa principală de 4 (patru) luni închisoare.

d) evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul a ocupa funcţia, pe o durată de 1 (un) an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse principale, respectiv, 10 (zece) luni închisoare.

A aplicat pedeapsa principală rezultantă de 2 (doi) ani şi 2 (două) luni închisoare.

În temeiul art. 91 alin. (1) lit. a) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale rezultante sub supraveghere.

A fixat, în baza art. 92 C. pen., un termen de supraveghere de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni.

În temeiul art. 93 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Neamţ, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

f) să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a obligata inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 80 de zile, la Primăria municipiului Piatra-Neamţ, sau D.G.S.P.C. Neamţ, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1) C. pen., în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse sau stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (3) C. pen., în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an.

În baza 45 alin. (5), cu referire la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 397 C. proc. pen., cu art. 25 C. proc. pen. şi art. 1357 C. civ., a obligat inculpatul să plătească părţii civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti suma de 705,60 RON, cu titlul de despăgubiri civile, la care se adaugă accesoriile fiscale începând cu data scadenţei şi până la plata integrală a prejudiciului.

În temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005, a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor proprietatea inculpatului până la concurenţa prejudiciului cauzat bugetului de stat, în sumă de 705,60 RON şi a accesoriilor fiscale.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen., cu art. 397 alin. (3) şi art. 256 C. proc. pen., a dispus anularea parţială a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat la data de 4 iunie 2015, sub nr. x la Biroul Notarului Public E., din municipiul Piatra-Neamţ, doar sub aspectul preţului vânzării imobilului situat în municipiul Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, în sensul că preţul real al vânzării a fost de 16.500 euro şi nu 11.000 euro, cum a declarat inculpatul.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, a dispus comunicarea, la momentul rămânerii definitive, către Oficiul Registrului Comerţului, a copiei dispozitivului prezentei hotărârii.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.000 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

5. În temeiul art. 377 alin. (4), cu art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor, privind cele două infracţiuni de deturnare a licitaţilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul F., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu art. 38 alin. (1) C. pen., într-o infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, acte materiale din 16 februarie 2015 şi 30 aprilie 2015.

În baza art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen.,a condamnat pe inculpatul F., pentru săvârşirea infracţiunilor:

a) aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., pedeapsa principală de 1 (un) an şi 1 (una) lună închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

b) deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

c) complicitate la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 246 C. pen., faptă din data de 31 mai 2016, la pedeapsa principală de 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a stabilit în sarcina inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 1 (un) an şi 2 (două) luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse principale, respectiv, 7 (şapte) luni închisoare.

A aplicat pedeapsa principală rezultantă - 1 (un) an şi 9 (nouă) luni închisoare.

În temeiul art. 91 alin. (1) lit. a) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale rezultante sub supraveghere.

A fixat, în baza art. 92 C. pen., un termen de supraveghere de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni.

În temeiul art. 93 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

f) să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 80 de zile, la Primăria municipiului Bacău - Serviciul Public de Salubritate şi Spaţii Verzi, sau la D.G.A.S.P.C. Bacău - Centrul Rezidenţial "Henri Coandă" Bacău, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1) C. pen., în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse sau stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (3) C. pen., în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an.

În baza 45 alin. (5), cu referire la art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 700 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

6. În temeiul art. 377 alin. (4), cu art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor, privind infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul G., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul G., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 4 (patru) patru luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 91 alin. (1) lit. a) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere.

A fixat, în baza art. 92 C. pen., un termen de supraveghere de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni.

În temeiul art. 93 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

f) să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 80 de zile, la Primăria municipiului Bacău - Serviciul de salubritate şi spaţii verzi, sau la D.G.A.S.P.C Bacău - Centrul de Servicii Sociale "Ghiocelul" Bacău, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1) C. pen., în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse sau stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (3) C. pen., în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 800 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

7. În baza art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen., a condamnat inculpatul H., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 91 alin. (1) lit. a) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere.

A fixat în baza art. 92 C. pen., un termen de supraveghere de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 93 alin. (1) şi (2) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

f) să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 80 de zile, la Primăria comunei Hemeiuş, jud. Bacău, sau la Primăria municipiului Bacău - Serviciul Public de Salubritate şi Spaţii Verzi, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1) C. pen., în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse sau stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (3) C. pen., în sensul că dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune, descoperită până la împlinirea termenului şi pentru care s-a pronunţat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 350 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

8. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen., cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a achitat pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă încadrată prin rechizitoriu în art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., faptă din data de 10 ianuarie 2014, întrucât nu era prevăzută de legea penală ca infracţiune la data comiterii.

În baza art. 275 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

În temeiul art. 46 C. proc. pen., a dispus disjungerea judecării cauzei, privindu-i pe inculpaţii: J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH. şi II., precum şi în totalitate soluţionarea laturii civile a cauzei, privindu-i pe toţi inculpaţii trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. x din data de 31 mai 2017, al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, deci şi la aplicarea dispoziţiilor art. 256, art. 397 alin. (2), (3) şi art. 404 alin. (4) lit. c) şi g) C. proc. pen., inclusiv şi la menţinerea măsurii sechestrului asigurător, mai puţin cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală şi la infracţiunea de fals în declaraţii, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D., care a fost soluţionată prin această sentinţă.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Bacău a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/2015, din data de 31 mai 2017 emis de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, înregistrat la Curtea de Apel Bacău sub nr. x/2017, s-a dispus trimiterea în judecată, printre alţii, a inculpaţilor:

B., cetăţean român, studii medii, căsătorit, fără antecedente penale, stagiul militar nesatisfăcut, administrator, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, deturnarea licitaţiilor publice (4 infracţiuni) şi instigare la deturnarea licitaţiilor publice (8 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. (2 infracţiuni), art. 246 din C. pen. (2 infracţiuni) şi art. 47 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen .(8 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii A. şi C. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale din care făceau parte inculpaţii J., K., M. şi N.

2. în perioada 20 noiembrie 2014 - 11 noiembrie 2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de către membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 20 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către BEJ JJ. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat de către inculpatul D. aflat în înţelegere cu inculpatul A. la data de 13 martie 2015, pentru suma de 50.500 RON.

- la data de 15 ianuarie 2015 a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din jud. Neamţ, evaluat la suma de 39.959 RON fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 29.969,25 RON.

- la data de 14 iunie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x/2014 înregistrat la BEJ LL. din mun. Piatra-Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii M., B. şi A. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 53/B/19, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 7.100 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii M. şi N. primind câte 100 euro de la inculpatul A., pentru a ajunge la această înţelegere.

- la data de 11 noiembrie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x/2014 înregistrat la BEJ MM. din mun. Târgu Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul D. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 63.836 RON şi adjudecat de către inculpatul D. cu suma de 41.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 47.877 RON.

3. în perioada 14 noiembrie 2014 - 7 martie 2016 i-a instigat pe inculpaţii A. şi C. să fie în înţelegere cu ocazia organizării unor licitaţii publice de către executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, în scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, inculpatul B. stabilind adjudecatarul şi preţul de adjudecare înainte de începerea licitaţiei, după cum urmează:

- la data de 14 noiembrie 2014 le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2014 de către BEJ NN. din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, evaluat la suma de 162.360 RON fiind adjudecat de către inculpatul C. pentru suma de 115.700 RON.

- la data de 27 noiembrie 2014 le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 86.459 RON fiind adjudecat de către inculpatul OO. pentru suma de 64.844,25 RON.

- la data de 16 ianuarie 2015, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul H. prin mandatar A. pentru suma de 14.000 euro.

- la data de 19 octombrie 2015, i-a instigat pe inculpatul A. şi pe inculpatul C. la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea, jud. Bacău, evaluat la suma de 148.193 RON fiind adjudecat de către inculpatul B. prin mandatar A. pentru suma de 74.100 RON.

- la data de 10 decembrie 2015, i-a instigat pe inculpatul A. şi pe inculpatul C. la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita QQ. - prin mandatar A. pentru suma de 22.000 euro.

- la data de 11 februarie 2016, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x/2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, s.c A, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul C. cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro.

- la data de 23 februarie 2016, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. mandatar al inculpatului H., să fie în înţelegere cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x/2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 50.500 RON şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 28.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 RON.

- la data de 7 martie 2016, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. RR., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către SS. prin mandatar A. pentru suma de 80.000 RON.

A., cetăţean român, căsătorit, studii medii, fără antecedente penale, agent imobiliar, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (17 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., art. 246 din C. pen. (8 infracţiuni) cu aplicarea art. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 246 din C. pen. (9 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii B. şi C. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de inculpaţii J., K. şi respectiv L.

2. în perioada 24 ianuarie 2014 - 27 iulie 2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 24 ianuarie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii J. şi K., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din jud. Bacău evaluat la suma de 135.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul K. pentru suma de 65.700 RON.

- la data de 17 martie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii J., K., M. şi N., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău evaluat la suma de 110.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul M. pentru suma de 53.000 RON.

- la data de 14 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2014 de către BEJ NN. din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, evaluat la suma de 162.360 RON fiind adjudecat de către inculpatul C. pentru suma de 115.700 RON.

- la data de 20 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii B. şi C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 3/2012 de către BEJ JJ. din mun. Bacău, după care, în data de 13 martie 2015 a fost în înţelegere cu inculpatul D. cu ocazia licitaţiei publice organizate în acelaşi dosar de executare, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 50.500 RON.

- la data de 27 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 86.459 RON fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 64.844,25 RON.

- la data de 15 ianuarie 2015 a fost în înţelegere cu inculpatul B. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 9/B/22, jud. Neamţ, evaluat la suma de 39.959 RON fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 29.969,25 RON.

- la data de 16 ianuarie 2015, în calitate de mandatar pentru inculpatul H. a fost în înţelegere cu inculpatul C. şi cu inculpaţii M. şi N. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 478/2013 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul H. prin mandatar A. pentru suma de 14.000 euro.

- la data de 21 ianuarie 2015, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 98/2012 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti UU. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii K., M., N. şi numitul VV., au fost în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 1/D/16, jud. Bacău, în sensul adjudecării la un preţ redus, apropiat de preţul de pornire a licitaţiei, de către unul dintre licitatori.

- la data de 25 mai 2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii J. şi K. şi cu numiţii V., R. şi WW., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 34/2013 de către BEJ CC. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, privind executarea silită a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, evaluat la suma de 111.000 RON şi adjudecat de inculpatul A. pentru suma de 84.000 RON.

- la data de 19 octombrie 2015, în calitate de mandatar pentru inculpatul B. a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea, jud. Bacău, evaluat la suma de 148.193 RON fiind adjudecat de către inculpatul B. prin mandatar A. pentru suma de 74.100 RON.

- la data de 10 decembrie 2015, în calitate de mandatar pentru numita QQ. a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita QQ. prin mandatar A. pentru suma de 22.000 euro.

- la data de 29 decembrie 2015, în calitate de mandatar pentru numita XX. a fost în înţelegere cu inculpaţii K. şi J., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2011 de către BEJ FF. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 77.700 RON, fiind adjudecat pentru suma de 52.200 RON de către numita XX. prin mandatar A.

- la data de 11 februarie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x/2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, s.c A, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul C. cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro.

- la data de 23 februarie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x/2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ şi în calitate de mandatar al inculpatului H. a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 50.500 RON şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 28.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 RON.

- la data de 07 martie 2016, în calitate de mandatar pentru numitul SS. a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 79/80/2012 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. RR., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către SS. prin mandatar A. pentru suma de 80.000 RON.

- la data de 14 iunie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x/2014 înregistrat la BEJ LL. din mun. Piatra-Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii M., N. şi B. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 7.100 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii M. şi N. primind câte 100 euro de la inculpatul A., pentru a ajunge la această înţelegere.

- la data de 27 iulie 2016, a fost în înţelegere cu inculpatul H. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către BEJ AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din com. Gârcina, sat Almaş, jud. Neamţ, evaluat la suma de 34.900 euro, fiind adjudecat de către inculpatul H. pentru suma de 17.000 euro.

C., cetăţean român, studii medii, căsătorit, agent imobiliar la SC YY. SRL Bacău, fără antecedente penale, stagiul militar satisfăcut, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (9 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., art. 246 din C. pen. (2 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 246 din C. pen. (7 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii B. şi A. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale din care făceau parte inculpaţii J., K., M. şi N.

2. în perioada 14 noiembrie 2014 - 7 martie 2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 14 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2014 de către BEJ NN. din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, evaluat la suma de 162.360 RON fiind adjudecat de către inculpatul C. pentru suma de 115.700 RON.

- la data de 20 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii B. şi A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 3/2012 de către BEJ JJ. din mun. Bacău, după care, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat la un termen ulterior de către inculpatul D. aflat în înţelegere cu inculpatul A., pentru suma de 50.500 RON.

- la data de 27 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 86.459 RON fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 64.844,25 RON.

- la data de 16 ianuarie 2015, a fost în înţelegere cu inculpatul A. şi cu inculpaţii M. şi N. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul H. prin mandatar A. pentru suma de 14.000 euro.

- la data de 19 octombrie 2015, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către BEJ PP. din oraş Buhuşi, jud. Bacău, imobilul din com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea, jud. Bacău, evaluat la suma de 148.193 RON fiind adjudecat de către inculpatul B. prin mandatar A. pentru suma de 74.100 RON.

- la data de 10 decembrie 2015, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita QQ. prin mandatar A. pentru suma de 22.000 euro.

- la data de 11 februarie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x/2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, s.c A, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul C. cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro.

- la data de 23 februarie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x/2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul A., mandatar al inculpatului H., pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 50.500 RON şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 28.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 RON.

- la data de 7 martie 2016, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 79/80/2012 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. RR., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către SS. prin mandatar A. pentru suma de 80.000 RON.

F., cetăţean român, studii superioare, căsătorit, jandarm la I.J.J. Bacău, fără antecedente penale, stagiul militar satisfăcut, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, complicitate la deturnarea licitaţiilor publice şi deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 246 din C. pen. (2 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu luna februarie 2014 a aderat la grupul infracţional constituit de către inculpaţii J. şi K., specializat în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu alte două grupări infracţionale.

2. l-a sprijinit pe inculpatul J. cu sume de bani pentru participarea la licitaţia publică din data de 31 mai 2016 şi adjudecarea imobilului executat silit în Dosar de executare nr. 279/2012 al AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, cunoscând faptul că inculpatul J. a fost în înţelegere cu inculpaţii T. şi M. pentru denaturarea preţului de adjudecare a imobilului, ultimul inculpat primind suma de 500 euro de la inculpatul J. pentru perfectarea înţelegerii;

3.la data de 16 februarie 2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii K., J. şi O. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către ZZ. din mun. Moineşti, imobilul din jud. Bacău, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 68.900 RON.

4.la data de 30 aprilie 2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii K., T., J. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 49/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 37.386 euro, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 26.400 euro.

G., cetăţean român, studii medii, necăsătorit, agent imobiliar, fără antecedente penale, stagiul militar nesatisfăcut, pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice, fapte prev. şi ped. de art. 246 din C. pen. şi art. 246 din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. la data de 29 iulie 2014, la instigarea inculpatului L. a fost în înţelegere cu inculpatul M., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 746/2012 de către BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Oneşti, str. x nr. 6/A/53, jud. Bacău evaluat la suma de 20.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 10.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 15.000 RON.

2.la data de 15 octombrie 2014, cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în dosarul de executare silită nr. x/2013 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti UU., la instigarea inculpatului L. a fost în înţelegere cu inculpatul M. în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului uscător din mun. Bacău, str. x nr. 10/E/4, jud. Bacău, evaluat la suma de 45.500 RON, acesta fiind adjudecat pentru suma de 21.000 RON de către inculpatul G., sub preţul de pornire a licitaţiei de 34.125 RON.

D., fără antecedente penale, stagiul militar satisfăcut, pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fals în declaraţii şi evaziune fiscală, fapte prev. şi ped. de art. 246 din C. pen., art. 246 din C. pen., art. 326 din C. pen. şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

- la data de 13 martie 2015, cu ocazia licitaţiei publice organizate în Dosar de executare nr. 3/2012 de către BEJ JJ. din mun. Bacău, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare a imobilului din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON, şi care a fost adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 50.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei stabilit la suma de 63.030 RON.

- la data de 11 noiembrie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x/2014 înregistrat la BEJ MM. din mun. Tg. Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul B. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 63.836 RON şi adjudecat de către inculpatul D. cu suma de 41.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 47.877 RON.

- la data de 4 iunie 2015, cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x la BNP E., a declarat în fals, în calitate de vânzător al imobilului din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, faptul că preţul vânzării imobilului şi pe care l-a primit de la cumpărător este de 11.000 euro, suspectul primind în fapt suma de 16.500 euro, ascunzând astfel parţial sursa impozabilă şi sustrăgându-se de la plata integrală a impozitului pe venitul rezultat din transferul proprietăţii, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 705,60 RON.

I., cetăţean român, studii medii, necăsătorit, fără ocupaţie, fără antecedente penale, stagiul militar nesatisfăcut, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., fapta constând în aceea că:

- la data de 10 ianuarie 2014, la cererea inculpatului DD. a fost în înţelegere cu inculpatul EE. şi cu inculpatul K., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către BEJ FF. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din com. Hemeiuş, sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul EE. pentru suma de 13.200 euro, cu ajutorul executorului judecătoresc inculpata FF., care a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către inculpatul DD., procurator al creditorului din dosar, la un preţ derizoriu, deşi inculpatul K. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare, executorul judecătoresc cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare.

H., şofer la SC AAA. SRL, fără antecedente penale, stagiul militar nesatisfăcut, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 246 C. pen., fapta constând în aceea că:

- la data de 27 iulie 2016, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din com. Gârcina, sat Almaş, jud. Neamţ, evaluat la suma de 34.900 euro, fiind adjudecat de către inculpatul H. pentru suma de 17.000 euro.

Prin Încheierea nr. 49/CP din data de 25 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a respins cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii: J., X., K., L., O., U., P., Q., B., AA., DD., FF., BB., Z., R., W. şi CC. şi de persoana vătămată BBB.

Prin aceeaşi încheiere s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. x/2015 din 31 mai 2017, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei, privindu-i pe inculpaţii: J., K., L., M., N., B., A., C., O., P., Q., R., S., T., F., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., G., D., DD., EE., I., FF., GG., H., HH. şi II.

Prin Încheierea nr. 262 din data de 26 martie 2018, pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost respinse, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii: FF., J., W., BB., K., AA., O., L., DD., U., Z., CC. şi R. împotriva Încheierii nr. 49/CP din data de 25 octombrie 2017, pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bacău, în Dosarul nr. x/2017, iar dosarul a fost restituit Curţii de Apel Bacău pentru judecarea pe fond a cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 374 alin. (4) C. proc. pen., Curtea de Apel Bacău le-a pus în vedere inculpaţilor că pot solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi de persoanele vătămate, dacă recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina lor şi li s-au adus la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., text potrivit căruia, dacă judecata se va desfăşura în condiţiile art. 375 alin. (1), (11) şi (2) C. proc. pen., în caz de condamnare sau de amânare a aplicării pedepsei limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile reţinute se reduc, în cazul pedepsei închisorii, cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

Prezenţi în faţa instanţei de fond, inculpaţii: B., F., C., H., D., I. şi G. au declarat că solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi de persoanele vătămate, potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii şi că sunt de acord cu prestarea muncii neremunerate în folosul comunităţii.

De asemenea, inculpatul A., prin înscris autentic, depus de avocatul său ales, domnul avocat CCC., a declarat că recunoaşte faptele pentru care a fost trimis în judecată, a solicitat judecarea cauzei în condiţiile art. 374 alin. (4), cu art. 375 şi următoarele C. proc. pen. şi a arătat că este de acord cu prestarea muncii neremunerate în folosul comunităţii.

După punerea în discuţia contradictorie cererile inculpaţilor: B., F., C., H., D., I., G. şi A. de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii, Curtea, constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) C. proc. pen., a admis cererile formulate de aceştia.

Astfel, cu privire la manifestarea de voinţă a inculpaţilor, în sensul judecării cauzei potrivit procedurii speciale, Curtea a reţinut că unul dintre principiile care stau la baza procedurii penale, astfel cum este statuat în cuprinsul art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale îl constituie dreptul la judecarea în mod echitabil şi într-un termen rezonabil al cauzei, iar conform art. 3 lit. d) din Convenţia europeană, referitor la drepturile persoanelor acuzate, se prevede că acestea pot:

"să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării".

În atare situaţie, în prezenţa declaraţiilor de recunoaştere a învinuirilor, de însuşire a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a solicitării de a fi judecat doar pe baza acestora, fără administrare de probatorii noi, ori de readministrare în mod nemijlocit de către instanţa de judecată a probatoriului din cursul urmăririi penale, inculpaţii: B., F., C., H., D., I., G. şi A. nu vor putea reclama ulterior vătămarea drepturilor la un proces echitabil sau încălcarea dreptului la apărare (Cauza Brandstetter contra Austriei - Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 28 august 1991).

În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererilor formulate de aceşti inculpaţi, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluţionată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor în circumstanţiere depuse la dosarul cauzei.

Consimţământul, materializat atât în declaraţia expresă, cât şi prin semnătura aplicată pe actul care conţine acordul de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii, făcând dovada exprimării propriei voinţe, valabil exprimată, inculpaţii nu mai pot reveni asupra acestei manifestări de voinţă.

Caracterul irevocabili al consimţământului valabil exprimat de inculpat se desprinde şi din raţiunea instituirii procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii, introdusă în procesul penal prin dispoziţiile art. 3201 alin. (1) din C. proc. pen. din 1968, modificat, preluată în actualul C. proc. pen. [art. 374 alin. (4)].

Deşi caracterul irevocabil al recunoaşterii învinuirii nu este strict prevăzut de lege, o atare concluzie rezultă din maniera de reglementare a acestei proceduri, întrucât opţiunea inculpatului de a recunoaşte învinuirea are un rol procesual prealabil obligatoriu, de stabilire a cadrului procesual pentru activităţile ce vor urma.

Valabilitatea consimţământului ar putea fi examinată numai dacă sunt probe certe că s-a obţinut prin încălcarea principiului loialităţii probelor, stipulat în art. 101 din C. proc. pen.

În procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, manifestarea de voinţă a inculpatului, constând în consimţământul acestuia, are o natură duală: pe de o parte, este o recunoaştere a faptei, o mărturisire, iar, pe de altă parte, este şi un act prin care inculpatul renunţă expres la dreptul de a fi judecat potrivit procedurii obişnuite de judecare a acuzei penale.

În acest sens, s-a apreciat că art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale recunoaşte părţii interesate dreptul de a renunţa, valabil, la garanţiile instituite de Convenţie, pentru că dreptul la un proces echitabil nu este unul absolut, iar procedura judecării cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii nu este una arbitrară, legea procesual penală instituind garanţii prin care se asigură că inculpatul care acceptă judecarea potrivit acestei proceduri nu este sancţionat exclusiv pe baza declaraţiei lui de recunoaştere.

În acelaşi sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 5/2017 din 20 martie 2017, în soluţionarea unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 19 mai 2017, dar referitor la posibilitatea retragerii consimţământului privind încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, statuând că:

"Retragerea de către inculpat, în faţa instanţei de judecată, a consimţământului valabil exprimat în cursul urmăririi penale, în condiţiile art. 482 lit. g) din C. proc. pen., nu constituie temei pentru respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei."

Sub aspectul situaţiei de fapt, Curtea, având în vedere că inculpaţii care au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii sunt trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional, reţinându-se constituirea grupului infracţional împreună cu alţi inculpaţi, care nu au solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii abreviate, ba mai mult, că unii dintre aceşti inculpaţi au fost cei care au constitut grupurile infracţionale şi erau chiar liderii grupurilor infracţionale (exemplu: J., K., L., etc.) şi că unii dintre inculpaţii, care au solicitat judecarea potrivit procedurii simplificate, sunt trimişi în judecată pentru aderare la grupurile infracţionale constituite de alţi inculpaţi, precum şi faptul că, în ceea ce priveşte infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, s-a reţinut şi circumstanţa agravantă legală a săvârşirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună, prevăzută de art. 77 lit. a) C. pen., la prezentarea situaţiei de fapt a făcut referire şi la celelalte infracţiuni pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii pentru care nu se aplică procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii.

Aşadar, Curtea a avut în vedere, faţă de faptul că prin Încheierea nr. 49/CP din data de 25 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen., au fost respinse cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii: J., X., K., L., O., U., P., Q., B., AA., DD., FF., BB., Z., R., W. şi CC. şi de persoana vătămată BBB., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu Rechizitoriul nr. x/2015 din 31 mai 2017, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, nefiind excluse probe, probele administrate în cursul urmăririi penale, următoarea situaţie de fapt:

Urmare a crizei financiare din anul 2009, care a generat imposibilitatea persoanelor fizice şi juridice de a rambursa creditele contractate la diferite unităţi bancare din România, numărul imobilelor executate silit a crescut semnificativ.

Pe cale de consecinţă, birourile executorilor judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, Neamţ şi Iaşi au organizat în perioada 2013 - 2016 sute de licitaţii publice pentru adjudecarea unor imobile executate silit.

În aceste împrejurări, încă din anul 2010, persoane de pe raza mun. Bacău, cu experienţă în domeniul imobiliar, au început să participe la majoritatea licitaţiilor publice organizate, dezvoltând relaţii apropiate, care au condus în timp prin modalitatea de acţiune la formarea unor grupări infracţionale, specializate în săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice.

Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat structura şi ierarhizarea grupurilor infracţionale organizate, care a fost una de natură piramidală, bazată pe relaţii de prietenie, interese comune, rudenie, afinitate şi concubinaj în vârful căruia s-au aflat incontestabil, liderii grupurilor infracţionale, recunoscuţi de ceilalţi membri, respectiv inculpaţii K. şi J. - pentru un grup, L. - pentru alt grup, respectiv B.

Iniţierea şi constituirea grupurilor infracţionale organizate au avut loc începând cu anul 2013 - pentru grupurile infracţionale conduse de inculpaţii K. şi J. şi, respectiv L. şi începând cu anul 2014 pentru grupul infracţional condus de inculpatul B., când componenţii eşalonului decizional s-au grupat în jurul liderului, recunoscând statutul acestuia, şi totodată şi-au recrutat sau format (specializat) locotenenţii (aderenţii şi sprijinitorii) - componenţi ai eşalonului execuţional, persoane mai mult sau mai puţin specializaţi în deturnarea licitaţiilor publice.

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că membrii grupurilor infracţionale au avut în perioada 2013 - 2016 modalităţi de acţiune diferite, în funcţie de interesul unuia dintre membrii grupului, şi în special al liderilor de a achiziţiona un imobil şi de prezenţa unor persoane de bună credinţă la licitaţiile publice, s-a stabilit faptul că în situaţia în care imobilul aflat în procedura de executare silită prezenta interes pentru gruparea infracţională, membrii acesteia, participanţi la licitaţia publică, fie ajungeau la o înţelegere cu privire la preţul de adjudecare al imobilului dacă nu se prezentau alte persoane interesate, fie încercau să corupă persoanele de bună credinţă prezente pentru a se retrage de la licitaţie, adjudecând imobilul în baza înţelegerii anterioare.

1. Gruparea K. - J.

Începând cu anul 2013 inculpatul K. i-a prezentat inculpatului J. posibilitatea obţinerii unor câştiguri considerabile prin adjudecarea unor imobile executate silit în cadrul licitaţiilor publice şi revânzarea ulterioară a acestora sau prin încheierea unor înţelegeri cu alţi participanţi la licitaţiile publice în scopul denaturării preţului de adjudecare, în schimbul unor sume de bani.

Iniţial, inculpatul J. l-a împuternicit pe inculpatul K. să participe la astfel de licitaţii publice, după care spre sfârşitul anului 2013 a revocat procura notarială.

Cei doi inculpaţi discutau despre licitaţiile publice care urmau a fi organizate, despre imobile ori despre preţul de adjudecare, având înţelegeri prealabile cu privire la cine să adjudece şi cu ce preţ.

Materialul probator administrat în cauză a relevat faptul că licitaţiile publice erau în multe cazuri formale, liderii grupării infracţionale stabilind înainte de începerea licitaţiei adjudecatarul şi preţul de adjudecare.

Cei doi inculpaţi au racolat şi alte persoane care să-i ajute la săvârşirea activităţii infracţionale, membri de familie, prieteni sau cunoscuţi, unii dintre aceştia aderând în decursul timpului la grupul infracţional format de către cei doi inculpaţi.

Relevante sunt discuţiile purtate telefonic de cei inculpaţii K. - J., la data de 11 septembrie 2015 şi 16 septembrie 2015, din care rezultă colaborarea dintre inculpaţi şi posibilitatea de a trimite la licitaţiile publice şi alte persoane aflate sub controlul liderilor grupării.

La iniţiativa inculpatului J. au aderat la grupul infracţional inculpaţii T., tatăl său şi inculpatul F. Primul participa la licitaţiile publice doar atunci când fiul său îi cerea acest lucru, pentru ca inculpatul J. să poată adjudeca imobile sub preţul de pornire a licitaţiei. Inculpatul F. se ocupa de renovarea imobilelor adjudecate silit, contribuia cu sume de bani la adjudecarea acestora şi împărţea profitul obţinut cu inculpatul J., participând şi la licitaţii publice, atunci când situaţia impunea acest lucru.

Prin prisma relaţiilor de familie şi din dorinţa de a obţine câştiguri facile cu ocazia participării la licitaţiile publice organizate de către executorii judecătoreşti, prin încheierea unor înţelegeri prealabile, în scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, au aderat la grupul infracţional organizat inculpatul R., cumnatul inculpatului K., precum şi inculpaţii: O., Q., P., S.

În acest sens, Curtea de Apel a reţinut ca relevantă discuţia telefonică purtată de inculpatul K. cu inculpatul O., în data de 14 aprilie 2016, în timpul şi după desfăşurarea unei licitaţii publice la care participau inculpaţii: J., P., Q., X. şi U.

În opinia instanţei de fond, discuţiile telefonice menţionate mai sus arată, pe de o parte, legătura infracţională a inculpatului K., cu inculpatul O., cu care a participat la multe licitaţii publice reţinute ca fiind deturnate, precum şi modul "cu linişte şi pace" în care aceştia înţelegeau desfăşurarea unei licitaţii, în care participanţi erau doar cunoscuţi, membri ai unor grupări infracţionale.

2. Gruparea L.

Inculpatul L. a constituit împreună cu inculpaţii N. (finul său) şi M. (cumătrul său), începând cu anul 2013, o grupare infracţională specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice.

Inculpatul L., având experienţă în domeniul imobiliar şi fiind executat silit în cadrul unor dosare înregistrate la B.E.J. AA., a înţeles modalitatea obţinerii unor câştiguri facile prin participarea la licitaţiile publice şi denaturarea preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, care erau vândute ulterior cu sume mult mai mari, apropiate de valoarea reală a acestora.

Urmare a executărilor silite, inculpatul L. nu putea adjudeca imobile pe numele său, fapt pentru care rolul său de lider consta în identificarea imobilelor executate silit care ar prezenta interes, punerea la dispoziţie a sumelor de bani şi în unele cazuri participarea la licitaţiile publice, dar în calitate de mandatar al unor rude, angajaţi, etc.

Inculpaţii N. şi M. aveau în cadrul grupării rolul de a participa la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, de a renova imobilele executate silit şi de a încheia ulterior contractele de vânzare cumpărare.

La cererea inculpatului L., la gruparea acestuia au aderat concubina sa Z., inculpatul V. angajat al liderului în cadrul unei agenţii imobiliare şi cumătrul său inculpatul X., gruparea fiind sprijinită de către inculpata Y., sora liderului grupării.

Astfel, aceşti inculpaţi semnau procuri de împuternicire, participau la licitaţii publice, încheiau contracte de împrumut fictive, îndeplineau calitatea de asociat şi/sau administrator la societăţile comerciale administrate în fapt de către inculpatul L., doar la cererea liderului grupării şi în forma sau modalitatea cerută de către acesta.

Gruparea condusă de inculpatul L. a devenit mai puternică odată cu aderarea la aceasta a inculpatului W., de profesie avocat în cadrul Baroului Bacău, care având o relaţie mai apropiată cu executorul judecătoresc AA., l-a determinat şi pe acest inculpat să sprijine grupul infracţional.

Legătura dintre inculpaţii: L., W. şi AA. a condus la adjudecarea unor imobile de gruparea infracţională în cadrul unor licitaţii publice despre care doar membrii grupării au cunoscut, fiind ascunse prin neefectuarea publicităţii, altor persoane care ar fi fost interesate.

Elocventă este discuţia purtată în data de 1 iunie 2016 de inculpatul L. cu inculpatul II., de profesie notar.

3. Gruparea B.

Inculpatul B. a constituit împreună cu inculpaţii A. şi C., începând cu anul 2014, o grupare infracţională specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice.

Inculpatul B. avea calitatea de asociat la SC DDD. agenţie imobiliară în mun. Piatra-Neamţ şi care avea deschis un punct de lucru şi în municipiul Bacău şi administra în fapt societatea la care administrator de drept figura numita QQ., mama inculpatului.

Lider al grupării infracţionale, inculpatul B. identifica imobilele executate silit, care ar prezenta interes, punea la dispoziţie sumele de bani şi în unele cazuri participa la licitaţiile publice organizate de către executorii judecătoreşti.

Inculpaţii A. şi C., angajaţi ai agenţiei imobiliare administrate de inculpatul B., aveau în cadrul grupării rolul de a participa la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, de a renova imobilele executate silit, de a efectua publicitatea vânzării acestora prin intermediul agenţiei imobiliare şi de a încheia ulterior contractele de vânzare cumpărare.

Fiind audiat în cauză, în calitate de martor, executorul judecătoresc EEE., acesta a precizat faptul că în perioada 2014 - 2015, cu ocazia organizării mai multor licitaţii publice, a avut suspiciuni legate de buna desfăşurare a acestora şi caracterul competitiv al procedurilor, urmare a activităţii infracţionale desfăşurate de persoanele menţionate mai sus, care au fost sprijinite de alţi făptuitori de pe raza municipiului Bacău. Astfel, a susţinut martorul că membrii grupului infracţional participă periodic la diferite licitaţii publice după achitarea cauţiunii şi depunerea ofertei de preţ, care de regulă este preţul de pornire al licitaţiei.

Cele trei grupări infracţionale au început să conlucreze în decursul timpului, acţionând pentru un interes comun cu ocazia participării la licitaţiile publice organizate în cadrul birourilor executorilor judecătoreşti.

Astfel, din cercetările penale efectuate a rezultat faptul că membrii grupărilor infracţionale au avut în perioada 2013 - 2016 modalităţi de acţiune diferite, în funcţie de interesul unuia dintre membrii grupului, şi în special al liderilor de a achiziţiona un imobil, sau de prezenţa unor persoane de bună credinţă la licitaţiile publice.

S-a stabilit faptul că în situaţia în care imobilul aflat în procedura de executare silită prezenta interes pentru gruparea infracţională, membrii acesteia participanţi la licitaţia publică, fie ajungeau la o înţelegere cu privire la preţul de adjudecare a imobilului, dacă nu se prezentau alte persoane interesate, fie încercau să corupă persoanele de bună credinţă, prezente pentru a se retrage de la licitaţie, adjudecând imobilul în baza înţelegerii anterioare.

De asemenea, unii dintre membrii grupării infracţionale K.-J. au procedat la şantajarea unor persoane de bună credinţă, care fie îşi doreau achiziţionarea imobilului scos la licitaţie publică, fie participau în calitate de debitor, în sensul că au pretins sume de bani, ameninţându-le că în caz contrar vor supralicita până în momentul în care persoanele vătămate nu se mai aflau în posibilitatea reală de a putea adjudeca acel imobil.

Profitând de forţa grupului prezent în cadrul acestor licitaţii şi de lipsa de experienţă a persoanelor de bună credinţă prezente la licitaţie, inculpaţii reuşeau să le creeze persoanelor vătămate teama că vor pierde şansa de a adjudeca un bun imobil pe care şi-l doreau, în situaţia în care nu vor accepta să procedeze aşa cum li se solicita.

Din materialul probator administrat în cauză a rezultat faptul că în multe cazuri membrii grupărilor infracţionale adjudecau imobile pe numele altor persoane, în calitate de mandatar al acestora, pentru a evita reţinerea de TVA în cuantum de 24%, în loc de 5%, având în vedere multitudinea imobilelor adjudecate şi valoarea însumată a acestora care ar fi depăşit suma de 380.000 RON conform art. 140 alin. (2) indice 1 lit. c) din Codul fiscal.

Membrii celor trei grupări infracţionale au adjudecat 53 imobile executate silit, prin deturnarea licitaţiilor publice, cauzând un prejudiciu de peste 500.000 euro.

Curtea de Apel Bacău a reţinut următoarele infracţiuni în sarcina membrilor grupărilor menţionate anterior:

A. Infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice reţinute exclusiv în sarcina membrilor grupării K.-J.

1. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la AA.

În baza titlului executoriu contract de credit ipotecar nr. x/18 iunie 2008 încheiat de FFF. România cu debitorii garanţi GGG. şi HHH., creditorul FFF. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorilor, fiind înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2012 la AA. din mun. Bacău, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 110/B/17, jud. Bacău, imobilul fiind urmărit pentru o datorie în cuantum de 65.524,54 euro datorată creditorului de către debitori.

Imobilul a fost evaluat la suma de 184.100 RON şi au fost organizate mai multe licitaţii publice în vederea adjudecării acestuia.

S-au prezentat la diferitele licitaţii publice organizate inculpatul K., inculpatul O. şi alte persoane care au oferit preţuri mai mici decât preţul de pornire a licitaţiei.

Creditorul FFF. SA a comunicat de fiecare dată că nu este de acord cu adjudecarea imobilului sub un anumit preţ, stabilit iniţial la suma de 120.000 RON, iar ulterior la suma de 115.000 RON.

Preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 138.075 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 24 mai 2013, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 5 iulie 2013.

Deşi cunoşteau poziţia creditorului, inculpatul J. şi suspectul III., fratele inculpatului K., au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire pentru a putea participa la licitaţia din data de 5 iulie 2013 şi au depus oferte de participare inserând aceeaşi sumă respectiv 100.000 RON.

Întrucât chiar în ziua licitaţiei la biroul executorului judecătoresc s-a înregistrat adresa nr. x prin care creditorul FFF. a comunicat că nu este de acord cu adjudecarea imobilului sub preţul de 115.000 RON, inculpatul J. şi-a modificat oferta, menţionând faptul că oferă suma de 115.000 RON. Conform înţelegerii prealabile, suspectul III. nu a supralicitat şi chiar s-a retras, iar executorul judecătoresc l-a declarat adjudecatar pe inculpatul J.

Cunoscând suma minimă pentru care creditorul nu ar fi cerut suspendarea licitaţiei, inculpatul J. a reuşit să adjudece imobilul din mun. Bacău la acest preţ, în baza înţelegerii cu suspectul III., a cărui prezenţă a fost determinată doar de interesul inculpatului J. de a adjudeca imobilul sub preţul de pornire.

Analizând recipisele depuse la dosarul de executare silită de către cei doi inculpaţi, Curtea a constatat faptul că sumele au fost consemnate la aceeaşi unitate JJJ. din mun. Bacău, la aceeaşi dată respectiv 5 iulie 2013, fiind eliberate recipisele de consemnare cu nr. x şi nr. y.

Instanţa de fond a mai reţinut că, existenta unei înţelegeri prealabile între inculpatul J. şi suspectul III., în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 110/B/17, jud. Bacău, rezultă din declaraţia inculpatului J., din faptul că au fost achitate cauţiunile în aceeaşi zi, la aceeaşi unitate bancară, oferta iniţială pentru imobil a fost identică, precum şi din faptul că inculpatul J. avea un interes comun cu inculpatul K., fratele suspectului III., în sensul participării la licitaţii publice şi adjudecării unor imobile executate silit.

Imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 110/B/17, jud. Bacău a fost vândut ulterior la data de 5 noiembrie 2013 cu suma de 28.000 euro, inculpatul J. realizând astfel un profit în cuantum de aproximativ 2.000 euro.

Prejudiciul creat de către inculpatul J. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 23.075 RON.

Astfel, în opinia instanţei de fond, chiar dacă creditorul FFF. SA a încasat suma minimă acceptată, acest fapt s-a realizat în cadrul unei licitaţii trucate. Ori în situaţia în care inculpatul J. nu ar fi avut o înţelegere prealabilă cu suspectul III., iar acesta nu s-ar fi prezentat la licitaţie, pentru a putea adjudeca imobilul inculpatul J. ar fi fost obligat să achite preţul de pornire a licitaţiei conform dispoziţiilor legale în materie.

2. Dosar de executare nr. x/2012, înregistrat la B.E.J. KKK. din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea LLL. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2012 al B.E.J. KKK., împotriva debitorilor MMM. şi NNN. din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/8, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor, respectiv apartament cu 2 camere, situat în mun. Bacău, str. x nr. 6/B/8, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 122.959,32 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 136.600 RON, echivalentul a 31.000 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 102.450 RON, echivalentul a 23.250 euro.

Imobilul a prezentat interes pentru mai multe persoane, inclusiv inculpaţi din prezenta cauză.

Astfel, la licitaţiile organizate în cadrul procedurii de executare silită au participat inculpaţii: N., K., A., C. şi J. Executarea silită a fost suspendată la cererea creditorului, fapt pentru care s-au organizat noi licitaţii în vederea adjudecării imobilului, ultima la data de 11 martie 2014.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul J. s-a prezentat la licitaţia publică din data de 11 martie 2014, după ce a achitat cauţiunea de 10 % din preţul de pornire a licitaţiei.

Înainte de începerea licitaţiei a constatat faptul că nu mai sunt prezenţi alţi licitatori, fapt care îl împiedica să adjudece imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei. În acest sens, i-a cerut tatălui său, inculpatul T. să se prezinte la biroul executorului judecătoresc, acesta depunând suma de 2.400 euro, cu titlul de cauţiune. Executorul judecătoresc a acceptat participarea inculpatului T. la licitaţie, deşi conform prevederilor legale acesta era obligat să depună recipisa care atesta plata cauţiunii înainte de începerea licitaţiei, practica în materie fiind în sensul interdicţiei de a participa la licitaţie în caz contrar.

Inculpatul J. i-a comunicat inculpatului T. suma pe care să o ofere şi suma cu care el va adjudeca, fapt pentru care licitaţia care s-a desfăşurat la sediul executorului judecătoresc a fost una formală. Astfel inculpatul J. a oferit suma de 70.000 RON, iar inculpatul T. suma de 60.000 RON după care s-a retras, fiul său fiind declarat adjudecatar pentru suma de 70.000 RON.

Din actele identificate la locuinţa inculpatului J. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare şi din înscrisurile puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, rezultă faptul că la data de 13.08.2014 inculpatul a vândut imobilul adjudecat cu suma de 24.000 euro, peste preţul de pornire a licitaţiei din data de 11 martie 2014, obţinând un profit de 8.126 euro.

Prejudiciul creat de către inculpaţii J. şi T. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 66.600 RON.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii confirmă situaţia de fapt expusă mai sus.

3. Dosar de executare nr. x/2013 înregistrat la BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea OOO. SA, admisă prin încheierea din data de 18 martie 2013, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2013 al BEJ TT. împotriva debitorilor PPP. şi QQQ. din mun. Bacău, str. x nr. 119/A/42, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 119/A/42, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 33.681,04 RON, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 135.000 RON prin încheierea executorului judecătoresc din data de 11 iulie 2013 şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 101.250 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 7 martie 2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 31 martie 2014.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii K. şi O., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 31 martie 2014, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de către cei doi inculpaţi.

Inculpaţii K. şi O. s-au deplasat împreună la RRR. situată în mun. Bacău str. x, jud. Bacău şi au depus sumele de bani reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Acest fapt rezultă din analiza recipiselor eliberate cu această ocazie şi care au aceeaşi serie şi numere consecutive, fiind emise în data de 31 martie 2014 la orele 09:45:38 şi respectiv 09:48:48, deci la interval de 3 minute.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul O. oferind suma de 38.000 RON, iar inculpatul K. suma de 41.000 RON. Sumele oferite de către cei doi inculpaţi nu reprezentau nici măcar 50% din preţul de pornire a licitaţiei şi nici 30% din preţul de evaluare a imobilului.

Au fost oferite sume derizorii doar pentru a crea ulterior aparenţa desfăşurării unei licitaţii corecte, deşi în fapt, ce doi inculpaţi cunoşteau cine va adjudeca imobilul, precum şi faptul că pentru a nu risca eventuale contestaţii la executare formulate de către creditor, preţul de adjudecare trebuia să fie apropiat de valoarea debitului, de altfel nu foarte mare.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 31 martie 2014, valoarea debitului actualizat a fost de 47.207,21 RON la care s-au adăugat cheltuielile de executare.

Interesant este şi faptul că deşi inculpatul O. a licitat al doilea la fiecare strigare, după inculpatul K., nu a oferit niciodată o sumă mai mare decât acesta, fapt care este în contradicţie cu principiul unei licitaţii în care licitatorii cresc ofertele de preţ raportat la ofertele competitorilor şi nu la ofertele lor anterioare.

Astfel, la prima strigare inculpatul K. a oferit suma de 41.000 RON, iar inculpatul O. suma de 38.000 RON, la a doua strigare inculpatul K. a oferit suma de 43.000 RON, iar inculpatul O. suma de 42.000 RON, iar la ultima strigare inculpatul K. a oferit suma de 51.000 RON, iar inculpatul O. s-a retras.

În condiţiile în care atât la prima strigare, cât şi la a doua strigare inculpatul O. a oferit sume mai mici, creşterea ofertei cu 1.000 RON şi respectiv 8.000 RON de către inculpatul K. nu-şi găseşte explicaţia decât în cazul unei licitaţii trucate, formale şi pentru care preţul de adjudecare era stabilit încă dinainte de începerea licitaţiei.

Preţul de adjudecare, reprezentând doar 50% din preţul de pornire a licitaţiei acoperea suma cuvenită creditorului şi cheltuielile de executare. Astfel toate părţile implicate erau satisfăcute, mai puţin debitorul care pentru o datorie de 47.000 RON îşi pierdea locuinţa evaluată la suma de 135.000 RON.

Inculpatul K. a fost declarat adjudecatar, însă conform prevederilor legale, debitorul are la dispoziţie un termen de 30 de zile de la data licitaţiei în care poate să-şi achite datoria şi cheltuielile de executare, rămânând proprietarul imobilului executat silit.

De acest termen a profitat debitorul PPP. care a achitat debitul, iar inculpatul K. nu a mai reuşit să profite de activitatea infracţională desfăşurată împreună cu inculpatul O. la data de 31 martie 2014.

Fiind audiaţi, inculpaţii au avut o atitudine nesinceră declarând că nu a existat nicio înţelegere între aceştia cu privire la preţul de adjudecare a imobilului la licitaţia din data de 31 martie 2014.

Declaraţiile acestora sunt contrazise de materialul probator administrat în cauză, respectiv de înscrisurile din dosarul de executare silită, de modul în care s-a desfăşurat licitaţia, de faptul că inculpaţii s-au deplasat împreună la bancă şi de relaţia ulterioară existentă între cei doi inculpaţi şi care este reliefată de procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice.

Astfel, în cadrul unei discuţii telefonice purtate în data de 14 aprilie 2016, inculpaţii K. şi O. discută despre o licitaţie aflată în desfăşurare la BEJ UU., despre faptul că licitatorii nu vor să se înţeleagă deşi se cunosc şi despre faptul că totul s-a încheiat cu bine, în sensul că s-a ajuns la o înţelegere.

Mai mult, ambii inculpaţi au recunoscut în declaraţie faptul că în luna ianuarie 2015 inculpatul K. a avut nevoie de ajutorul inculpatului O. pentru a se deplasa la o licitaţie publică organizată în mun. Moineşti, din jud. Bacău.

De asemenea, listingul convorbirilor telefonice arată existenţa unor discuţii între cei doi inculpaţi la diferite perioade de timp.

4. Dosar de executare nr. x/2014 înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti NN. din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul SSS. SA, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2014 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti NN. împotriva debitorului TTT. din mun. Bacău, str. x nr. 2/B/8, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu două camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 118/C/4, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 403.645,92 RON, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 85.300 RON conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 63.975 RON.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 19 martie 2015.

La data de 17 martie 2015, prin adresa nr. x, creditorul a comunicat executorului judecătoresc faptul că nu este de acord cu valorificarea bunului sub preţul de pornire a licitaţiei, aspect consemnat în procesul-verbal de licitaţie din data de 19 martie 2015.

Întrucât inculpaţii din prezenta cauză se interesau în permanenţă la birourile executorilor judecătoreşti dacă se va ţine licitaţia, dacă se va suspenda şi din ce motiv, etc., inculpaţii J. şi R. au aflat despre pretenţiile creditorului din acest dosar de executare.

Cu toate acestea, au fost interesaţi de adjudecarea imobilului la un preţ cât mai apropiat de preţul de pornire a licitaţiei. Cei doi inculpaţi se cunoşteau foarte bine, inculpatul R. fiind cumnatul inculpatului K., celălalt lider al grupului infracţional.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei recipisele care atestau plata cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de preţ, cu aceeaşi valoare, respectiv 64.000 RON.

Din declaraţia inculpatului J. rezultă faptul că pentru a adjudeca imobilul cu un preţ apropiat preţului de pornire a licitaţiei, a ajuns la o înţelegere cu inculpatul R. care a primit suma de 600 euro pentru sprijinul acordat.

Din procesul-verbal de licitaţie întocmit de către executorul judecătoresc la data de 19 martie 2015 rezultă faptul că licitaţia a pornit de la suma de 64.000 RON oferită de ambii licitatori, iar la a treia strigare inculpatul J. a oferit suma de 64.250 RON, iar inculpatul R. s-a retras.

Astfel, inculpatul J. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 64.250 RON, sumă mai mare cu doar 250 RON decât preţul de pornire a licitaţiei.

Întrucât a fost admisă de către instanţa de judecată contestaţia formulată de către debitor, inculpatul J. nu a mai achitat diferenţa de preţ, imobilul fiind scos la licitaţie la un termen anterior şi adjudecat de o altă persoană pentru suma de 71.000 RON.

Inculpatul R. nu a recunoscut existenţa unei înţelegeri cu inculpatul J. şi faptul că ar fi primit o sumă de bani pentru a-l sprijini pe acesta să adjudece la un preţ apropiat preţului de pornire a licitaţiei. Declaraţia sa este însă contrazisă de materialul probator administrat în cauză atât pentru această licitaţie publică, respectiv declaraţia inculpatului J., înscrisurile din dosarul de executare, modul în care s-a desfăşurat licitaţia, precum şi de întreg materialul din dosarul de urmărire penală care arată existenţa unei conivenţe între cei doi inculpaţi, ori între inculpatul R. şi cumnatul său inculpatul K. cu ocazia participării la alte licitaţii publice.

5. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la BEJ CC. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea RRR. SA, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2012 al BEJ CC. împotriva debitorului SC UUU. SRL Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea garanţilor ipotecari şi fidejusori VVV. şi WWW. respectiv apartament cu trei camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 25/D/13, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 190.453,12 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi 15.239,60 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 249.800 RON conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 187.350 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 8 aprilie 2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 20 mai 2014.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii K. şi O., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 20 mai 2014, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de către cei doi inculpaţi. Inculpatul O. a participat la licitaţia din data de 20 mai 2014 în calitate de mandatar al cumnatei sale, martora XXX., în baza Procurii autentificate sub nr. x din 2 aprilie 2014 de către BIN YYY.

Inculpaţii K. şi O. s-au deplasat la Sucursala ZZZ. din mun. Piatra-Neamţ şi au depus fiecare suma de 19.000 RON reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul O. oferind suma de 111.000 RON, iar inculpatul K. suma de 110.000 RON. Sumele oferite de către cei doi inculpaţi nu reprezentau nici măcar 50% din preţul de evaluare a imobilului şi doar 60% din preţul de pornire a licitaţiei.

Întrucât niciunul dintre licitatori nu a oferit preţul de pornire a licitaţiei, conform prevederilor legale executorul judecătoresc a reluat licitaţia de la cel mai mare preţ oferit respectiv suma de 111.000 RON.

La prima strigare ambii inculpaţi au oferit suma de 111.000 RON, după care la a doua strigare, inculpatul O. a oferit suma de 111.500 RON, iar inculpatul K. s-a retras.

Practic s-a licitat peste oferta iniţială doar suma de 500 RON, în condiţiile în care obiectul executării silite îl reprezenta un apartament cu trei camere evaluat la aproximativ 50.000 euro.

Inculpatul O. a fost declarat licitator adjudecatar pentru suma de 111.500 RON echivalentul a 26.195 euro.

Martora XXX. a întabulat în perioada următoare imobilul din mun. Bacău pe numele său, după care s-a hotărât subit să-l vândă întrucât nu i-a plăcut apartamentul.

În baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 11 septembrie 2014 la BIN AAAA., martora a vândut cu suma de 157.900 RON imobilul din mun. Bacău, după definitivarea formalităţilor de intabulare suspectului III., fratele inculpatului K.

S-a arătat că, în cadrul denunţului formulat, inculpatul J. a precizat următoarele:

"Referitor o licitaţie care a avut loc la BEJ CC. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, jud. Bacău, privind un apartament pe str. x cel Mare din mun. Bacău, doresc să precizez următoarele aspecte:

La această licitaţie a participat O. cu procură pentru altă persoană şi K. cu procură pentru altă persoană, cred că la sfârşitul anului 2014.

Ştiu că i s-a oferit executorului judecătoresc peste 1.000 euro, pentru a se putea adjudeca sub preţul de 75%. Dacă nu mă înşel creditorul creanţei era RRR. şi nu a fost de acord cu adjudecarea imobilului sub preţul de 75%, manifestare exprimată înainte de începerea licitaţiei.

Cunosc faptul că O. şi K. au plecat împreună la Piatra-Neamţ pentru a adjudeca apartamentul pentru unul sau altul, iar după adjudecare ştiu că acesta a fost vândut ulterior prin credit bancar."

În Dosarul de executare silită nr. x/2012 pus la dispoziţie de către executorul judecătoresc a fost identificată o solicitare a creditorului RRR. doar pentru un termen anterior licitaţiei din data de 20 mai 2014, în care preciza că nu este de acord cu adjudecarea imobilului sub preţul de pornire a licitaţiei.

Având în vedere relaţia apropiată a inculpaţilor K. şi J., aspectele pe care acesta din urmă le cunoaşte despre o licitaţie la care nu a participat, unele dintre aceste aspecte coroborându-se cu înscrisurile din dosarul de executare silită şi cu actul de vânzare cumpărare încheiat ulterior, modul de desfăşurare a licitaţiei şi transmiterea proprietăţii către un alt inculpat, imediat după îndeplinirea formalităţilor de intabulare, precum şi celelalte aspecte indicate la prezentarea Dosarului de licitaţie nr. x/2013 al BEJ TT. cu termen de licitaţie 31 martie 2014 (cu două luni înainte), arată faptul că a existat o înţelegere prealabilă între inculpaţii K. şi O. în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 25/D/13, jud. Bacău.

Deşi martora XXX., cumnata inculpatului O. a precizat în prezenţa apărătorului ales că a fost interesată de achiziţionarea unui apartament cu ajutorul cumnatului său, faptul că l-a vândut fratelui inculpatului K., celălalt participant la licitaţie imediat după încheierea formalităţilor de intabulare, faptul că nu şi-a mai achiziţionat alt apartament până în prezent în baza aceleiaşi procuri de reprezentare, faptul că înscrisurile legate de vânzarea ulterioară a imobilului au fost identificate în locuinţa inculpatului O. şi relaţia de rudenie a martorei cu acest inculpat, arată că declaraţia acesteia este subiectivă şi nu se coroborează cu materialul probator administrat în cauză.

Fiind audiaţi, inculpaţii au avut o atitudine nesinceră declarând că nu a existat nicio înţelegere între aceştia cu privire la preţul de adjudecare a imobilului la licitaţia din data de 20 mai 2014.

Prejudiciul creat de către inculpaţii K. şi O., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 71.850 RON.

De altfel, analizând procesul-verbal de distribuire a sumelor rezultate din executarea silită a acestui imobil, s-a constatat faptul că RRR. SA a încasat doar suma de 99.920 RON, diferenţa reprezentând-o cheltuielile de executare ale BEJ CC. Creditoarea a solicitat şi în anul 2016 continuarea executării silite faţă de garanţii ipotecari şi fidejusori VVV. şi WWW., în condiţiile în care fără a aduce îmbunătăţiri imobilului, inculpaţii O. şi K. l-au vândut pentru o sumă considerabilă suspectului III.

6. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la BEJ BBBB. din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea CCCC. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2012 al BEJ BBBB. împotriva debitorilor DDDD. şi EEEE. din com. Măgura nr. 282, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în com. Măgura, jud. Bacău, respectiv teren arabil intravilan 1.035 mp şi locuinţă P+1, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 182.921,33 RON, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 204.000 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 153.000 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 19 august 2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 19 septembrie 2014.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii S. şi O., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 19 septembrie 2014, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de către cei doi inculpaţi.

Inculpaţii S. şi O. s-au deplasat împreună la LLL. situată în mun. Bacău şi au depus sumele de bani reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Acest fapt rezultă din analiza recipiselor de consemnare sumă în cont de consemnare executor, ambele fiind scrise de către aceeaşi persoană, respectiv de către inculpatul O.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul O. oferind suma de 95.000 RON, iar inculpatul S. suma de 90.000 RON, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpatul S. a participat la licitaţia din data de 19 septembrie 2014 în calitate de mandatar al numitei FFFF., concubina sa, în baza Procurii autentificate sub nr. x din 2 iulie 2014 la BIN II.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 19 septembrie 2014, numita FFFF. prin mandatar S. a fost declarată adjudecatară pentru suma de 110.000 RON.

Deşi s-a constatat faptul că de la oferta iniţială cei doi licitatori au ridicat preţul, acest fapt nu se datorează unei licitaţii reale. Astfel, inculpaţii cunoşteau preţul minim acceptat de către creditor, fapt pentru care au depus oferte iniţiale cu valori mai mici pentru a crea ulterior aparenţa unei licitaţii reale prin creşterea preţului oferit. Inculpaţii cunoşteau încă dinainte de începerea licitaţiei care este preţul de adjudecare şi care dintre inculpaţi va adjudeca.

După adjudecare, cei doi inculpaţi s-au deplasat la locuinţa debitorului din dosar, numitul DDDD., prezentându-se ca noii proprietari şi cerându-i acestuia să părăsească imobilul.

Debitorul a ajuns la o înţelegere cu aceştia, inculpatul S. oferindu-i o suprafaţă de teren pentru a prelua imobilul în bună stare de la debitor.

Inculpatul S. recunoaşte nuanţat săvârşirea infracţiunii, precizând faptul că martora FFFF. îşi dorea o casă, fapt pentru care l-a împuternicit să cumpere imobile pe numele său.

Inculpatul O. nu recunoaşte existenţa unei înţelegeri cu inculpatul S. cu privire la preţul de adjudecare şi persoana adjudecatarului, declaraţia sa necoroborându-se cu materialul probator administrat în cauză.

Astfel, cei doi inculpaţi sunt vechi prieteni şi au participat împreună la mai multe licitaţii publice, doar în anul 2016 având un număr mare de convorbiri telefonice, conform datelor puse la dispoziţie de către furnizorii de servicii.

Cei doi inculpaţi au participat şi la o licitaţie publică pentru un imobil din com. Hemeiuş, jud. Bacău în anul următor, abordând ulterior adjudecării debitorul în aceeaşi modalitate şi fiind înregistraţi cu telefonul mobil de către acesta.

Imobilul adjudecat în urma licitaţiei publice din data de 19 septembrie 2014, a fost vândut în anul următor, debitorul părăsind imobilul în luna martie 2015 conform înţelegerii.

Inculpatul O. este cel care a intermediat vânzarea imobilului către martora GGGG., fapt care arată că a avut un interes în momentul în care a participat la licitaţia publică din data de 19 septembrie 2014, respectiv obţinerea unui profit la revânzarea imobilului.

Fiind audiată în cauză, martora GGGG. a declarat următoarele:

"La un moment dat, am identificat o casă cu teren în com. Măgura care avea un afiş în care se spunea că este de vânzare şi era trecut un număr de telefon.

Am sunat la acel număr de telefon şi mi-a răspuns o persoană de sex masculin cu care am stabilit o întâlnire pentru vizionarea imobilului.

M-am întâlnit cu această persoană care nu-mi mai amintesc dacă a venit singur sau însoţit de altcineva. S-a prezentat cu numele HHHH., iar din poza prezentată îl recunosc pe numitul O. ca fiind cel cu care m-am întâlnit. Mi-a fost prezentat imobilul de către acesta şi am discutat despre preţul de vânzare, acesta spunându-mi un preţ negociabil. Imobilul era curat, centrala şi termopanele nu erau noi dar arătau bine, la fel şi parchetul.

Am hotărât să mai discutăm întrucât eu doream să mai vizionez şi alte imobile, iar ulterior ne-am întâlnit din nou cunoscând-o şi pe proprietara FFFF., care era însoţită de O.

Am discutat despre acte, despre faptul că eu îmi doresc să iau un credit prima casă şi despre preţul final al tranzacţiei.

Ulterior, ne-am întâlnit la notariat cu FFFF., la un moment dat făcându-şi apariţia şi O. Am încheiat un antecontract şi i-am dat numitei FFFF. suma de 9.600 RON, după care ne-am întâlnit din nou toţi trei, iar eu şi FFFF. am semnat contractul de vânzare cumpărare, diferenţa până la suma de 191.000 RON fiind virată în contul numitei FFFF."

Prejudiciul creat de către cei doi inculpaţi în urma deturnării licitaţiei publice din data de 19 septembrie 2014, reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este de 43.000 RON.

Conform contractului de vânzare cumpărare încheiat ulterior, numita FFFF. a primit suma de 191.000 RON, inculpaţii S. şi O. obţinând un profit de 81.000 RON.

Martora FFFF. a susţinut declaraţia inculpatului S. în sensul că îşi dorea o casă, fapt pentru care l-a împuternicit pe concubinul său să cumpere imobile, dar ulterior nu i-a mai plăcut imobilul din com. Măgura şi i-a cerut acestuia să-l vândă. Materialul probator administrat în cauză arată faptul că cei doi inculpaţi se ocupau cu achiziţionarea unor imobile executate silit şi revânzarea ulterioară a acestora, în vederea obţinerii unui profit, aspect pe care îl susţin chiar aceştia în înregistrarea depusă la dosarul cauzei de către martorul IIII.

Fiind audiat în cauză în calitate de persoană vătămată debitorul DDDD. a precizat faptul că:

"Îmi amintesc faptul că după ultimul termen de licitaţie despre care nu am ştiut şi am aflat ulterior, am fost sunat de către soţia mea care mi-a transmis că cei care au adjudecat imobilul, respectiv numiţii O. şi S., au venit la poarta locuinţei mele din com. Măgura, jud. Bacău şi i-au spus că ei sunt proprietarii casei şi să părăsim imobilul.

Cei doi au venit la locuinţa mea cu vreo două zile înainte de data de 23 septembrie 2014 când eu am primit procesul-verbal de licitaţie de la executor.

Am vorbit la telefon cu cei doi şi aceştia au venit la service-ul unde eu lucram. Cu o atitudine sfidătoare, O. şi S. mi-au spus că ei au adjudecat imobilul şi mi-au cerut să-mi părăsesc casa. Eu le-am transmis că voi depune o contestaţie ceea ce de altfel am şi făcut şi am beneficiat de prevederile legale privind imposibilitatea evacuării în perioada de iarnă.

...

Mă consider vătămat cu privire la executarea subsemnatului, în sensul că imobilul care a fost proprietatea mea valora o sumă mult mai mare, iar raportat la faptul că eu nu am fost înştiinţat despre ultimul termen de licitaţie şi la preţul derizoriu de adjudecare, consider că licitaţia publică nu s-a desfăşurat în condiţii legale.

Pe cale de consecinţă, mă constitui parte civilă în cauză cu suma de 30.000 de euro reprezentând daune materiale, reprezentând diferenţa dintre preţul de adjudecare şi cel de evaluare şi cu suma de 50.000 euro reprezentând daune morale."

7. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la BEJ BBBB. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea JJJJ., Sucursala Bucureşti a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al BEJ BBBB. împotriva debitorilor KKKK. din com. Secuieni, sat Berbiceni, jud. Bacău şi LLLL. din jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu 4 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 17/B/13, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 156.339,75 RON, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 43.880 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 32.910 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 21 octombrie 2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 21 noiembrie 2014.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul J. i-a solicitat ajutorul mamei sale, martora MMMM., pentru a-l însoţi la licitaţia din data de 21 noiembrie 2014.

Prezenţa martorei a fost una formală, pentru a se asigura participarea a minim doi licitatori, condiţie sine qua non pentru adjudecarea imobilului sub preţul de pornire a licitaţiei, la un preţ stabilit de inculpatul J. încă dinainte de începerea licitaţiei.

Inculpatul J. şi martora MMMM. s-au deplasat la LLL. SA din mun. Piatra-Neamţ şi au depus fiecare suma de 3.500 EURO reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpatul J. şi mama sa au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul oferind suma de 20.000 euro, iar martora MMMM. suma de 18.000 euro.

Suma inserată în oferta de participare de către martora MMMM. i-a fost indicată de către inculpatul J., martora de altfel neavând nicio intenţie de a adjudeca imobilul, prezenţa acesteia fiind determinată exclusiv de dorinţa inculpatului J. de a adjudeca imobilul la preţul pe care îl doreşte.

Licitaţia care s-a desfăşurat la sediul executorului judecătoresc a fost una formală, inculpatul J. oferind suma de 22.000 euro, iar martora MMMM. precizând că îşi menţine oferta iniţială.

Inculpatul J. a precizat cu ocazia audierii că de regulă trimitea înainte de licitaţie o ofertă către creditor, care dacă era acceptată se prezenta la licitaţie. Acest fapt explică creşterea ofertei iniţiale de 20.000 euro la 22.000 euro, sumă sub care creditorul nu ar fi fost de acord cu adjudecarea imobilului.

Curtea a arătat că, deşi inculpatul reuşea prin ofertele transmise înainte de licitaţie să afle care este suma minimă pentru care creditorul nu va cere suspendarea licitaţiei, acest fapt nu înseamnă că această sumă trebuia obţinută în baza unei înţelegeri prealabile între participanţi, fără a avea loc o licitaţie efectivă, atât creditorul cât şi debitorul fiind interesaţi ca în urma executării silite să se obţină un preţ cât mai mare în urma adjudecării imobilului.

Fiind audiată în cauză, martora MMMM. a declarat următoarele:

"Precizez faptul că la solicitarea fiului meu J. am participat la două licitaţii publice pentru adjudecarea unor imobile.

Eu nu cunosc procedura de desfăşurare a unei licitaţii publice, însă fiul meu m-a rugat să particip întrucât mai era nevoie de o persoană.

Acesta s-a ocupat de toate formalităţile, eu doar participând la cele două licitaţii dintre care una îmi amintesc că a fost organizată anul trecut de către o doamnă executor.

Nu mai reţin cu exactitate dar cred că am fost şi eu la bancă pentru a depune banii de cauţiune, parte dintre aceştia fiind împrumutaţi de către mine fiului meu.

La licitaţie eu doar am oferit suma indicată de către fiul meu, după care m-am retras."

Din actele identificate la locuinţa inculpatului J. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare şi din înscrisurile puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, rezultă faptul că la data de 18 martie 2015 inculpatul a vândut imobilul adjudecat cu suma de 32.000 euro, sumă apropiată de preţul de pornire a licitaţiei din data de 21 noiembrie 2014, realizând un profit în cuantum de 10.000 euro.

Prejudiciul creat de către inculpatul J., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 10.910 euro.

8. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la BEJ KKK.

În baza titlului executoriu contract de credit overdraft nr. 20/27 martie 2007 încheiat de către LLL. SA cu debitorii SC NNNN. SRL Bacău, OOOO. şi PPPP. din mun. Bacău, str. x nr. 73/B/18, jud. Bacău, creditorul LLL. SA a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorilor, fiind înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 la BEJ KKK. din mun. Bacău, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor OOOO. şi PPPP. situat în mun. Bacău, str. x nr. 73/B/18, jud. Bacău, imobilul fiind urmărit pentru o datorie în cuantum de 20.499,10 RON datorată creditorului de către debitori.

Imobilul a fost evaluat la suma de 137.800 RON, echivalentul a 31.000 euro şi au fost organizate mai multe licitaţii publice în vederea adjudecării acestuia. Conform prevederilor legale, preţul de pornire a licitaţiei a fost redus cu 25%, fiind stabilit la suma de 103.350 RON, echivalentul a 23.475 euro.

Analizând înscrisurile existente în dosarul de executare silită se constată faptul că imobilul a prezentat interes pentru inculpaţii K. şi J., liderii grupării infracţionale.

Fiind interesaţi de adjudecarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii J. şi K. s-au deplasat în data de 30 aprilie 2014 la biroul executorului judecătoresc, unde au depus recipisele care atestau plata cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare.

Cei doi inculpaţi au oferit aceeaşi sumă, respectiv 60.000 RON, mult sub preţul de pornire a licitaţiei şi mai puţin de jumătate din preţul de evaluare.

Licitaţia care a avut loc în acest dosar la data de 30 aprilie 2014 a fost una formală, cei doi inculpaţi stabilind înainte de începerea acesteia cine va adjudeca şi cu ce sumă. Astfel, la prima strigare cei doi inculpaţi şi-au menţinut ofertele iniţiale, iar la a doua strigare inculpatul K. a oferit încă 100 RON, inculpatul J. înţelegând să se retragă.

Inculpatul K. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 60.100 RON. Conform înscrisurilor puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, la data de 29 iulie 2015 inculpatul a vândut imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 73/B/18, jud. Bacău cu suma de 100.000 RON, obţinând astfel un profit de 39.900 RON.

Existenţa unei înţelegeri prealabile între cei doi inculpaţi în data de 30 aprilie 2014 în sensul denaturării preţului de pornire a licitaţiei organizată de BEJ KKK. rezultă din modul de desfăşurare a licitaţiei, din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi în perioada în care au fost supravegheaţi precum şi din declaraţiile acestora.

Mai mult, se constată faptul că la termenul de licitaţie din data de 25 martie 2014 inculpatul K. s-a deplasat împreună cu inculpatul O., aspect care rezultă din faptul că recipisele acestora au fost eliberate de aceeaşi sucursală din mun. Bacău la interval de 3 minute. La acest termen, inculpatul K. a depus o ofertă de 65.000 RON, iar inculpaţii O. şi J. nu au mai depus oferte, întrucât creditorul a solicitat suspendarea licitaţiei.

Ori, este evident faptul că, în condiţiile în care cu o lună de zile înainte ar fi oferit suma de 65.000 RON, iar la termenul din data de 30 aprilie 2014 a oferit aceeaşi sumă de bani cu inculpatul J., cu 5.000 RON mai mică, adjudecând pentru o diferenţă de 100 RON, cei doi inculpaţi au ajuns la o înţelegere.

Prejudiciul creat de către inculpaţii J. şi K., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 43.250 RON.

Fiind audiat în cauză, persoana vătămată OOOO. a precizat următoarele:

"În ziua în care am fost la executor acesta l-a sunat şi pe K. şi i-a spus acestuia când s-a prezentat la birou că nu va continua executarea întrucât este o situaţie ciudată, legată de decesul unuia dintre debitori.

Nu ştiu dacă la acel moment avusese deja loc licitaţia în urma căreia K. a adjudecat apartamentul proprietatea mea.

Am auzit nişte discuţii între K. şi executor din care rezulta că acesta este proprietar. K. i-a spus executorului că nu este nicio problemă că aşa cum s-a descurcat cu alţii se va descurca şi cu mine.

La o dată ulterioară m-am deplasat din nou la executor care mi-a spus că apartamentul a fost adjudecat cu suma de 60.000 RON şi mai sunt în cont circa 35.000 RON, dar nu-mi dă această sumă de bani până nu-i aduc o hotărâre de la instanţă cu privire la distribuirea sumei, fiica mea fiind moştenitoare aşa cum am arătat mai sus.

Nu am intrat nici până în acest moment în posesia sumei de bani.

Consider că apartamentul care a fost proprietatea mea valora cel puţin 100 şi ceva de mii de RON, fapt pentru care mă consider vătămat în urma adjudecării imobilului cu suma de 60.100 RON. Mă constitui parte civilă cu diferenţa dintre preţul de pornire al licitaţiei şi preţul de adjudecare, respectiv 43.250 RON, reprezentând daune materiale."

9. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la ZZ. din mun. Moineşti, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de creditoarea QQQQ. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2012 al B.E.J. ZZ., împotriva debitorului RRRR., din mun. Bacău, str. x nr. 76/A/17, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x nr. 53/A/9, jud. Bacău, respectiv apartament cu 2 camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 143.719 RON, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 91.530 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 68.648 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 12 ianuarie 2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie, pentru data de 16 februarie 2015, precizând în publicaţie faptul că ofertele participanţilor vor fi depuse la sediul executorului judecătoresc cu cel puţin o zi înainte de începerea licitaţiei, respectiv în data de 13 februarie 2015 orele 12:00 (licitaţia urma să aibă loc luni 16 februarie 2015).

Din datele solicitate administratorului site-ului unej.ro, rezultă faptul că publicaţia de vânzare a fost încărcată pe site în data de 13 februarie 2016, în jurul orelor 11. Ori, în condiţiile în care principalul mod de luare la cunoştinţă despre organizarea unei licitaţii publice este vizitarea acestui site, eventualele persoane interesate nu aveau timpul fizic pentru a achita cauţiunea de 10% la bancă şi de a depune până la orele 12:00 ofertele la biroul executorului judecătoresc.

Acest fapt a fost observat şi de inculpaţii K. şi J., care au sunat fiecare la biroul executorului judecătoresc pentru a cere explicaţii.

Din declaraţiile celor doi inculpaţi rezultă faptul că executorul judecătoresc a acceptat ca inculpaţii să se prezinte în ziua licitaţiei pentru a adjudeca imobilul executat silit.

În dimineaţa zilei de 16 februarie 2015, inculpatul K. i-a solicitat inculpatului O. să-l însoţească în mun. Moineşti pentru a participa la licitaţia organizată la B.E.J. ZZ.

Cei doi inculpaţi s-au deplasat cu autoturismul inculpatului O., iar la sediul executorului judecătoresc s-au întâlnit cu inculpaţii J. şi F., interesaţi şi aceştia de adjudecarea imobilului.

Întrucât termenul pentru depunerea ofertelor şi a recipiselor de consemnare şi chiar ora la care trebuia să aibă loc licitaţia trecuseră, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie în aceeaşi zi la orele 15:00, fără a mai realiza publicitatea prevăzută de lege.

Cei patru inculpaţi au discutat în prealabil şi conform declaraţiilor inculpaţilor J. şi K. "au dat cu banul" pentru a stabili cine să adjudece. Întrucât inculpatul J. a câştigat, inculpaţii K. şi O. au hotărât să se retragă şi să nu mai participe la licitaţie.

Per a contrario, inculpatul J. a acţionat conform înţelegerii cu inculpatul F., care a achitat cauţiunea la bancă şi a depus oferta, participând singur la licitaţie şi adjudecând imobilul cu suma de 68.900 RON.

La data de 26 martie 2015, inculpatul F. a vândut imobilul adjudecat cu suma de 21.000 euro, realizând împreună cu inculpatul J. un profit în cuantum de 23.500 RON.

10. Dosar de executare nr. x/2012, înregistrat la B.E.J. KKK. din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea SSSS. din com. Cleja, sat Cleja, jud. Bacău a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al BEJ KKK. împotriva debitorului TTTT. din mun. Bacău, str. x nr. 33/C/41, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu 3 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 33/C/41, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 68.254,45 RON, reprezentând sultă, cheltuieli de judecată şi cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 131.448 RON, echivalentul a 30.000 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 98.586 RON, echivalentul a 22.500 euro.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul J. s-a deplasat împreună cu tatăl său, inculpatul T. la Sucursala ZZZ., unde la data de 16 februarie 2015 au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

Ulterior, conform înţelegerii s-au prezentat în data de 17 februarie 2015 la sediul executorului judecătoresc şi au depus recipisele şi ofertele de participare, inculpatul J., consemnând suma de 49.000 RON, iar inculpatul T. suma de 50.000 RON.

Inculpaţii au stabilit ca acest imobil să fie adjudecat pe numele inculpatului T., cu suma oferită iniţial, fapt pentru care licitaţia care s-a desfăşurat la sediul executorului judecătoresc a fost una formală. Astfel inculpatul J. a oferit suma de 49.000 RON după care s-a retras, iar inculpatul T. şi-a menţinut oferta iniţială de 50.000 RON, fiind declarat adjudecatar.

Existenţa înţelegerii prealabile între cei doi inculpaţi cu privire la preţul de adjudecare rezultă din declaraţiile acestora, din monitorizările intruzive efectuate în cauză în perioada 2015 - 2016, dar şi din înscrisurile aflate la dosarul de executare silită.

Astfel, la un termen anterior, la care a participat împreună cu o altă persoană, inculpatul J. oferise suma de 60.000 RON, fapt care arată că în înţelegere cu tatăl său a denaturat preţul de adjudecare la termenul următor.

Din actele identificate la locuinţa inculpatului J. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare şi din înscrisurile puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, rezultă faptul că la data de 04 mai 2015, inculpatul T. a vândut imobilul adjudecat cu suma de 99.446 RON, obţinând un profit de 49.446 RON.

Prejudiciul creat de către inculpaţii J. şi T. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 48.586 RON.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii confirmă situaţia de fapt expusă mai sus.

11. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la AA. din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea JJJ. SA, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2012 al B.E.J. AA., împotriva debitorilor garanţi BBB. şi UUUU., din jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor, situat în mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău, respectiv un apartament cu trei camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 28.018 euro şi cheltuieli de executare în cuantum de 6.842 RON.

Imobilul a fost evaluat iniţial la suma de 37.386 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, executorul judecătoresc a dispus o nouă evaluare a imobilului, valoarea de circulaţie fiind stabilită la suma de 34.100 euro. Preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 25.575 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 2 martie 2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 30 aprilie 2015.

Mai mulţi inculpaţi din prezenta cauză au fost interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, oferind chiar preţul de pornire a licitaţiei.

Astfel, inculpaţii: J., F., T., K., R. şi V., au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare.

Inculpaţii K., R. şi T. au oferit suma de 25.575 euro, inculpatul J. a oferit suma de 25.600 euro, inculpatul F. a oferit suma de 26.000 euro, iar inculpatul V. a oferit suma de 23.000 euro.

Inculpatul V. a participat la licitaţia publică din data de 30 aprilie 2015, în calitate de mandatar al inculpatului BB., tatăl inculpatului W., în baza Procurii autentificate sub nr. x din 30 aprilie 2015 la B.I.N. YYY.

Din procesul-verbal de licitaţie întocmit de către executorul judecătoresc rezultă faptul că la cea de a doua strigare toţi licitatorii au oferit suma de 26.300, cu excepţia inculpatului J., care a oferit suma de 26.250 euro.

La cea de a treia strigare, toţi participanţii la licitaţie se retrag, cu excepţia inculpatului F., care a oferit încă 100 euro, adjudecând imobilul cu suma de 26.400 euro.

Rezultă aşadar că deşi toţi participanţii aveau şanse să adjudece imobilul după cea de a doua strigare, cel puţin în pauza dintre strigări, s-a ajuns la o înţelegere între toţi inculpaţii cu privire la cine să adjudece şi cu ce preţ, la cea de a trei strigare inculpaţii: R., K., J. şi V. retrăgându-se în bloc, rămânând doar inculpatul F.

Din monitorizările intruzive efectuate în perioada 2015 - 2016 şi din rulajele de cont existente la dosarul cauzei rezultă cu certitudine faptul că inculpaţii: J., T. şi F. au avut o înţelegere prealabilă cu privire la preţul de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău.

Astfel, inculpaţii J. şi F. au participat împreună cu sume de bani pentru adjudecarea imobilului, împărţind ulterior profitul rezultat din vânzarea ulterioară a apartamentului.

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă faptul că imobilul a fost vândut la data de 11 septembrie 2015 cu suma de 33.000 euro, preţ apropiat de evaluarea efectuată în dosarul de executare silită, inculpaţii J. şi F. realizând un profit în cuantum de 6.600 euro.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii: K. şi R., aşa cum am arătat anterior sunt rude, au participat împreună şi la alte licitaţii, ofertele de participare la licitaţie au numere consecutive, fapt care conduce la concluzia că aceştia aveau acelaşi interes la licitaţia din data de 30 aprilie 2015.

Inculpatul V. a fost membru al grupării conduse de către inculpatul L., însă îi cunoştea pe ceilalţi licitatori, în special pe inculpaţii J. şi K., cu care s-a mai întâlnit la licitaţii publice.

Astfel, din declaraţiile inculpatului J. şi ale inculpatului K. rezultă faptul că la licitaţia organizată în Dosar nr. x/2013 al BEJ CC. la care a participat şi inculpatul V., s-a ajuns la o înţelegere între participanţi, fiecare licitator primind o sumă de bani de la inculpatul A., pentru ca acesta să adjudece imobilul la un preţ avantajos.

Deşi inculpatul invocă faptul că el a licitat până la suma maximă comunicată de către mandant, faptul că s-a retras într-un moment în care oferise aceeaşi sumă ca toţi ceilalţi licitatori, arată că şi acesta a luat parte la înţelegerea care a avut loc între participanţi în data de 30 aprilie 2015.

Legătura dintre inculpaţii J. şi K., liderii uneia dintre grupările infracţionale specializată în săvârşirea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, a fost prezentată mai sus.

12. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la BEJ KK. din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea RRR. SA, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2012, al B.E.J. KK., împotriva debitoarelor VVVV. şi WWWW. din mun. Bacău, str. x nr. 88/B/17, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarelor respectiv apartament cu trei camere, situat în mun. Bacău, str. x nr. 88/B/17, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 159.459,23 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi 3.263 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 151.100 RON, conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 113.325 RON.

După reducerea preţului de pornire a licitaţiei cu 25%, mai mulţi inculpaţi din prezenta cauză s-au arătat interesaţi de acest imobil.

Pe parcursul derulării procedurii de executare silită, cu ocazia organizării unor licitaţii publice au depus oferte inculpaţii J. şi M., primul oferind chiar suma de 100.000 RON cu care a fost adjudecat imobilul la un termen ulterior.

Executorul a consemnat în procesele-verbale de licitaţie faptul că nu au fost depuse oferte la dosarul cauzei, deşi aşa cum am arătat au fost inculpaţi care au procedat în acest sens, suspendând de fiecare dată licitaţia publică.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 5 februarie 2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 10 martie 2015, consemnând în procesul-verbal de licitaţie din data de 4 februarie 2015 faptul că nu au fost depuse oferte scrise, deşi la dosarul de executare silită este înregistrată oferta inculpatului J. din data de 26 ianuarie 2015 pentru suma de 100.000 RON.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii K. şi cumnatul său inculpatul R., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 10 martie 2015, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de către cei doi inculpaţi.

Inculpaţii K. şi R. s-au deplasat la sediul LLL. din mun. Bacău şi au depus fiecare suma de 11.400 RON reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Conform extrasului de cont depus la dosarul cauzei de către executorul judecătoresc, depunerile în cont sunt consecutive.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul R. oferind suma de 100.000 RON, iar inculpatul K. suma de 88.000, sub preţul de pornire a licitaţiei.

Întrucât niciunul dintre licitatori nu a oferit preţul de pornire a licitaţiei, conform prevederilor legale executorul judecătoresc ar fi trebuit să înceapă licitaţia de la cel mai mare preţ oferit, respectiv suma de 100.000 RON.

Cu toate acestea, la prima strigare inculpatul K. a oferit suma de 88.000 RON, iar inculpatul R. a oferit suma de 90.000 RON, deşi aşa cum am arătat mai sus în oferta depusă pentru a participare a consemnat faptul că oferă suma de 100.000 RON.

Au mai fost efectuate două strigări, la ultima inculpatul K. oferind suma de 96.000 RON, iar inculpatul R. suma de 100.000 RON, fiind declarat adjudecatar.

Practic nu s-a licitat nicio sumă de bani peste oferta iniţială a inculpatului R., licitaţia fiind una formală, cei doi inculpaţi stabilind încă dinainte de începerea licitaţiei cine va adjudeca şi cu ce sumă.

Fiind audiaţi, cei doi inculpaţi au avut o atitudine nesinceră declarând fiecare că nu a avut nicio înţelegere cu cumnatul său şi au participat la licitaţii fără a avea cunoştinţă de prezenţa celuilalt.

Declaraţiile acestora nu se coroborează cu materialul probator administrat în cauză, respectiv înscrisurile din dosarul de executare silită, care arată modalitatea în care s-a desfăşurat licitaţia publică din data de 10 martie 2015, precum şi cu înscrisurile din celelalte dosare de executare silită în cadrul cărora cei doi inculpaţi au participat împreună la licitaţiile publice organizate. Astfel, din declaraţiile inculpatului J. şi chiar ale inculpatului K. rezultă faptul că la licitaţia organizată în Dosar nr. x/2013 al BEJ CC. la care a participat şi R. s-a ajuns la o înţelegere între participanţi, fiecare licitator primind o sumă de bani de la inculpatul A.

Prejudiciul creat de către inculpaţii K. şi R., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 13.325 RON.

13. Dosar de executare nr. x/2013 înregistrat la BEJ CC. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul XXXX. SA, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2013 al BEJ CC. împotriva debitorului ipotecar YYYY. din mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu două camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 60.969,04 CHF şi 737,45 RON, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare în cuantum de 11.632,36 RON.

Imobilul a fost evaluat iniţial la suma de 31.000 euro conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia mai multor licitaţii publice organizate s-a dispus o nouă evaluare, fiind stabilită suma de 26.500 euro, echivalentul a 116.833,20 RON. La licitaţia organizată în data de 16 martie 2015 nu s-a prezentat nicio persoană interesată, fapt pentru care a fost stabilit un nou termen pentru data de 22 aprilie 2015, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil fiind redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 87.624,90 RON fără TVA.

La data de 22 aprilie 2015, inculpatul K. şi cumnatul său, inculpatul R. s-au deplasat la Sucursala ZZZ. din mun. Piatra-Neamţ unde au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Recipisele de consemnare eliberate de către unitatea bancară au numere consecutive, fapt care arată că cei doi inculpaţi s-au deplasat împreună din mun. Bacău pentru a participa în mun. Piatra-Neamţ la licitaţia publică organizată în Dosar nr. x/2013 al BEJ CC.

Inculpaţii au depus împreună cu recipisele şi ofertele de participare la licitaţie, inculpatul K. oferind suma de 75.000 RON, iar inculpatul R. suma de 78.000 RON pentru imobilul executat silit, ambele oferte fiind sub preţul de pornire a licitaţiei.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 22 aprilie 2015, inculpatul R. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 80.200 RON, sumă acceptată de către reprezentantul creditorului prezent la licitaţie.

Acesta însă nu putea avea cunoştinţă despre faptul că cei doi inculpaţi sunt în înţelegere cu privire la adjudecarea imobilului sub preţul de pornire şi cu privire la cine să adjudece.

Inculpatul R. nu recunoaşte faptul că ar fi fost în înţelegere cu cumnatul său K., iar acesta din urmă a declarat faptul că în situaţia în care se întâlnea cu inculpatul R. la licitaţii şi acesta dorea să adjudece imobilul el nu oferea un preţ mai mare decât cel oferit de către cumnatul său.

Legăturile de rudenie dintre cei doi inculpaţi, modul în care s-au desfăşurat alte licitaţii publice care fac obiectul prezentei cauze şi la care au participat cei doi inculpaţi, declaraţiile inculpaţilor J. şi K. care confirmă faptul că au ajuns la înţelegere cu inculpatul R. cu ocazia participării la alte licitaţii publice, faptul că inculpaţii au ajuns în acelaşi timp în mun. Piatra-Neamţ la Sucursala ZZZ., arată faptul că aceştia au fost în înţelegere cu scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău.

Prejudiciul cauzat de către inculpaţii K. şi R., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este în cuantum de 7.424,90 RON.

După licitaţia din data de 22 aprilie 2015, inculpatul R. a fost interesat să vândă imobilul adjudecat deşi încă nu achitase diferenţa de preţ şi nu fusese eliberat actul de adjudecare.

Martora ZZZZ. a dat un anunţ în ziar prin care se arăta interesată de cumpărarea unui imobil în mun. Bacău, fiind contactată telefonic de către inculpatul R.

Acesta i-a descris imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău şi i-a prezentat martorei locaţia acestuia fără a avea acces în interior. R. i-a precizat martorei că acest imobil ar fi scos la licitaţie şi dacă este interesată poate el să participe la licitaţia publică în baza unei procuri.

Martora i-a achitat inculpatului suma de 2.000 euro cu ocazia încheierii Procurii autentificate sub nr. x din 29 aprilie 2015 la BIN AAAAA., prin care îl împuternicea să cumpere un imobil situat în mun. Bacău, iar, ulterior, s-a întâlnit cu inculpatul care i-a transmis faptul că a adjudecat apartamentul cu suma de 19.000 euro, însă pentru ajutorul său i-a solicitat martorei plata sumei de 20.000 euro. Deşi a ezitat i-a achitat inculpatului suma de 20.000 euro, acesta primind în total suma de 22.000 euro.

Din această sumă, inculpatul R. a virat în contul executorului judecătoresc CC. suma de 71.410 RON reprezentând diferenţa pentru preţul de adjudecare.

Pentru a nu achita taxele notariale şi impozitul unei tranzacţii imobiliare care ar fi trebuit încheiată între inculpat şi martoră, R. a depus o cerere în data de 29 aprilie 2015 la BEJ CC., solicitându-i acestuia ca actul de adjudecare să fie emis pe numele martorei.

Inculpatul şi-a motivat solicitarea prin faptul că martora i-ar fi avansat cauţiunea pentru participarea la licitaţie şi a depus în susţinerea cererii procura din data de 29 aprilie 2015.

Deşi conform prevederilor art. 510 alin. (1) şi art. 516 din C. proc. civ. în vigoare la momentul începerii executării silite, executorul judecătoresc era obligat să declare adjudecatar persoana care a participat la licitaţia din data de 22 aprilie 2015 şi care a oferit cel mai mare preţ, iar procura pentru inculpat fusese eliberată la 7 zile după licitaţie, inculpatul CC. a consemnat în fals cu ocazia întocmirii actului de adjudecare din data de 14 mai 2015 faptul că inculpatul R. ar fi avut calitatea de procurator al martorei ZZZZ. la data la care a avut loc licitaţia din Dosar nr. x/2013. Inculpatul a consemnat în actul de adjudecare faptul că martora a adjudecat imobilul prin procurator R. în baza procurii notariale autentificată în data de 29 aprilie 2015, ulterior datei la care a avut loc licitaţia.

Ori, conform dispoziţiilor legale în materie inculpatul R. trebuia declarat adjudecatar, iar transmiterea proprietăţii către martora ZZZZ. prin încheierea unui contract de vânzare cumpărare la notariat ar fi generat obligaţii de plată către bugetul de stat pentru inculpatul R.

Astfel, din Adresa nr. x din 21 noiembrie 2016 a Camerei Notarilor Publici Bacău rezultă faptul că suma minimă pentru care se calcula impozit şi taxe notariale la vânzarea unui imobil din categoria celui din mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău pentru anul 2015 era de 27.800 euro, iar impozitul aferent tranzacţiei în cuantum de 3% conform prevederilor legale respectiv art. 771 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ar fi fost în sumă de 3.752 RON.

Prin declararea în fals ca adjudecatar a numitei ZZZZ. prin procurator R., inculpatul R. s-a sustras de la plata impozitului aferent tranzacţiei imobiliare, iar inculpatul CC. în calitate de executor judecătoresc l-a ajutat în ascunderea sursei impozabile.

Este cert faptul că între inculpatul R. şi martora ZZZZ. a avut loc o vânzare a imobilului, la momentul primirii avansului de 2.000 euro licitaţia fiind deja organizată, martora neavând cunoştinţă despre acest lucru.

Inculpatul R. a realizat un profit de 16.490 RON echivalentul a 3.752 euro, prin transmiterea proprietăţii către numita ZZZZ.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii R. şi CC. nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor.

14. Dosar de executare nr. x/2013 înregistrat la BEJ PP. din oraş Buhuşi, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul BBBBB. - Sucursala Bacău, cu sediul în Bacău, str. x, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2013 al BEJ PP. împotriva debitorului garant ipotecar SC CCCCC. SRL cui x, cu sediul social în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv o casa de locuit compusa din 4 camere precum şi suprafaţa de teren aferenta de 425 mp, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 480.317,43 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 239.000 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 179.250 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 22 aprilie 2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 27 mai 2015.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil s-au arătat inculpaţii K. şi J., precum şi martorul DDDDD.

De menţionat că la un termen anterior din luna aprilie 2015 s-a arătat interesat de achiziţionarea acestui imobil şi inculpatul F. care a depus o oferta de 33.000 euro, inculpatul K. oferind suma de 140.120 RON iar martorul DDDDD. oferind suma de 140.000 RON.

Pentru licitaţia din 27 mai 2015, aceştia au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare astfel:

Inculpatul K., participând în calitate de procurator pentru EEEEE., (în baza Procurii notariale autentificată sub nr. x din 26 mai 2015) a oferit suma de 179.000 RON, inculpatul J. a oferit suma de 35.000 euro, respectiv 147.000 RON (la cursul valutar din aprilie 2015), iar martorul DDDDD. a oferit suma de 179.200 RON.

Din procesul-verbal de licitaţie întocmit de către executorul judecătoresc la data de 27 mai 2015, rezulta ca intre inculpaţi şi participantul de bună-credinţă DDDDD. au fost neînţelegeri care s-au reflectat în preţul final al imobilului. Astfel, inculpaţii au dorit iniţial să achiziţioneze imobilul pentru ei, încercând să-l corupă pe numitul DDDDD., oferindu-i o sumă de bani cuprinsă între 3.000 şi 4.000 RON pentru a se retrage de la licitaţie, demers care nu a avut succes deoarece martorul nu a acceptat în ciuda faptului că, aşa cum rezultă din declaraţia acestuia, la un moment dat i s-a făcut teamă, având în vedere insistenţele inculpaţilor la fiecare pauză oferită de executorul judecătoresc între strigări.

Astfel, inculpaţii cunoscând dorinţa martorului DDDDD. de a achiziţiona imobilul executat, au suprasolicitat, ajungând ca preţul final al imobilului sa fie de 446.000 RON, mai mult decât dublul preţului de la care pornise licitaţia şi mai mult decât preţul de evaluare.

Existenţa unei înţelegeri între inculpaţi cu ocazia participării la licitaţia din data de 27 mai 2015 rezultă din înscrisurile existente la dosarul de executare silită (ofertele de participare, procesul-verbal de licitaţie), din declaraţia martorului DDDDD. şi din declaraţiile inculpaţilor J. şi K.

Legătura dintre inculpaţii J. şi K., liderii uneia dintre grupările infracţionale specializată în săvârşirea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, rezultă din monitorizările intruzive efectuate în perioada ulterioară organizării acestei licitaţii publice.

15. Dosar de executare nr. 21/2013 înregistrat la BEJ BBBB. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea FFFFF. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2013 al BEJ BBBB. împotriva debitorilor GGGGG. şi HHHHH. din mun. Bacău, str. x nr. 49/A/13, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu 4 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 6/B/8, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 81.302,15 euro, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 54.200 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 40.650 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 27 mai 2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 25 iunie 2015.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul J. i-a solicitat ajutorul soţiei sale, martora IIIII., pentru a-l însoţi la licitaţia din data de 25 iunie 2015.

Prezenţa martorei a fost una formală, pentru a se asigura participarea a minim doi licitatori, condiţie sine qua non pentru adjudecarea imobilului sub preţul de pornire a licitaţiei, la un preţ stabilit de inculpatul J. încă dinainte de începerea licitaţiei. Inculpatul J. şi martora IIIII. s-au deplasat la LLL. SA şi au depus fiecare suma de 4.100 EURO reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpatul J. şi soţia sa au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul oferind suma de 24.000 euro, iar martora IIIII. suma de 30.000 euro.

Suma inserată în oferta de participare de către martora IIIII. i-a fost indicată de către inculpatul J. care a şi stabilit ca imobilul să fie adjudecat de către soţia sa.

Licitaţia care s-a desfăşurat la sediul executorului judecătoresc a fost una formală, inculpatul J. şi martora menţinându-şi ofertele iniţiale, fapt pentru care IIIII. a fost declarată adjudecatară.

Inculpatul J. a precizat cu ocazia audierii că de regulă trimitea înainte de licitaţie o ofertă către creditor, care dacă era acceptată se prezenta la licitaţie.

Deşi inculpatul reuşea prin ofertele transmise înainte de licitaţie să afle care este suma minimă pentru care creditorul nu va cere suspendarea licitaţiei, acest fapt nu înseamnă că această sumă trebuia obţinută în baza unei înţelegeri prealabile între participanţi, fără a avea loc o licitaţie efectivă,atât creditorul cât şi debitorul fiind interesaţi ca în urma executării silite să se obţină un preţ cât mai mare în urma adjudecării imobilului.

Fiind audiată în cauză, martora IIIII. a declarat următoarele:

"În cursul anului trecut, pe timp de vară, soţul meu J. m-a rugat să-l însoţesc la o licitaţie publică care avea loc în mun. Piatra-Neamţ, la BEJ BBBB. Soţul meu mi-a spus că vom participa la această licitaţie şi putem oferi o sumă de bani pentru imobilul scos la licitaţie, dar nu mi-a relatat despre ce sumă este vorba.

Nu îmi amintesc să fi făcut eu vreo ofertă de participare, probabil soţul meu s-a ocupat de acest aspect. Eu doar îmi aduc aminte că m-am deplasat împreună cu acesta la biroul executorului judecătoresc unde am aşteptat o doamnă, cred de la bancă. Ulterior, îmi aduc aminte că a fost o discuţie cu executorul judecătoresc, după care am semnat un proces-verbal de licitaţie.

Este posibil să mă mai fi deplasat o dată la biroul executorului judecătoresc pentru a semna actul de adjudecare.

Soţul meu s-a ocupat de formalităţile ulterioare cu înscrierea apartamentului, schimbarea titularului contractelor cu furnizorii, identificarea unui potenţial cumpărător.

Îmi amintesc faptul că după câteva luni soţul meu mi-a spus să merg la notar pentru a semna actul de vânzare al imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/8, jud. Bacău.

Conform contractului de vânzare cumpărare soţul meu a obţinut suma de 46.000 de euro, dar eu nu am intrat în posesia vreunei sume de bani.

Ştiam că soţul meu face afaceri în domeniul imobiliar, participând şi la licitaţii publice, dar nu discutam cu acesta şi nu cunoşteam modalitatea în care acesta obţine venituri.

Am mai fost în câteva rânduri la notariat pentru a semna împreună cu soţul meu, la cererea acestuia, acte de vânzare cumpărare a unor imobile, fără a cunoaşte exact provenienţa imobilelor."

Din actele identificate la locuinţa inculpatului J. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare şi din înscrisurile puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, rezultă faptul că la data de 28 septembrie 2015 inculpatul a vândut imobilul adjudecat cu suma de 46.000 euro, sumă apropiată de preţul de evaluare a imobilului şi mai mare decât preţul de pornire a licitaţiei din data de 25 iunie 2015, obţinând un profit de 16.000 euro.

Prejudiciul creat de către inculpatul J., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 10.650 euro.

16. Dosar de executare nr. 616/2012 înregistrat la BEJ EEE. din com. Podu Turcului, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul JJJJJ., a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/2012, al B.E.J. EEE., împotriva debitorilor KKKKK. şi LLLLL., ambele din mun. Bacău, str. x nr. 33/A/59, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 10/B/10, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 26.600 euro, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 81.300 RON conform raportului de expertiza întocmit de către inginer MMMMM., preţ de la care a început licitaţia în cauză, la data de 19 aprilie 2016.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii: K., O. şi J., împuternicit pentru T., prin Procura autentificată sub nr. x din 13 ianuarie 2016, P. şi Q., împuternicit pentru NNNNN., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 19 aprilie 2016, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de inculpaţi, licitaţie la care au mai participat: OOOOO., PPPPP., în calitate de administrator al SC QQQQQ. SRL şi RRRRR.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare, astfel: K. a oferit suma de 82.000 RON, O. a oferit suma de 82.000 RON, J. a oferit suma de 81.500 RON, P. a oferit suma de 81.200 RON şi Q. a oferit suma de 83.000 RON.

Aşadar, în cadrul licitaţiei din 19 aprilie 2016, adjudecatar a fost declarată martora PPPPP., pentru suma de 116.800 RON, licitaţia desfăşurându-se aparent în mod corect. Însă, în urma studierii procesului-verbal de licitaţie în care este înscrisă fiecare strigare şi fiecare sumă de bani oferită de participanţi, se observă faptul că deşi inculpatul O. a licitat al şaselea la fiecare strigare, după ceilalţi inculpaţi, nu a oferit niciodată o sumă mai mare decât aceştia, fapt care este în contradicţie cu principiul unei licitaţii în care licitatorii cresc ofertele de preţ raportat la ofertele competitorilor şi nu la ofertele lor anterioare.

Din declaraţia martorei PPPPP. rezultă următoarele aspecte:

"La licitaţie am constatat că au venit mai multe persoane. Dintre acestea numitul SSSSS. şi numita RRRRR. păreau a fi participanţi de bună credinţă, însă toţi ceilalţi care s-au înscris formau un grup şi aveau acelaşi interes.

Înainte de începerea licitaţiei, am fost abordată de către K. şi J., care m-au întrebat ce caut eu la licitaţie, că apartamentul este al lor şi vor să-l adjudece. În momentul în care le-am spus că şi eu vreau să adjudec imobilul, aceştia au devenit recalcitranţi, au început să mă jignească şi să-mi ceară insistent să renunţ. Mi-au spus să nu-mi fac probleme în privinţa numitului SSSSS., întrucât acesta nu va reuşi să adjudece.

Am devenit foarte tensionată şi agitată mai ales că şi ceilalţi care erau în înţelegere cu J. şi K. au început să devină vocali.

Am hotărât să fiu puternică şi să continui adjudecarea şi să nu mă las constrânsă de aceştia pentru a renunţa.

După fiecare strigare, personale din acest grup veneau pe rând şi încercau să mă abordeze şi să mă convingă să renunţ, spunându-mi fie că nu este bun apartamentul, fie că voi avea probleme cu el întrucât se fac contestaţii.

Nu am renunţat şi am adjudecat imobilul oferind cea mai mare sumă de bani. Sus-numiţii au continuat să se adreseze jignitor la adresa mea şi după încheierea licitaţiei, însă la un moment dat executorul le-a cerut să părăsească incinta, după semnarea procesului-verbal."

Faptul că inculpaţii prezenţi la această licitaţie publică au fost în înţelegere şi au încercat să o determine şi pe numita PPPPP. să ajungă la o înţelegere cu aceştia, rezultă din monitorizările intruzive efectuate în cauză, respectiv din discuţiile telefonice purtate de către inculpatul J. cu inculpatul F. după încheierea licitaţiei:

S-a menţionat faptul că la termenul din data de 4 decembrie 2015 inculpatul J. nu a adjudecat imobilul pentru o diferenţă în cuantum de 1 leu faţă de suma oferită de către creditorul JJJJJ.

17. Dosar de executare nr. 607/2015 înregistrat la BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorii TTTTT. şi UUUUU., a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2015 al BEJ TT. împotriva debitorilor VVVVV. din com. Lucieni, jud. Dâmboviţa şi WWWWW. din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea, jud. Bacău, respectiv teren arabil extravilan în suprafaţă de 2.050 mp, situat în sola 76, parcela x, fără denivelări, fără împrejmuiri, cu nr. cadastral x, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 1.600 euro, reprezentând împrumut nerestituit.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 4 martie 2016, executorul judecătoresc a organizat o licitaţie pentru data de 5 aprilie 2016 la preţul de pornire de 2.050 euro, preţ stabilit de către executorul judecătoresc TT., conform Încheierii nr. 3 din 1 martie 2016.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul K. a hotărât să participe împreună şi în înţelegere cu XXXXX. din Bacău, identificat cu CI seria x nr. x, la licitaţia din data de 5 aprilie 2016.

Astfel, inculpatul K. şi numitul XXXXX., s-au deplasat împreună la ZZZ., Sucursala Bacău, în ziua de 5 aprilie 2016 şi au depus sumele de bani reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Acest fapt rezultă din analiza recipiselor de consemnare sumă în cont de consemnare executor, recipisele având numere consecutive (XXXXX. recipisa de consemnare nr. x iar K. recipisa de consemnare nr. x). Cele descrise mai sus fac dovada participării în înţelegere a celor doi inculpaţi, fapte confirmate de către inculpatul K. în declaraţia data ulterior organelor de urmărire penală.

Participanţii au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul K. oferind suma de 2.050 euro, iar XXXXX. suma de 2.100 euro.

La acest termen de licitaţie au mai participat YYYYY. şi creditorii TTTTT. şi UUUUU. prin mandatar avocat ZZZZZ.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 15 aprilie 2016, dacă la prima strigare ofertele au fost apropiate de preţul de pornire a licitaţiei, respectiv suma de 2.050 euro, la a doua strigare creditorii prin mandatar au oferit suma de 9.300 euro, inculpatul K. a oferit suma de 9.000 euro iar XXXXX. a oferit suma de 8.500 euro. La a treia strigare creditorii au oferit suma de 10.100 euro, iar ceilalţi participanţi s-au retras din licitaţie, creditorii fiind declaraţi adjudecatari.

Adjudecatarul nu a achitat preţul de adjudecare în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, fapt menţionat de executorul judecătoresc în procesul-verbal din 25 mai 2016, ocazie cu care se prevede În mod expres ca în conformitate cu dispoziţiile art. 851 alin. (1) din C. proc. civ., imobilul urmează a fi scos din nou la vânzare, la preţul de începere a licitaţiei de 10.100 euro, adjudecatarul fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi eventual diferenţa de preţ.

La data de 29 iunie 2016 este emisă o noua publicaţie de vânzare, fiind stabilit următorul termen al licitaţiei pentru data de 18 iulie 2016, cu preţul de pornire de 10.100 euro, termen la care participa doar inculpatul K. în înţelegere cu XXXXX.

Din nou, inculpatul K. şi numitul XXXXX., s-au deplasat împreună la ZZZ., Sucursala Bacău, în ziua de 15 iulie 2016 şi au depus sumele de bani reprezentând cauţiunea de 10% din preţului de pornire a licitaţiei (4.700 RON). Acest fapt rezultă din analiza recipiselor de consemnare sumă în cont de consemnare executor, recipisele având încă o dată numere consecutive (XXXXX. recipisa de consemnare nr. x, iar K. recipisa de consemnare nr. x).

Participanţii au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul K. oferind suma de 2.050 euro, iar XXXXX. suma de 2.100 euro, adică exact sumele de bani oferite în cazul primei licitaţii, însa de această dată mult sub preţul de pornire.

Licitaţia din data de 18 iulie 2016 a fost una formală, cei doi stabilind înainte de începerea acesteia cine va adjudeca şi cu ce sumă. Astfel, la prima strigare cei doi inculpaţi şi-au menţinut ofertele iniţiale, la a doua strigare inculpatul K. a oferit suma de 2.250 euro şi XXXXX. a oferit suma de 2.500 euro, iar la a treia strigare K. a oferit suma de 2.400 euro. Executorul judecătoresc TT. a analizat preţul obţinut urmare a executării şi a considerat că suma în cauză, de 2.500 euro, este derizorie, neserioasă şi contravine intereselor patrimoniale ale părţilor din dosar.

18. Dosar de executare nr. 279/2012 înregistrat la AA. din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul AAAAAA. SRL (în calitate de cesionar în drepturi al BBBBBB. SA), a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012, al B.E.J. AA., împotriva debitorilor CCCCCC., din mun. Bacău, str. x nr. 11/B/18 şi DDDDDD. din mun. Bacău, str. x nr. 4/A/20, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor, situat în mun. Bacău, str. x nr. 11/B/18, jud. Bacău, respectiv o un apartament cu 3 camere, în suprafaţă utilă de 68,95 mp, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 141.875,40 euro.

Imobilul a fost evaluat la suma de 40.900 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 30.675 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 7 aprilie 2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 31 mai 2016.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil s-au arătat inculpaţii J., T. şi numitul EEEEEE.

Aceştia au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare, astfel: inculpatul J. a oferit suma de 25.000 de euro, inculpatul T. a oferit suma de 25.000 de euro şi EEEEEE. a oferit suma de 25.000 de euro.

De menţionat este faptul că la data de 31 mai 2016, ora 9:55, pe adresa de email a AA. este primită o înştiinţare, conform căreia creditorul este de acord cu oferta numitului M., inculpat în cauză şi fratele numitului EEEEEE., în suma de 25.000 de euro, pentru imobilul urmărit în cadrul Dosarului de executare nr. x/2012.

Acest fapt denotă că interesat de adjudecarea imobilului a fost în fapt inculpatul M. şi nu fratele său.

Inculpatul J. a discutat înainte de începerea licitaţiei cu inculpatul M. şi a ajuns la o înţelegere cu acesta, stabilind ca imobilul să fie adjudecat de inculpatul J., cu suma acceptată de creditor, respectiv 500 euro, urmând ca inculpatul M. să primească suma de 500 euro. Inculpatul M. i-a cerut fratelui său să se retragă din licitaţie, urmând ca imobilul să fie adjudecat de inculpatul J.

Licitaţia a fost una formală, inculpatul J. şi-a menţinut oferta de 25.000 euro, iar inculpatul T. şi numitul EEEEEE. s-au retras, motivând că imobilul este degradat.

La a doua strigare şi la a treia strigare, J. şi-a menţinut oferta, fiind declarat adjudecatar.

Din monitorizările intruzive efectuate în perioada 2015 - 2016 şi din rulajele de cont existente la dosarul cauzei rezultă cu certitudine faptul că inculpaţii J. şi T. au avut o înţelegere prealabilă cu privire la preţul de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 11/B/18, fiind redată discuţia telefonică dintre inculpatul J. şi inculpatul T.

Inculpatul J. i-a remis inculpatului M. suma de 500 euro, conform înţelegerii, acest aspect fiind înscris şi în actele identificate la locuinţa inculpatului J. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare. Astfel, inculpatul J. a calculat cheltuielile legate de achiziţia şi modernizarea acestui imobil, suma de 500 euro fiind consemnată cu menţiunea "şpagă băieţi".

Inculpatul F. s-a interesat de acest imobil, a contribuit cu sume de bani pentru adjudecarea acestuia, cunoscând faptul că a fost adjudecat în urma deturnării unei licitaţii publice. Aceste aspecte rezultă din înscrisurile identificate la locuinţa inculpatului J. şi despre care s-a făcut menţiune mai sus şi din monitorizările intruzive efectuate în cauză, respectiv discuţiile telefonice dintre inculpatul J. şi inculpatul F.

Curtea a mai arătat că, discuţiile telefonice indicate relevă şi participarea inculpatului T. la săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, acesta participând la licitaţii la solicitarea fiului său, inculpatul J. şi fiind în înţelegere cu acesta cu privire la preţul,de adjudecare.

Deşi inculpatul T. a declarat faptul că a participat la licitaţii doar din proprie iniţiativă, fără a avea o înţelegere cu fiul său, discuţiile telefonice indicate mai sus arată faptul că nici nu avea cunoştinţă despre licitaţia din data de 31 mai 2016, fiind sunat de către fiul său care i-a spus să-l însoţească la o licitaţie. Mai mult, inculpatul F. l-a întrebat pe inculpatul J. dacă a participat la licitaţie fiind însoţit de "ajutoare", aspect confirmat de către inculpatul J.

S-a arătat că, din procesele-verbale de analiză a rulajelor de cont, rezultă cu certitudine colaborarea dintre inculpaţii: J., T. şi F., în sensul celor arătate mai sus, deşi inculpatul T. a precizat cu ocazia audierii faptul că nu a avut relaţii de colaborare cu inculpatul F.:

- la data de 16 septembrie 2015, inculpatul J. încasează suma de 10.000 euro de la inculpatul F., cu menţiunea "transfer personal".

- la data 24 decembrie 2015, inculpatul J. transferă suma de 7.981 euro către inculpatul F.;

- la data de 30 decembrie 2015, inculpatul J. achită/transferă suma de 55.000 RON inculpatului inculpatul F.;

- la data de 26 mai 2016 inculpatul inculpatul F. încasează (în două tranşe) suma de 95.768 de la inculpatul T., din contul x, cu explicaţia/ROC/TRANSFER/RFB/1.

- la data de 2 iunie 2016, inculpatul inculpatul F. efectuează un transfer bancar, în valoare de 22.400, în folosul inculpatului J. x, cu explicaţia "TR"

- la data de 25 aprilie 2016, inculpatul J. încasează suma de 10.000 RON de la inculpatul T., fără menţiuni;

- la data de 26 mai 2016, inculpatul J. încasează suma de 97.689 RON de la inculpatul T., fără menţiuni.

Prejudiciul creat de către inculpatul J. reprezintă diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei, respectiv 25.537 RON.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii confirmă situaţia de fapt expusă mai sus.

19. Dosar de executare nr. MG/x/2014 înregistrat la BEJ FFFFFF.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea GGGGGG. SA, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al BEJ FFFFFF. împotriva debitoarei HHHHHH. din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei garante ipotecare şi fidejusoare HHHHHH. respectiv teren intravilan curţi construcţii în suprafaţă de 616 mp şi a construcţiilor existente pe acest teren (C1-locuinţă), situate în jud. Bacău, com. Hemeiuş, sat Hemeiuş, str. x, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 131.158,35 RON, reprezentând credite restante totale şi cheltuieli de executare în solidar cu debitoarea împrumutată SC IIIIII. SRL

Imobilul a fost evaluat la suma de 60.000 euro conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 45.000 euro, iar ulterior cu 50% respectiv la suma de 30.000 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 7 mai 2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 4 iunie 2015.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul O., s-a decis să participe la licitaţia din data de 4 iunie 2015. La licitaţie s-a mai înscris şi numitul JJJJJJ., ambii achitând garanţia de 10% de participare la licitaţie dar niciunul din cei doi nu a prezentat o ofertă fermă de cumpărare, renunţând la cumpărare, drept pentru care executorul judecătoresc a fixat un nou termen de licitaţie.

Au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, executorul judecătoresc stabilind un nou termen de licitaţie pentru data de 9 iunie 2016.

La licitaţia din data de 9 iunie 2016 inculpaţii O. şi S. s-au decis să participe, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de către cei doi. Inculpatul O. şi inculpatul S. s-au deplasat împreună la Sucursala KKKKKK. din mun. Piatra-Neamţ şi au depus fiecare suma de 3.000 euro reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, recipisele fiind consecutive.

GGGGGG. S.A a transmis executorului judecătoresc prin Adresa din 9 mai 2016 că nu va accepta un preţ mai mic de 18.000 euro pentru vânzarea imobilului ipotecat, respectiv 30% din preţul de evaluare.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul O. oferind suma de 18.000 euro, iar inculpatul S. suma de 17.000 euro. Sumele oferite de către cei doi inculpaţi nu reprezentau nici măcar 50% din preţul de evaluare a imobilului şi doar 60% din preţul de pornire a licitaţiei.

Întrucât niciunul dintre licitatori nu a oferit preţul de pornire a licitaţiei, conform prevederilor legale executorul judecătoresc a reluat licitaţia de la cel mai mare preţ oferit respectiv suma de 18.000 euro.

Licitaţia a fost una formală, la prima strigare inculpatul O. oferind suma de 18.000 euro, iar inculpatul S. s-a retras.

După adjudecarea imobilului de către cei doi inculpaţi pe numele inculpatului O., aceştia l-au contactat pe martorul IIII., debitorul din dosarul de executare silită şi au stabilit o întâlnire cu acesta.

În cadrul întâlnirii, inculpaţii i-au oferit suma de 1.000 euro pentru a nu face contestaţie la executare, sau i-au propus varianta ca acesta să le dea suma de 2.000 euro peste preţul cu care s-a adjudecat, deci în total 2.000 euro şi să-şi răscumpere pe numele altei persoane imobilul.

Inculpaţii i-a comunicat martorului faptul că au adjudecat împreună mai multe case şi cunosc procedura, încercând să-l convingă pe acesta că mai bine acceptă suma de 1.000 euro întrucât nu are nicio şansă pe calea contestaţiei la executare.

Discuţiile purtate de către martor cu cei doi inculpaţi au fost înregistrate de către martor cu telefonul mobil şi depuse pe un memory-stick la dosarul cauzei.

Inculpaţii S. şi O. nu au recunoscut faptul că au fost în înţelegere la data de 9 iunie 2016 cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în mun. Piatra-Neamţ, declaraţia acestora fiind nesinceră raportat la materialul probator administrat în cauză.

Măsurile intruzive efectuate în cauză arată faptul că inculpaţii erau dispuşi la încheierea unor înţelegeri, listingul convorbirilor telefonice relevă o strânsă legătură între cei doi inculpaţi care au mai participat împreună şi la alte licitaţii publice, recipisele cu nr. consecutive arată faptul că cei doi s-au deplasat împreună la bancă, iar discuţiile înregistrate de martorul IIII. confirmă faptul că cei doi inculpaţi au avut un interes comun la licitaţia din data de 09 iunie 2016.

Prejudiciul cauzat de către cei doi inculpaţi este în cuantum de 12.000 euro şi reprezintă diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare.

Fiind audiat în cauză, martorul IIII. a precizat următoarele:

"... Menţionez că anterior acestui fapt, s-a stabilit de către executorul judecătoresc o sumă de 1.000 RON pe lună, pe care să o achit în contul creanţei către GGGGGG. Iniţial, executorul judecătoresc aplicase o poprire pe conturile soţiei mele şi pe pensia mamei mele, giranţi la credit, după care eu am mers şi am discutat cu executorul şi i-am cerut să ridice popririle întrucât voi achita eu cash o rată lunară.

Acesta a stabilit aşa cum am arătat mai sus o rată de 1.000 RON pe lună pe care am achitat-o fără întârziere pentru aproximativ 6 luni de zile.

Executorul judecătoresc mi-a spus că cei care au adjudecat imobilul vor să mă sune, fapt pentru care le-a oferit acestora numărul meu de telefon.

Ulterior, am fost sunat de către O., chiar în aceeaşi zi când a avut loc licitaţia şi mi-a cerut să ne întâlnim.

După două trei zile m-am întâlnit cu O. care era însoţit de S., la o cafenea vis a vis de LLLLLL. din mun. Bacău, pe str. x din mun. Bacău.

Întrucât nu ştiam ce vor să vorbească cei doi cu mine şi pentru a mă proteja, am decis să înregistrez cu telefonul mobil marca x proprietate, discuţia cu aceştia.

Cei doi mi-au spus că au adjudecat împreună imobilul şi că-mi oferă suma de 1.000 euro pentru a nu face contestaţie la licitaţie.

Eu le-am spus că nu pot fi de acord întrucât rămân în continuare dator cu 12.000 de euro la bancă.

Cei doi mi-au spus că oricum nu vor pierde, întrucât ei cu asta se ocupă şi au cumpărat sute de case la licitaţie, singurul neajuns fiind că rămân blocaţi cu banii pentru o perioadă de cel mult şase luni de zile.

Eu le-am spus din nou că nu sunt de acord şi că voi face contestaţie, ceea ce am şi făcut. Cu toate acestea, am fost sunat de către O. la un interval de timp, care mi-a spus că se face evacuarea şi că va intra în posesia imobilului.

Eu am vrut prin avocat să suspend evacuarea dar nu am reuşit şi în urmă cu câteva săptămâni, o doamnă executor cu organele de poliţie, O. şi S. s-au prezentat la imobil şi au intrat efectuând punerea în posesie.

Mă constitui parte civilă în cauză cu suma de 22.000 de euro, sumă pe care o consider diferenţa între preţul de adjudecare şi valoarea reală a imobilului. Nu mi se pare firesc ca eu să fiu dator în continuare la bancă iar imobilul mamei mele care este internată la MMMMMM. din jud. Bacău, pentru care eu am procură de reprezentare, eu fiind unicul moştenitor, care a fost evaluat la suma de 60.000 de euro, să fie adjudecat cu doar 18.000 de euro..."

20. Dosar de executare nr. x din 2014 înregistrat la BEJ KK. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea NNNNNN. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2014 al BEJ KK. împotriva debitorului OOOOOO. din mun. Bacău, str. x nr. 6/A/20, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu o cameră situat în mun. Bacău, str. x nr. 6/A/20, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 17.973,99 euro, reprezentând credit restant şi 7.420,66 RON cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 104.142 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 78.106,50 RON.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul J. a trimis prin intermediul executorului judecătoresc mai multe oferte către creditorul NNNNNN. SA În acest fel, inculpatul a reuşit să afle preţul minim acceptat de către creditor şi pentru care acesta nu va solicita suspendarea executării silite.

Deşi dispoziţiile legale în materie nu prevăd o astfel de corespondenţă între potenţialii licitatori şi creditorul din dosarul de executare silită prin intermediul executorului judecătoresc, acest fapt a fost o practică în activitatea birourilor de executori judecătoreşti pe raza jud. Bacău şi Neamţ, facilitând inculpaţilor din prezenta cauză adjudecarea unor imobile sub preţul de pornire a licitaţiei în paguba debitorilor şi chiar a creditorilor din dosarele de executare silită.

Faptul că un creditor comunica suma minimă cu care este de acord ca un imobil executat silit să fie adjudecat, nu conduce la concluzia că acesta nu ar fi urmărit obţinerea unui preţ cât mai mare pentru acoperirea creanţei, acesta fiind de altfel şi obiectivul executării silite.

Astfel, obţinerea unui preţ minim acceptat urmare a unei licitaţii publice formale, în cadrul căreia licitatorii stabilesc cine să adjudece la preţul acceptat de către creditor, reprezintă tot o deturnare a preţului de adjudecare, fiind afectate atât interesele creditorului cât şi ale debitorului, al cărui imobil este adjudecat la un preţ minim, în cele mai multe cazuri creditorul solicitând continuarea executării pentru creanţa nerecuperată.

Comunicându-i-se de către executorul judecătoresc faptul că oferta sa de 65.000 RON a fost acceptată de către creditor, inculpatul J. l-a contactat pe tatăl său inculpatul T. şi i-a solicitat să-l însoţească la Sucursala ZZZ., unde la data de 5 iulie 2016 au achitat cauţiunea de 10 % din preţul de pornire a licitaţiei, fiind eliberate recipise cu nr. consecutiv.

Ulterior, conform înţelegerii s-au prezentat în data de 06 iulie 2016 la sediul executorului judecătoresc şi au depus recipisele şi ofertele de participare, inculpatul J. consemnând în ofertă suma de 65.000 RON, iar inculpatul T. suma de 60.000 RON.

Licitaţia care a avut loc în data de 6 iulie 2016 a fost una formală, cei doi inculpaţi oferind preţuri apropiate, iar pentru a crea aparenţa de legalitate inculpatul J. a oferit cu 400 RON mai mult decât oferta iniţială, fiind declarat adjudecatar pentru suma de 65.400 RON.

În raport de aceste aspecte, Curtea a apreciat că existenţa înţelegerii prealabile între cei doi inculpaţi cu privire la preţul de adjudecare rezultă din declaraţiile acestora, din monitorizările intruzive efectuate în cauză în perioada 2015 - 2016, dar şi din înscrisurile aflate la dosarul de executare silită.

Prejudiciul creat de către inculpaţii J. şi T. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 12.706,5 RON.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii au confirmat situaţia de fapt expusă mai sus.

21. Dosar de executare nr. 5/2014 înregistrat la "UU. - Societate Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti" din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea PPPPPP., prin mandatar SC QQQQQQ. SRL, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2014 la "UU. - Societate Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti", împotriva debitoarei RRRRRR. din mun. Bacău, str. x nr. 25/A/17, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x nr. 25/A/17, jud. Bacău, respectiv un apartament cu trei camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 52.958, 27 euro şi 8.664,60 RON reprezentând alte cheltuieli.

Imobilul a fost evaluat la suma de 168.100 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 126.075 RON, iar ulterior cu 50%, fiind stabilit la suma de 84.050 RON.

Au fost organizate mai multe licitaţii publice, participând la acestea mai mulţi inculpaţi din prezenta cauză, interesaţi să adjudece imobilul la un preţ cât mai avantajos.

Astfel, au depus oferte de participare inculpaţii: J., WW., U., X., O., P. şi A.

Creditorul a comunicat iniţial executorului judecătoresc că nu este de acord cu adjudecarea acestui imobil sub preţul de 30.000 euro, după care a acceptat o ofertă de 127.000 RON, trimisă de către un licitator.

La termenul din data de 13 aprilie 2016 acest licitator nu s-au prezentat, iar inculpaţii indicaţi mai sus, cu excepţia inculpatului WW., care nu a fost prezent, au oferit preţuri sub pretenţiile creditorului, procedura de executare silită fiind suspendată.

Executorul judecătoresc a dispus reevaluarea imobilului, stabilindu-se valoarea de 158.700 RON prin raportul de evaluare din data de 17 iunie 2016.

Procedura de executare silită a fost reluată, fapt pentru care a fost organizată o nouă licitaţie publică la data de 7 iulie 2016. La acest termen la care preţul de pornire a licitaţie a fost de 100% nu s-a prezentat conform practicii niciun licitator. Din acest motiv, executorul judecătoresc a dispus reducerea preţului de pornire conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 119.025 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 7 iulie 2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 21 iulie 2016.

La acest nou termen de licitaţie cu preţul de pornire redus s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc inculpaţii: J., T., P. şi Q., precum şi alte două persoane.

Astfel, inculpaţii J., T., P. şi Q., au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare.

Inculpatul Q. a participat la licitaţia publică din data de 21 iulie 2016 în calitate de mandatar al concubinei sale, martora NNNNN., în baza Procurii autentificate sub nr. x din 15 iunie 2015 la BIN SSSSSS.

Inculpatul J. a oferit suma de 95.000 RON, inculpatul T., conform indicaţiilor fiului său a oferit suma de 91.000 RON, inculpatul Q. a oferit suma de 100.000 RON, iar inculpatul P. a oferit suma de 105.000 RON. Ceilalţi doi participanţi au oferit sume mult mai mici, respectiv 82.000 RON şi respectiv 84.000 RON.

Toţi licitatorii au oferit preţuri sub preţul de pornire a licitaţiei, fapt pentru care reprezentantul creditorului prezent la licitaţie a comunicat că suma minimă pentru care se poate adjudeca acest imobil este de 127.000 RON, aşa cum se transmisese şi la un termen anterior.

În aceste condiţii, inculpaţii: J., P. şi Q. au purtat o serie de discuţii legate de cine să adjudece imobilul chiar cu preţul minim acceptat de către creditor, respectiv de 127.000 RON. Inculpatul T., tatăl inculpatului J. nu participa la astfel de discuţii, el procedând de maniera în care îi solicita fiul său.

Din declaraţia inculpatului Q. rezultă faptul că a intervenit în aceste discuţii chiar şi inculpatul K. care l-ar fi sunat pe inculpatul Q. şi i-ar fi cerut să-l lase pe inculpatul J. să adjudece.

În urma discuţiilor purtate la sediul biroului executorului judecătoresc, inculpaţii: J., P. şi Q. au stabilit ca acesta din urmă să adjudece, urmând ca ceilalţi doi inculpaţi să primească o sumă de bani de la adjudecatar.

Pe cale de consecinţă, inculpatul Q. a mai scris o ofertă de participare în care a menţionat faptul că este dispus să ofere suma de 127.000 RON, ofertă pe care i-a predat-o executorului judecătoresc.

Executorul judecătoresc a deschis licitaţia pornind de la preţul cel mai mare oferit, respectiv suma de 127.000 RON. La prima strigare ceilalţi doi participanţi care oferiseră sume mici s-au retras împreună cu inculpatul T., inculpatul J. a oferit şi el suma de 127.000 RON, iar inculpatul P. s-a abţinut.

La cea de a doua strigare s-au retras inculpaţii J. şi P., iar inculpatul Q. a mai oferit 100 RON peste oferta iniţială, fiind declarat adjudecatar.

Din declaraţia inculpatului J. rezultă faptul că participanţii la licitaţie ar fi primit o sumă de bani cuprinsă intre 1.000 şi 2.000 euro de la inculpatul Q., pentru faptul că s-a ajuns la înţelegerea ca el să adjudece la un preţ mai mic.

Inculpatul P. nu recunoaşte existenţa vreunei înţelegeri cu ocazia participării la această licitaţie publică.

Fiind audiat în cauză, inculpatul Q. a recunoscut faptul că le-a dat inculpaţilor J. şi P. câte 200 euro, însă precizează că această sumă i-a fost percepută de cei doi inculpaţi după terminarea licitaţiei:

"s-au ţinut de capul meu să le fac o cinste întrucât au fost băieţi buni şi nu au ridicat preţul de adjudecare" .

Curtea a precizat că existenţa unei înţelegeri prealabile între cei trei inculpaţi, inculpatul J. hotărând şi pentru tatăl său, inculpatul T., rezultă din modul de desfăşurare a licitaţiei, din declaraţiile inculpatului J., din monitorizările intruzive efectuate în cauză în luna aprilie 2016, care arată modul în care inculpaţii ajungeau la astfel de înţelegeri şi chiar din declaraţia inculpatului Q. care recunoaşte că la o licitaţie ulterioară a primit bani de la inculpatul P. pentru a-l lăsa să adjudece la un preţ convenabil.

22. Dosar de executare nr. 1/E/2016 înregistrat la BEJ TTTTTT.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea KKKKKK. admisă prin încheierea din data de 06 ianuarie 2016 a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2016 al BEJ TTTTTT. prin care s-a încuviinţat executarea silită împotriva debitorului Cabinet Individual de Avocatură UUUUUU. cu sediul în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită asupra imobilului "Construcţii administrative şi social culturale - Spaţiul cu destinaţia cabinet de avocatură şi birou notarial în suprafaţă utilă de 22,08 mp şi suprafaţă construită de 25,95 mp, situat în Bacău, str. x, apt. 2, jud. Bacău" proprietatea debitorului, imobilul fiind urmărit pentru o datorie în cuantum de 142.072 RON datorată creditorului de către debitor conform contractului de credit nr. x din 12 iulie 2006 şi cheltuieli de executare în sumă de 8.324 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 86.640 RON iar la licitaţia din data de 1 august 2016 nu s-a prezentat nicio persoană, drept pentru care preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 64.980 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 1 august 2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 1 septembrie 2016.

Fiind interesaţi de adjudecarea imobilului la un preţ convenabil, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii J. şi K. s-au hotărât să participe la licitaţia organizată în data menţionată mai sus.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% şi au depus ofertele la biroul executorului judecătoresc, inculpatul J. în calitate de împuternicit pentru VVVVVV. şi WWWWWW. oferind suma de 65.000 RON, iar inculpatul K. suma de 65.000 RON.

La licitaţie s-au mai înscris şi numitul XXXXXX., precum şi PPPPP. în calitate de reprezentant al SC QQQQQ. SRL, cu care inculpaţii s-au mai întâlnit şi la o altă licitaţie publică. Deoarece imobilul prezenta interes deosebit pentru membrii grupării, inculpatul K. aflat în înţelegere cu inculpatul J., i-a solicitat şi numitului YYYYYY. să participe la licitaţia publică, pentru a se asigura că va adjudeca imobilul cu orice preţ, recipisele inculpatului K. şi ale numitului YYYYYY. fiind consecutive şi achitate la aceiaşi unitate bancară.

Inculpaţii J., K. sau numitul YYYYYY. nu au reuşit să adjudece imobilul deşi au încercat îndepărtarea prin corupere a numitei PPPPP., cu care se întâlniseră la o licitaţie anterioară ce a avut loc la BEJ EEE. din mun. Bacău şi unde inculpaţii au încercat de asemenea să ajungă la o înţelegere cu aceasta, martora fiind declarată adjudecatară pentru suma de 90.600 RON plus TVA.

Cu ocazia audierii, martora PPPPP. a precizat următoarele aspecte:

"Deşi am sperat că nu voi mai trece printr-o astfel de experienţă, întrucât eram interesată de un spaţiu pentru sediul unui birou, am identificat în aceeaşi manieră un spaţiu din mun. Bacău, dar care era scos la licitaţie într-un dosar de executare din mun. Moineşti, la BEJ TTTTTT.

M-am prezentat la licitaţia din data de 1 septembrie 2016 pentru imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 2/D/2, jud. Bacău, licitaţie care a avut loc la sediul executorului din mun. Moineşti. Când am ajuns la sediu, l-am recunoscut pe numitul J. care m-a întrebat dacă nu am ce face acasă, mi-a cerut să plec şi să nu mai fac cererea de participare, iar eu l-am refuzat.

Am ieşit afară şi m-am deplasat către maşină, iar numiţii J., K. şi YYYYYY. au venit la mine şi mi-au spus că încă nu este târziu să mă retrag întrucât se vor descurca ei cu dna executor, oferindu-mi suma de 2.000 euro. M-am închis în maşină nu înainte de a-i refuza pentru ultima dată."

S-a menţionat că, din convorbirile telefonice purtate de către inculpaţii K. şi J., sau cele purtate de inculpatul K. cu numitul YYYYYY., rezultă dincolo de orice îndoială faptul că aceştia au încercat să adjudece imobilul, chiar prin îndepărtarea martorei PPPPP., regretând pierderea suferită la licitaţia din data de 01 septembrie 2016, fiind redate aceste convorbiri.

23. Dosar de executare nr. 197/2016 înregistrat la BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul ZZZZZZ. din mun. Bacău, str. x nr. 1/D/3, jud. Bacău a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2016 la BEJ TT. împotriva debitoarei AAAAAAA. din mun. Bacău, str. x nr. 11/A/10, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x nr. 9/C/9, jud. Bacău, respectiv un apartament cu două camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 9.800 euro, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 40.000 euro şi întrucât la licitaţia din data de 17 august 2016 nu s-au prezentat licitatori, preţul de pornire a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 30.000 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 17 august 2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 7 septembrie 2016.

La acest nou termen de licitaţie cu preţul de pornire redus s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc inculpaţii J., O., P. şi Q., precum şi martora MMMM., mama inculpatului J.

Astfel, inculpaţii J., O., P., Q. şi martora MMMM. au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare.

Inculpatul J. a participat la licitaţia publică din data de 7 septembrie 2016 în calitate de mandatar al suspectului VVVVVV., în baza Procurii autentificate sub nr. x din 29 august 2016 la BIN BBBBBBB.

Inculpatul P. a participat la licitaţia publică din data de 7 septembrie 2016 în calitate de mandatar al numitei CCCCCCC., în baza Procurii autentificate sub nr. x din 4 mai 2016 la BIN YYY.

Inculpatul J. şi mama sa au oferit suma de 89.000 RON, inculpatul Q. a oferit suma de 100.000 RON, inculpatul O. a oferit suma de 100.000 RON, iar inculpatul P. a oferit suma de 100.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 30.000 euro.

Din declaraţia inculpatului Q., confirmată de către inculpatul J., rezultă faptul că înainte de începerea licitaţiei inculpatul P. le-a spus că vrea ca de această dată el să adjudece imobilul, oferindu-le celorlalţi 3 inculpaţi suma de 1.500 euro.

Inculpaţii s-au înţeles în sensul adjudecării imobilului de către inculpatul P. cu un preţ sub preţul de pornire a licitaţiei, convenind şi să se efectueze câţiva paşi de licitări şi supralicitări.

În aceste condiţii, inculpatul O. s-a retras încă dinainte de a începe licitaţia, martora MMMM. a oferit sume de bani la fiecare strigare egale cu cele oferite de către fiul său J. şi în cele din urmă a fost declarată adjudecatară numita CCCCCCC. prin mandatar P. pentru suma de 104.000 RON.

Inculpaţii O. şi P. nu au recunoscut existenţa unei conivenţe între participanţii la licitaţia din data de 07 septembrie 2016, declaraţia sa fiind contrazisă de materialul probator administrat în cauză.

Astfel, în modalitatea expusă mai sus, a fost declarat adjudecatar inculpatul Q. cu două luni înainte şi inculpatul U. cu câteva luni înainte, cu ocazia participării la alte licitaţii publice unde a fost licitator şi inculpatul P.

Inculpatul P. recunoaşte faptul că a primit o sumă de bani pentru a se retrage de la licitaţie doar în cazul adjudecării imobilului de către inculpatul U., motivat de faptul că au fost dispuse măsuri intruzive în cauză.

Mai mult, cu ocazia desfăşurării acelei licitaţii publice care a avut loc la BEJ UU., inculpatul K. discuta cu inculpatul O. căruia îi dădea detalii legate de evoluţia evenimentelor, acesta din urmă neînţelegând de ce licitatorii nu ajung la o înţelegere.

Modalitatea în care s-a desfăşurat acea licitaţie publică şi faptul că participanţii au fost aceeaşi, coroborat cu declaraţiile inculpaţilor Q. şi J., arată faptul că şi în cazul licitaţiei din data de 7 septembrie 2016 inculpaţii au ajuns la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare. Astfel, este evident faptul că inculpatul P. ar fi fost dispus să ofere pentru imobil cu cel puţin 1.500 euro mai mult decât preţul cu care a adjudecat.

Prejudiciul creat de către inculpaţii J., O., Q. şi P. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 29.500 RON.

24. Dosar nr. x din 2012 al B.E.J. FF.

În perioada 2011 - 2012, persoana vătămată DDDDDDD. a împrumutat mai multe sume de bani, în total aproximativ 35.000 de euro de la inculpatul DD. Conform înţelegerii, persoana vătămată îi plătea inculpatului o dobândă de 10% pe lună din suma împrumutată. Pentru garantarea acestor sume de bani, DDDDDDD. sau soţia acestuia i-au emis inculpatului pe numele concubinei acestuia EEEEEEE., ori pe numele martorului FFFFFFF., bilete la ordin având ca emitent societatea SC GGGGGGG. SRL Persoana vătămată avea nevoie de sumele de bani împrumutate pentru desfăşurarea activităţii în cadrul societăţii.

Întrucât SC GGGGGGG. SRL a intrat în procedura insolvenţei, persoana vătămată nu a mai reuşit să-i achite inculpatului DD. dobânda lunară şi nici să-i restituie împrumutul acordat.

În aceste condiţii, pentru a avea garanţia recuperării împrumutului, inculpatul DD. s-a întâlnit cu soţia numitului DDDDDDD. şi i-a cerut acesteia să meargă la BNP SSSSSS., pentru a încheia un contract de fideiusiune.

HHHHHHH. a fost de acord cu încheierea acestui contract, inculpatul DD. fiind însoţit de către inculpatul EE.

Ulterior, la sfârşitul lunii noiembrie 2012, inculpatul DD., în calitate de procurator al creditoarei EEEEEEE., a solicitat executarea silită a SC GGGGGGG. SRL în baza biletului la ordin în valoare de 257.400 RON.

A fost înregistrat astfel Dosarul de executare silită nr. x din 2012 la B.E.J. FF.

După începerea executării silite, numita HHHHHHH. s-a întâlnit la biroul executorului judecătoresc FF. cu inculpatul DD., şi în prezenţa executorului judecătoresc au stabilit o sumă de aproximativ 162.000 euro ca evaluare a imobilului din com. Hemeiuş, sat Lilieci, jud. Bacău, unde locuia persoana vătămată cu familia.

Cu această ocazie, inculpatul DD. a comunicat numitului DDDDDDD. faptul că are la dispoziţie un termen de 6 luni pentru restituirea sumelor de bani datorate, în caz contrar urmând a continua executarea silită.

Întrucât nu a primit sumele de bani împrumutate, inculpatul DD. a solicitat în calitate de procurator continuarea executării silite în Dosarul de executare nr. x din 2012.

Executorul judecătoresc a dispus efectuarea evaluării imobilului, fiind stabilit de către evaluator un preţ de 81.653 euro, care a fost preţul de pornire al licitaţiei.

La primul termen de vânzare nu s-a prezentat niciun licitator, fapt pentru care licitaţia a fost amânată pentru data de 10 ianuarie 2014, urmând ca preţul de pornire să fie redus cu 25% conform dispoziţiilor legale în materie, respectiv la suma de 61.239,75 euro.

Întrucât era interesat să recupereze sumele de bani împrumutate persoanei vătămate DDDDDDD., inculpatul DD. a luat decizia de a adjudeca prin interpus imobilul din com. Hemeiuş, sat Hemeiuş, jud. Bacău, la un preţ derizoriu, care să-i permită la o vânzare ulterioară obţinerea unui profit considerabil.

În aceste condiţii i-a contactat pe inculpaţii EE. şi I., cărora le-a prezentat intenţiile sale, aceştia fiind de acord să-l ajute.

Pe cale de consecinţă, pentru termenul din data de 10 ianuarie 2014, inculpatul le-a dat sumele de bani necesare achitării cauţiunii inculpaţilor EE. şi I., după care s-a prezentat împreună cu aceştia la biroul inculpatei FF., executor judecătoresc în cadrul B.E.J. FF.

Inculpatul DD. a intrat în biroul executorului judecătoresc împreună cu inculpaţii licitatori EE. şi I.

Inculpatul DD., procurator al creditorului din dosarul de executare silită, a scris atât oferta inculpatului I., cât şi oferta inculpatului EE., pe aceasta din urmă chiar semnând-o. Acest fapt rezultă din studierea tuturor înscrisurilor întocmite şi semnate de către inculpatul DD. în Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al BEJ FF., fiind evident faptul că scrisul de pe cele două oferte şi semnătura de pe oferta inculpatului FFFFFFF. îi aparţin acestuia.

Cei trei inculpaţi au ieşit în afara sediului, iar la un moment dat şi-a făcut apariţia inculpatul K. care a intrat în biroul executorului judecătoresc şi a depus o ofertă de participare la licitaţie cu suma de 35.000 euro. Constatând acest fapt, inculpata FF. l-a anunţat printr-un sms pe inculpatul DD. că a venit un licitator. Inculpatul K. a ieşit afară şi a aşteptat începerea licitaţiei, ocazie cu care a fost abordat de către inculpatul DD., care i-a prezentat intenţiile sale şi i-a cerut să ajungă la o înţelegere, în sensul modificării ofertei cu o sumă inferioară şi retragerii din licitaţie. Inculpatul K. a fost de acord cu propunerea inculpatului DD., primind de la acesta suma de 1.000 euro. Întrebându-l pe inculpatul DD. dacă executorul judecătoresc este de acord să-i dea înapoi oferta pentru modificarea acesteia, K. a fost asigurat de faptul că nu va fi nicio problemă cu dna executor, întrucât licitaţia este aranjată.

Cei patru inculpaţi au intrat în biroul inculpatei FF., birou în care a intrat şi martorul FFFFFFF., creditor de asemenea în dosarul de executare silită.

Inculpatul K. a modificat prin tăiere oferta de participare de 35.000 euro, oferind suma de 10.000 euro.

Ulterior, fără a avea loc o licitaţie propriu zisă, executorul judecătoresc l-a declarat adjudecatar pe inculpatul EE. pentru suma de 13.200 euro.

Astfel, deşi a existat o ofertă iniţială a inculpatului K. cu peste 25.000 de euro mai mare, inculpata FF. a dispus adjudecarea imobilului din com. Hemeiuş, satul Hemeiuş, jud. Bacău la un preţ derizoriu, cunoscând faptul că participanţii la licitaţie sunt în înţelegere, şi acceptând ca imobilul să fie adjudecat de către creditor prin interpuşi sub preţul de pornire de 75% din evaluare.

Fiind audiat în cursul urmării penale, inculpatul K. a confirmat situaţia de fapt expusă mai sus.

În instanţă inculpatul a declarat că recunoaşte doar patru dintre infracţiunile de deturnare a licitaţiilor publice, fără a indicare pe care dintre aceste infracţiuni.

Inculpatul J. a declarat, cu ocazia formulării unui denunţ, faptul că aflându-se la restaurantul IIIIIII. din mun. Bacău în luna ianuarie 2014, inculpatul DD. i-a arătat un mesaj primit de la inculpata FF. prin care era atenţionat de faptul că au sosit licitatori, respectiv inculpatul K.

Acest aspect este confirmat cu ocazia audierii şi de către inculpatul K., în urma primirii acestui mesaj inculpatul DD. abordându-l pe inculpatul K. pentru perfectarea înţelegerii.

Inculpatul I. a declarat, în cursul urmăririi penale, faptul că ofertele depuse în dosarul de executare silită au fost scrise de către inculpatul DD. în prezenţa inculpatei FF. Mai mult, a arătat inculpatul că DD. i-a relatat că trebuie doar să semneze nişte acte, licitaţia fiind aranjată. Inculpatul I. confirmă faptul că la un moment dat, fiind afară, inculpatul DD. s-a exprimat în sensul că mai este un licitator, fapt care confirmă declaraţiile inculpaţilor K. şi J. cu privire la primirea unui mesaj de la inculpata FF.

"Îmi amintesc faptul că la începutul anului 2014, numitul DD. pe care îl cunoşteam mi-a pus să-l ajut la o licitaţie publică. Acesta mi-a precizat faptul că a împrumutat nişte bani unei persoane şi întrucât nu i-au fost restituiţi vrea să achiziţioneze la licitaţie casa acestei persoane. DD. mi-a zis că totul este pregătit şi eu trebuie să merg doar la un birou pe str. x din mun. Bacău unde trebuie să semnez nişte acte pentru licitaţia respective. DD. mi-a relatat că trebuie să fie mai multe persoane la licitaţie pentru a putea adjudeca imobilul, în caz contrar neputându-se ţine licitaţia.

Am fost de acord să-l ajut pe DD. fără a primi ceva în schimb şi m-am deplasat cu acesta la o bancă din zona JJJJJJJ., respective LLL., unde DD. mi-a dat o sumă de bani şi am depus-o într-un cont fiindu-mi eliberată o recipisă.

Ulterior am mers la un birou de pe str. x unde era o doamnă. Aici era venit EE., care era de asemenea prieten cu DD. şi aveau aceiaşi înţelegere. Mai era prezent un domn FFFFFFF. care era în aceeaşi situaţie ca mine, discutând cu DD.

Ulterior a venit şi un domn pe care îl recunosc din poză ca fiind numitul K. Acesta a discutat cu DD. şi i-a spus că el poate oferi până la 50.000 de euro. DD. i-a spus ceea ce mi-a zis şi mie, rugându-l să se retragă de la licitaţie şi să-şi modifice oferta pe care a făcut-o. K. i-a spus că vrea 1.000 de euro pentru a-şi modifica oferta. Nu am auzit întreaga discuţie dintre aceştia, dar am observat că la un moment dat, DD. i-a dat lui K. nişte bani. K. a intrat în biroul doamnei care ulterior a condus licitaţia, pentru a-şi modifica oferta. Ulterior am fost chemaţi în biroul acestei doamne executor şi a început licitaţia citindu-se ofertele. După care s-a cerut o pauză de către DD. şi ceilalţi, eu am ieşit pe hol, iar la un moment dat DD. mi-a spus că eu gata pot să mă retrag şi să intru în birou la dna executor pentru a semna un proces-verbal.

Menţionez faptul că oferta făcută în numele meu pentru imobilul respective nu a fost scrisă de către mine, iar preţul indicat pe ofertă a fost cel stabilit de DD.

Ştiu că imobilul a fost adjudecat de numitul EE., conform înţelegerii cu DD.

Nu ştiu dacă DD. a dat vreo sumă de bani dnei executor, dar acesta părea apropiat de dna executor, care pregătise toate actele înainte de începerea licitaţiei. Precizez că din momentul în care am ajuns la biroul dnei executor şi până am plecat acasă a durat vreo 20 de minute.

Îmi amintesc faptul că în momentul în care am ajuns la dna executor, biroul era deschis şi noi am aşteptat afară. K. a venit, a trecut pe lângă noi şi a intrat la dna executor, după care a ieşi afară. DD. ne-a spus la un moment dat fiind afară că mai este un licitator, ocazie cu care acesta l-a abordat pe K. şi au purtat discuţiile pe care le-am prezentat mai sus.

Ulterior am intrat în biroul dnei executor unde au fost scrise ofertele de participare în prezenţa acesteia. DD. ne-a spus mie şi lui EE. ce sumă trebuie trecută dar nu am mai scris eu oferta. Nu-mi mai amintesc dacă EE. a scris el oferta de participare."

Inculpata FF. nu a recunoscut faptul că l-ar fi ajutat pe inculpatul DD. să adjudece prin interpus imobilul din com. Hemeiuş, sat Lilieci, jud. Bacău şi să realizeze înţelegerea între licitatori pentru denaturarea preţului de adjudecare, susţinând că nu a cunoscut despre existenţa vreunei înţelegeri între participanţii la licitaţie.

Inculpata a recunoscut că i-a trimis un mesaj inculpatului DD. prin care îl anunţa că au venit licitatori, însă aceasta ar fi practica biroului pentru a anunţa creditorului despre posibilitatea adjudecării imobilului.

Inculpata nu a anunţat prin sms sau prin telefon însă şi creditorul ipotecar BBBBB., despre apariţia inculpatului K., în condiţiile în care interesul major era acestui creditor întrucât suma obţinută din executare îi revenea.

S-a arătat că, raportat la declaraţia inculpatului I., care a precizat că ofertele de participare la licitaţie ale acestuia şi ale inculpatului EE. au fost scrise, în prezenţa inculpatei FF., de inculpatul DD., la declaraţiile inculpaţilor J. şi K. şi la declaraţiile martorului FFFFFFF., şi nu în ultimul rând la modul în care s-a desfăşurat licitaţia din data de 10 ianuarie 2014 şi preţul derizoriu de adjudecare a imobilului, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpata FF. l-a ajutat pe inculpatul DD. să realizeze pe de o parte înţelegerea între participanţii la licitaţia organizată în Dosar de executare nr. x din 2012, şi să adjudece prin interpus un imobil evaluat la peste 80.000 de euro cu suma de 13.200 euro.

Ulterior adjudecării imobilului, la numai o lună de la licitaţie, inculpatul EE. a vândut pentru suma de 30.925 euro imobilul numitului KKKKKKK., în prezent decedat, cumnatul inculpatului DD.

Din verificările efectuate în baza de date REVISAL rezultă că acesta nu a realizat venituri în perioada 2011 - 2016 decât din vânzarea acestui imobil şi a unui imobil cumpărat de la inculpatul DD.

S-a menţionat că, KKKKKKK. era cioban şi nu avea posibilităţile necesare achiziţionării unui astfel de imobil, însă inculpatul DD. a urmărit încheierea mai multor contracte de vânzare cumpărare succesive care să îngreuneze posibilitatea anulării actelor subsecvente licitaţiei din data de 10 ianuarie 2014.

Creditorul ipotecar al imobilului, BBBBB. a solicitat ulterior în instanţă anularea procesului-verbal de licitaţie, iar Judecătoria Bacău a admis acţiunea prin Sentinţa civilă nr. 3718 din 16 iunie 2014 arătând faptul că:

"executorul judecătoresc a declarat în mod greşit ca adjudecatar pe intimatul EE., iar prin aceasta rezultă în mod evident că vor fi prejudiciaţi atât creditorul cât şi debitorul. În această situaţie, executorul judecătoresc ar fi trebuit să închidă licitaţia publică din data de 10 ianuarie 2014 având în vedere caracterul derizoriu al ofertelor, hotărârea sa fiind pe deplin justificată în fapt şi în drept, urmând să întocmească un refuz de executare în condiţiile art. 53 din Legea nr. 188/2000 şi să oprească licitaţia, în sensul refuzului de continuare a acesteia şi al neadjudecării în condiţiile date."

De altfel, analizând mai multe dosare de executare silită au fost identificate situaţii în care executorii judecătoreşti au procedat de maniera indicată de instanţa de judecată mai sus.

Ulterior, instanţele de judecată au anulat şi contractele de vânzare cumpărare subsecvente, părţile fiind repuse în situaţia anterioară, înainte de licitaţia din data de 10 ianuarie 2014, astfel încât prejudiciul în cuantum de 48.039,75 euro a fost recuperat.

În mod evident, cumpărătorul KKKKKKK. a fost reprezentat în cadrul acestor litigii de către inculpatul DD., care în dosarul de executare silită a depus o cerere la data de 29 aprilie 2014 prin care solicita deblocarea contului debitorului, deşi practic creditorul urmăritor pe care-l reprezenta nu încasase nicio sumă de bani şi ar fi trebuit să fie interesat de continuarea executării.

Din declaraţia persoanei vătămate DDDDDDD. rezultă faptul că s-a întâlnit cu inculpatul DD. după licitaţia din data de 10 ianuarie 2014, acesta comunicându-i faptul că a petrecut până dimineaţă la restaurantul IIIIIII., acest aspect fiind confirmat şi de către inculpatul J. cu care DDDDDDD. nu se cunoaşte. Şi acest aspect arată că declaraţiile inculpaţilor J., K., I. şi ale martorilor FFFFFFF. şi ale persoanei vătămate DDDDDDD. se coroborează.

B. Infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice reţinute exclusiv în sarcina membrilor grupării L.

1. Dosar de executare nr. 82/2012 înregistrat la AA. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul BBBBBB. SA, cu sediul în Bucureşti, şoseaua x, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al AA. împotriva debitorilor LLLLLLL. şi MMMMMMM. şi a debitorilor garanţi L. şi NNNNNNN., cu ultimul domiciliu cunoscut în Bacău, str. x.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor garanţi, format din teren curţi-construcţii în suprafaţă de 400 mp, situat în mun. Bacău, str. x, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 193.519,04 CHF, reprezentând credit şi speze bancare din Convenţia de credit x/2007 şi y.

Imobilul a fost evaluat la suma de 23.200 euro sau echivalentul în RON din ziua plăţii de către evaluatorul expert OOOOOOO.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 15 martie 2013, executorul judecătoresc a organizat o licitaţie pentru data de 17 aprilie 2013.

Inculpatul L. nu-şi dorea să piardă acest imobil executat silit întrucât era alăturat pensiunii PPPPPPP. proprietatea acestuia, pe terenul în suprafaţă de 400 mp fiind amplasată parcarea pensiunii.

Inculpatul L. a fost ajutat de către executorul judecătoresc AA. prin intermediul inculpatului W., pentru ca în raportul de evaluare a terenului să fie trecută o sumă redusă.

În cadrul dosarului de executare, inculpatul AA. a întocmit la data de 3 decembrie 2012 un proces-verbal de situaţie în care a consemnat în mod nereal că pe terenul executat silit s-ar afla parţial o pensiune şi o parcare.

La dosarul de executare nu au fost identificate anexele la raportul de evaluare, acestea fiind solicitate evaluatorului OOOOOOO. Din analiza acestora rezultă acelaşi aspect reţinut de către inculpatul AA. raportat la amplasarea imobilului. Mai mult, terenul din str. x a fost comparat cu oferte din zona străzilor x care nu au o poziţie centrală, evaluatorul stabilind raportat la toate elementele constatate faptul că valoarea unui metru pătrat pentru terenul executat silit ar fi de 58 euro, iar valoarea unui metru pătrat pentru o suprafaţă de teren din zona străzii Mărăşeşti ar fi de 70 de euro.

Ulterior, liderul grupării infracţionale le-a cerut inculpaţilor X. şi QQQQQQQ. să participe în înţelegere la licitaţia din data de 17 aprilie 2013, inculpatul L. stabilind cine să adjudece şi cu ce sumă.

Inculpatul QQQQQQQ. a participat la licitaţia publică în calitate de mandatar al inculpatei Y., conform Procurii autentificate sub nr. x din 15 aprilie 2013.

Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpatul L. a fost reprezentat la licitaţia publică de către inculpatul W., în calitate de avocat.

Participanţii au achitat la data de 15 aprilie 2013 cauţiunea în valoare de 10% din preţul de pornire al licitaţiei şi au depus câte o ofertă de preţ astfel: QQQQQQQ. a oferit suma de 23.300 euro, iar X. a oferit suma de 23.250 euro.

Conform Procesului-verbal de licitaţie din data de 17 aprilie 2013, la ora stabilită pentru începerea licitaţiei publice, s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc cei doi inculpaţi şi numitul RRRRRRR. în calitate de administrator al SC SSSSSSS. SRL, martor în cauză, care, deşi a achitat cauţiunea de 10% a declarat la începutul licitaţiei ca se retrage şi doreşte restituirea acesteia.

La prima strigare inculpatul QQQQQQQ. îşi menţine oferta de 23.300 euro iar inculpatul X. îşi menţine de asemenea oferta de 23.250 euro, declarând, aşa cum consemnează executorul judecătoresc AA., că nu doreşte sa liciteze mai mult. Mai departe, s-au făcut următoarele două strigări în mod formal, fiind declarată adjudecătoare inculpata Y., prin procurator QQQQQQQ.

Fiind audiat în cauză, inculpatul QQQQQQQ. a precizat următoarele:

"Îmi amintesc faptul că în urmă cu câţiva ani, am fost rugat de către un prieten de-al meu pe nume L. să-l ajut în sensul să particip la o licitaţie publică, la biroul unui executor judecătoresc.

Acesta mi-a spus că trebuie doar să mă prezint la această licitaţie, întrucât persoana care ar fi trebuit să se prezinte ar fi plecată. L. mi-a indicat suma pe care să o scriu pe oferta de participare. M-am deplasat la sediul biroului executorului judecătoresc al cărui nume nu-l cunosc, dar care era situat în lateralul Casei de Cultură din mun. Bacău. Am scris acea ofertă de participare şi am trecut suma indicată de L. La biroul executorului judecătoresc erau prezente mai multe persoane, iar dintre acestea eu îl cunoşteam doar pe numitul X. M-am salutat cu acesta dar nu am discutat nimic legat de licitaţia publică ce urma să se desfăşoare.

După începerea licitaţiei, executorul judecătoresc a citit nişte înscrisuri, după care mi-a solicitat să semnez un document cu privire la care nu-mi amintesc ce conţinea."

Ulterior acest teren a fost vândut împreună cu un teren alăturat şi pensiunea PPPPPPP. cu aproximativ 500.000 euro în anul 2015, suma de bani obţinută de către inculpata Y. fiind virată în contul mamei inculpatului L., pe care acesta este împuternicit şi pe care îl controlează.

BBBBBB. SA a înregistrat la acest credit în valoare de aproximativ 200.000 CHF un prejudiciu de aproximativ 150.000 de euro.

2. Dosar de executare nr. 203/2012 înregistrat la AA. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea BBBBBB. SA, cu sediul în Bucureşti, şos. x, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al AA. împotriva debitorilor garanţi L. şi NNNNNNN. domiciliaţi în Bacău, str. x.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 3/D/3, jud. Bacău, respectiv un apartament cu trei camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 74.901,02 CHF şi cheltuieli de executare în cuantum de 8385 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 18 martie 2013, executorul judecătoresc a organizat o licitaţie pentru data de 25 aprilie 2013, iar preţul de pornire a licitaţiei a fost stabilit la suma de 35.900 euro echivalentul în RON la ziua plaţii, de către expert evaluator OOOOOOO.

Fiind interesat de adjudecarea acestui imobil, inculpatul W. a luat legătura cu inculpatul L., garantul din dosar stabilind ca în modalitatea folosită pentru adjudecarea terenului din mun. Bacău, str. x să adjudece imobilul inculpatul BB., tatăl inculpatului W.

Inculpatul L. a fost de acord şi i-a solicitat din nou ajutorul inculpatului QQQQQQQ., care de această dată a participat la licitaţia din data de 25 aprilie 2013 în calitate de mandatar al inculpatei Z. în baza Procurii autentificate sub nr. x din 24 aprilie 2013, concubina liderului grupării infracţionale.

Pe de altă parte, inculpatul W. i-a solicitat tatălui său, inculpatul BB. să participe şi să adjudece imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 3/D/3, jud. Bacău.

Inculpaţii participanţi la licitaţie au depus oferte de preţ identice respectiv 35.900 euro, licitaţia fiind una formală, inculpatul BB. fiind declarat adjudecatar pentru suma de 36.150 euro.

Inculpatul QQQQQQQ. a confirmat situaţia de fapt expusă mai sus.

Astfel, Curtea a reţinut că inculpatul BB. a acţionat conform solicitărilor fiului său, inculpatul W., aspect ce rezultă din înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală, respectiv procuri notariale prin care acesta i-a împuternicit de-a lungul timpului pe alţi membri ai grupării infracţionale să participe la licitaţii publice: N., V., contract de împrumut încheiat cu numitul TTTTTTT. în care se consemna în fals faptul că inculpatul i-ar fi împrumutat martorului suma de 30.000 euro.

3. Dosar de executare nr. 27/2011 înregistrat la BEJ PP. din oraşul Buhuşi, jud. Bacău.

În baza titlului executoriu contract de credit bancar cu ipotecă nr. x din data de 25 iunie 2008 încheiat de QQQQ. SA cu debitorii UUUUUUU. şi VVVVVVV., creditorul SC WWWWWWW. SRL a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorilor, fiind înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2011 la BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 145.917,91 euro.

Imobilul a fost evaluat la suma de 111.773 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii publice la care nu s-au prezentat ofertanţi, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 83.829,75 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 29 aprilie 2013, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 5 iunie 2013.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii M., L. şi N., au stabilit în prealabil care ar fi preţul pentru care adjudecarea imobilului ar fi o afacere profitabilă, după care au stabilit ca la licitaţie să participe M. şi L., ultimul în calitate de procurator al inculpatului N.

Pe cale de consecinţă, în data de 4 iunie 2013, cu o zi înainte de licitaţie, a fost încheiată la Birou Notar Public II. din mun. Bacău, procura autentificată sub nr. x, prin care inculpatul N. îl împuternicea pe inculpatul L. să participe şi să adjudece în numele său imobile în cadrul unor licitaţii publice organizate de către executorii judecătoreşti.

Intenţionând să adjudece imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei, era absolut necesară prezenţa a cel puţin doi inculpaţi, pentru a putea fi astfel "respectate" dispoziţiile legale în materie, în situaţia în care nu s-ar mai fi prezentat şi alte persoane interesate de imobil.

Inculpatul L. şi inculpatul M. s-au deplasat împreună în mun. Buhuşi, şi au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, condiţie sine qua non pentru a putea participa.

Analizând recipisele depuse la dosarul de executare silită de către cei doi inculpaţi, s-a constatat faptul că sumele au fost consemnate la aceeaşi unitate RRR. din oraşul Buhuşi, în data de 4 iunie 2013, la orele 13:13 şi respectiv, 13:19, fiind eliberate recipisele de consemnare cu nr. x şi respectiv, y.

Cei doi inculpaţi au depus odată cu recipisele şi câte o ofertă, inculpatul N. oferind prin mandatarul său inculpatul L. suma de 77.000 RON, iar inculpatul M. suma de 77.500 RON. Cele două oferte de participare la licitaţie par a fi fost scrise de către aceeaşi persoană, respectiv de către inculpatul M.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 5 iunie 2013, la ora stabilită pentru începerea licitaţiei publice, s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc alte 6 persoane şi inculpaţii L. şi M.

Urmare a efectuării celor 3 strigări succesive, inculpatul M. a fost declarat adjudecatar, acesta oferind cel mai mare preţ respectiv suma de 78.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 83.829,75 RON şi mult sub preţul de evaluare.

De asemenea, a arătat că existenţa unei înţelegeri prealabile între inculpaţii L., N. şi M., în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 11/B/1, jud. Bacău, rezultă din declaraţiile inculpaţilor M. şi N. care confirmă existenta unei colaborări în acest sens, din faptul că au fost achitate cauţiunile la interval scurt de timp la aceeaşi unitate bancară şi din modul în care a fost vândut ulterior imobilul adjudecat.

Astfel, din declaraţia martorei XXXXXXX. rezultă faptul că imobilul a fost adjudecat de către fiul şi fiica sa prin intermediul agenţiei imobiliare administrată de către inculpatul L., care a încasat un comision de 500 euro, martora precizând şi că suma plătită inculpatului M. a fost de 25.000 euro şi nu de 20.000 euro cum s-a menţionat în contractul de vânzare cumpărare încheiat la biroul notarial, aşa cum a cerut inculpatul M.

Prejudiciul creat de către inculpaţii L., M. şi N., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 5.829,75 RON, inculpaţii obţinând ulterior din valorificarea imobilului aproximativ 6.500 euro.

4. Dosar de executare nr. x/ex/2013 înregistrat la BEJ YYYYYYY. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea ZZZZZZZ. din Bacău, str. x nr. 2/C/7 a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x/ex/2013 al BEJ YYYYYYY. împotriva debitorului AAAAAAAA., din mun. Bacău, str. x nr. 62/C/10, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv o casa cu 3 camere şi terenul aferent în suprafaţă de 299 mp, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 73.603 RON, reprezentând sultă.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 2 aprilie 2014, executorul judecătoresc a organizat licitaţia pentru imobilul respectiv în data de 26 mai 2014, preţul de începere a licitaţiei fiind în cuantum de 113.234 RON, suma stabilită prin expertiză de către expertul tehnic BBBBBBBB.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii L. şi X. au hotărât să participe împreună şi în înţelegere la licitaţia din data de 26 mai 2014.

Participanţii au achitat la data de 26 mai 2014 cauţiunea în valoare de 10% din preţul de pornire al licitaţiei şi au depus câte o ofertă de preţ astfel: L. a oferit suma de 113.234 RON iar X. a oferit aceeaşi suma de 113.234 RON.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 26 mai 2014, la ora stabilită pentru începerea licitaţiei publice, s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc cei doi inculpaţi.

La prima strigare inculpatul L. îşi menţine oferta de 113.234 RON iar inculpatul X. oferă preţul de 113.400 RON. Mai departe, s-au făcut următoarele două strigări în mod formal deoarece, inculpatul L. nu a supralicitat iar inculpatul X. şi-a menţinut oferta de preţ, fiind declarat adjudecatar.

Existenţa unei înţelegeri prealabile între inculpaţii L. şi X., rezultă din studierea recipiselor privind plata cauţiunii de participare la licitaţie ale căror serii sunt consecutive (X. recipisa seria x nr. x, iar L. seria x nr. x), din monitorizările intruzive ulterioare licitaţiei efectuate în perioada 2015-2016 şi din rulajele de cont existente la dosarul cauzei.

5. Dosar de executare nr. 746/2012 înregistrat la BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul CCCCCCCC. din Bacău, str. x nr. 1/D/1, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al BEJ TT. împotriva debitorului DDDDDDDD. din mun. Oneşti, str. x nr. 6/A/53, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Oneşti, str. x nr. 6/A/53, jud. Bacău, constând într-o garsonieră de 20,58 mp utili, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 3.550 euro, reprezentând împrumut nerestituit la care se adaugă suma de 4281,30 cu titlu de penalităţi de întârziere.

Imobilul a fost evaluat la suma de 20.000 RON (preţ stabilit pe cale amiabilă de către cele doua părţi) şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 15.000.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 23 iunie 2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 29 iulie 2014.

Fiind interesat de adjudecarea acestui imobil inculpatul L. le-a cerut inculpaţilor G. şi M. să participe la licitaţia publică din data de 29 iulie 2014. Liderul grupării infracţionale a stabilit cine va adjudeca şi cu preţ imobilul executat silit, punând la dispoziţia celor doi inculpaţi sumele necesare achitării cauţiunilor.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare astfel:

G. a oferit suma de 7.000 RON, iar M. a oferit suma de 5.000 RON, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 29 iulie 2014, la prima strigare G. a oferit suma de 7.000 RON, iar inculpatul M. a oferit suma de 5.000 RON. La a doua strigare, inculpatul G. a oferit suma de 8.500 RON, iar inculpatul M. a oferit suma de 8.000 RON. La a treia strigare, inculpatul G. a oferit suma de 10.000 RON, iar M. a oferit suma de 8.000 RON, inculpatul G. fiind declarat adjudecatar.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii M. şi G. au confirmat situaţia de fapt expusă mai sus.

Prejudiciul cauzat prin deturnarea preţului de adjudecare a imobilului de către inculpaţii L., G. şi M., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este în cuantum de 5.000 RON.

La data de 5 august 2015, inculpatul G. a vândut imobilul prin contractul nr. x la EEEEEEEE. pentru suma de 17.7650 RON, gruparea infracţională realizând un profit de 7.650 RON.

6. Dosar de executare nr. 543/2013 înregistrat la AA.

Inculpatul W. l-a reprezentat în calitate de avocat pe martorul TTTTTTT. într-un dosar de natură penală în care acesta din urmă a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de emitere de file de RRR. fără disponibil în cont.

În cursul anului 2013, în timp ce procesul era încă pe rolul instanţelor, inculpatul şi martorul s-au întâlnit, numitul TTTTTTT. relatându-i inculpatului despre faptul că imobilul său din com. Hemeiuş este executat silit de către bancă şi că îşi va pierde casa.

În aceste condiţii, inculpatul W. i-a promis că îl vas ajuta în sensul că-i va scoate imobilul de sub executarea băncii, urmând ca la vânzarea acestuia martorul să primească şi el o sumă de bani.

Inculpatul W. nu i-a explicat martorului în detaliu toată procedura, însă după un timp i-a cerut să meargă la notariat cu tatăl său, inculpatul BB. şi să încheie cu acesta un contract de împrumut, prin care să se ateste că inculpatul BB. i-ar fi împrumutat martorului o sumă de bani.

Martorul s-a conformat şi la data de 1 octombrie 2013 s-a deplasat împreună cu inculpatul BB. la Biroul Notarial FFFFFFFF. unde au semnat contractul de împrumut autentificat sub nr. x în care s-a consemnat în mod nereal că inculpatul BB. i-a împrumutat martorului TTTTTTT. suma de 30.000 euro cu termen scadent 8 octombrie 2013, deci doar o săptămână.

Inculpatul W. s-a deplasat apoi la biroul inculpatului AA., executor judecătoresc şi a depus la data de 1 noiembrie 2013 cererea de executare silită în numele tatălui său inculpatul BB., pe care de altfel a şi semnat-o în locul acestuia.

Inculpatul solicita bineînţeles punerea în executare a contractului de împrumut încheiat anterior.

Inculpatul AA. a admis cererea şi a dispus deschiderea dosarului de executare silită nr. x din 2013 împotriva debitorului TTTTTTT.

Executorul judecătoresc a dispus evaluarea imobilului din com. Hemeiuş, sat Hemeiuş, jud. Bacău, respectiv teren în suprafaţă de 826 mp şi construcţie P+M cu nr. cadastral x. Din raportul întocmit de către numitul GGGGGGGG. rezultă faptul că acest imobil a fost evaluat la suma de 61.997 euro.

La data de 5 mai 2014 inculpatul AA. a organizat prima licitaţie publică pentru acest imobil la preţul de evaluare, după care conform prevederilor legale preţul de pornire a licitaţiei a fost redus cu 25% şi respectiv 50%.

Inculpatul a amânat licitaţia publică în două rânduri la cererea inculpatului W., iar la data de 3 septembrie 2014 a întocmit publicaţia de vânzare prin care a stabilit ca termen de licitaţie data de 3 octombrie 2014, preţul de pornire a licitaţiei fiind stabilit la suma de 30.998,50 euro, reprezentând 50% din preţul de evaluare.

Inculpatul W. i-a relatat inculpatului L. condiţiile în care se desfăşoară executarea silită, iar acesta le-a cerut inculpaţilor M. şi N. să participe la licitaţia din data de 3 octombrie 2014.

Pentru a fi sigur de faptul că la licitaţia din data de 3 octombrie 2014 nu vor mai fi prezente şi alte persoane interesate de adjudecarea imobilului şi care prin licitaţie să crească preţul de adjudecare, inculpatul W. i-a cerut inculpatului AA. să nu efectueze publicitatea conform prevederilor legale.

Inculpatul AA. a fost de acord şi prin încălcarea dispoziţiilor art. 845 alin. (8) şi (9) raportat la art. 838 alin. (4) din C. proc. civ., nu a publicat un extras din publicaţia din data de 3 septembrie 2014 într-un ziar local. Deşi la un termen anterior pentru data de 3 iunie 2014 efectuase publicitatea şi în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite, pentru termenul din data de 3 octombrie 2014 inculpatul nu a mai publicat un extras din publicaţie în acest registru sau într-un ziar local.

Pe cale de consecinţă, la dosarul de executare silită nu a fost identificată dovada efectuării acestor forme de publicitate.

Accesarea site-ului pe care figurau aceste publicaţii, ori ziarele locale erau cele mai uzitate moduri în care persoanele interesate aflau despre existenţa unor licitaţii publice, şi nu prin citirea afişelor de la sediul executorului, de la sediul Primăriei sau al Judecătoriei.

Inculpaţii N. şi M. au fost înştiinţaţi cu privire la data şi ora la care urma să aibă loc licitaţia publică de către inculpatul L., acesta primind informaţia la rândul său de la inculpatul AA. prin intermediul inculpatului W.

Cei doi inculpaţi licitatori au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus ofertele de participare la licitaţie conform indicaţiilor primite, ambii oferind suma de 24.000 euro.

Înainte de începerea licitaţiei, inculpatul AA. a primit pe mail cererea de suspendare a executării silite formulată de către creditorul ipotecar AAAAAA. SRL prin mandatar HHHHHHHH.

Inculpatul AA. a respins cererea creditorului ipotecar întrucât în conformitate cu dispoziţiile legale acesta dobândea calitatea de creditor intervenient în acest dosar de executare silită şi nu avea posibilitatea legală a creditorului urmăritor (în acest caz inculpatul BB.) de a cere suspendarea executării silite.

Acest fapt arată că doar persoane cu o anumită pregătire juridică ar fi fost în măsură să gândească activitatea infracţională laborioasă în care să anuleze posibilitatea creditorului ipotecar de a controla preţul de adjudecare a imobilului executat silit.

Deşi creditorul ipotecar formulase cerere de executare silită încă din anul 2012 împotriva debitorului TTTTTTT., fiind înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al BEJ JJ., executarea silită a aceluiaşi debitor pentru acelaşi imobil în baza unui contract de împrumut fictiv, într-un termen relativ scurt faţă de regula executărilor silite, l-a transformat pe acesta într-un creditor intervenient, care deşi în urma executării urma să primească suma de bani obţinută înaintea creditorului urmăritor, nu putea să ceară suspendarea executării silite în situaţia în care nu ar fi fost mulţumit de preţul oferit de către participanţi.

Creditorul urmăritor BB. nu a avut bineînţeles nicio nemulţumire legată de ofertele participanţilor la licitaţie, care pentru a crea o aparenţă de legalitate şi pentru a nu fi anulată licitaţia pentru un preţ derizoriu, au licitat până la suma de 28.000 euro oferită de inculpatul M. care a fost declarat adjudecatar.

Diferenţa de preţ a fost achitată la data de 23 octombrie 2014 în contul executorului judecătoresc de către inculpatul N., suma de bani fiindu-i pusă la dispoziţie acestuia de către inculpatul L.

Faptul că inculpatul AA. cunoştea despre înţelegerea dintre inculpaţii W., L., N. şi M. şi i-a ajutat pe aceştia prin încălcarea dispoziţiilor legale în materie să denatureze preţul de adjudecare a imobilului executat silit, rezultă din următoarea situaţie:

- deşi inculpaţii N. şi M. au depus ofertele de participare la licitaţie în chiar ziua acesteia, de la biroul executorului judecătoresc JJ. s-a trimis un mail către reprezentantul creditorului ipotecar cu o zi înainte, acesta fiind sfătuit să se înscrie cât mai urgent cu creanţa la BEJ AA. întrucât "pentru licitaţia de mâine există cumpărător". Ori acest fapt nu putea fi cunoscut la biroul executorului judecătoresc JJ. decât urmare a unei informaţii primite de la inculpatul AA.

Inculpaţii L. şi M. s-au ocupat în perioada următoare de amenajarea imobilului, de efectuarea unor dezmembrări ale terenului, iar ulterior imobilul a fost vândut cu suma de 42.000 euro martorului IIIIIIII., profitul în sumă de 14.000 euro fiind împărţit între inculpaţii L., M. şi W.

Inculpatul BB., deşi practic nu a încasat în cont nicio sumă de bani în urma executării silite, nu a solicitat continuarea executării.

Fiind audiat în cauză martorul TTTTTTT. a declarat următoarele aspecte:

"... în anul 2013 am avut pe rolul instanţei de judecată un dosar penal în care am fost cercetat pentru emitere de filă de RRR. fără disponibil în cont şi fără completarea elementelor esenţiale.

Am fost reprezentat la instanţă în acest dosar al cărui număr nu mi-l amintesc de către avocat W. În timpul discuţiilor cu acesta pe marginea dosarului, m-am plâns că sunt executat de către banca BBBBBB. pentru credit şi voi pierde imobilul din com. Hemeiuş, jud. Bacău.

W. mi-a spus atunci că va încerca el să mă ajute în sensul că va recupera imobilul de la bancă şi la o eventuală revânzare voi recupera şi eu o parte din banii pe care i-am dat de-a lungul timpului pentru plata creditului.

I-am spus acestuia că nu înţeleg modalitatea, dar W. mi-a relatat că va vorbi cu tatăl său BB., cu care voi face un contract de împrumut pentru o sumă de bani, urmând ca acesta să mă execute silit, iar W. să adjudece în cadrul executării silite imobilul din com. Hemeiuş, jud. Bacău.

Am crezut că această modalitate este una legală întrucât discutam cu avocatul meu care mă reprezenta în alt dosar şi am fost de acord.

În luna octombrie 2013 am fost cu numitul BB., tatăl lui W. la un notar public în zona Pieţei Centrale din mun. Bacău, unde am încheiat un contract de împrumut prin care se consemna faptul că eu aş fi împrumutat suma de 30.000 de euro de la numitul BB., aspect neadevărat întrucât eu nu am primit vreo sumă de bani şi nici nu ar fi trebuit să primesc aşa cum îmi spusese W.

În perioada următoare m-am mai întâlnit cu W. pe care l-am întrebat ce se mai întâmplă cu casa mea, iar acesta mi-a spus că au făcut formalităţile la instanţă şi continuă pentru recuperarea imobilului.

Întrucât am fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni cu suspendare în dosarul privind emiterea filelor de RRR., m-am supărat pe avocatul W. şi nu am mai luat legătura cu acesta.

Ulterior am primit un înscris de la bancă sau de la executor, din care rezulta că banca ar fi recuperat în urma executării o sumă de bani.

Având în vedere că pentru mine acest capitol era unul închis şi nu mai aveam legături cu W., nu m-am mai interesat de condiţiile în care a avut loc executarea silită. Eu am trăit cu convingerea că W. nu a mai reuşit nimic în acest sens, iar executarea silită a fost făcută de către bancă.

Nu ştiu dacă imobilul care a fost proprietatea mea a fost vândut ulterior, nu ştiu cine a adjudecat imobilul şi nu am primit vreo sumă de bani de la W., cu care nu m-am mai întâlnit după primirea pedepsei."

Inculpatul M. a confirmat cu ocazia ascultării situaţia de fapt expusă mai sus:

"...Precizez faptul că am aflat de la L. despre oportunitatea adjudecării unei case cu teren din com. Hemeiuş. Astfel, L. mi-a spus că din discuţiile pe care le-a avut cu W., acest imobil ar putea fi adjudecat la un preţ redus, întrucât W. ar fi fost parte în acest dosar de executare silită, şi executorul judecătoresc ar fi confirmat faptul că imobilul ar putea fi adjudecat la un preţ redus.

Am participat la licitaţia organizată pentru acest imobil de către AA., data şi ora licitaţiei fiindu-mi comunicate mie şi lui N. de către L.

Nu-mi aduc aminte dacă la această licitaţie a participat şi W. Eu am oferit suma indicate de L., iar N. nu a oferit o sumă mai mare conform înţelegerii.

Am adjudecat acest imobil, diferenţa pentru achitare fiind virată în contul executorului judecătoresc de către N., dar banii îi aparţineau lui L.

M-am ocupat împreună cu L. de renovarea imobilului şi de branşamentele la utilităţi, iar întrucât eram plecat din ţară, de vânzarea acestuia s-a ocupat L. prin intermediul soţiei mele căreia i-am făcut procură.

În urma revânzării, din câte cunosc profitul a fost împărţit aşa cum mi-a relatat L. între mine, acesta şi W., respective aproximativ 1.200 - 1.300 euro fiecare.

L-am cunoscut şi pe fostul proprietar al acestui imobil după licitaţie când am discutat despre un teren din spatele imobilului. Îmi amintesc faptul că s-a realizat două loturi de teren după adjudecare, unul cu casa şi cel de-al doilea din lateral, pe care l-am vândut vecinului. Suma de bani obţinută, respective 2.700 euro, după scăderea taxelor notariale, am împărţit-o în trei, eu dându-l lui L. două treimi din sumă, pentru a o împărţi cu W."Inculpatul W. a precizat cu ocazia ascultării faptul că suma cu care martorul TTTTTTT. îi era dator nu era atât de mare ca cea inserată în contract, iar martorul nu avea nicio datorie faţă de inculpatul BB.

Inculpatul AA. a declarat faptul că lipsa publicităţii în ziar şi în registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite se poate datora volumului mare de muncă şi nu ca urmare a unei intenţii de a ajuta debitorul din dosar. Declaraţia acestuia nu este sinceră având în vedere faptul că lipsa publicităţii în această formă a fost identificată în alte 2 dosare de executare silită ale aceluiaşi executor judecătoresc şi care au prezentat interes pentru aceeaşi grupare infracţională.

Mai mult, la aceste licitaţii publice membrii grupării infracţionale îşi făceau apariţia cunoscând data şi ora licitaţiei, deşi din declaraţiile acestora rezultă faptul că aveau cunoştinţă despre licitaţiile la care participau prin accesarea site-ului pe care erau afişate publicaţiile de vânzare.

Prejudiciul creat de către inculpaţi prin deturnarea licitaţiei publice este în cuantum de 2.998,50 euro.

7. Dosar de executare nr. x/EXE/2013 înregistrat la UU. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza Sentinţei civile nr. 4523 din 25 mai 2011 pronunţată în Dosarul x/2008 de către Judecătoria Bacău, creditoarea JJJJJJJJ. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorului KKKKKKKK. fiind înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 la UU. din mun. Bacău, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x cel Mare, bl. 10/E/et. 4 jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 16.797,50 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 45.500 RON (valoare fără TVA), iar după organizarea primei licitaţii preţul de pornire a fost redus cu 25%, fiind stabilit la suma de 34.125 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 16 septembrie 2014, executorul judecătoresc a organizat o licitaţie pentru data de 15 octombrie 2014.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil, inculpatul L. le-a solicitat inculpaţilor M. şi G. să participe la licitaţia din data de 15 octombrie 2014, stabilind persoana adjudecatarului şi preţul de adjudecare.

Conform recipiselor existente la dosarul de executare silită şi care atestă depunerea în contul executorului judecătoresc a cauţiunii de 10%, sumele de bani au fost depuse la un interval de câteva minute de către inculpaţii M. şi G., la aceeaşi sucursală, fapt denotă că deplasarea la bancă s-a făcut împreună, inculpaţii acţionând pentru un interes comun.

Inculpatul M. a oferit suma de 18.000 RON pentru adjudecarea imobilului, iar inculpatul G. suma de 20.000 RON.

Licitaţia din data de 15 octombrie 2014 a fost una formală întrucât la prima strigare licitatorii şi-au menţinut ofertele, iar la a doua strigare inculpatul M. s-a retras, inculpatul G. oferind suma de 21.000 RON adjudecând imobilul în cauză pentru suma de 21.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 34.125 RON.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii M. şi G. au recunoscut situaţia de fapt expusă mai sus.

Inculpatul G. a vândut ulterior imobilul prin mandatar N., membrii grupării infracţionale obţinând suma de 10.000 euro de la martora LLLLLLLL. şi realizând astfel un profit de peste 5.000 euro.

Fiind audiată în cauză, martora LLLLLLLL. a precizat următoarele:

"La un moment dat un agent mi-a prezentat un uscător din mun. Bacău, str. x cel Mare care avea baie, un dormitor şi bucătăria pe terasă, cu o suprafaţă totală de 15,55 mp.

M-am întâlnit cu G. iniţial şi mi-a spus că preţul este de 10.000 euro. I-am spus acestuia că mă gândesc şi la întâlnirea ulterioară acesta a venit însoţit de N. cei doi spunându-mi că mă pot aştepta cu banii în rate. Am încheiat contractul de vânzare cumpărare cu nr. x din 29 mai 2015 fiind prezenţi atât N. cât şi G.

Înainte de încheierea contractului le-am dat 6.500 euro, iar la încheierea contractului 2.650 euro şi ultima dată 850 euro, în acel moment primind şi cheile de la imobil.

Precizez că la două întâlniri N. a venit cu o persoană de sex masculin mai înaltă.

Anexez la prezenta declaraţie în copie contractul de vânzare cumpărare nr. x din 29 mai 2015.

Menţionez faptul că nici N. şi nici G. nu mi-au spus cum au obţinut acest imobil."

Prejudiciul creat de către inculpaţii L., M. şi G., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 13.125 RON.

8. Dosar de executare nr. 706/2014 înregistrat la AA.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea BBBBBB. SA, cu sediul în Bucureşti, şos. x, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2014 al AA. împotriva debitoarei Z. din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău, respectiv un apartament cu două camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 65.035,96 CHF şi cheltuieli de executare în cuantum de 11.156,56 RON.

Imobilul mai sus menţionat era proprietatea inculpatei Z., concubina inculpatului L.

Având în vedere modalităţile anterioare prezentate în care inculpatul L. a reuşit să-şi recupereze prin deturnarea licitaţiilor publice imobilele executate silit, obţinând sume considerabile din revânzarea acestora, în timp ce creditorii ipotecari s-au înregistrat cu pierderi, inculpata Z. a luat decizia de a proceda de aceeaşi manieră, cu ajutorul firesc al concubinului său.

Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpata Z. a rugat-o pe prietena sa inculpata MMMMMMMM. să accepte a figura ca administrator la o societate nou înfiinţată, pe care să fie adjudecat imobilul executat silit.

Inculpata a acceptat să o ajute însă i-a precizat faptul că nu ştie cum să procedeze în situaţia în care va fi nevoită să participe la licitaţia publică ce urma a fi organizată.

Inculpata MMMMMMMM. s-a deplasat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Neamţ, aceasta având domiciliul în mun. Piatra-Neamţ şi a înfiinţat persoana juridică SC NNNNNNNN. SRL, conform indicaţiilor primite de la inculpata Z. Denumirea societăţii a fost cea indicată de aceeaşi inculpată, NNNNNNNN. fiind numele fiicei sale, iar denumirea NNNNNNNN. este apropiată de cea a societăţii OOOOOOOO. administrată în fapt de către inculpatul L. şi în drept de către sora acestuia inculpata Y.

Executorul judecătoresc AA. a organizat o licitaţie publică în dosarul nr. x din 2001 la data de 14 noiembrie 2014, publicaţia în extras fiind publicată şi în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite, fără a efectua publicitatea şi într-un ziar local, conform prevederilor art. 838 din C. proc. civ. în vigoare la data înregistrării cererii de executare silită.

Nicio persoană interesată nu s-a prezentat la termenul din data de 14 noiembrie 2014 la care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 31.000 euro, acelaşi cu preţul evaluării efectuate în cauză, fapt pentru care prin publicaţia de vânzare din data de 14 noiembrie 2014 şi prin procesul-verbal de licitaţie din aceeaşi dată s-a stabilit un nou termen de licitaţie pentru data de 28 noiembrie 2014, termen la care preţul de pornire a fost redus cu 25%, fiind stabilit la suma de 23.400 euro

Pentru a fi sigur de faptul că la licitaţia din data de 28 noiembrie 2014 nu vor mai fi prezente şi alte persoane interesate de adjudecarea imobilului şi care prin licitaţie să crească preţul de adjudecare, inculpatul L. i-a cerut inculpatului AA. prin intermediul avocatului său, inculpatul W. care avea o relaţie mai apropiată cu executorul judecătoresc să nu efectueze publicitatea conform prevederilor legale.

Inculpatul AA. a fost de acord şi prin încălcarea dispoziţiilor art. 845 alin. (8) raportat la art. 838 alin. (4) din C. proc. civ., nu a publicat un extras din publicaţia din data de 14 noiembrie 2014 în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite, deşi în conţinutul acesteia se arată faptul că publicitatea a fost efectuată şi în acest mod.

Pe cale de consecinţă, la dosarul de executare silită nu a fost identificată dovada efectuării acestei forme de publicitate.

Accesarea site-ului pe care figurau aceste publicaţii era cel mai uzitat mod în care persoanele interesate aflau despre existenţa unor licitaţii publice, şi nu prin citirea afişelor de la sediul executorului, de la sediul Primăriei sau al Judecătoriei.

Acest aspect fiind pus la punct de către liderul grupării infracţionale pentru concubina sa, era nevoie de participarea unor persoane de încredere la licitaţia din data de 28 noiembrie 2014.

Inculpatul L. a apelat pe de o parte la inculpatul M., cumătrul său, iar pe de altă parte la fostul său angajat, inculpatul V.

Acesta s-a deplasat în mun. Piatra-Neamţ împreună cu inculpatul V. unde s-au întâlnit cu inculpata MMMMMMMM. Aceasta a semnat procura autentificată sub nr. x din 24 noiembrie 2014 la BIN PPPPPPPP. prin care în calitate de administrator al SC NNNNNNNN. SRL l-a împuternicit pe inculpatul V. să cumpere imobile în numele societăţii.

Aşa cum rezultă din declaraţia inculpatei MMMMMMMM., ştampila societăţii şi actele de înfiinţare au fost în permanenţă în posesia inculpaţilor L. şi Z.

Acest fapt rezultă şi din studierea înscrisului intitulat delegaţie din data de 27 noiembrie 2014 depus cu ocazia participării la licitaţia din data de 28 noiembrie 2014, care este scris de către inculpatul M. şi nu de către inculpata MMMMMMMM.

În aceste condiţii, la licitaţia din data de 28 noiembrie 2014, au depus oferte de participare, aşa cum s-a stabilit de către inculpaţii L. şi Z., doar inculpatul M. şi inculpatul V., în calitate de mandatar al SC NNNNNNNN. SRL

Ambii inculpaţi au oferit suma de 23.400 euro şi au depus şi recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, care au numere consecutive.

Întrucât inculpatul AA. nu era prezent la birou la ora la care trebuia să aibă loc licitaţia, aceasta a fost condusă de către martora QQQQQQQQ. - executor stagiar la acelaşi birou.

Aceasta nu a verificat dacă procedura de efectuare a publicităţii este îndeplinită, fiind solicitată de către inculpatul AA. doar să efectueze licitaţia publică şi să întocmească procesul-verbal de licitaţie.

La licitaţia din data de 28 noiembrie 2014 a participat şi debitoarea inculpată Z.

Licitaţia fiind deschisă, inculpatul M. a declarat că se retrage întrucât ar fi luat la cunoştinţă despre faptul că a fost depusă o contestaţie la executare. Având în vedere faptul că debitoarea din dosar şi care formulase anterior contestaţie la executare era cumătra sa, motivul invocat de către inculpat a fost unul menit a crea o aparenţă de legalitate, licitaţia publică fiind una formală.

SC NNNNNNNN. SRL, prin mandatar V., a fost declarată adjudecatară pentru suma de 23.400 euro, reprezentând preţul de pornire a licitaţiei.

După adjudecarea imobilului, acesta a fost închiriat în regim hotelier de către inculpata Z. care a obţinut venituri din această activitate după care, inculpata s-a hotărât să-l vândă la începutul anului 2016.

Imobilul a fost vândut martorului RRRRRRRR. pentru suma de 35.000 euro, acesta precizând că a negociat cu inculpatul L. acest preţ, inculpatul semnând ulterior contractul de vânzare cumpărare în calitate de reprezentant legal al SC NNNNNNNN. SRL

Inculpatul M. a confirmat situaţia de fapt expusă mai sus, inculpata Z. a recunoscut nuanţat săvârşirea infracţiunii, iar inculpatul V. a avut o atitudine nesinceră. Inculpatul L. nu a mai dorit să facă declaraţii în cauză după reţinerea acestuia, la data de 23 septembrie 2016.

Inculpaţii L. şi Z. au obţinut astfel un profit de 11.600 euro, în condiţiile în care SSSSSSSS. prin mandatar TTTTTTTT. SRL a comunicat executorului judecătoresc că în Dosarul de executare nr. x/2014 debitul inculpatei Z. după adjudecarea imobilului este în cuantum de 42.814,74 CHF.

Astfel, inculpaţii au beneficiat pe de o parte de suma de bani împrumutată de la BBBBBB. SA în anul 2008, iar ulterior au obţinut şi profit din revânzarea imobilului adjudecat prin deturnarea licitaţiei publice.

Prejudiciul creat în cauză de către cei doi inculpaţi ajutaţi fiind de către inculpaţii MMMMMMMM., M., V. şi AA., este de 11.600 euro.

9. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la BEJ UUUUUUUU. din mun. Iaşi, jud. Iaşi

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul JJJ., a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al BEJ UUUUUUUU. din mun. Iaşi, jud. Iaşi împotriva debitorilor VVVVVVVV. şi WWWWWWWW. din mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor, respectiv casă de locuit şi teren aferent, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 1.267.756,26 RON, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 737.289 RON conform raportului de expertiză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 552.966,75 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 16 septembrie 2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 1 octombrie 2015.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul L. i-a solicitat suspectului XXXXXXXX., asociat împreună cu concubina inculpatului L. la SC YYYYYYYY. SRL, SC ZZZZZZZZ. SRL şi SC AAAAAAAAA. SRL, să-l însoţească la licitaţia din data de 1 octombrie 2015.

Inculpatul L. a participat la licitaţia din data de 1 octombrie 2015 în calitate de procurator al părinţilor săi, inculpatul HH. şi numita BBBBBBBBB., în baza procurii notariale autentificate sub nr. x din 30 septembrie 2015 la BIN II.

Inculpatul a achitat cauţiunea de peste 50.000 RON direct din contul numitei BBBBBBBBB. pe care era împuternicit, iar suspectul XXXXXXXX. a achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei la JJJ. Sucursala Iaşi.

Cei doi inculpaţi s-au deplasat la biroul executorului judecătoresc unde au depus recipisele şi ofertele de participare la licitaţie, inculpatul XXXXXXXX. oferind suma de 440.000 RON, iar inculpatul L. suma de 500.000 RON.

La licitaţia publică din data de 1 octombrie 2015 s-au prezentat alţi doi licitatori care au oferit suma de 450.000 RON şi respectiv 500.000 RON.

Cei 4 licitatori au licitat până la suma de 520.000 RON, la care inculpatul L., suspectul XXXXXXXX. şi unul dintre licitatori s-au retras, fiind declarat adjudecatar numitul CCCCCCCCC.

Infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în forma înţelegerii între participanţi în scopul deturnării preţului de adjudecare se consumă în momentul în care participanţii au ajuns la această înţelegere, indiferent dacă aceasta a condus şi în fapt la denaturarea efectivă a preţului de adjudecare urmare a unor împrejurări necunoscute licitatorilor.

Înţelegerea frauduloasă dintre inculpatul L. şi suspectul XXXXXXXX., deşi realizată în scopul denaturării preţului de adjudecare a licitaţiei, nu a condus la rezultatul dorit urmare a participării la licitaţie a unui licitator de bună credinţă care a oferit un preţ mai mare decât aceştia.

Suspectul XXXXXXXX. nu a recunoscut faptul că ar fi fost în înţelegere cu inculpatul L., deşi acesta administra în fapt societăţile la care primul inculpat avea calitatea de asociat. Mai mult, raportat la veniturile suspectului XXXXXXXX., suma de 440.000 RON oferită la această licitaţie era una uriaşă.

10. Dosar de executare nr. x/2013 şi nr. x/2014, înregistrate la AA.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea JJJ. Sucursala Piatra-Neamţ a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al AA. împotriva debitoarei DDDDDDDDD. din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv teren construcţii în suprafaţă de 497,83 mp şi vilă în regim P+1E în suprafaţă construită de 96,71 mp, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 68.737 euro reprezentând împrumut nerestituit şi 8.436 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat conform raportului de evaluare întocmit în cauză la suma de 77.900 euro şi întrucât acesta nu a fost adjudecat cu ocazia primei licitaţii publice organizate, preţul de pornire a fost redus cu 25% conform prevederilor legale, fiind stabilit la suma de 58.425 euro.

Expertul judecătoresc a stabilit un nou termen de licitaţie la data de 25 aprilie 2014, ocazie cu care au depus recipise privind plata cauţiunii inculpaţii M. şi N. Licitaţia a fost amânată pentru termenul din data de 14 mai 2014, întrucât nu se realizase procedura de publicitate cu Primăria Bacău.

Inculpatul L., liderul grupării infracţionale era interesat să achiziţioneze o vilă pe raza mun. Bacău, fapt pentru care împreună cu inculpaţii N. şi M. a studiat piaţa imobiliară şi a identificat acest imobil executat silit de către inculpatul AA.

Inculpatul L. a stabilit cu ceilalţi doi inculpaţi să participe la licitaţiile publice ce vor fi organizate în acest dosar de executare silită, urmând ca imobilul să fie adjudecat de către inculpatul N. pe numele inculpatului HH., tatăl inculpatului L.

Pe cale de consecinţă, chiar la data la care inculpaţii au depus recipise de participare pentru prima dată în acest dosar respectiv 25 aprilie 2014, a fost întocmită la BIN II. procura autentificată sub nr. x prin care inculpatul HH. îl împuternicea pe inculpatul N. să cumpere imobile în numele său, în condiţiile în care le va aprecia ca fiind cele mai favorabile.

Pentru a fi sigur de faptul că la licitaţia din data de 14 mai 2014 nu vor mai fi prezente şi alte persoane interesate de adjudecarea imobilului şi care prin licitaţie să crească preţul de adjudecare, inculpatul L. i-a cerut inculpatului AA. prin intermediul avocatului său, inculpatul W. care avea o relaţie mai apropiată cu executorul judecătoresc să nu efectueze publicitatea conform prevederilor legale.

Inculpatul AA. a fost de acord şi prin încălcarea dispoziţiilor art. 845 alin. (8) raportat la art. 838 alin. (4) din C. proc. civ., nu a publicat un extras din publicaţia din data de 25 aprilie 2014 într-un ziar de circulaţie naţională. Mai mult, inculpatul nu a publicat un extras din publicaţia din data de 25 aprilie 2014 nici în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite, deşi în conţinutul acesteia se arată faptul că publicitatea a fost efectuată şi în acest mod, iar pentru termenul anterior aceasta fusese efectuată.

La dosarul de executare silită a fost identificată doar o adresă către Redacţia EEEEEEEEE. fără o dovadă de primire şi fără dovada publicării în ziar a publicaţiei, dar doar pentru termenul de licitaţie din data de 25 aprilie 2014. Pentru termenul de licitaţia din data de 14 mai 2014 nu există dovada efectuării publicităţii la ziar şi nici în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite.

Mai mult, conform dispoziţiilor art. 838 alin. (4) din C. proc. civ. în vigoare la data înregistrării cererii de executare silită, dacă valoarea imobilului executat silit depăşea suma de 250.000 RON, era obligatorie sub sancţiunea nulităţii publicarea în extras într-un ziar de circulaţie naţională şi doar sub această sumă într-un ziar local.

Ori, valoarea imobilului executat silit a fost stabilită la suma de 77.900 euro, valoare care depăşeşte suma de 250.000 RON.

Accesarea site-ului pe care figurau aceste publicaţii ori studierea ziarelor era cel mai uzitat mod în care persoanele interesate aflau despre existenţa unor licitaţii publice, şi nu prin citirea afişelor de la sediul executorului, de la sediul Primăriei sau al Judecătoriei.

Acest aspect fiind pus la punct, inculpatul L. le-a cerut inculpaţilor M., cumătrul său şi inculpatului N., finul său, să participe la licitaţia din data de 14 mai 2014 pentru a adjudeca imobilul pe numele tatălui liderului grupării infracţionale.

Cei doi inculpaţi au fost anunţaţi de către inculpatul L. cu privire la data şi ora licitaţiei, au achitat din nou cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus ofertele de participare.

Inculpatul N. a oferit suma de 58.500 euro, iar inculpatul M. a oferit conform înţelegerii o sumă mai mică respectiv 55.000 euro.

Licitaţia a fost una formală, inculpatul N. fiind declarat adjudecatar în calitate de mandatar al inculpatului HH. pentru suma oferită iniţial, respectiv 58.500 euro.

În perioada următoare, inculpatul L. a încercat să intre în posesia imobilului adjudecat silit, deplasându-se împreună cu ceilalţi doi inculpaţi licitatori la locuinţa persoanei vătămate DDDDDDDDD. Inculpatul L. chiar i-a oferit acesteia o sumă de bani pentru a părăsi imobilul, însă s-a lovit de refuzul debitoarei care a formulat contestaţie la executare, arătând faptul că executorul judecătoresc a executat pe de o parte doar o parte din construcţie, iar pe de altă parte nu a executat şi cota parte din drumul de acces către imobil.

Reprezentat fiind de către inculpatul W. în calitate de avocat, între inculpatul HH. şi numita DDDDDDDDD. au existat mai multe litigii, inculpatul L. formulând chiar plângere penală faţă de numita DDDDDDDDD. pentru nerespectarea hotărârilor judecătoreşti.

Din referatul organelor de poliţie pus la dispoziţie de către numita DDDDDDDDD. cu ocazia audierii, din declaraţiile inculpaţilor N. şi M. şi chiar din declaraţiile inculpatei Z., rezultă faptul că imobilul executat silit în dosarul nr. x din 2013 îi aparţinea în fapt inculpatului L. şi nu tatălui acestuia inculpatul HH.

În aceste condiţii, executorul judecătoresc AA. a continuat executarea silită a numitei DDDDDDDDD. pentru suprafaţa de 44,94 mp teren reprezentând cota parte din drumul de acces comun către imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Prin Încheierea nr. 208 din 29 septembrie 2014, executorul judecătoresc a evaluat imobilul la suma de 1.640 RON, organizând prima licitaţie publică la data de 20 octombrie 2014.

Debitoarea DDDDDDDDD. a discutat cu mai multe persoane interesate de cumpărarea casei şi a terenului aferent, deşi casa fusese adjudecată anterior de către inculpatul HH. Astfel, s-au arătat interesaţi de cumpărarea casei martorii FFFFFFFFF. şi GGGGGGGGG., debitoarea DDDDDDDDD. comunicându-le că dacă intenţionează să cumpere casa, trebuie să participe la licitaţia pentru calea de acces din data de 20 octombrie 2014.

Fiind absolut necesară adjudecarea cotei din drumul de acces pentru a putea intra astfel şi în posesia imobilului pe care anterior îl adjudecase, inculpatul N. a fost anunţat de către inculpatul L. cu privire la data şi ora la care va avea loc chiar prima licitaţie publică organizată pentru calea de acces, în vederea adjudecării acesteia pe numele inculpatului HH.

Inculpaţii nu s-au aşteptat însă ca alte persoane să fie interesate să adjudece o cale de acces către un imobil deja executat silit şi adjudecat de către o altă persoană.

Astfel, la licitaţia din data de 20 octombrie 2014, s-au prezentat inculpatul N. în calitate de procurator al inculpatului HH. şi martorii FFFFFFFFF. şi GGGGGGGGG.

Licitaţia a pornit de la preţul de evaluare, respectiv 1.640 RON şi a ajuns până la suma de fabuloasă de 1.000.000 RON, echivalentul a 230.000 euro, sumă oferită de inculpatul N. şi pentru care inculpatul HH. a fost declarat adjudecatar.

După încheierea licitaţiei, inculpatul N. l-a sunat pe inculpatul L. şi i-a relatat cele întâmplate.

Realizând faptul că a adjudecat o casă cu teren cu 58.500 euro şi calea de acces către aceasta cu 230.000 euro, inculpatul L. i-a transmis inculpatului că va vedea ce va face pentru remedierea situaţiei.

Astfel din declaraţia inculpatului N. rezultă faptul că inculpatul L. s-a exprimat în sensul că "este belea, adică situaţia este nasoală şi .că va vedea el ce face".

Inculpatul L. l-a contactat telefonic pe prietenul său, inculpatul II., notar public, căruia i-a cerut ajutorul şi l-a rugat să-i autentifice o declaraţie de revocare a procurii în baza căreia inculpatul N. participase la licitaţia din data de 20 octombrie 21014.

Inculpatul II. a fost de acord, iar inculpatul L. l-a sunat pe inculpatul N. explicându-i faptul că va trebui să meargă la notariat pentru a lua o declaraţie de revocare a procurii care să o prezinte executorului judecătoresc.

Inculpatul N. i-a comunicat executorului judecătoresc faptul că ar fi fost sunat de către inculpatul HH., fapt neadevărat, care i-ar fi transmis că procura este revocată.

Executorul judecătoresc a acţionat în conformitate cu dispoziţiile legale şi a întocmit procesul-verbal de licitaţie declarându-l adjudecatar pe inculpatul HH., acesta fiind semnat de către toţi participanţii.

Inculpatul N. a menţionat o obiecţiune în dreptul semnăturii invocând şi faptul că a crezut că a licitat suma de 10.000 RON şi nu 1.000.000 RON, fapt pentru care ar dori ca imobilul să fie adjudecat de următorul licitator.

Inculpatul L. i-a cerut tatălui său HH. să se deplaseze la biroul inculpatului II. unde să semneze declaraţia de revocare a Procurii nr. 77 din 25 aprilie 2014.

Inculpatul HH. s-a deplasat la sediul notarului public unde a scris cererea de revocare a procurii aşa cum i-a cerut fiul său şi a semnat declaraţia pe care inculpatul II. a autentificat-o cu nr. x înscriind în fals data de 17 octombrie 2014.

Inculpatul N. s-a deplasat la notariat pentru a lua declaraţia de revocare nr. x pe care a prezentat-o ulterior executorului judecătoresc AA.

Inculpatul AA. a consemnat pe declaraţia de revocare faptul că a fost primită la orele 12:27 în data de 20 octombrie 2014.

Fiind solicitate date de la Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale - INFONOT s-a comunicat prin Adresa nr. x din 7 noiembrie 2016 faptul că Declaraţia nr. x din 17 octombrie 2014 de revocare a Procurii nr. 77 din 25 aprilie 2014 a fost înregistrată în evidenţele registrului la orele 12:18:16 în data de 20 octombrie 21014, deci în aceeaşi perioadă în care a ajuns în posesia executorului judecătoresc.

Ori, în condiţiile în care licitaţia din data de 20 octombrie 2014 a început la orele 10:00 şi s-a încheiat la orele 10:30 conform procesului-verbal de licitaţie, la ora de încheiere inculpatul L. discutând deja cu inculpatul N. şi implicit cu inculpatul II. despre revocarea procurii, neintroducerea în baza de date a declaraţiei de revocare decât după aproape două ore, se explică doar prin faptul că aceasta nu era întocmită, inculpatul II. nu se afla la birou şi inculpatul HH. se afla în com. Traian, fapt care a presupus o perioadă de timp.

În caz contrar, raportat la declaraţiile martorei HHHHHHHHH., angajată a biroului notarial în acea perioadă, rezultă faptul că fiind prezentă la serviciu, înregistrarea în baza de date a INFONOT s-ar fi făcut de urgenţă pentru o procură întocmită cu 3 zile înainte şi care ar fi produs deja consecinţe.

În conformitate cu normele metodologice privind registrele unice ţinute de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, termenul în care se răspunde la o cerere de interogare transmisă prin intermediul formularelor electronice cum este cazul declaraţiei de revocare nr. x, este în timp real.

Rezultă aşadar că singura explicaţie pentru care declaraţia a fost introdusă în baza de date la două ore după încheierea licitaţiei din data de 20 octombrie 2014 este faptul că aceasta nu era întocmită la momentul la care licitaţia a avut loc.

Notarul public care a autentificat declaraţia prin care a revocat procura are obligaţia comunicării datelor până la orele 16:00 a zilei în care a efectuat autentificarea, prin fax sau e-mail, către RNPR care îi va elibera dovada că a primit comunicarea.

Inculpatul II. nu a procedat la vreo astfel de comunicare, singura înregistrare fiind cea din data de 20 octombrie 2014.

De altfel, notarul avea posibilitatea introducerii directe în baza de date INFONOT a declaraţiei de revocare a procurii fără a aştepta înregistrarea acesteia de către operator. Aceasta era şi procedura de lucru în cadrul biroului notarial, confirmată de către martora HHHHHHHHH., care a declarat faptul că ea se ocupa de introducerea în baza de date a unor astfel de declaraţii de revocare a procurilor, primind un certificat de înregistrare în timp real.

Fiind audiat în cauză în calitate de suspect, inculpatul II. a susţinut faptul că probabil datorită volumului de muncă declaraţia de revocare a inculpatului HH. nu a fost comunicată în data de 17 octombrie 2014 până la orele 16:00, fapt pentru care a fost comunicată în următoarea zi lucrătoare, adică luni 20 octombrie 2014.

Susţinerile inculpatului II. nu sunt veridice raportat la aspectele precizate mai sus, din declaraţia martorei HHHHHHHHH. rezultând că înregistrarea în baza de date a unei astfel de declaraţii se făcea de urgenţă, iar certificatul era primit în timp real indiferent de ziua şi ora la care se făcea înregistrarea, chiar şi după încheierea programului.

Pe cale de consecinţă, neintroducerea declaraţiei de revocare într-un interval de 3 zile, nici măcar luni dimineaţa la începerea programului, cu după 2 ore de la încheierea licitaţiei nu poate fi explicată decât aşa cum am arătat mai sus prin faptul că declaraţia de revocare a fost întocmită în data de 20 octombrie 2014 şi datată în fals cu data de 17 octombrie 2014, pentru a arăta că inculpatul N. nu ar mai fi avut mandat să participe la licitaţia din data de 20 octombrie 2014.

Mai mult din carnetul chitanţier ridicat în original de la inculpatul II. rezultă faptul că în data de 17 octombrie 2014 nu a mai întocmit niciun alt act în cadrul biroului, situaţie valabilă şi pentru perioada 18.10 - 28 octombrie 2014.

Acest aspect arată faptul că inculpatul nu a avut activitate la biroul notarial şi nu avea niciun motiv pentru care să întârzie înregistrarea declaraţiei de revocare.

Analizând cererea formulată de către inculpatul HH. şi datată în fals cu data de 17 octombrie 2014 se constată faptul că nu au fost invocate motive temeinic justificate pentru ca actul notarial să fie întocmit în afara programului de lucru, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 36/1995.

De altfel, logica firească a lucrurilor nu indică niciun motiv plauzibil pentru care inculpatul HH. să revoce Procura nr. 77 din 25 aprilie 2014, cu excepţia anulării procesului-verbal de licitaţie, acesta fiind cel mai interesat, de fapt fiul său L. fiind cel mai interesat să adjudece calea de acces, după ce în baza aceleiaşi procuri adjudecase imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Ori, în situaţia în care manifestarea de voinţă a inculpatului HH. ar fi avut loc în data de 17 octombrie 2014, nu se explică motivul pentru care nu a participat personal la licitaţia din data de 20 octombrie 2014 şi nici motivul pentru care nu l-a anunţat pe inculpatul N. cu privire la revocarea procurii.

Materialul probator administrat în cauză arată dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpatul HH. nu lua decizii pentru membrii grupării infracţionale, aceştia fiind coordonaţi de către inculpatul L.

Ori, în condiţiile în care rezultă cu certitudine faptul că imobilul adjudecat silit îi aparţinea în fapt acestuia şi l-a trimis pe inculpatul N. să participe la licitaţia din data de 20 octombrie 2014, discutând chiar în dimineaţa licitaţiei publice despre calea de acces, inculpatul HH. nu putea acţiona peste interesul fiului său, fără ştirea acestuia.

Din monitorizările intruzive efectuate în cauză rezultă faptul că inculpaţii L. şi N. comunicau chiar şi în timpul licitaţiilor publice prin sms, acesta din urmă ţinându-l la curent pe liderul grupării infracţionale cu tot ce se întâmplă la licitaţie.

Or, în aceste condiţii, este certă imposibilitatea situaţiei în care inculpatul HH. să revoce procura inculpatului N., iar inculpatul L. să nu cunoască acest fapt şi mai mult să nu i-l comunice inculpatului N.

Inculpatul II. a invocat faptul că inculpatul L. este doar un client al notariatului, aspect contrazis de către martorele IIIIIIIII. şi HHHHHHHHH., actuala şi respectiv fosta angajată a biroului notarial, dar mai ales de către măsurile intruzive efectuate în cauză.

La două zile după licitaţia din data de 20 octombrie 2014, inculpatul AA. a verificat dacă declaraţia de revocare este înregistrată în baza de date INFONOT şi a luat decizia anulării procesului-verbal de licitaţie, cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Astfel, anularea unui act emis de către executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită, după ce acesta a fost întocmit, cu excepţia îndreptărilor de erori materiale, nu se poate realiza decât pe cale contestaţiei la executare de către instanţa de judecată.

Inculpatul W. a formulat o astfel de contestaţie la Judecătoria Bacău, invocând faptul că inculpatul N. nu a avut reprezentarea sumei oferite şi nu a avut mandat de la inculpatul HH. prin revocarea procurii. Judecătoria Bacău a respins contestaţia prin Sentinţa civilă nr. 7187 din 16 decembrie 2014, însă ulterior, Tribunalul Bacău a admis apelul luând act de faptul că acţiunea a rămas fără obiect prin anularea procesului-verbal de licitaţie, fără a se pronunţa cu privire la legalitatea anulării împotriva căreia nu fusese formulată contestaţie.

Curtea a arătat că toată această activitate infracţională la care au participat inculpaţii L., HH., II. şi AA. se explică prin faptul că în situaţia în care procesul-verbal de licitaţie nu era anulat, iar inculpatul HH. rămânea adjudecatar ar fi fost obligat să plătească diferenţa uriaşă de preţ, de aproximativ 230.000 euro pentru o cale de acces.

Conform dispoziţiilor legale în materie, în situaţia în care acesta nu achita diferenţa de preţ în termen de 30 de zile, s-ar fi organizat o nouă licitaţie publică, de la preţul de adjudecare de 1.000.000 RON, iar în situaţia în care se adjudeca sub acest preţ diferenţa era imputată inculpatului.

Or, în opinia Curţii, acest fapt explică demersurile inculpaţilor pentru a face tot posibilul să anuleze această licitaţie.

11. Dosar de executare nr. x/2014 înregistrat la BEJ JJJJJJJJJ. din mun. Iaşi, jud. Iaşi

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul QQQQ. SA prin KKKKKKKKK., a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2014 al BEJ JJJJJJJJJ. împotriva debitorilor LLLLLLLLL. şi MMMMMMMMM. din sat Lunca Cetăţuii, com. Ciurea, jud. Iaşi.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului locuinţa şi terenul aferent, proprietatea debitorilor garanţi, situat în sat Lunca Cetăţuii, com. Ciurea, jud. Iaşi, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 68.534,63 euro, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 226.766 RON de către expert NNNNNNNNN. şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 170.074,50 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 5 mai 2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 2 iunie 2016.

Interesat de achiziţionarea acestui imobil s-a arătat inculpatul L. care a participat la licitaţie în calitate de mandatar al numitei OOOOOOOOO., conform procurii speciale autentificată cu nr. x solicitându-i angajatului său, inculpatul GG., să participe împreună şi în înţelegere la licitaţia organizată în data de 2 iunie 2016 .

Inculpatul L. discutase şi cu inculpatul PPPPPPPPP. pentru a participa la această licitaţie publică, renunţând la acesta şi solicitându-l pe celălalt angajat al său, inculpatul GG.

În ziua de 0 iunie 2016, la ora 22:12:45, L. aflat la postul telefonic cu numărul x primeşte un mesaj de la postul telefonic x utilizat de PPPPPPPPP. cu următorul conţinut: "Marian. Mâine la ce oră trebuie depusă recipisa?"

În ziua de 1 iunie 2016, la ora 22:25:00, L. aflat la postul telefonic cu numărul x trimite un mesaj la postul telefonic x utilizat de PPPPPPPPP. cu următorul conţinut:

"0.9"

În ziua de 1 iunie 2016, la ora 22:26:00, L. aflat la postul telefonic cu numărul x primeşte un mesaj de la postul telefonic x utilizat de PPPPPPPPP., cu următorul conţinut:

"vii la 8:00 să mă iei?"

În ziua de 1 iunie 2016, la ora 22:26:15, L. aflat la postul telefonic cu numărul x trimite un mesaj la postul telefonic x utilizat de PPPPPPPPP. cu următorul conţinut:

"Da"

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de preţ astfel: inculpatul L. a oferit suma de 135.000 RON, iar inculpatul GG. a oferit aceeaşi suma, respectiv 135.000 RON .

Conform Procesului-verbal de licitaţie din data de 2 iunie 2016, la prima strigare L., în calitate de procurator al numitei OOOOOOOOO. a oferit suma de 135.200 RON iar inculpatul GG. declară ca nu plăteşte mai mult şi se retrage, martora OOOOOOOOO. fiind declarată adjudecătoare.

Monitorizările intruzive efectuate în cauză relevă faptul că deşi adjudecat pe numele martorei OOOOOOOOO., verişoara concubinei liderului grupării infracţionale, imobilul aparţinea în fapt inculpatului L.

Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională a inculpaţilor L. şi GG., reprezentând diferenţa dintre preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare a imobilului este în cuantum de 34.874,50 RON.

12. Dosar de executare nr. x/2013 înregistrat la BEJA QQQQQQQQQ. şi RRRRRRRRR. din mun. Iaşi, jud. Iaşi

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul SC AAAAAA. SRL, în calitate de cesionar în drepturi al BBBBBB. SA cu sediul în Bucureşti, sos. x, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al BEJA QQQQQQQQQ. şi RRRRRRRRR., împotriva debitorilor SSSSSSSSS. şi TTTTTTTTT., mun. Iaşi, str. x (fosta str. x), jud. Iaşi.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului locuinţa şi terenul aferent, proprietatea debitorilor garanţi, situat în mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 141.228,85 CHF, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 317.870 RON de către expert NNNNNNNNN. şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 238.402,50 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 8 februarie 2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 9 martie 2016.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul L. i-a solicitat suspectului XXXXXXXX., asociat împreună cu concubina inculpatului L. la SC YYYYYYYY. SRL, SC ZZZZZZZZ. SRL şi SC AAAAAAAAA. SRL, să participe la licitaţia din 3 februarie 2016.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus oferte de participare la biroul executorului judecătoresc.

Inculpatul L. a oferit suma de 202.000 RON, iar suspectul XXXXXXXX. suma de 180.000 RON, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Executorul judecătoresc a suspendat executarea silită la cererea creditorului, nemulţumit de preţurile oferite de către licitatori.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 8 februarie 2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 9 martie 2016.

Înţelegând faptul că nu poate adjudeca imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul L. i-a solicitat martorei UUUUUUUUU., sora concubinei sale să participe la licitaţia din data de 9 martie 2016 şi să ofere preţul de pornire a licitaţiei.

Astfel, în lipsa altor participanţi, la data de 9 martie 2016 martora UUUUUUUUU. a fost declarată adjudecatoare a imobilului sus amintit pentru suma de 238.000 RON.

Deşi atât suspectul XXXXXXXX. cât şi martora au invocat faptul că îşi doreau să se mute la casă şi au participat la licitaţie în interes propriu, inculpatul PPPPPPPPP. a arătat cu ocazia audierii că i s-a solicitat de către inculpatul L. să facă publicitate pentru vânzarea acestui imobil care a fost de altfel vizionat de câţiva clienţi.

13. Dosar de executare nr. x/2015 înregistrat la BEJ VVVVVVVVV. şi WWWWWWWWW. din mun. Iaşi, jud. Iaşi

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul XXXXXXXXX., a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2015 al BEJ VVVVVVVVV. şi WWWWWWWWW. din mun. Iaşi, jud. Iaşi împotriva debitorilor YYYYYYYYY., ZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAA. şi BBBBBBBBBB. din mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor, respectiv apartament cu 3 camere situat în mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 25.937,85 RON, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 131.155 RON de către executorul judecătoresc şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 98.366,25 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 17 mai 2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 10 iunie 2016.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul L. i-a solicitat inculpatului PPPPPPPPP., angajatul său, să-l însoţească la licitaţia din data de 10 iunie 2016.

Cei doi inculpaţi s-au deplasat împreună la ZZZ. din mun. Iaşi unde au achitat cauţiunea de 10%, fiind emise recipise cu nr. consecutive.

Ulterior, cei doi inculpaţi s-au deplasat la biroul executorului judecătoresc unde au depus recipisele şi ofertele de participare la licitaţie, inculpatul PPPPPPPPP. oferind suma de 80.000 RON, iar inculpatul L. suma de 70.000 RON.

La licitaţia publică din data de 10 iunie 2016 s-a prezentat şi un alt licitator de bună credinţă, numitul CCCCCCCCCC., care a oferit suma de 98.400 RON, reprezentând preţul de pornire a licitaţiei, cu mult peste ofertele celor doi inculpaţi aflaţi în înţelegere.

În aceste condiţii, inculpaţii L. şi PPPPPPPPP. au realizat că nu pot adjudeca imobilul sub preţul de pornire aşa cum stabiliseră, fapt pentru care s-au retras.

Infracţiunea de deturnare a licitaţiei publice în forma înţelegerii între participanţi în scopul deturnării preţului de adjudecare se consumă în momentul în care participanţii au ajuns la această înţelegere, indiferent dacă aceasta a condus şi în fapt la denaturarea efectivă a preţului de adjudecare urmare a unor împrejurări necunoscute licitatorilor.

Înţelegerea frauduloasă dintre inculpatul L. şi inculpatul PPPPPPPPP. deşi realizată în scopul denaturării preţului de adjudecare a licitaţiei, nu a condus la rezultatul dorit urmare a participării la licitaţie a unui licitator de bună-credinţă care a oferit preţul de pornire a licitaţiei.

Fiind audiat în cauză, inculpatul PPPPPPPPP. a precizat următoarele:

"Am fost angajatul SC DDDDDDDDDD. SRL, societate administrată de către numitul L. şi care avea o agenţie EEEEEEEEEE. în mun. Iaşi.

Eu lucram ca agent imobiliar şi mă ocupam de închirierea imobilelor de pe piaţa imobiliară ... L. mi-a spus ce sumă să scriu pe ofertă, şi el a scris o sumă mai mică. L. mi-a spus să ofer în cadrul licitaţiei doar suma iniţială şi să mă opresc ceea ce am şi făcut. Acesta a licitat împreună cu alt licitator care a oferit o sumă mai mare de bani şi a adjudecat".

În ziua de 1 iunie 2016, la ora 22:12:45, L. aflat la postul telefonic cu numărul x primeşte un mesaj de la postul telefonic x utilizat de PPPPPPPPP. cu următorul conţinut:

"FFFFFFFFFF. Mâine la ce oră trebuie depusă recipisa?"

În ziua de 1 iunie 2016, la ora 22:25:00, L. aflat la postul telefonic cu numărul x trimite un mesaj la postul telefonic x utilizat de PPPPPPPPP. cu următorul conţinut:

"0.9"

În ziua de 1 iunie 2016, la ora 22:26:00, L. aflat la postul telefonic cu numărul x primeşte un mesaj de la postul telefonic x utilizat de PPPPPPPPP.,cu următorul conţinut:

"vii la 8:00 să mă iei?"

În ziua de 1 iunie 2016, la ora 22:26:15, L. aflat la postul telefonic cu numărul x trimite un mesaj la postul telefonic x utilizat de PPPPPPPPP. cu următorul conţinut:

"Da"

14. Dosar de executare nr. 28/2013 înregistrat la BEJ KKK.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul Cabinet Avocat GGGGGGGGGG. din mun. Bacău, str. x nr. 86/A/14, jud. Bacău, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al BEJ KKK. împotriva debitorului SC HHHHHHHHHH. SRL Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv un apartament cu două camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 7.875,47 RON reprezentând onorariu avocat neachitat şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 184.700 RON echivalentul a 41.400 euro şi întrucât nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit pentru suma de 138.525 RON, echivalentul a 31.050 euro.

Executorul judecătoresc a stabilit un nou termen pentru organizarea licitaţiei publice la data de 9 iulie 2014.

Fiind interesată de achiziţionarea acestui imobil asupra căruia fusese instituit sechestru asigurător la cererea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bacău, unitate la care îşi desfăşoară activitatea în calitate de economist inspector superior, martora IIIIIIIIII. a luat legătura cu inculpatul W. Martora şi inculpatul se cunoşteau prin prisma faptului că aveau copii la aceeaşi grădiniţă, iar o cunoştinţă a martorei i l-a recomandat pe inculpat în sensul că acesta poate să o ajute.

Martora a luat legătura cu inculpatul W. şi l-a rugat să o reprezinte la licitaţia publică ce urma a avea loc în data de 9 iulie 2014, motivat de faptul că urma să plece în concediu în acea perioadă.

Inculpatul W. a fost de acord să o ajute fapt pentru care a fost emisă Procura autentificată sub nr. x din 4 iulie 2014 la BIN JJJJJJJJJJ., prin care martora îl împuternicea pe inculpat să adjudece imobilul executat silit pe numele său.

Martora i-a comunicat inculpatului şi care este suma maximă dispusă să o ofere pentru acest imobil.

Intenţionând să adjudece acest imobil la un preţ cât mai mic, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul W. a apelat la inculpatul L. pe care l-a rugat să vorbească cu inculpatul M., în sensul să-l însoţească la licitaţie şi să-l ajute în acest fel să adjudece imobilul.

Inculpaţii M. şi W. s-au deplasat la sediul executorului judecătoresc în data de 9 iulie 2014, unde au depus recipisele care atestau plata cauţiunii în cuantum de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi ofertele de participare.

Conform înţelegerii, inculpatul M. a oferit suma de 22.000 euro, iar inculpatul W. suma de 24.000 euro. Conform practicii membrilor grupului infracţional, urma ca inculpatul M. să se retragă, iar inculpatul W. să adjudece cu un preţ apropiat celui oferit iniţial.

Înţelegerea celor doi inculpaţi a fost afectată parţial de prezenţa la licitaţie a martorului KKKKKKKKKK. care a participat în calitate de mandatar al numitului LLLLLLLLLL.

Cei doi inculpaţi l-au abordat pe martor înainte de începerea licitaţiei şi au încercat să-l determine să se retragă lucru cu care martorul nu a fost de acord.

În aceste condiţii licitaţia publică a fost deschisă şi martorul KKKKKKKKKK. a licitat până la suma de 28.700 euro oferită de inculpatul M. când a hotărât să se retragă.

După retragerea martorului KKKKKKKKKK., cei doi inculpaţi au avut din nou posibilitatea să acţioneze conform înţelegerii anterioare, iar pentru a crea aparenţa de legalitate inculpatul W. a oferit suma de 28.850 euro, cu 50 de euro mai mult decât inculpatul M., fiind declarat adjudecatar în calitate de mandatar al martorei IIIIIIIIII.

Fiind audiat în cauză, martorul KKKKKKKKKK. a precizat faptul că a fost abordat de către inculpatul W. care i-a lăsat să se înţeleagă că ar aprecia ulterior dacă s-ar retrage din licitaţie.

Inculpatul W. nu recunoaşte existenţa unei înţelegeri cu inculpatul M. la licitaţia publică din data de 9 iulie 2014, acesta din urmă precizând următoarele aspecte:

"... Îmi aduc aminte faptul că la un moment dat L. a fost rugat de către W. să vorbească cu mine pentru a-l ajuta pe W. să adjudece un imobil executat silit. Acesta dorea să adjudece un imobil sub preţul de pornire, fiind mandatat de către o altă persoană şi mai avea nevoie de un participant care să fie prezent la licitaţie. L. mi-a explicat despre ce este vorba şi mi-a făcut legătura cu W.

Am discutat cu acesta şi mi-a comunicat când trebuie să vin la licitaţie şi ce sumă să ofer, eu luând datele necesare din publicaţia de vânzare pusă la dispoziţie de către W.

Ajunşi la licitaţie am constatat că lucrurile nu pot fi chiar cum am stabilit întrucât şi-a făcut apariţia un al treilea participant pe care îl mai văzusem la licitaţii.

Eu am discutat cu acest participant despre intenţiile sale, şi dacă doreşte într-adevăr să achiziţioneze imobilul, acesta confirmându-mi acest lucru. Ulterior i-am transmis lui W. intenţiile celuilalt participant

Licitaţia a început şi datorită celuilalt participant, preţul a crescut mai mult decât stabilisem eu cu W. pentru adjudecare. În momentul în care al treilea participant s-a retras, am rămas doar eu cu W. şi conform înţelegerii l-am lăsat pe acesta să adjudece.

Pentru ajutorul oferit W. mi-a achitat nota de plată la pensiunea PPPPPPP., unde am stat la masă."

Prejudiciul cauzat de către inculpaţii W. şi M. prin denaturarea preţului de adjudecare a imobilului este în cuantum de 2.200 euro, reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei.

C. Infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice reţinute exclusiv în sarcina membrilor grupării B.

1. Dosar de executare nr. x din 2013, înregistrat la B.E.J. KK. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul QQQQ. SA, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013, al B.E.J. KK., împotriva debitorilor MMMMMMMMMM. şi NNNNNNNNNN., cu domiciliul în mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu două camere situat în mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 14.704,08 euro, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare în cuantum de 5.768,70 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 86.459 RON, conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 64.844,25 RON.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil chiar şi la preţul de pornire a licitaţiei inculpatul B. le-a solicitat angajaţilor săi A. şi C. să participe la licitaţia publică din data de 27 noiembrie 2014, acesta punându-le la dispoziţie sumele de bani necesare pentru achitarea cauţiunii.

Inculpaţii C. şi A. s-au deplasat la LLL., din mun. Bacău, unde au achitat cauţiunea de 10% pentru a putea participa la licitaţia organizată de către executorul judecătoresc.

Unitatea de credit a emis recipisele de consemnare nr. 1743 şi nr. 1744 din data de 26 noiembrie 2014.

Inculpatul C. a depus la BEJ KK. o ofertă de 64.000 RON pentru imobil, iar inculpatul A. a depus o ofertă cu preţul de pornire a licitaţiei în cuantum de 64.844,25 RON.

Licitaţia a fost una formală, inculpatul C. retrăgându-se la a doua strigare, fără a oferi vreo sumă de bani în plus faţă de oferta iniţială.

Imobilul a fost adjudecat cu preţul de pornire a licitaţiei de inculpatul A.

Inculpatul A. a participat la licitaţia din data de 27 noiembrie 2014, în calitate de procurator al numitului OOOOOOOOOO., acesta din urmă fiind declarat adjudecatar.

Din declaraţia martorului OOOOOOOOOO. rezultă faptul că în virtutea relaţiilor de prietenie pe care le avea cu inculpatul A., acesta l-a rugat să-l mandateze pentru a achiziţiona un imobil pe numele său. Inculpatul i-a transmis martorului că în acest fel va câştiga şi el un comision la revânzarea imobilului.

Acest fapt susţine declaraţia inculpatului C. referitoare la provenienţa sumelor de bani folosite pentru adjudecarea imobilelor, respectiv de la inculpatul B., cei doi angajaţi neavând disponibilităţi băneşti pentru aceste tranzacţii.

Martorul OOOOOOOOOO. a precizat faptul că a aflat la un moment dat că inculpatul A. ar fi adjudecat un imobil pe numele său dar nu a văzut imobilul şi nici nu ştie ce s-a întâmplat cu acesta.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare din data de 9 martie 2015, autentificat la BIN E., imobilul a fost vândut, prin mandatar QQ., pentru suma de 18.900 euro, gruparea infracţională realizând un profit de 18.315,75 RON.

Fiind audiat în cauză în calitate de martor, debitorul MMMMMMMMMM. a precizat:

"îmi amintesc că după licitaţie am fost contactat de o persoană de sex masculin, posibil B. care nu părea de origine română, acesta mi-a spus că soţia sa GGGG. lucrează la SSSSSSSS. şi că el a cumpărat apartamentul. Acesta m-a întrebat dacă am pretenţii, eu i-am spus că măcar investiţia să mi-o dea înapoi, dar el mi-a oferit suma de 2.000 RON pe care i-am luat."

Instanţa de fond a apreciat că declaraţia martorului PPPPPPPPPP., coroborată cu declaraţiile inculpatului C., arată faptul că inculpatul B. era cel care coordona activitatea grupării şi avea sumele de bani necesare pentru adjudecarea imobilelor executate silit.

După adjudecarea imobilului de inculpatul A. executorul judecătoresc a continuat procedura executării silite, suma obţinută în urma adjudecării nefiind suficientă pentru a acoperi datoriile debitorilor.

Astfel, pe de o parte inculpaţii au realizat un profit consistent la revânzarea apartamentului, iar pe de altă parte debitoarea NNNNNNNNNN. a achitat în continuare suma de 6.000 RON, iar soacra acesteia, garant la contractul de împrumut o sumă apropiată.

2. Dosar de executare nr. x din 2013, înregistrat la B.E.J. KK., din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul QQQQ. SA, prin mandatar QQQQQQQQQQ. SRL, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013, al B.E.J. KK., împotriva debitoarei RRRRRRRRRR., cu domiciliul în mun. Bacău, str. x nr. 3/C/1, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei, respectiv apartament cu 1 cameră şi dependinţe, situat în mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 21.633,58 euro, reprezentând împrumut nerestituit, la care s-au adăugat cheltuielile de executare, în cuantum de 6.582,90 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 39.959 RON, conform încheierii executorului judecătoresc din data de 04 noiembrie 2014 şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus, conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 29.969,25 RON.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil inculpatul B. şi inculpatul A. au hotărât să participe la licitaţia publică din data de 15 ianuarie 2015.

Inculpaţii au intenţionat să adjudece imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul A. oferind suma de 21.000 RON, iar inculpatul B. suma de 27.500 RON.

Deşi în oferta depusă inculpatul A. a oferit suma de 21.000 RON, la începerea licitaţiei publice acesta a revenit şi a oferit preţul de pornire a licitaţiei, acest fapt fiind generat de pretenţiile creditorului.

Inculpatul B. şi-a menţinut oferta fapt pentru care executorul judecătoresc l-a declarat adjudecatar pe inculpatul A.

Deşi nu au reuşit să adjudece imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii au fost mulţumiţi şi cu preţul de pornire, licitaţia din data de 15 ianuarie 2015 fiind una formală, inculpaţii fiind în înţelegere cu privire la preţul de adjudecare înainte de începerea acesteia.

În data de 16 ianuarie 2015, la o zi după desfăşurarea licitaţiei publice, a fost depusă în contul executorului judecătoresc diferenţa de preţ, însă nu de inculpatul A., ci de către numita QQ., mama inculpatului B.

Aşadar, Curtea a arătat că rezultă, fără echivoc, cine avea disponibilităţile băneşti necesare pentru adjudecarea imobilelor executate silit, respectiv inculpatul B., inculpaţii A. şi C. sprijinindu-l doar pe acesta pentru a reuşi să adjudece la un preţ prestabilit, fără o licitaţie reală.

3. Dosar de executare nr. 3/2012, înregistrat la B.E.J. JJ. din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul QQQQ. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al BEJ JJ., împotriva debitoarei SSSSSSSSSS. cu domiciliul în Germania, localitatea Hameln, str. x.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei respectiv apartament cu două camere situat în mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144/A/22, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 50.938,78 euro şi 9.338,08 RON, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 84.040 RON, conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 63.030 RON.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei inculpatul B. le-a solicitat angajaţilor săi A. şi C. să-l însoţească la licitaţia publică din data de 21 noiembrie 2014.

Inculpatul B. a depus doar oferta pentru imobil în valoare de 38.000 RON, inculpatul C. a depus cauţiunea de 10%, fără a depune oferta, iar inculpatul A. a depus cauţiunea de 10% şi oferta pentru imobil în cuantum de 35.000 RON.

Analizând Recipisele existente la dosarul de executare silită Curtea a reţinut că acestea au numerele 10634/20 noiembrie 2014 şi nr. 10635 din 20 noiembrie 2014, aspect care denotă faptul că inculpaţii C. şi A. s-au deplasat împreună la QQQQ. pentru achitarea cauţiunii.

Inculpaţii au avut o înţelegere în sensul adjudecării imobilului sub preţul de pornire a licitaţiei, apropiat de preţul oferit de inculpatul B. Însă, urmare a faptului că la licitaţia din data de 21 noiembrie 2014 s-a prezentat şi reprezentantul creditorului, înţelegerea inculpaţilor nu s-a mai realizat, preţul oferit neacoperind pretenţiile creditorului.

Pe cale de consecinţă, inculpaţii C. şi A. şi-au retras cauţiunile, licitaţia fiind amânată la o dată ulterioară.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie publică pentru data de 13 martie 2015, inculpatul A. depunând o nouă ofertă în valoare de 40.000 RON încă din data de 20 februarie 2015.

Pentru termenul din data de 13 martie 2015, inculpatul B. a discutat cu inculpatul D., de profesie zugrav şi care efectua reparaţii în imobilele adjudecate de gruparea infracţională condusă de către inculpatul B. Întrucât inculpatul D. îl rugase pe inculpatul B. să-l ajute pentru adjudecarea unui imobil la un preţ avantajos, liderul grupării infracţionale i-a prezentat posibilitatea adjudecării imobilului din mun. Piatra-Neamţ la licitaţia din data de 13 martie 2015.

Întrucât cunoştea care sunt pretenţiile creditorului urmare a participării la licitaţia din data de 21 noiembrie 2014, inculpatul B. i-a comunicat inculpatului D. suma pe care să o înscrie în oferta prezentată la biroul executorului judecătoresc.

Inculpatul D. s-a deplasat din mun. Piatra-Neamţ în mun. Bacău, unde la biroul executorului judecătoresc JJ. s-a întâlnit cu inculpatul A., prezent pentru a-l ajuta să adjudece cu preţul stabilit în ofertă. Astfel, fără prezenţa inculpatului A., inculpatul D. nu putea adjudeca imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei în cuantum de 63.030 RON.

Fără experienţă în participarea la licitaţiile publice, inculpatul D. a fost ajutat de inculpatul A., cu care s-a deplasat la QQQQ. pentru achitarea cauţiunii de 10%, recipisele emise de către unitatea bancară fiind bineînţeles consecutive ca număr.

Analizând oferta depusă de către inculpatul D. se constată faptul că la numărul de telefon este înscris cel al inculpatului A. şi nu cel al titularului ofertei.

Mai mult, inculpatul A. a participat la licitaţia din data de 21 ianuarie 2015 în Dosar nr. x din 2012 al BEJ UU. în calitate de mandatar al inculpatului D., aspect care arată faptul că cei doi inculpaţi se cunoşteau prin intermediul inculpatului B.

Licitaţia din data de 13 martie 2015 a fost una formală, inculpatul D. oferind suma de 50.500 RON pentru care a şi fost declarat adjudecatar, inculpatul A. neoferind o sumă mai mare decât oferta iniţială.

Prejudiciul creat de către inculpaţii A. şi D., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este în cuantum de 12.530 RON.

Imobilul adjudecat de inculpatul D. a fost oferit spre vânzare de acesta prin intermediul agenţiei imobiliare DDD., administrată în fapt de către inculpatul B., aşa cum se proceda în toate cazurile în care membrii grupării infracţionale adjudecau imobile.

Agenţia imobiliară a fost contactată de către martorul TTTTTTTTTT. care s-a arătat interesat de achiziţionarea imobilului din mun. Piatra-Neamţ str. x nr. 144, jud. Neamţ.

Astfel, a fost încheiat antecontractul de vânzare cumpărare la sediul agenţiei între martorul TTTTTTTTTT. şi inculpatul D., fiind menţionată suma de 16.500 euro ca preţ al vânzării.

Martorul a predat inculpatului avansul în sumă de 2.000 RON şi a achitat şi agenţiei o taxă de 250 euro

La data de 4 iunie 2015, cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x la BNP E., inculpatul D. a declarat în fals în calitate de vânzător al imobilului din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, faptul că preţul vânzării imobilului şi pe care l-a primit de la cumpărător este de 11.000 euro, inculpatul primind în fapt suma de 16.500 euro.

Inculpatul a ascuns astfel parţial sursa impozabilă şi s-a sustras de la plata integrală a impozitului pe venitul rezultat din transferul proprietăţii, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 705,60 RON.

Inculpatul D. a realizat un profit urmare a adjudecării şi revânzării imobilului din mun. Piatra-Neamţ în cuantum de 5.000 euro.

Fiind audiat în cauză, martorul TTTTTTTTTT. a precizat următoarele:

"În anul 2015 eram interesat împreună cu soţia mea de achiziţionarea unui apartament pe raza mun. Piatra-Neamţ. Am găsit un anunţ în ziar şi am sunat la numărul de telefon, întâlnindu-mă ulterior cu o doamnă în vârstă de aproximativ 40 de ani. Aceasta nu mi-a spus iniţial că lucrează la o agenţie imobiliară şi mi-a prezentat o garsonieră.

Ulterior am sunat pentru un alt anunţ, mi-a răspuns tot o persoană de sex feminin şi ne-am dat întâlnire în faţa imobilului. Când am ajuns aici m-am întâlnit cu aceeaşi doamnă care mi-a spus că apartamentul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ îi aparţine unui prieten care nu are timp să se ocupe de vânzare.

Am discutat despre preţ şi mi-a spus că este de 16.500 euro, fără negocieri întrucât mai are clienţi.

Am fost de acord şi am stabilit să ne întâlnim cu proprietarul în zona Mallu-lui din oraş unde doamna avea sediu de birouri.

Când ne-am întâlnit ulterior, doamna ne-a condus în birourile de la agenţia imobiliară DDD.

În aceste condiţii, doamna mi-a spus că trebuie să plătesc şi agenţiei o taxă de 250 euro, redusă de la 320 euro.

Am fost de acord întrucât apartamentul arăta binişor şi părea renovat. Mi-am dat seama ulterior că lucrările de renovare fuseseră făcute în grabă întrucât după ceva vreme a căzut tavanul de la inundaţii şi a trebuit să înlocuiesc şi parchetul care era mucegăit pe dedesubt.

După discuţiile cu doamna şi proprietarul, a mai venit o persoană de sex masculin în agenţie care a completat un antecontract de vânzare cumpărare pe care îl anexez la prezenta declaraţie. I-am dat proprietarului suma de 2.000 RON drept avans, iar ulterior ne-am întâlnit la un notariat indicat de doamna de la agenţie. Aceasta mi-a spus că este notarul care lucrează cu agenţia. La notariat a venit şi domnul şi doamna de la agenţie, al căror nume nu mi-l amintesc, precum şi proprietarul şi soţia acestuia.

Am semnat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 4 iunie 2015 las BNP E., dna de la agenţie discutând cu notarul pentru a trece în contract suma minimă, pentru ca taxele să fie mai mici.

Eu am predat vânzătorului suma de 16.000 euro şi doamnei de la agenţie suma de 250 euro şi am achitat toate taxele notariale, din câte îmi amintesc chiar şi impozitul pe tranzacţie.

În prezent locuiesc în acest imobil la care aşa cum am precizat a trebuit să fac îmbunătăţiri.

Am auzit ulterior de la vecini că acest apartament a fost adjudecat la licitaţie publică cu suma de 11.000 euro."

Fiind audiat în cauză, în cursul urmăririi penale inculpatul C. a recunoscut faptul că a participat la licitaţiile publice la solicitarea directă a inculpatului B., angajatorul său sau transmisă prin intermediul celuilalt angajat A., în condiţiile indicate de către acesta raportat la ofertă, la preţ de adjudecare, la persoana adjudecatarului.

4. Dosar de executare nr. x din 2013, înregistrat la B.E.J. PP. din oraşul Buhuşi, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul QQQQ. SA, prin mandatar SC WWWWWWW. SRL, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al BEJ PP., din oraşul Buhuşi, jud. Bacău, împotriva garanţilor ipotecari UUUUUUUUUU. şi VVVVVVVVVV., cu domiciliul în com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv suprafaţa de 610 mp teren şi construcţie la sol de 65,62 mp situate în com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 73.680,98 euro şi 2.659,45 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 148.193 RON, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării mai multor licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 50%, fiind stabilit la suma de 74.096,5 RON.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil chiar şi la preţul de pornire a licitaţiei inculpatul B. le-a solicitat angajaţilor săi A. şi C. să participe la licitaţia publică din data de 19 octombrie 2015, acesta punându-le la dispoziţie sumele de bani necesare pentru achitarea cauţiunii.

Inculpatul A. a participat la licitaţia publică organizată în Dosar de executare nr. x din 2013, în calitate de mandatar al inculpatului B., în baza Procurii notariale autentificate sub nr. x din 22 mai 2013 de către BNP E.

Ori, faptul că încă din anul 2013 fusese întocmită o astfel de procură, prin care inculpatul A. era împuternicit să cumpere imobile chiar şi în urma participării la licitaţiile publice pe numele inculpatului B., denotă că la toate licitaţiile publice la care cei doi inculpaţi au participat împreună ulterior, aceştia aveau o înţelegere prealabilă cu privire la denaturarea preţului de adjudecare.

Inculpaţii B. şi A. cunoşteau faptul că imobilul nu poate fi adjudecat sub preţul de pornire a licitaţiei, fapt pentru care inculpatul C. a depus la biroul executorului judecătoresc recipisa care atesta plata cauţiunii şi oferta egală cu preţul de pornire a licitaţiei, iar inculpatul A. o ofertă cu 3,5 RON mai mare!

Licitaţia din data de 19 octombrie 2015 a fost de asemenea una formală, cei doi inculpaţi menţinându-şi ofertele depuse iniţial, inculpatul B. fiind declarat adjudecatar, prin mandatar A.

Imobilul adjudecat la data de 19 octombrie 2015 şi pentru care a fost emis actul de adjudecare din data de 21 octombrie 2015 a fost vândut ulterior de inculpatul A., în calitate de mandatar al inculpatului B., martorului WWWWWWWWWW., pentru suma de 32.750 euro, inculpaţii realizând, astfel, un profit de aproximativ 16.000 euro.

Fiind audiat în cauză, martorul WWWWWWWWWW. a precizat:

"În anul 2016 la început eram interesat de achiziţionarea unei case în comunele din apropierea mun. Bacău. Am căutat pe site-urile de specialitate anunţuri şi am identificat o casă cu teren de vânzare la preţul de 34 - 35.000 de euro, în com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea jud. Bacău.

Am sunat la numărul de pe site şi am discutat cu o persoană de sex masculin care mi-a spus că imobilul este al unui cumnat de-al său şi am stabilit cu acesta o întâlnire la imobil.

Atunci l-am cunoscut pe A. care mi-a prezentat casa la care se vedea că lambriul exterior era nou, era văruită şi avea hidroforul şi boilerul noi. Alte îmbunătăţiri nu erau făcute recent.

Am discutat cu acesta referitor la preţ şi i-am spus că eu vreau să cumpăr cu credit prima casă, iar acesta mi-a spus că ultimul preţ este 32.750 euro.

Am fost de acord, am plătit avansul de 5% conform programului Prima Casă, iar ulterior ne-am întâlnit la notariat, unde am aflat că A. este procurator pentru B. Diferenţa până la suma de 149.500 RON acesta a încasat-o de la JJJ. Eu am plătit taxele notariale, iar A. a achitat impozitul pe tranzacţie."

În ceea ce priveşte modalitatea în care inculpaţii au intrat în posesia imobilului după adjudecarea acestuia, debitorul UUUUUUUUUU., audiat în calitate de persoană vătămată în cauză a declarat următoarele:

"Am fost înştiinţat despre executare şi ştiu că în cadrul procedurii casa mea a fost evaluată doar la 33.000 euro.

Ulterior, în anul 2015, imobilul care a fost proprietatea mea a fost adjudecat la licitaţie cu aproximativ 17.000 euro, la jumătate din preţul de evaluare. Ştiu că persoana care a adjudecat imobilul a fost o persoană cu numele B., acesta fiind reprezentat de un domn XXXXXXXXXX., iar la licitaţie a mai fost o persoană pe nume C.

Eu nu am predat casa şi cheile, imobilul fiind închiriat unei doamne. Ulterior, doamna m-a sunat şi mi-a spus că au venit cei care au câştigat la licitaţia şi i-au cerut să plece. Doamna a plecat din imobil în luna decembrie 2015 şi le-a predat cheile. Eu nu am mai reuşit să-mi iau bunurile mele pe care le mai aveam în imobil. Ştiu că în luna decembrie 2015 casa mea a fost scoasă la vânzare pe site-ul YYYYYYYYYY. de către o agenţie imobiliară cu preţul de 35.000 euro.

Am luat legătura cu agenţia şi le-am solicitat să-mi dea telefonul adjudecatarului pentru a discuta cu acesta să-mi iau bunurile, comunicându-ni-se că este plecat din ţară.

Am aflat ulterior de la vecini faptul că ulterior imobilul a fost vândut unor tineri prin programul prima casă cu 30 şi ceva de mii de euro.

Cei care au adjudecat imobilul au schimbat contorul la gaz, nu ştiu cum au reuşit pentru că pe mine ZZZZZZZZZZ. m-a dat în judecată pentru neachitarea unei facturi de către chiriaş în valoare de 1.300 RON.

WWWWWWW. a solicitat continuarea executării a subsemnatului pentru recuperarea diferenţei de creanţă, dar am avut noroc cu legea dării în plată.

Consider că vânzarea imobilului proprietatea subsemnatului la jumătate din preţul de evaluare mi-a adus atât mie cât şi creditorului un prejudiciu.

Eu mă constitui parte civilă în cauză cu suma de 74.000 RON reprezentând diferenţa între preţul de evaluare şi preţul de adjudecare a imobilului."

5. Dosar de executare nr. x din 2012, înregistrat la AA., din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul BBBBBB. SA, care a cesionat creanţa către AAAAAA. SRL, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, împotriva debitorilor garanţi ipotecari AAAAAAAAAAA. şi BBBBBBBBBBB. din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu patru camere situat în mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 393.041,14 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare, în cuantum de 9.335,70 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 41.200 euro, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 30.900 euro.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil inculpatul B. le-a solicitat angajaţilor săi inculpaţii A. şi C. să participe la licitaţia publică din data de 10 decembrie 2015, acesta punându-le la dispoziţie sumele de bani necesare pentru achitarea cauţiunii.

Inculpatul A. a participat la licitaţia publică organizată în Dosar de executare nr. x din 2012, în calitate de mandatar al numitei QQ., mama inculpatului B., în baza procurii notariale autentificate sub nr. x din 14 august 2014 de către BNP E.

Inculpaţii: B., A. şi C. cunoşteau faptul că imobilul nu poate fi adjudecat sub un anumit preţ comunicat de creditor executorului judecătoresc.

Astfel, creditorul a comunicat pe mail executorului judecătoresc AA., inculpat în prezenta cauză faptul că este de acord cu adjudecarea imobilului în situaţia în care i se distribuie suma de 19.900 euro, în caz contrar solicitând suspendarea procedurii de executare.

Pe cale de consecinţă, executorul judecătoresc a adăugat la acest preţ suma de 9.335,70 RON, echivalentul a 2.100 euro şi le-a comunicat inculpaţilor A. şi C. care este preţul minim de adjudecare, respectiv 22.000 euro.

Inculpatul A. a oferit suma de 22.000 euro menţionată în oferta de participare la licitaţie, iar inculpatul C., conform indicaţiilor primite suma de 20.000 euro.

Prezenţa inculpatului C. era absolut necesară pentru ca imobilul să fie adjudecat sub preţul de pornire, acesta participând în baza înţelegerii anterioare şi nu pentru a adjudeca acest imobil.

Licitaţia a fost una formală, cei doi inculpaţi menţinându-şi ofertele depuse iniţial, numita QQ. fiind declarată adjudecatar, prin mandatar A.

Imobilul adjudecat la data de 10 decembrie 2015 şi pentru care a fost emis actul de adjudecare din data de 14 ianuarie 2016 a fost vândut ulterior martorului CCCCCCCCCCC., în baza Contractului autentificat sub numărul x din 15 aprilie 2016, încheiat la BNP E., cu suma de 39.000 euro, un preţ mult peste preţul de pornire a licitaţiei şi apropiat de preţul de evaluare.

A arătat că din declaraţia martorului rezultă faptul că a negociat pentru cumpărarea imobilului cu B., iar pe numita QQ. a cunoscut-o doar la semnarea contractului. Martorul a precizat că imobilul nu avea îmbunătăţiri recente:

"În anul 2016 am fost interesat împreună cu soţia de achiziţionarea unui apartament în mun. Piatra-Neamţ.

Astfel am studiat ofertele de pe site-urile de specialitate şi am identificat un anunţ pe site-ul YYYYYYYYYY. privind un apartament cu 4 camere în mun. Piatra-Neamţ.

Am sunat la numărul de telefon indicat în anunţ şi am discutat cu o persoană de sex masculin. Am stabilit cu acesta o întâlnire la imobil ocazie cu care l-am cunoscut pe B. fiul proprietarei. Acesta mi-a prezentat apartamentul şi mi-a spus că a fost al unei cunoştinţe care a avut nişte probleme cu creditul la bancă.

B. mi-a comunicat la o întâlnire ulterioară, când am stabilit preţul de achiziţie respectiv 39.000 euro, faptul că apartamentul este pe numele mamei sale.

Ulterior conform înţelegerii ne-am deplasat la un birou notarial indicat de B. unde eu şi soţia ne-am întâlnit cu proprietara QQ. şi cu numitul B.

Anterior, semnasem un antecontract de vânzare cumpărare la acelaşi birou notarial, ocazie cu care i-am dat numitei QQ. care era însoţită de B. suma de 28.000 RON.

Ulterior, la încheierea contractului de vânzare cumpărare, diferenţa în sumă de 147.000 RON au fost viraţi în contul proprietarei de către JJJ. unitate la care noi am contractat un credit.

Eu am plătit taxele notariale, iar impozitul pe tranzacţie a fost achitat de QQ.

În prezent locuim în acest imobil. Am schimbat centrala care era veche, am pus parchet dar nu am schimbat termopanul care deşi nu era nou se prezenta în condiţii acceptabile. Apartamentul nu era mobilat în momentul în care l-am cumpărat."

Prejudiciul creat în cauză de către inculpaţii B., A. şi C., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este de 8.900 euro.

Urmare a valorificării bunului obţinut prin activitatea infracţională, inculpatul B. a obţinut un profit de 17.000 euro în doar 3 luni de zile.

6. Dosar de executare nr. 224/2012, înregistrat la BEJ LL., din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul SC DDDDDDDDDDD. SRL a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al BEJ LL., din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, împotriva debitoarei SSSSSS., din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei, respectiv apartament cu o cameră, situat în mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de aproximativ 11.000 RON, din care la momentul organizării licitaţiei mai era de achitat suma de 7.102,88 RON reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare în cuantum de 1.700 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 12.000 euro, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 9.000 euro.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil inculpatul B. le-a solicitat angajaţilor săi inculpaţii A. şi C. să participe la licitaţia publică din data de 11 februarie 2016, acesta punându-le la dispoziţie sumele de bani necesare pentru achitarea cauţiunii.

De această dată, inculpatul B. a stabilit ca inculpatul C. să fie cel care adjudecă, indicându-i suma pe care să o ofere. Inculpaţii C. şi A. s-au deplasat împreună la LLL. SA din mun. Piatra-Neamţ şi au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, aspect care rezultă din faptul că recipisele eliberate au numere consecutive.

Cei doi inculpaţi s-au deplasat la sediul executorului judecătoresc unde au depus ofertele de participare la licitaţie şi recipisele eliberate de agenţia băncii. Inculpatul A. a oferit suma de 5.000 euro, iar inculpatul C. suma de 5.500 euro, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Analizând ofertele depuse de către cei doi licitatori Curtea a constatat faptul că acestea sunt scrise identic la calculator, fiind bolduite aceleaşi pasaje şi fiind folosite aceleaşi caractere.

Licitaţia din data de 11 februarie 2016 a fost una formală, inculpatul C. adjudecând imobilul pentru suma de 6.000 euro.

Prejudiciul creat în cauză de către inculpaţii B., A. şi C., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este de 3.000 euro.

7. Dosar de executare nr. 180/2012, înregistrat la BEJ LL., din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul SC DDDDDDDDDDD. SRL a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al BEJ LL., din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, împotriva debitoarei EEEEEEEEEEE., din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei, respectiv apartament cu o cameră, situat în mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 38.342,08 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare, în cuantum de 4.816 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 50.500 RON, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 37.875 RON.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil inculpatul B. le-a solicitat angajaţilor săi inculpaţii A. şi C. să participe la licitaţia publică din data de 23 februarie 2016, acesta punându-le la dispoziţie sumele de bani necesare pentru achitarea cauţiunii.

Conform înţelegerii prealabile s-a stabilit ca inculpatul A. să adjudece imobilul, dar în calitate de mandatar al inculpatului H.

Inculpaţii C. şi A. s-au deplasat împreună la ZZZ. Bacău şi au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, apoi s-au deplasat în mun. Piatra-Neamţ la sediul executorului judecătoresc unde au depus ofertele de participare la licitaţie şi recipisele eliberate de agenţia băncii. Inculpatul A. a oferit suma de 25.000 RON, iar inculpatul C. suma de 20.000 RON, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Analizând ofertele depuse de către cei doi licitatori se constată faptul că acestea sunt scrise identic la calculator, fiind bolduite aceleaşi pasaje şi fiind folosite aceleaşi caractere, ofertele prezentând aceleaşi caracteristici cu cele depuse în Dosarul de executare nr. x/2012 înregistrat la acelaşi executor judecătoresc.

Licitaţia din data de 23 februarie 2016 a fost una formală, inculpatul A. adjudecând imobilul pentru suma de 28.500 RON. Deşi suma cu care s-a adjudecat imobilul este mai mare cu 3.500 RON decât suma oferită iniţial, cei doi inculpaţi au încercat să creeze aparenţa unei licitaţii reale, aceştia cunoscând preţul minim pentru care creditorul nu va cere suspendarea executării, tocmai în baza ofertelor anterioare trimise creditorului prin intermediul executorului judecătoresc.

Prejudiciul creat în cauză de către inculpaţii: B., A. şi C., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este de 9.375 RON.

Fiind audiată în cauză în calitate de persoană vătămată, numita EEEEEEEEEEE. a precizat:

"În anul 2008 am împrumutat suma de 15.000 RON de la QQQQ. SA, credit de nevoi personale.

Eu nu am mai reuşit să achit la un moment dat ratele, fapt pentru care la un moment dat, în anul 2012, SC FFFFFFFFFFF. SRL a solicitat executarea mea silită, fiind înregistrat un dosar la BEJ LL.

Nu cunosc modalitatea în care s-a făcut evaluarea garsonierei proprietatea mea şi a soţului meu, eu sau soţul meu nu am făcut vreo acţiune de partaj.

Cunoşteam despre executarea silită dar nu am avut posibilităţi să ne achităm creditul.

La un moment dat, în anul 2016 în luna februarie, a venit executorul judecătoresc la serviciu unde lucram şi mi-a spus că trebuie să predau cheile întrucât garsoniera a fost vândută. Eu am semnat nişte acte la acel moment şi după aproximativ o jumătate de oră a venit un băiat din mun. Bacău care mi-a spus că el a cumpărat apartamentul, iar după serviciu m-am dus cu acesta şi i-am arătat garsoniera şi i-am dat cheile.

Soţul meu a primit suma de 17.000 RON de la executorul judecătoresc, pentru partea sa din garsonieră, executorul spunându-i că a oprit din partea sa cheltuielile de executare, impozitul şi datoriile de la asociaţie.

Începând cu luna trecută mi se opreşte din pensie suma de 400 RON, eu având pensie de 1.090 RON, pentru suma rămasă de achitat către creditor. Mi-a venit adresă de la GGGGGGGGGGG. cu privire la faptul că mai am de achitat 20.800 RON.

Eu am crezut că garsoniera mea a fost cumpărată la licitaţie cu suma de 50.000 RON, dar am aflat în acest moment că suma cu care a câştigat băiatul din Bacău este de 28.500 RON. Eu consider că în acest fel am fost prejudiciată şi am rămas în continuare datoare la bancă.

Doresc să nu mai achit la GGGGGGGGGGG. datoria pe care mi-au stabilit-o de 20.800 RON, întrucât dacă garsoniera se vindea cu preţul de evaluare mie nu mi s-ar mai opri acum bani din pensie.

Mă constitui parte civilă în dosar cu suma de 20.800 RON, reprezentând daune materiale."

A constatat, aşadar, faptul că în urma executării silite a debitoarei EEEEEEEEEEE., aceasta a rămas în continuare cu un debit restant consistent, fără imobil, soţul său a primit pentru jumătatea sa din imobil doar suma de 17.000 RON, fiindu-i reţinute acestuia cheltuielile de executare, iar creditorul a încasat doar o parte din suma care i se cuvenea.

8. Dosare de executare nr. x - y/2012, înregistrat la BEJ PP., din oraşul Buhuşi, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul SC WWWWWWW. SRL a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012, al BEJ PP. din oraşul Buhuşi, jud. Bacău, împotriva debitorilor HHHHHHHHHHH. şi IIIIIIIIIII., din com. RR., str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv teren în suprafaţă de 525 mp şi o casă P plus 1, din com. RR., jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 27.001,44 euro, reprezentând împrumut nerestituit, 2009,47 euro şi 8.315 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 159.721 RON şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 119.453,25 RON.

În modalitatea şi scopul indicat mai sus, inculpaţii: B., A. şi C. s-au înţeles în sensul participării la licitaţia publică organizată în data de 7 martie 2016 şi adjudecării imobilului sub preţul de pornire, la un preţ stabilit înainte de începerea licitaţiei.

Conform înţelegerii prealabile s-a stabilit ca inculpatul A. să adjudece imobilul, dar în calitate de mandatar al martorului SS., care îl împuternicise pe inculpatul A. să cumpere imobile pe numele său încă din data de 28 ianuarie 2016, prin procura autentificată sub nr. x la JJJJJJJJJJ. din mun. Bacău.

Inculpaţii C. şi A. s-au deplasat împreună la ZZZ. Bacău şi au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, apoi s-au deplasat în or. Buhuşi la sediul executorului judecătoresc unde au depus ofertele de participare la licitaţie şi recipisele eliberate de agenţia băncii. Inculpatul A. a oferit suma de 80.000 RON, iar inculpatul C. suma de 65.000 RON, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Licitaţia din data de 7 martie 2016 a fost una formală, inculpatul A. adjudecând imobilul, în calitate de mandatar al numitului SS., pentru suma de 80.000 RON, sumă pe care de altfel a oferit-o încă de la început.

Prejudiciul creat în cauză de către inculpaţii: B., A. şi C., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare, este de 39.453,25 RON.

Fiind audiat în cauză martorul SS., acesta a precizat următoarele:

"Îl cunosc pe numitul A. de aproximativ 15 ani şi am o relaţie de prietenie cu acesta. În virtutea relaţiei de prietenie, acesta m-a rugat să-l împuternicesc să cumpere în numele meu imobile pe teritoriul României. Acesta mi-a relatat faptul că el făcuse mai multe tranzacţii şi ar depăşi un prag valoric peste care ar trebui să achite un impozit.

Eu am fost de acord şi m-am deplasat la BNP JJJJJJJJJJ. din mun. Bacău, unde am semnat o procură de reprezentare, prin care A. putea achiziţiona în orice mod imobile pe teritoriul României.

Parcă îmi amintesc faptul că mi-a spus la acel moment că ar fi interesat de o casă cu teren din afara mun. Bacău. Nu mi-a spus de vreo licitaţie publică şi nu ştiu dacă acesta a participat şi a adjudecat în numele meu şi nici dacă a vândut ulterior imobilul. Este posibil să-i fi făcut procură de vânzare odată cu procura de reprezentare. Cert este că eu nu aveam vreo sumă de bani disponibilă pentru vreo astfel de investiţie şi nici nu am primit de la A. vreo sumă de bani din revânzare.

Nu ştiu dacă A. a folosit procura de reprezentare şi pentru alte imobile. Nu am mai discutat cu acesta din luna octombrie 2016."

Curtea a precizat că din declaraţia martorului rezultă faptul că motivul pentru care inculpaţii participau la licitaţii publice în calitate de mandatari ai altor persoane fizice era generat de dorinţa de a ascunde numărul real al tranzacţiilor imobiliare efectuate.

9. Dosar de executare nr. 585/2012, înregistrat la AA. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul BBBBBB. SA, care a cesionat creanţa către AAAAAA. SRL, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al AA. împotriva debitorilor garanţi JJJJJJJJJJJ. şi SSSSSS., din com. Gârcina, sat Almaş, jud. Neamţ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilelor proprietatea debitorilor respectiv teren curţi construcţii în suprafaţă de 600 mp şi casă C1, situate în com. Gârcina, sat Almaş, jud. Neamţ, imobile urmărite pentru un debit în cuantum de 32.640,49 CHF şi 11.548,58 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 34.900 euro, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 26.175 euro.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei inculpatul A. i-a solicitat inculpatului H. să-l însoţească la licitaţia publică organizată în data de 27 iulie 2016.

Inculpatul A. i-a explicat vărului său H. cum va proceda, transmiţându-i acestuia că imobilul va fi adjudecat pe numele său cu un preţ agreat de către creditor.

Inculpatul H. a fost de acord cu propunerea vărului său, cu scopul de a-l ajuta pe acesta.

Cei doi inculpaţi s-au deplasat la sediul JJJ. din mun. Bacău unde A. a achitat ambele cauţiuni necesare pentru participarea la licitaţie, după care s-au deplasat la sediul executorului judecătoresc.

Inculpaţii au depus la dosar şi ofertele de participare, inculpatul H. inserând suma de 17.000 euro, iar inculpatul A. suma de 15.000 euro.

Analizând oferta inculpatului H. se constată faptul că în josul paginii a fost menţionat numărul de telefon al inculpatului A., cel care a organizat participarea la această licitaţie publică.

Oferta inculpatului H. a fost comunicată de către executorul judecătoresc creditorului care a transmis prin mail acceptul ca imobilul să fie vândut cu preţul de 17.000 euro.

Licitaţia desfăşurată în continuare a fost una formală, inculpaţii menţinându-şi ofertele iniţiale, executorul judecătoresc declarându-l adjudecatar pe inculpatul H.

Prejudiciul creat către inculpaţii A. şi H., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este în cuantum de 9.175 euro.

De asemenea, Curtea a menţionat că existenţa înţelegerii între cei doi inculpaţi participanţi la licitaţie rezultă din modul de desfăşurare a licitaţiei, din declaraţia inculpatului H., vărul inculpatului A. şi din faptul că anterior, primul inculpat l-a împuternicit pe cel de al doilea pentru a adjudeca imobile pe numele său, ceea ce s-a şi întâmplat în Dosarul de executare nr. x/2012 al BEJ LL. prezentat mai sus.

Cu ocazia audierii, în cursul urmăririi penale, inculpatul H. a precizat următoarele:

"Anul acesta, nu mai reţin cu exactitate data, am fost contactat de către vărul meu A. care mi-a spus să-l însoţesc la o licitaţie publică întrucât vrea să cumpere un imobil. Nu ştiam despre ce imobil este vorba, dar m-am gândit să-l ajut deşi eu nu cunosc procedura licitaţiilor publice. Acesta mi-a spus că se descurcă el şi eu l-am însoţit la bancă pentru a depune pe numele meu recipisa de participare la licitaţie, după care am mers la executorul judecătoresc. Aici, am scris o ofertă de participare cu suma indicată de A., după care în cadrul licitaţiei publice, am spus că ofer această sumă. A. a oferit o sumă mai mica conform înţelegerii anterioare şi eu am adjudecat imobilul pe numele meu

Ulterior, am fost cu A. la bancă şi acesta mi-a dat banii pentru plata imobilului, diferenţa de preţ, iar eu i-am trimis în contul executorului judecătoresc.

Acesta mi-a cerut să-l fac o procură de reprezentare, în baza căreia să vândă ulterior imobilul adjudecat pe numele meu.

Nu ştiu dacă A. a vândut acest imobil, întrucât eu nu am primit vreo sumă de bani. De altfel, A. m-a rugat doar să-l ajut, fără a-mi promite că-mi va da o sumă de bani la vânzarea imobilului.

Precizez că eu folosesc de mai multă vreme numărul de telefon x.

Nu-i cunosc pe numiţii pe numiţii C. şi B.

Vărul meu A. este plecat în Irlanda de aproximativ 2 luni de zile."

S-a arătat că, prin faptul că anterior l-a împuternicit pe vărul său să adjudece imobile în numele său, fapt care s-a şi întâmplat, rezultă că inculpatul H. a avut reprezentarea acţiunilor sale, necunoaşterea legii neexonerându-l de răspundere.

10. Dosar de executare nr. 79/2014, înregistrat la BEJ MM., din oraşul Târgu Neamţ, jud. Neamţ

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul QQQQ. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2014 al BEJ MM. împotriva debitoarei KKKKKKKKKKK., cu domiciliul în mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei respectiv apartament cu două camere, situat în mun. Piatra-Neamţ, str. str. x, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 30.466,22 euro, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare în cuantum de 9.607,8 RON

Imobilul a fost evaluat la suma de 63.836 RON, conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 47.877 RON.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei inculpatul B. şi inculpatul D. au hotărât să participe la licitaţia din data de 11 noiembrie 2016.

Aşa cum a precizat şi anterior, Curtea a reţinut că, inculpatul D. este de profesie zugrav şi efectua reparaţii în imobilele adjudecate de gruparea infracţională condusă de către inculpatul B.

Inculpatul B. a depus oferta în valoare de 38.000 RON, iar inculpatul D. a oferit suma de 40.000 RON.

Licitaţia care a avut loc la sediul executorului judecătoresc a fost una formală, inculpatul D. adjudecând imobilul pentru suma de 41.000 RON, cu doar 1.000 RON mai mult decât oferta iniţială şi sub preţul de pornire a licitaţiei.

Prejudiciul creat de către inculpaţii B. şi D., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este în cuantum de 6.877 RON.

În actul de sesizare s-a reţinut că inculpaţii B. şi D. nu au recunoscut săvârşirea infracţiunii, invocând faptul că s-au întâlnit întâmplător la licitaţia din data de 11 noiembrie 2016, dar că declaraţiile acestora sunt contrazise de materialul probator administrat în cauză, de faptul că inculpatul D. a mai adjudecat un imobil cu ajutorul inculpaţilor B. şi A., în dosarul nr. x din 2012 al BEJ JJ., prezentat mai sus, precum şi de faptul că inculpatul D. îl împuternicise anterior în acest sens pe inculpatul A.

D. Infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice săvârşite împreună de membri ai celor trei grupări infracţionale

1. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la BEJ KKK. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza mai multor titluri executorii respectiv contracte de credit încheiate de către creditorul BBBBB. SA cu debitorii LLLLLLLLLLL. şi MMMMMMMMMMM., creditorul a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorilor, fiind înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 la BEJ KKK. din mun. Bacău, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 571.437,63 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 152.330 RON, echivalentul a 34.500 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii publice la care nu s-au prezentat ofertanţi, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 114.248 RON, echivalentul a 25.875 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 12 iunie 2013, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 10 iulie 2013.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii M., L. şi N., au stabilit în prealabil care ar fi preţul pentru care adjudecarea imobilului ar fi o afacere profitabilă, după care au stabilit ca la licitaţie să participe inculpatul M. şi inculpatul N. în calitate de reprezentant legal al persoanei juridice SC NNNNNNNNNNN. SRL

Imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru gruparea condusă de către inculpaţii J. şi K., care au hotărât să participe la licitaţia din data de 10 iulie 2013 "cu ajutoare"(aşa cum se exprimă inculpatul F. într-o convorbire telefonică purtată cu inculpatul J. în data de 31 mai 2016). Astfel, inculpatul J. a fost însoţit de către tatăl său, inculpatul T., iar inculpatul K. de către fratele său, inculpatul III.

Conform recipiselor existente la dosarul de executare silită şi care atestă depunerea în contul executorului judecătoresc a cauţiunii de 10%, sumele de bani au fost depuse la un interval de câteva minute de către inculpaţii M. şi N. şi respectiv de către inculpaţii K. şi III., la aceeaşi sucursală.

Acest fapt denotă că deplasarea la bancă s-a făcut împreună, M. şi N., pe de o parte şi inculpaţii OOOOOOOOOOO. pe de altă parte având acţionând pentru un interes comun.

Inculpaţii J. şi T. au oferit suma de 75.000 RON pentru adjudecarea imobilului, inculpatul K. suma de 91.000 RON, inculpatul III. suma de 90.000 RON, inculpatul M. suma de 90.000 RON, iar inculpatul N. pentru persoana juridică SC NNNNNNNNNNN. SRL suma de 90.500 RON.

Întrucât la licitaţie s-au mai prezentat şi alte două persoane, dintre care una a oferit suma de 98.000 RON, executorul judecătoresc a început licitaţia de la această sumă, niciunul dintre licitatori neoferind preţul de pornire.

Se constată faptul că inculpatul N. a oferit pentru persoana juridică pe care o reprezenta suma de 98.100 RON, deci cu 100 RON mai mult decât preţul de la care s-a pornit licitaţia şi în mod subit toţi ceilalţi licitatori s-au retras, fără a mai licita.

Explicaţia acestui fapt este conivenţa participanţilor la licitaţie în sensul adjudecării imobilului de către inculpatul N., fără o licitaţie efectivă, dar în schimbul unor sume de bani pentru fiecare participant.

Fiind audiaţi în cauză, inculpatul J. şi inculpatul K. au declarat faptul că la această licitaţie publică s-a ajuns la o înţelegere între participanţi în sensul celor arătate mai sus, fiecare licitator primind câte o sumă de bani de la inculpatul N., al cărei cuantum nu şi-l mai amintesc.

Inculpatul M. a confirmat situaţia de fapt expusă mai sus, precizând şi că inculpatul L. a avut cunoştinţă despre modul în care a decurs licitaţia, despre sumele de bani date celorlalţi licitatori, ocupându-se împreună cu inculpatul N. şi cu inculpatul M. de vânzarea ulterioară a imobilului şi participând la împărţirea profitului.

De altfel, actul de adjudecare din data de 26 august 2013 pentru imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău a fost semnat de către inculpatul L. în baza Procurii autentificate sub nr. x din 02 august 2013 la BNP II.

Imobilul mai sus menţionat a fost vândut la data de 16 decembrie 2013 cu suma de 105.000 RON conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 2013 la BIN PPPPPPPPPPP., realizându-se un profit în cuantum de 6.900 RON.

Prejudiciul creat de către inculpaţii L., M., N., J., K., T. şi III., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 16.148 RON.

2. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la "UU. - Societate Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti" din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea Asociaţia de Proprietari nr. 74 în baza sentinţei civile nr. 2643/2012 în cadrul dosarului civil nr. x din 2012 a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 la "UU. - Societate Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti" împotriva debitoarelor QQQQQQQQQQQ. şi RRRRRRRRRRR., ambele din mun. Bacău, str. x nr. 11/A/1, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x nr. 11/A/1, jud. Bacău, respectiv o garsonieră, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 14868,44 RON şi 1981,13 RON reprezentând cheltuieli de executare.

Deoarece au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 49.500 RON.

Interesaţi de adjudecarea acestui imobil au fost atât membri ai grupării infracţionale conduse de către inculpaţii J. şi K., cât şi membri ai grupării infracţionale conduse de către inculpatul L.

Cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 29 octombrie 2013, au depus recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi oferte inculpaţii L., K., J., Q. şi M.

Inculpatul K. a oferit suma de 30.000 RON, inculpatul J. a oferit suma de 25.000, inculpatul L. a oferit suma de 30.000 RON, inculpatul M. a oferit suma de 20.000 RON, iar inculpatul Q. a oferit suma de 30.000 RON.

La această licitaţie a participat şi numitul SSSSSSSSSSS. care a oferit suma de 27.500 RON.

Toţi licitatorii au oferit preţuri sub preţul de pornire a licitaţiei, fapt pentru care executorul judecătoresc a procedat la vânzarea imobilului la cel mai mare preţ oferit de către licitatori.

În aceste condiţii, inculpaţii au purtat o serie de discuţii legate de cine să adjudece imobilul stabilindu-se ca inculpatul Q. să adjudece imobilul, astfel că la prima strigare inculpatul J. a oferit suma de 25.000 RON, inculpatul M. 20.000 RON, numitul SSSSSSSSSSS. suma de 27.500 RON, iar inculpaţii L., K. şi Q. suma de 30000 RON.

La a doua strigare inculpatul M. şi numitul SSSSSSSSSSS. s-au retras, iar ceilalţi inculpaţi şi-au menţinut ofertele.

La a treia strigare, inculpatul Q. a oferit preţul de 30.500 RON, iar ceilalţi inculpaţi s-au retras subit, astfel ca inculpatul Q. să poată adjudeca imobilul.

Înţelegerea între participanţi rezultă din înscrisurile identificate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului Q., respectiv recipisa de consemnare a cauţiunii nr. x din 1 pe spatele căreia inculpatul a consemnat următoarele: "1.120 euro - Cauţiune, 2000 euro - Bişniţari, 5.750 euro - Achitare".

Fiind audiat în cauză, inculpatul J. a recunoscut existenţa înţelegerii la această licitaţie publică, declarând faptul că s-a stabilit ca în schimbul unei sume de bani pentru fiecare licitator să adjudece imobilul inculpatul Q. cu un preţ apropiat ofertei iniţiale.

Prejudiciul cauzat prin denaturarea preţului de adjudecare, reprezentând diferenţa dintre preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este în cuantum de 19.000 RON.

Ulterior, inculpatul Q. a vândut imobilul la data de 5 decembrie 2014 cu suma 12.000 euro conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 2014 la TTTTTTTTTTT., realizând un profit în cuantum de 22.572 RON.

3. Dosar de executare nr. x/2013 înregistrat la BEJ UUUUUUUUUUU. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea SSSSSSSS. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al BEJ UUUUUUUUUUU. împotriva debitoarei SC VVVVVVVVVVV. SRL cu sediul în mun. Tulcea, str. x, jud. Tulcea.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea garanţilor ipotecari WWWWWWWWWWW. şi XXXXXXXXXXX., situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 380.002 RON, reprezentând credit restant şi 11.800,57 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 113.000 RON, şi întrucât la licitaţia din data de 12 septembrie 2013 nu s-au prezentat licitatori, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus, conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 84.750 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 26 septembrie 2013, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 30 octombrie 2013.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii M. şi N., au hotărât să participe la licitaţia din data de 30 octombrie 2013, inculpatul M. în calitate de mandatar al socrului său, martorul YYYYYYYYYYY. cu Procura nr. 3897 din 25 octombrie 2013 autentificată la BIN YYY.

Imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru gruparea condusă de către inculpaţii J. şi K., care au hotărât să participe la licitaţia din data de 30 octombrie 2013.

Inculpatul K. a participat în calitate de mandatar pentru numitul ... în baza Procurii autentificate sub nr. x din 30 octombrie 2013 la Societatea Profesională Notarială ZZZZZZZZZZZ. şi AAAAAAAAAAAA.

Inculpaţii au depus la biroul executorului judecătoresc recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare. Se constată faptul că inculpaţii M. şi N. pe de o parte şi inculpaţii J. şi K. pe de altă parte au achitat cauţiunile la aceeaşi unitate bancară la interval de 3 - 4 minute.

Sumele oferite de către inculpaţi au fost sub preţul de pornire a licitaţiei, aşa cum intenţionau şi să adjudece.

Astfel, inculpatul J. a oferit suma de 55.000 RON, inculpatul K. a oferit suma de 70.000 RON, inculpatul M. a oferit suma de 50.000 RON, iar inculpatul N. a oferit suma de 55.000 RON.

Dacă inculpaţii stabiliseră înainte de începerea licitaţiei preţul de adjudecare a imobilului, diferit în funcţie de gruparea infracţională din care făceau parte, în momentul în care s-au întâlnit la biroul executorului judecătoresc toţi patru au discutat şi au ajuns la o înţelegere privind persoana care să adjudece la un preţ cât mai apropiat de ofertele promovate.

Din declaraţia inculpatului J. rezultă faptul că în urma discuţiilor purtate cu ceilalţi inculpaţi, s-a ajuns la o înţelegere în sensul să adjudece imobilul numitul ... prin mandatar K., acesta oferind suma de 1.000 euro inculpaţilor prezenţi la licitaţie.

În urma efectuării celor trei strigări, imobilul a fost adjudecat de către numitul ... prin mandatar K., conform înţelegerii dintre inculpaţi, pentru suma de 70.200 RON, cu 200 RON mai mult decât oferta iniţială depusă. Bineînţeles că pentru a se crea aparenţa unei licitaţii reale, netrucată, inculpatul M. a oferit la una dintre strigări suma de 70.100 RON.

Inculpaţii K., M. şi N. nu au recunoscut existenţa unei înţelegeri şi primirea unor sume de bani, însă declaraţia acestora este contrazisă de materialul probator administrat în cauză, respectiv înscrisurile din dosarul de executare, faptul că recipisele de consemnare au numere consecutive, legătura anterioară şi ulterioară dintre inculpaţi confirmată chiar de declaraţiile acestora, de monitorizările intruzive efectuate în cauză, de modul de desfăşurare a licitaţiei.

Prejudiciul creat de către inculpaţii M., N., J. şi K., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 14.550 RON.

4. Dosar de executare nr. 265/2012 înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti NN. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul BBBBBBBBBBBB. din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti NN. din mun. Bacău, jud. Bacău. împotriva debitorilor CCCCCCCCCCCC. din mun. Bacău, str. x nr. 13/B/18, jud. Bacău şi DDDDDDDDDDDD. din mun. Bacău, str. x nr. 10/A/2, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x 10/A/2, jud. Bacău, respectiv un apartament cu 4 camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 29.500 euro, reprezentând împrumut nerestituit, 2.930,77 RON onorariu executare şi 60 RON taxă carte funciară.

Imobilul a fost evaluat la suma de 193.000 RON şi întrucât acesta nu a fost adjudecat cu ocazia primei licitaţii organizate, preţul de pornire a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 144.750 RON.

Imobilul a prezentat interes pentru mai multe persoane care s-au prezentat la licitaţiile organizate (cu excepţia celei la care preţul de pornire a fost de 100% din preţul de evaluare). Astfel, conform datelor expuse în publicaţia de vânzare, imobilul avea 4 camere, o suprafaţă construită de 103,80 mp şi una utilă de 77,84 mp, era situat într-o zonă foarte bună a municipiului, starea generală a blocului foarte bună, număr de apartamente redus pe scară, curte împrejmuită, zonă liniştită, tâmplărie PVC, balcon închis cu tâmplărie PVC şi jaluzele interesate. Ori preţul de pornire de aproximativ 32.000 euro pentru un astfel de imobil era mult sub preţul de piaţă la nivelul anului 2013.

Pe cale de consecinţă, la termenul de licitaţie din data de 15 iulie 2013 s-au prezentat inculpaţii N. care a oferit suma de 110.000 RON, inculpatul M. care a oferit suma de 100.000 RON, inculpatul K. care a oferit suma de 110.000 RON şi inculpatul J. care a oferit suma de 120.000 RON.

Întrucât debitoarea CCCCCCCCCCCC. prezentă la acest termen şi-a luat angajamentul achitării cheltuielilor de executare până la data de 30 iulie 2013, creditorul BBBBBBBBBBBB. a solicitat acordarea unui nou termen, stabilit de către executorul judecătoresc pentru data de 22 august 2013.

Întrucât debitorii nu şi-au achitat obligaţiile, a fost organizată licitaţia publică din data de 22 august 2013 pentru imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 10/A/2, jud. Bacău.

La acest nou termen de licitaţie cu preţul de pornire redus s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc inculpaţii J., M., K., precum şi numiţii EEEEEEEEEEEE., FFFFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGGGG.

Astfel, inculpaţii şi celelalte persoane indicate au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare.

Inculpatul J. a oferit suma de 90.000 RON, inculpatul M. a oferit suma de 100.000 RON, inculpatul K. a oferit suma de 95.000 RON, numitul EEEEEEEEEEEE. a oferit suma de 90.000 RON, numitul FFFFFFFFFFFF. a oferit suma de 70.000 RON, iar numitul GGGGGGGGGGGG. a oferit suma de 80.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 144.750 RON.

În urma celor 5 strigări efectuate de către executorul judecătoresc a fost declarat adjudecatar inculpatul M. pentru suma de 102.300 RON.

S-a constatat faptul că inculpatul J. s-a retras după ce a oferit suma de 101.200 RON, deşi la termenul anterior din data de 15 iulie 2013 oferise suma de 120.000 RON. De asemenea, inculpatul M. a adjudecat pentru suma de 102.300 RON, deşi la termenul din data de 15 iulie 2013 inculpatul N. cu care s-a deplasat împreună având acelaşi scop oferise suma de 110.000 RON.

Adjudecarea imobilului la un preţ foarte mic raportat la preţul de pornire a licitaţiei, la ofertele anterioare ale licitatorilor şi mai ales la valoarea de piaţă a imobilului a fost determinată de înţelegerea dintre participanţi în sensul stabilirii adjudecatarului şi a preţului de adjudecare, care a fost pe cale de consecinţă denaturat.

Din declaraţiile inculpaţilor M., J. şi K. rezultă faptul că au avut loc discuţii între toţi participanţii şi s-a stabilit cine să adjudece, respectiv inculpatul M., la un preţ convenabil, urmând ca acesta să plătească celorlalţi licitatori câte o sumă de bani.

Suma necesară pentru plata cauţiunii de 10% i-a fost dată inculpatului M. de către inculpatul L. Întrucât nici cei doi inculpaţi şi nici inculpatul N. nu aveau disponibilităţi băneşti pentru a achita diferenţa de preţ în caz de adjudecare, inculpatul M. a participat la licitaţie în baza promisiunii că suma necesară va fi pusă la dispoziţie de către inculpatul W., aşa cum i-a transmis inculpatul L.

Faptul că inculpatul M. a fost de acord să adjudece în schimbul achitării unei sume de bani către ceilalţi participanţi, chiar s-a oferit în acest sens conform declaraţiei inculpatului J., în condiţiile în care nu avea suma necesară pentru plata diferenţei de preţ, denotă faptul că a avut acordul inculpaţilor L. şi implicit al inculpatului W. să procedeze de această manieră.

Inculpaţii J. şi K. au declarat faptul că au primit suma de bani de la inculpatul M. chiar la biroul executorului judecătoresc, inculpatul J. indicându-l pe inculpatul L. ca fiind persoana care a venit cu suma de bani ce a fost împărţită între licitatorii care s-au retras.

Per a contrario, inculpatul M. a precizat faptul că s-a deplasat împreună cu ceilalţi licitatori la pensiunea inculpatului L., unde acesta i-a dat suma de bani pe care a împărţit-o celorlalţi licitatori, respectiv 200 sau 300 euro de fiecare.

La data de 20 septembrie 2013 cu ordinul de plată nr. x, inculpatul W. a achitat diferenţa de preţ în cuantum de 87.800 RON în contul executorului judecătoresc, iar la data de 11 octombrie 2013 inculpatul M. a fost declarat adjudecatar.

Pentru formalităţile de evacuare a foştilor proprietari, inculpatul M. a formulat acţiune, fiind reprezentat în procedură de către inculpatul W. în calitate de avocat în Baroul Bacău.

După două luni de la adjudecare şi după ce procedura de evacuare a fost definitivată, imobilul a fost oferit la vânzare prin intermediul unei agenţii imobiliare, fiind vândut la data de 30 ianuarie 2014 cu suma de 55.000 euro.

Suma de bani a fost împărţită între inculpaţii W., L., M. şi N., aceştia obţinând un profit de aproximativ 23.000 euro în doar 3 luni de zile de la adjudecare.

De cea mai mare parte a profitului a beneficiat inculpatul W., aşa cum rezultă din declaraţia inculpatului M.:

"Îmi aduc aminte faptul că am discutat cu L. pentru a participa la o licitaţie organizată la NN. din mun. Bacău, privind executarea silită a unui apartament de pe str. x din mun. Bacău. Întrucât eu, N. sau L. nu aveam disponibilităţi băneşti la momentul licitaţiei, L. mi-a spus că are un prieten care va pune la dispoziţie suma de bani necesară achitării imobilului în situaţia în care l-aş fi adjudecat.

Am participat singur la această licitaţie publică, iar la un moment dat într-una dintre pauzele dintre strigări, am discutat toţi participanţii, şi mi s-a propus să adjudec eu imobilul fără a se ridica preţul de pornire foarte mult, în schimbul unei sume de bani de 200 sau 300 euro, nu mai reţin exact, pentru fiecare participant.

Am fost de acord, am adjudecat imobilul fără ca ceilalţi participanţi să ridice foarte mult preţul de pornire, iar după terminarea licitaţiei, întrucât nu aveam bani la mine, l-am sunat pe L. şi i-am spus prin telefon că am adjudecat apartamentul şi că am nevoie de o sumă de bani comunicându-i acestuia cuantumul. M-am întâlnit cu L. la pensiunea acestuia PPPPPPP. din mun. Bacău, unde m-am deplasat împreună toţi ceilalţi participanţi la licitaţie. Ajuns aici, i-am relatat lui L. condiţiile în care am adjudecat, iar acesta mi-a dat suma de bani solicitată, pe care am împărţit-o celorlalţi participanţi la licitaţie.

Diferenţa de bani necesară pentru adjudecarea imobilului a fost achitată în contul executorului judecătoresc de către numitul W. Conform înţelegerii pe care am avut-o cu L., întrucât W. s-a ocupat cu procedurile de evacuare în calitate de avocat al subsemnatului şi motivat de faptul că el a investit cea mai mare sumă de bani, urma ca la vânzarea ulterioară a imobilului, W. să primească cea mai mare parte din profit.

Îmi amintesc faptul că s-au obţinut aproximativ 27 sau 28.000 euro profit la vânzarea acestui apartament, ocazie cu care a fost prezent şi W. Am primit de la cumpărător suma de bani cash şi i-am predat-o lui W. M-am deplasat împreună cu acesta la pensiunea PPPPPPP. unde ne-am întâlnit cu L. şi cu N. Aici, W. şi-a oprit iniţial suma investită şi alte cheltuieli, apoi şi-a oprit şi L. suma investită în această tranzacţie, cred că era vorba de cauţiunea de 10% pentru participarea la licitaţie, după care W. ne-a dat din profitul rămas aproximativ 13.000 euro, pe care i-am împărţit eu, L. şi N. în mod egal.

Precizez faptul că la acest imobil nu au fost efectuate decât mici retuşuri fără a fi necesare renovări masive".

Fiind audiat în cauză, inculpatul W. nu a recunoscut faptul că ar fi cunoscut despre vreo înţelegere între participanţii la licitaţia din data de 22 august 2013. Mai mult, acesta a precizat faptul că inculpatul M. i-a oferit imobilul adjudecat, inculpatul fiind interesat iniţial, după care a renunţat întrucât şi-a dat seama că foştii debitori au probleme cu legea şi imobilul avea mari datorii la asociaţie. A mai precizat inculpatul şi că imobilul arăta deplorabil, fiind practic distrus.

Aşadar, Curtea a reţinut că raportat la perioada de timp scurtă dintre adjudecarea imobilului şi vânzarea acestuia, la preţul obţinut şi la declaraţia inculpatului M., precum şi la materialul probator administrat în cauză cu privire la celelalte licitaţii publice la care membrii grupării infracţionale au participat, rezultă că declaraţia inculpatului W. este nesinceră.

Astfel, legătura inculpatului W. cu ceilalţi membri ai grupării, respectiv cu inculpaţii N., M. şi V. era ţinută exclusiv prin intermediul inculpatului L. Acestui inculpat i-a cerut ajutorul inculpatul W. în momentul în care a avut nevoie de inculpatul M. pentru a adjudeca un imobil sub preţul de pornire pentru martora IIIIIIIIII., când a avut nevoie de inculpaţii M. şi N. pentru adjudecarea imobilului ce îi aparţinea debitorului TTTTTTT., ori când tatăl său, inculpatul BB. i-a împuternicit pe inculpaţii V. şi N. să-i cumpere imobile pe numele său.

În aceste condiţii oferirea imobilului de către inculpatul M. pentru a fi cumpărat de către inculpatul W., nu este reală, aşa cum nu sunt reale nici susţinerile inculpatului legate de condiţiile deplorabile în care se afla apartamentul din mun. Bacău, str. x nr. 10/a/2, jud. Bacău.

De altfel, inculpatul se contrazice în cuprinsul declaraţiei arătând pe de o parte că i s-a comunicat de către inculpatul M. că acest imobil i-ar fi aparţinut unei familii de interlopi, fapt care nu l-a deranjat, iar pe de altă parte că s-a răzgândit în momentul în care a văzut în imobil o serie de ordonanţe D.I.I.C.O.T. şi a realizat astfel că debitorii au probleme cu legea.

Prejudiciul creat de către inculpaţii: L., W., M., J. şi K., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 42.450 RON.

5. Dosar de executare nr. x din 2013, înregistrat la B.E.J. TT.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea OOO., admisă prin încheierea din data de 15 aprilie 2013, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al BEJ TT. împotriva debitorului HHHHHHHHHHHH., din mun. Bacău, str. x nr. 121/A/12, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x nr. 121/A/12, jud. Bacău, imobilul fiind urmărit pentru o datorie în cuantum de 43.490,29 RON datorată creditorului de către debitor.

Imobilul a fost evaluat la suma de 135.000 RON şi au fost organizate mai multe licitaţii publice în vederea adjudecării acestuia.

Preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 101.250 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 08 ianuarie 2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 24 ianuarie 2014.

Fiind interesaţi de adjudecarea imobilului la un preţ convenabil, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii J. şi K. s-au hotărât să participe la licitaţia organizată în data de 24 ianuarie 2014.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% şi au depus ofertele la biroul executorului judecătoresc, inculpatul J. oferind suma de 50.000 RON, iar inculpatul K. suma de 53.000 RON, jumătate din preţul de pornire a licitaţiei şi 40 % din preţul de evaluare al imobilului.

Aşa cum a precizat cu ocazia audierii, inculpatul J. a înţeles modul în care sunt organizate, în care se desfăşoară licitaţiile publice şi posibilitatea de a adjudeca imobile la un preţ avantajos sub preţul de pornire în baza unor înţelegeri prealabile între licitatori, de la inculpatul K.

Monitorizările intruzive efectuate în cauză au arătat faptul că şi în anii 2015 şi 2016 aceştia discutau despre licitaţiile la care urmau să participe, sumele pe care le oferă, problemele întâmpinate la licitaţii şi despre modalitatea participării cu "ajutoare" la licitaţiile publice. Cu atât mai mult, rezultă că în cursul anilor 2013 şi 2014, inculpatul J. participa la licitaţii publice împreună cu inculpatul K. în baza unor înţelegeri prealabile, menite să stabilească un preţ clar de adjudecare chiar înainte ca licitaţiile să aibă loc.

La licitaţia din data de 24 ianuarie 2014, cei doi inculpaţi s-au întâlnit cu inculpatul A., agent imobiliar cu experienţă, care a menţionat în oferta depusă o sumă mai mare, respectiv 14.500 euro echivalentul a 62.520 RON.

Pe cale de consecinţă, întrucât niciunul dintre inculpaţi nu a oferit preţul de pornire a licitaţiei, aceasta a început de la suma cea mai mare oferită de către inculpatul A. Pasul de licitaţie a fost stabilit de către executorul judecătoresc la suma de 1.000 RON, în sensul că fiecare licitator putea creşte oferta cu minim această sumă.

Inculpatul J. a avut la această licitaţie o participare simbolică, prezenţa sa fiind doar pentru a-i asigura inculpatului K. posibilitatea adjudecării imobilului sub preţul de pornire. Astfel acesta a oferit la două strigări aceeaşi sumă de 50.000 RON, iar la ultima strigare s-a retras.

Inculpatul K. a oferit cu doar 450 RON mai mult decât oferise iniţial inculpatul A., iar acesta din urmă s-a retras.

Modul de desfăşurare a licitaţiei, preţul de adjudecare şi legăturile ulterioare dintre cei trei inculpaţi care au mai ajuns la înţelegeri legate de cine să adjudece, de preţul de adjudecare şi de beneficiile fiecăruia, arată faptul că la data de 24 ianuarie 2014 inculpaţii: J., K. şi A. au ajuns la o înţelegere, în sensul ca inculpatul K. să adjudece la un preţ mult redus faţă de preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpatul K. a vândut imobilul adjudecat în modalitatea arătată mai sus după câteva luni, la data de 8 mai 2014 pentru suma de 17.500 euro conform contractului de vânzare cumpărare nr. x din 2014 la BIN AAAA.

Prejudiciul creat de către inculpaţii: J., K. şi A., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 35.550 RON.

6. Dosar de executare nr. 348/2013 înregistrat la BEJ TT.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea SC IIIIIIIIIIII. SRL admisă prin încheierea din data de 03 iunie 2013 a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al BEJ TT. împotriva debitorului JJJJJJJJJJJJ. din mun. Bacău, str. x nr. 66/A/3, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x nr. 66/A/3, jud. Bacău, respectiv a unei cote de 1/2 din acest imobil urmărit pentru o datorie în cuantum de 53.096,46 RON datorată creditorului de către debitor.

Cota de 1/2 din imobil a fost evaluată la suma de 15.000 euro şi au fost organizate mai multe licitaţii publice în vederea adjudecării acestuia.

Preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 11.250 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 24 ianuarie 2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 13 februarie 2014.

Fiind interesaţi de adjudecarea cotei de 1/2 din imobil la un preţ convenabil, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii M. şi N. s-au hotărât să participe la licitaţia organizată în data de 13 februarie 2014.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% şi au depus ofertele la biroul executorului judecătoresc, ambii inculpaţi oferind suma de 20.000 RON, aproximativ 4.600 euro. Recipisele existente la dosarul de executare silită au numere consecutive la aceeaşi agenţie a RRR. din mun. Bacău, ceea ce arată faptul că inculpaţii s-au deplasat împreună la bancă.

Cei doi inculpaţi s-au întâlnit la licitaţia publică din data de 13 februarie 2014 cu inculpatul J., care a oferit suma de 25.000 RON pentru cota de 1/2 din imobil.

Analizând procesul-verbal de licitaţie publică din data de 13 februarie 2014 se constată faptul că licitatorul J. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 25.600 RON, suma fiind cu doar 600 RON mai mare decât cea oferită iniţial şi mult mai mică decât preţul de pornire a licitaţiei sau decât preţul de evaluare.

Astfel, inculpatul J. a adjudecat 1/2 dintr-un apartament cu trei camere din zona centrală a mun. Bacău cu aproximativ 6.000 euro, în condiţiile în care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 11.250 euro, iar preţul de evaluare de 15.000 euro.

Din actele ridicate de la locuinţa inculpatului J. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, rezultă faptul că acesta a încheiat cu o persoană juridică SC KKKKKKKKKKKK. SRL administrată de către numitul JJJJJJJJJJJJ., debitor în dosarul de executare, Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 17 septembrie 2014 pentru suma de 26.260 RON. Având în vedere preţul de vânzare stipulat în contract şi care este doar cu 660 RON mai mare decât preţul de adjudecare, rezultă faptul că participarea inculpatului J. la licitaţia din data de 13 februarie 2014 nu a fost pentru obţinerea unui beneficiu personal, ci pentru a-l ajuta pe debitor să reintre în proprietatea imobilului prin persoane interpuse, fapt interzis expres de către dispoziţiile legale în materie.

În opinia instanţei de fond, interesul inculpatului J. pentru adjudecarea imobilului, faptul că anterior şi ulterior a mai avut întâlniri cu inculpaţii N. şi M. cu ocazia participării la licitaţiile publice ajungând la înţelegeri pentru denaturarea preţului de adjudecare, oferind sau primind sume de bani de la aceştia, colaborarea recunoscută a inculpaţilor N. şi M., arată faptul că şi la această licitaţie din data de 13 februarie 2014 inculpaţii au ajuns la o înţelegere în sensul adjudecării imobilului de către inculpatul J. la un preţ convenabil debitorului JJJJJJJJJJJJ.

Referitor la monitorizările intruzive, Curtea a arătat că inculpatul J. a mai procedat şi cu alte ocazii de această manieră, în sensul adjudecării unor imobile pentru debitori, exemplificând discuţiile telefonice dintre

J. şi LLLLLLLLLLLL.

Prejudiciul creat de către inculpaţii J., N. şi M., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 24.912,5 RON.

Creditoarea SC IIIIIIIIIIII. SRL s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 24.776 RON.

Inculpaţii J., M. şi N. nu au recunoscut săvârşirea infracţiunii cu ocazia audierilor efectuate.

7. Dosar de executare nr. 281/2012, înregistrat la BEJ KKK. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea LLL. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al BEJ KKK. împotriva debitoarei MMMMMMMMMMMM. din mun. Bacău, str. x nr. 112/A/13, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei respectiv apartament cu 2 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 112/A/13, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 113.956,89 RON, reprezentând contravaloare debit şi dobânzi calculate până la data de 04 decembrie 2012, onorariu şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 80.400 RON şi întrucât nu a fost adjudecat la prima licitaţie organizată, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 60.300 RON, echivalentul a 22.500 euro.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul J. s-a deplasat împreună cu tatăl său, inculpatul T. la Sucursala ZZZ., unde la data de 16 februarie 2015 au achitat cauţiunea de 10 % din preţul de pornire a licitaţiei.

Ulterior, conform înţelegerii s-au prezentat în data de 17 februarie 2015 la sediul executorului judecătoresc şi au depus recipisele şi ofertele de participare, inculpatul J. consemnând suma de 49.000 RON, iar inculpatul T. suma de 50.000 RON.

Inculpaţii au stabilit ca acest imobil să fie adjudecat pe numele inculpatului T., cu suma oferită iniţial, fapt pentru care licitaţia care s-a desfăşurat la sediul executorului judecătoresc a fost una formală. Astfel inculpatul J. a oferit suma de 49.000 RON după care s-a retras, iar inculpatul T. şi-a menţinut oferta iniţială de 50.000 RON, fiind declarat adjudecatar.

Existenţa înţelegerii prealabile între cei doi inculpaţi cu privire la preţul de adjudecare rezultă din declaraţiile acestora, din monitorizările intruzive efectuate în cauză în perioada 2015 - 2016, dar şi din înscrisurile aflate la dosarul de executare silită.

Astfel, la un termen anterior, la care a participat împreună cu o altă persoană, inculpatul J. oferise suma de 60.000 RON, fapt care arată că în înţelegere cu tatăl său a denaturat preţul de adjudecare la termenul următor.

Din actele identificate la locuinţa inculpatului J. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare şi din înscrisurile puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, rezultă faptul că la data de 04 mai 2015, inculpatul T. a vândut imobilul adjudecat cu suma de 99.446 RON, obţinând un profit de 49.446 RON.

Prejudiciul creat de către inculpaţii J. şi T. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 48.586 RON.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii confirmă situaţia de fapt expusă mai sus.

8. Dosar de executare nr. x din 2012, înregistrat la BEJ TT., din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea Asociaţia de Proprietari nr. 86 Bacău a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012, al B.E.J. TT. împotriva debitorilor NNNNNNNNNNNN. şi OOOOOOOOOOOO. din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 5.946,32 RON, reprezentând cheltuieli de întreţinere restante.

Imobilul a fost evaluat la suma de 110.000 RON şi întrucât la licitaţia din data de 27 ianuarie 2014 nu s-au prezentat licitatori, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 82.500 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 31 ianuarie 2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 17 martie 2014.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii M. şi N., au hotărât să participe la licitaţia din data de 17 martie 2014, inculpatul M. în calitate de mandatar al fratelui său, martorul PPPPPPPPPPPP. cu Procura nr. 163 din 14 ianuarie 2014 autentificată la BIN YYY.

Imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru gruparea condusă de către inculpaţii J. şi K., care au hotărât să participe la licitaţia din data de 17 martie 2014, precum şi pentru inculpatul A.

Inculpatul K. a participat în calitate de mandatar pentru numitul ... în baza Procurii autentificate sub nr. x din 30 octombrie 2013 la Societatea Profesională Notarială ZZZZZZZZZZZ. şi AAAAAAAAAAAA.

Inculpaţii au depus la biroul executorului judecătoresc recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare. Sumele oferite de către inculpaţi şi de către alţi doi licitatori participanţi au fost unele derizorii în raport cu preţul de pornire a licitaţiei şi mai ales în raport de evaluarea imobilului.

Astfel, inculpatul J. a oferit suma de 45.000 RON, inculpatul A. a oferit suma de 50.000 RON, inculpatul K. a oferit suma de 42.500 RON, iar inculpaţii M. şi N. au oferit suma de 40.000 RON.

În urma efectuării celor trei strigări, imobilul a fost adjudecat de către numitul PPPPPPPPPPPP., prin mandatar M., pentru suma de 53.000 RON. Se constată astfel, că de la cea mai mare ofertă de 50.000 RON, s-a mai licitat până la suma de 53.000 RON, în condiţiile în care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 82.500 RON.

Imobilul mai sus menţionat a fost vândut la data de 11 iunie 2014 cu suma de 74.657 RON conform Contractului de vânzare-cumpărare nr. 696 încheiat la BIN PPPPPPPPPPP.

Prejudiciul creat de către inculpaţii: M., N., J., K. şi A., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 29.500 RON.

9. Dosar de executare nr. x/2013, înregistrat la BEJ CC., din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul QQQQQQQQQQQQ. a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al BEJ CC. împotriva debitoarei RRRRRRRRRRRR., din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei respectiv apartament cu 2 camere, situat în mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 42.336 RON, reprezentând sultă la care s-au adăugat cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 111.100 RON, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 83.325 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 27 aprilie 2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 25 mai 2015.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii: K., R. şi J., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 25 mai 2015.

Cei trei inculpaţi s-au deplasat împreună în mun. Piatra-Neamţ, unde au achitat la Sucursala ZZZ. din mun. Piatra-Neamţ câte 8.400 RON fiecare, reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

Recipisele de consemnare eliberate celor trei inculpaţi cu această ocazie au aceeaşi serie şi terminaţiile numerelor 358, 359 şi 361, ceea ce înseamnă că inculpaţii au ajuns în acelaşi timp la sucursala din mun. Piatra-Neamţ întrucât s-au deplasat din mun. Bacău în mun. Piatra-Neamţ împreună, stabilind să participe la această licitaţie în prealabil.

Inculpaţii s-au întâlnit la biroul executorului judecătoresc şi cu inculpaţii: A., V. şi WW., interesaţi de asemenea de adjudecarea acestui imobil.

Inculpatul V. a participat la licitaţia din data de 25 mai 2015 de această dată în calitate de mandatar al inculpatului G., în baza Procurii autentificate sub nr. x din 25 mai 2015 de către BIN YYY.

Inculpatul A. a participat la licitaţia din data de 25 mai 2015, de această dată, în calitate de mandatar al numiţilor SSSSSSSSSSSS. şi TTTTTTTTTTTT., în baza Procurii autentificate sub nr. x din 6 iulie 2014 de către BIN E.

Inculpatul WW. a participat la licitaţia din data de 25 mai 2015, de această dată, în calitate de mandatar al numitei UUUUUUUUUUUU., în baza Procurii autentificate sub nr. x din 20 ianuarie 2015 de către BIN YYY.

Inculpatul J. a oferit suma de 60.000 RON, inculpatul A. a oferit suma de 80.000 RON, iar inculpatul WW. a oferit suma de 70.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei.

Per a contrario, inculpaţii: K., R. şi V. au oferit suma de 83.325 RON, reprezentând preţul de pornire a licitaţiei.

Creditorul QQQQQQQQQQQQ. comunicase executorului judecătoresc faptul că solicită suspendarea executării în situaţia în care nu sunt oferte peste preţul de pornire a licitaţiei.

Pe cale de consecinţă, o eventuală înţelegere între participanţi, în sensul adjudecării imobilului sub preţul de pornire a licitaţiei nu mai era posibilă, însă au avut loc discuţii, stabilindu-se ca imobilul să fie adjudecat de către inculpatul A. la un preţ apropiat celui de pornire a licitaţiei.

Pe cale de consecinţă, la prima strigare inculpaţii: J., WW. şi R. s-au retras. La cea de a doua strigare s-a retras şi inculpatul K., iar la cea de a treia strigare, inculpatul V. a oferit suma de 83.700 RON şi s-a retras, fiind declarat adjudecatar inculpatul A., pentru suma de 84.000 RON, cu 625 RON mai mare decât preţul de pornire a licitaţiei.

Din declaraţiile inculpatului J. şi ale inculpatului K. rezultă faptul că la licitaţia organizată în Dosar nr. x din 2013 al BEJ CC. s-a ajuns la o înţelegere între participanţi, fiecare licitator primind suma de 350 euro de la inculpatul A., conform declaraţiei lui J., pentru ca acesta să adjudece la un preţ apropiat celui de pornire a licitaţiei.

Inculpaţii V. şi WW. nu au recunoscut faptul că ar fi participat la o astfel de înţelegere, deşi primul a rămas până la sfârşit în licitaţie cu adjudecatarul şi a licitat doar 375 RON peste oferta iniţială.

Din declaraţia martorului SSSSSSSSSSSS. rezultă faptul că, la solicitarea inculpatului B., l-a împuternicit pe inculpatul A. să cumpere imobile pe numele său, după care a mai semnat o procură, la cererea inculpatului A., de vânzare a unui imobil din mun. Bacău, fără a avea cunoştinţă despre această tranzacţie şi fără a primi sume de bani de la cei doi inculpaţi.

Din înscrisurile ridicate de la O.C.P.I. Neamţ rezultă faptul că la data de 19 august 2015 inculpatul A. a vândut imobilul adjudecat cu suma de 137.000 RON, realizând un profit în cuantum de 53.000 RON.

Curtea a arătat că licitaţia desfăşurată la data de 25 mai 2015 denotă că membrii celor trei grupări infracţionale, care fac obiectul prezentei cauze, au colaborat şi au ajuns la înţelegere, cu scopul denaturării preţului de pornire a licitaţiei organizată de BEJ CC.

10. Dosar de executare nr. x/2013 şi x/EX/2014 înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti UU. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea VVVVVVVVVVVV. şi de către creditorul WWWWWWWWWWWW. au fost înregistrate dosarele de executare silită nr. x din 2013 şi y/2014 ale Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti UU. din mun. Bacău, jud. Bacău, împotriva debitorului XXXXXXXXXXXX. din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/2, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu 3 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 1/A/2, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 37.978,50 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 91.920 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 68.940 RON.

Imobilul a prezentat interes pentru mai multe persoane, inclusiv inculpaţi din prezenta cauză. Astfel, la licitaţia anterioară adjudecării au participat inculpaţii N., M. şi K., iar la licitaţia din data de 03 noiembrie 2014 au participat inculpaţii N., K., V. şi J., împreună cu alte două persoane.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus ofertele de participare.

Inculpatul J. a oferit suma de 32.000 RON, inculpatul K. în calitate de mandatar al numitei YYYYYYYYYYYY. suma de 34.000 RON, iar inculpaţii N. în calitate de reprezentant legal al persoanei juridice SC NNNNNNNNNNN. SRL şi inculpatul V. au oferit suma de 38.000 RON. Ceilalţi doi participanţi la licitaţie au oferit sume sub 30.000 RON.

Se constată faptul că inculpaţii intenţionau să adjudece imobilul cu 3 camere cu câteva mii de euro, mult sub preţul de pornire a licitaţiei.

La licitaţia din data de 3 noiembrie 2014 a participat şi creditorul WWWWWWWWWWWW. care la începerea licitaţiei a precizat că doreşte să adjudece imobilul în contul creanţei, fapt care a creat nemulţumiri în rândul inculpaţilor. Aceştia au încercat să-l convingă pe martor să-i lase pe ei să adjudece, (aspect care arată faptul că aceştia ajunseseră la o înţelegere), pentru un preţ apropiat de valoarea debitului, urmând să-i achite martorului eventuale cheltuieli suplimentare.

Martorul WWWWWWWWWWWW. nu a fost de acord cu propunerea şi pe cale de consecinţă a fost declarat adjudecatar pentru suma de 68.940 RON.

Fiind audiat în cauză, martorul WWWWWWWWWWWW. a precizat următoarele aspecte:

"... Cu o zi înainte de licitaţia din data de 3 noiembrie 2014, m-am deplasat împreună cu concubina mea la sediul BEJ UU. pentru a vedea dacă se ţine licitaţia, unde mi s-a comunicat că da. La acel moment am observat pe holul sediului mai multe persoane care stăteau de vorbă şi pe care le-am recunoscut ulterior în ziua licitaţiei.

Înainte de începerea licitaţiei, stăteam de vorbă pe hol cu concubina mea, moment în care i-am auzit pe ceilalţi participanţi la licitaţie discutând în sensul că trebuie să facă tot posibilul pentru a câştiga licitaţia.

Aceştia nu ne cunoşteau şi nu ştiau că în calitate de creditor sunt interesat să iau apartamentul în contul creanţei plus să achit diferenţa.

După începerea licitaţiei la prima strigare, ceilalţi participanţi care se cunoşteau au oferit preţuri de până la 34.000 RON. Eu am fost întrebat ultimul de către doamna executor, spunând că doresc să iau apartamentul în contul creanţei plus diferenţa până la preţul de pornire al licitaţie.

În acel moment, ceilalţi participanţi care se vedeau că sunt în înţelegere, mi-au spus să-i las să câştige ei licitaţia la preţul de 34.000 RON, întrucât fiind creditor aveam această posibilitate. Aceştia mi-au spus că dacă mai sunt şi alte datorii, le vor achita ei.

Eu nu am fost de acord şi am susţinut în continuare oferta, fapt pentru care am fost declarat adjudecatar.

Când am ieşit afară împreună cu concubina mea ZZZZZZZZZZZZ., ceilalţi participanţi care erau foarte nemulţumiţi că nu au reuşit să mă convingă mi-au spus că vor face tot posibilul pentru a câştiga apartamentul şi pentru a anula licitaţia.

Ulterior îmi aduc aminte că aceştia mi-au făcut plângere penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, mie şi executorului judecătoresc, de unde am primit o soluţie de netrimitere în judecată."

Inculpaţii J., K., V. şi N. nu au recunoscut existenţa unei înţelegeri cu ocazia licitaţiei din data de 3 noiembrie 2014 în scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilului.

11. Dosar de executare nr. x/2012 înregistrat la BEJ JJ. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea QQQQ. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012 al BEJ JJ. împotriva debitoarei SC AAAAAAAAAAAAA. SRL Cluj-Napoca.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x nr. 6/D/4 jud. Bacău, respectiv un apartament cu două camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 85.156,39 RON şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 70.637 RON, şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 52.977,75 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 3 septembrie 2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 2 octombrie 2014.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, pentru care inculpatul N. a mai participat la una dintre licitaţiile anterioare, inculpaţii M. şi N., au hotărât să participe la licitaţia din data de 2 octombrie 2014, inculpatul N. în calitate de mandatar al inculpatului G. cu Procura nr. 2791 din 25 august 2014 autentificată la BIN YYY.

Imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 6/D/4, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru gruparea condusă de către inculpaţii J. şi K., precum şi pentru inculpatul Q. Astfel, inculpaţii Q. şi J. au participat la licitaţii anterioare, oferind preţuri apreciate ca nesatisfăcătoare de către reprezentantul creditorului, iar inculpatul K. a participat atât la o licitaţie anterioară cât şi la cea din data de 2 octombrie 2014.

Inculpatul K. a participat la licitaţia din data de 2 octombrie 2014 în calitate de mandatar al numitei YYYYYYYYYYYY., cumnata sa, cu Procura autentificată sub nr. x din 13 iunie 2014 la BIN BBBBBBBBBBBBB.

Inculpaţii au depus la biroul executorului judecătoresc recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare. Sumele oferite de către inculpaţi au fost inferioare ofertelor depuse la termenele anterioare şi care au fost refuzate de către creditor. Bineînţeles, recipisele inculpaţilor N. şi M. sunt consecutive ca număr, fapt care atestă încă odată că aceştia aveau înţelegeri prealabile cu privire la denaturarea preţului de adjudecare a imobilelor executate silit în cadrul licitaţiilor publice la care participau.

Inculpatul M. a oferit suma de 33.000 RON plus TVA, inculpatul N. a oferit suma de 35.350 plus TVA, iar inculpatul K. a oferit suma de 34.000 RON plus TVA.

În urma efectuării celor trei strigări, imobilul a fost adjudecat de către inculpatul G. prin mandatar N. pentru suma de 35.500 RON plus TVA.

S-a constatat aşadar faptul că nu a avut loc o licitaţie efectivă, inculpatul N. adjudecând imobilul cu o sumă mai mare cu 150 RON decât oferta iniţială, şi la un preţ mult mai mic decât preţul de pornire a licitaţiei, rezultând existenta unei înţelegeri între participanţi pentru a se denatura preţul de adjudecare.

Întrucât după data la care a avut loc licitaţia debitoarea a achitat debitul restant, adjudecatarul G. nu a mai depus în contul executorului judecătoresc diferenţa de preţ, fiind încheiată astfel executarea silită, iar inculpaţii fiind astfel privaţi de produsul activităţii infracţionale.

12. Dosar de executare nr. x din 2014, înregistrat la NN.

În baza titlului executoriu Contract de credit ipotecar nr. x din 22 mai 2007, încheiat de GGGGGG. SA, cu debitorii CCCCCCCCCCCCC. şi DDDDDDDDDDDDD., ambii din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, creditorul EEEEEEEEEEEEE. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorilor, fiind înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2014 la NN. din mun. Oneşti, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor CCCCCCCCCCCCC. şi DDDDDDDDDDDDD. situat în mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, imobilul fiind urmărit pentru o datorie în cuantum de 81045,77 CHF datorată creditorului de către debitori.

Imobilul a fost evaluat la suma de 162.360 RON, echivalentul în RON la data plăţii a sumei de 81.045,77 CHF şi au fost organizate mai multe licitaţii publice în vederea adjudecării acestuia. Conform prevederilor legale, preţul de pornire a licitaţiei a fost redus cu 25%, fiind stabilit la suma de 121.770 RON.

Analizând înscrisurile existente în dosarul de executare silită, Curtea a constatat faptul că imobilul a prezentat interes pentru inculpaţii A. şi C.

Fiind interesaţi de adjudecarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei, A. şi C. s-au deplasat în data de 14 octombrie 2014 la biroul executorului judecătoresc, unde au depus recipisele care atestau plata cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare.

Inculpatul A. a oferit suma de 90.000 RON, iar inculpatul C. a oferit suma de 80.000 RON, sumele fiind apropiate ca valoare dar mult sub preţul de pornire a licitaţiei.

Totodată, la licitaţie a mai participat şi numitul FFFFFFFFFFFFF., împuternicit al SC GGGGGGGGGGGGG. SRL, care a oferit 115.659 RON, conform ofertei de participare depusă la biroul executorului judecătoresc.

În aceste condiţii, inculpatul C. a oferit suma de 115.700 RON, cu 41 RON mai mult decât suma oferită de către SC GGGGGGGGGGGGG. SRL, fiind declarat adjudecatar.

Imobilul a fost vândut ulterior la data de 12 martie 2015, conform contractului de vânzare cumpărare nr. 289, încheiat la HHHHHHHHHHHHH. şi IIIIIIIIIIIII. pentru suma de 151.310 RON, membrii grupării realizând un profit în cuantum de 35.610 RON.

13. Dosar de executare nr. 478/2013, înregistrat la B.E.J. AA., din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea JJJ. - Sucursala Neamţ, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al AA. împotriva debitorului JJJJJJJJJJJJJ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea garantului ipotecar JJJJJJJJJJJJJ., situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 34.703 euro, conform Contractului de credit nr. x din 2008 şi 8.577 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 77.900 euro, şi întrucât la licitaţia din data de 21 februarie 2014 nu s-au prezentat licitatori, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 75%, fiind stabilit la suma de 15.000 euro.

Aşa cum rezultă din dosarul de executare silită, au fost organizate mai multe licitaţii, conform publicaţiilor de vânzare pe tot parcursul anului 2014, nefiind licitatori interesaţi, care să ofere preţul de pornire, executorul judecătoresc organizând o nouă licitaţie pentru data de 16 ianuarie 2015.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii M. şi N., au hotărât să participe la licitaţia din data de 16 ianuarie 2015, inculpatul N., în calitate de mandatar al inculpatului G., cu Procura nr. 2791 din 25 august 2014, autentificată la BIN YYY.

Imobilul din mun. Bacău, str. x, nr. 128/B/20, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru inculpaţii A. şi C., care au hotărât să participe la licitaţia din data de 16 ianuarie 2015.

Inculpatul A. a participat în calitate de mandatar pentru inculpatul H. în baza Procurii autentificate sub nr. x din 16 ianuarie 2014 la BIN KKKKKKKKKKKKK.

Inculpaţii au depus la biroul executorului judecătoresc recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare, sumele oferite de către inculpaţi au fost sub preţul de pornire a licitaţiei, aşa cum intenţionau şi să adjudece.

Astfel, inculpatul N., mandatar pentru inculpatul G., a oferit suma de 12.500 euro, inculpatul M. a oferit suma de 12.800 euro, inculpatul C. a oferit suma de 12.000 euro, iar inculpatul A., în calitate de mandatar pentru inculpatul H., a oferit suma de 14.000 euro.

Dacă inculpaţii stabiliseră înainte de începerea licitaţiei preţul de adjudecare a imobilului, diferit în funcţie de gruparea infracţională din care făceau parte, în momentul în care s-au întâlnit la biroul executorului judecătoresc toţi patru au discutat şi au ajuns la o înţelegere privind persoana care să adjudece la un preţ cât mai apropiat de ofertele promovate.

În urma efectuării celor trei strigări, imobilul a fost adjudecat de inculpatul H., prin mandatar A., conform înţelegerii dintre inculpaţi, pentru suma de 14.000 euro, sumă identică cu oferta iniţială depusă. Bineînţeles că pentru a se crea aparenţa unei licitaţii reale, netrucată, inculpaţii au oferit la prima şi a doua strigare sumele din ofertele de cumpărare, iar la ultima strigare aceştia s-au retras, cu excepţia inculpatului A., care şi-a menţinut oferta de 14.000 euro.

Prejudiciul creat de către inculpaţii: M., N., C. şi A., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 1.000 euro.

Ulterior, imobilul a fost vândut pentru suma de 98.000 RON de inculpatul A., prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 26 mai 2015 încheiat la BIN JJJJJJJJJJ., realizându-se un profit în cuantum de aproximativ 7.777 euro.

14. Dosar de executare nr. 98/2012, înregistrat la UU., din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de creditoarea LLLLLLLLLLLLL. SA a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2012, împotriva debitorilor garanţi ipotecari MMMMMMMMMMMMM., din mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi şi NNNNNNNNNNNNN. cu domiciliul în Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea codebitoarei NNNNNNNNNNNNN., situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv un apartament cu două camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 39.857,69 euro şi 9.420,41 RON reprezentând cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 87.750 RON (fără TVA), şi întrucât la licitaţia din data de 15 decembrie 2014 nu au fost depuse oferte şi nu s-au prezentat cumpărători, a fost stabilit un nou termen la care licitaţia va începe de la preţul 75% din preţul de pornire respectiv 65.812,50 (fără TVA) RON.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii M. şi N., au hotărât să participe la licitaţia din data de 21 ianuarie 2015, inculpatul N. în calitate de mandatar al inculpatului G., cu Procura nr. 2791 din 25 august 2014 autentificată la BIN YYY.

Imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru gruparea condusă de inculpatul K., precum şi pentru inculpatul A. La licitaţie a participat şi numitul VV., fratele inculpatului O., iar inculpatul A. a participat în calitate de procurator pentru inculpatul D. Totodată la licitaţie a participat şi martora OOOOOOOOOOOOO., în calitate de procurator pentru numita PPPPPPPPPPPPP.

Inculpaţii au depus la biroul executorului judecătoresc recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare. Toţi inculpaţii şi participanţii au făcut oferte egale sau peste preţul de pornire, cea mai mare ofertă fiind a inculpatului M. în sumă de 65.900 RON, preţ de la care a pornit licitaţia.

Fiind audiat în cauză, martorul QQQQQQQQQQQQQ. a precizat următoarele aspecte:

"Când am ajuns la sediu, în afara acestuia erau mai multe persoane de sex masculin, după care au apărut şi altele, în total 5 bărbaţi care discutau între ei şi se cunoşteau. La un moment dat i-am auzit spunând că nu vor da mai mult de 70.000 de RON pentru apartament.

A început licitaţia, şi am stat şi eu într-un colţ al biroului, fără a participa la licitaţie. Îmi amintesc că după prima, sau a doua strigare, cei cinci bărbaţi au cerut o pauză. Aceştia au ieşit afară şi am ieşit şi eu, moment în care doi dintre aceştia m-au abordat şi mi-au oferit suma de suma de 300 euro pentru a ne retrage de la licitaţie.

Erau de faţă de şi ceilalţi trei participanţi în momentul în care mi s-a propus suma de 300 de euro.

Fiindu-mi prezentate mai multe poze, i-am recunoscu pe numiţii K. şi M., ca fiind cei care mi-au propus suma de 300 euro pentru a ne retrage la licitaţie.

Eu i-am spus despre acest lucru soţiei mele, după ce am deschis uşa de la birou, iar soţia mea le-a spus celor cinci bărbaţi care se aflau lângă mine că nu suntem interesaţi să ne retragem de la licitaţie pentru nicio sumă de bani.

Ulterior au avut loc celelalte strigări, iar aceste persoane făceau glume pe seama mea şi a soţiei mele, ocazie cu care soţia mea le-a transmis, încă odată, să se liniştească că nu suntem dispuşi să ne retragem.

Soţia mea a oferit cel mai mare preţ, respectiv 78.050 RON, iar aceste persoane nu au mai licitat, dar ne-au spus că vor face contestaţie."

Martora OOOOOOOOOOOOO. a susţinut declaraţia soţului său, arătând că inculpaţii prezenţi la licitaţie erau în înţelegere şi au încercat să o convingă în sensul renunţării la adjudecarea imobilului.

În urma efectuării celor trei strigări, imobilul a fost adjudecat de către numita OOOOOOOOOOOOO., în calitate de procurator pentru PPPPPPPPPPPPP., pentru suma de 78.050 RON plus TVA.

15. Dosar de executare nr. 102/2013, al BEJ JJ. din mun. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul AAAAAA. SRL a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al BEJ JJ. împotriva debitorilor RRRRRRRRRRRRR. şi SSSSSSSSSSSSS. din mun. Bacău, str. x nr. 33/A/18, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu 2 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 33/A/18, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 78.942,17 CHF reprezentând împrumut nerestituit şi 4.363,49 RON reprezentând cheltuieli de executare şi onorariu.

Imobilul a fost evaluat la suma de 158.777 RON conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 100.100 RON.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie publică pentru data de 26 februarie 2015.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil au fost atât membri ai grupării infracţionale conduse de către inculpaţii J. şi K., cât şi inculpatul X. membru al grupării infracţionale conduse de către inculpatul L.

La biroul executorului judecătoresc s-au prezentat în data de 26 februarie 2015 inculpaţii J., III. şi X., precum şi numitul WW.

Inculpatul J. a oferit suma de 90.000 RON, inculpatul X. a oferit suma de 90.000 RON, inculpatul K. a oferit suma de 95.000 RON, iar numitul WW. a oferit în calitate de mandatar al numitei UUUUUUUUUUUU. suma de 100.000 RON.

Înainte de începerea licitaţiei, executorul judecătoresc a comunicat participanţilor faptul că imobilul este locuit şi că este semidecomandat şi nu decomandat aşa cum apărea în publicaţia de vânzare.

În aceste condiţii, numitul WW. a precizat că nu mai este interesat de imobil şi că intenţionează să se retragă.

Inculpaţii J. şi K. au discutat cu inculpatul X. şi au stabilit ca imobilul să fie adjudecat de către inculpatul X., fără ca ceilalţi doi inculpaţi să crească ofertele iniţiale, bineînţeles în schimbul unei sume de bani. Inculpaţii nu puteau adjudeca imobilul sub preţul de pornire întrucât creditorul ar fi depus cerere de suspendare, însă s-au înţeles ca inculpatul X. să adjudece imobilul oferind chiar preţul de pornire.

Licitaţia a fost una formală, inculpaţii J., K. şi numitul WW. retrăgându-se, iar inculpatul X. a oferit suma de 100.100 RON şi a fost declarat adjudecatar.

După încheierea licitaţiei, inculpatul X. s-a deplasat cu unul dintre ceilalţi doi inculpaţi la casa de schimb valutar pe care o administrează şi i-a predat suma de 2.100 RON, deşi iniţial stabiliseră suma de 3.000 RON pentru perfectarea înţelegerii.

Suma de 2.100 RON a fost împărţită între inculpaţii J. şi K.

Din actele puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău rezultă faptul că inculpatul X. a vândut imobilul la data de 15 iunie 2015 pentru suma de 120.000 RON, realizând un profit de 19.900 RON.

Prejudiciul creat în cauză de către inculpaţii X., J. şi K. este de 2.100 RON, sumă pe care primul inculpat era dispus să o ofere pentru adjudecarea imobilului dar care a ajuns în posesia inculpaţilor J. şi K.

Fiind audiat în cauză în calitate de persoană vătămată, numitul RRRRRRRRRRRRR. a precizat următoarele:

"... Din momentul în care a început executarea silită a subsemnatului, executorul judecătoresc mi-a pus poprire pe salariu, BBBBBB. SA încasând 600 RON pe lună timp de un an, reprezentând 1/3 din salariul de bază fără sporuri. După cesionarea creanţei, AAAAAA. a încasat câte 600 RON pe lună până la adjudecarea apartamentului şi ulterior până am ieşit la pensie în anul 2016 luna iunie.

Întrucât eram la serviciu nu m-am putut prezenta la licitaţia în urma căreia o persoană a adjudecat imobilul.

Am aflat că imobilul proprietatea mea a fost adjudecat cu aproximativ 100.000 RON, deşi valoarea sa era de cel puţin 35.000 euro.

După adjudecare, AAAAAA. a comunicat că mai are de recuperat 55.000 CHF, însă consider că putea să ţină mai mult la preţul de adjudecare şi astfel şi datoria subsemnatului să fie mai mică.

Mă consider vătămat prin faptul că apartamentul a fost adjudecat la un preţ mai mic decât cel real şi astfel subsemnatul a fost executat în continuare pentru o sumă de 55.000 CHF.

Mai mult, eu am câştigat în instanţă un proces cu BBBBBB. SA legat de comisioanele de risc, banca fiind obligată să-mi restituie suma de 5.000 CHF, această sumă nefiindu-mi virată în cont şi nici nu figurează ca fiind redusă din debitul la AAAAAA.

După ce am ieşit la pensie nu mi s-au mai oprit bani din pensia lunară încasată ..."

Inculpaţii J., K. şi X. au recunoscut faptul că la licitaţia din data de 26 februarie 2015 organizată în Dosar nr. x din 2013 al BEJ JJ. au ajuns la o înţelegere frauduloasă, în urma căreia au stabilit ca imobilul să fie adjudecat de către inculpatul X. la preţul de pornire a licitaţiei în schimbul unei sume de bani oferită celorlalţi doi inculpaţi.

16. Dosar de executare nr. 405/2011, înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "UU." din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul TTTTTTTTTTTTT. a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2011 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti "UU.", împotriva debitorului UUUUUUUUUUUUU. din mun. Bacău, str. x nr. 110/D/14, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu 2 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 110/D/14, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 18.410,42 RON reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 75.428 RON conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 56.571 RON.

Creditorul TTTTTTTTTTTTT. a fost reprezentat în dosarul de executare silită de către inculpatul W. în calitate de avocat.

Fiind membru al grupării infracţionale conduse de către L. şi raportat la acţiunile anterioare ale membrilor grupării este cert faptul că prin intermediul avocatului său inculpatul L. a aflat detalii legate de imobil, despre creditor, debitor şi pretenţiile acestora.

În aceste condiţii, inculpatul L. şi inculpatul M. au hotărât să participe la licitaţia din data de 2 martie 2015. Întrucât martora GGGG., verişoara soţiei inculpatului N. era interesată de achiziţionarea unui imobil, aceasta l-a împuternicit pe inculpatul M. să participe la licitaţia din data de 2 martie 2015 în numele său, în baza Procurii autentificate sub nr. x în chiar ziua licitaţiei la VVVVVVVVVVVVV.

Analizând recipisele depuse la dosarul de executare silită se constată faptul că cele ale inculpaţilor M. şi L. au numere apropiate, ceea ce denotă faptul că s-au deplasat împreună la unitatea bancară pentru a achita cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

La licitaţia publică din data de 2 martie 2015 şi-a făcut apariţia şi inculpatul Q., interesat de achiziţionarea acestui imobil.

Inculpatul Q. a oferit suma de 40.000 RON, inculpatul M. suma de 41.000 RON, iar inculpatul L. suma de 42.000 RON.

Având în vedere faptul că martora GGGG. îi cunoştea atât pe inculpatul M. cât şi pe inculpatul L. şi l-a împuternicit pe inculpatul M. să o reprezinte la licitaţie, este cert faptul că cei doi inculpaţi au stabilit cine să adjudece imobilul înainte de începerea licitaţiei.

Cei trei inculpaţi au licitat până la suma de 62.000 RON oferită de către inculpatul M., inculpaţii Q. şi L. retrăgându-se.

Martora GGGG. a fost declarată adjudecatară prin intermediul inculpatul M., aceasta vânzând ulterior imobilul adjudecat.

Analizând rulajele de cont ale inculpatului W., avocatul creditorului în acest dosar de executare silită se constată faptul că martora GGGG. a primit de la acesta suma de 15.000 euro. Martora a precizat că i-a împrumutat inculpatului W. suma de 20.000 euro din care i-a fost restituită suma de 15.000 euro.

Legăturile dintre inculpaţii W., L., M. şi N. pe de o parte şi dintre aceştia şi martora GGGG. pe de altă parte, arată faptul că la licitaţia din data de 2 martie 2015 participanţii au fost în înţelegere cu privire la preţul de adjudecare şi cu privire la persoana adjudecatarului.

17. Dosar de executare nr. 400/2015 înregistrat la BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorii WWWWWWWWWWWWW. şi XXXXXXXXXXXXX. a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2015 al BEJ TT. împotriva debitorului YYYYYYYYYYYYY. din mun. Bacău, str. x nr. 3/B/311, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu o cameră situat în mun. Bacău, str. x nr. 3/B/311, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 8.000 euro reprezentând împrumut nerestituit şi 22.278 RON sultă.

Imobilul a fost evaluat la suma de 13.000 euro conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 9.750 euro.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie publică pentru data de 7 octombrie 2015.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil au fost pe de o parte inculpatul K., iar pe de altă parte inculpaţii L. şi V.

Inculpatul L. a hotărât să adjudece acest imobil pe numele societăţii administrate de către sora sa, inculpata Y., respectiv SC OOOOOOOO. SRL Bacău. În aceste condiţii, inculpata Y. s-a deplasat la BIN II. conform indicaţiilor fratelui său şi a semnat procura autentificată sub nr. x din 6 octombrie 2015, prin care în calitate de administrator al SC OOOOOOOO. SRL îl împuternicea pe inculpatul L. să participe la licitaţia din data de 7 octombrie 2015 în Dosar nr. x din 2015 al BEJ TT.

Se constată că această procură este una dintre puţinele procuri speciale identificate în cele peste 300 dosare de executare silită care au făcut obiectul cauzei, aşa cum se prevede în C. proc. civ. pentru ca o persoană să poată participa la o licitaţie în calitate de mandatar.

Inculpatul V. a fost solicitat de către fostul său angajator, inculpatul L. să participe la licitaţia din data de 07 octombrie 2015 pentru a putea să adjudece sub preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpatul L. stabilise ca preţ de adjudecare suma de 30.000 RON, însă având în vedere faptul că preţul de pornire a licitaţiei era de 42.900 RON, avea nevoie de prezenţa formală a inculpatului V. Acesta a fost de acord cu solicitarea inculpatului L. cei doi inculpaţi înţelegându-se cu modalitatea în care se va desfăşura licitaţia, cu preţul de adjudecare şi cu persoana adjudecatarului.

Inculpatul L. şi inculpatul V. s-au deplasat împreună la ZZZ. din mun. Bacău unde au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire, acest fapt rezultând din numerele consecutive ale recipiselor eliberate.

La sediul executorului judecătoresc inculpaţii L. şi V. s-au întâlnit cu inculpatul K., liderul uneia dintre celelalte grupări infracţionale.

Cei trei inculpaţi au discutat înainte de începerea licitaţiei şi a ajuns la o înţelegere cu privire la cine să adjudece cu preţul care îi convine.

Acest fapt rezultă din modificările aduse ofertelor de participare la licitaţie depuse la biroul executorului judecătoresc. Astfel, dacă iniţial inculpatul L. înscrisese suma de 30.000 RON, iar inculpatul V. suma de 29.000 RON, urmare a discuţiilor purtate cu inculpatul K. care oferise suma de 26.500 RON, inculpatul L. şi-a modificat oferta la suma de 28.000 RON.

Acest fapt s-a realizat pentru a se crea aparenţa unei licitaţii reale, pentru că altfel este inexplicabilă retragerea inculpatului V. înainte de începerea licitaţiei în condiţiile în care raportat la noile modificări avea oferta cea mai mare de 29.000 RON.

Licitaţia a fost una formală, inculpatul L. adjudecând cu suma stabilită înainte de începerea licitaţiei, respectiv 30.000 RON.

Prejudiciul creat în cauză de către inculpaţii L., V. şi K. este de 12.900 RON, reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare.

Inculpaţii K. şi V. nu au recunoscut săvârşirea infracţiunii, susţinând că nu a existat o înţelegere între participanţi la licitaţia din data de 7 octombrie 2015.

Declaraţiile acestora sunt nesincere raportat la materialul probator administrat în cauză. Astfel, pe de o parte membrii grupării infracţionale şi măsurile intruzive dispuse în cauză au arătat faptul că inculpatul K. încerca la fiecare licitaţie publică să realizez o înţelegere între participanţi, aşa cum se va arăta la punctul următor, iar inculpaţii V. şi L. se cunoşteau de multă vreme, primul fiind angajat la agenţia imobiliară a liderului grupării infracţionale, ajutându-l pe acesta anterior să recupereze imobilul concubinei sale executat silit în dosarul nr. x din 2014 al AA. prezentat anterior. De asemenea, modul în care s-a desfăşurat licitaţia publică, modificarea ofertei inculpatului L. concomitent cu retragerea înainte de începerea licitaţiei a inculpatului V. şi numerele consecutive ale recipiselor de consemnare eliberate de ZZZ., arată dincolo de orice îndoială faptul că participanţii la licitaţia din data de 7 octombrie 2015 au fost în înţelegere cu scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilului.

Inculpatul L. a discutat telefonic şi cu notarul II. referitor la acest imobil, convorbirea telefonică arătând faptul că imobilul este al său, inculpatul controlând în fapt SC OOOOOOOO. SRL aşa cum se întâmpla de altfel cu toate societăţile comerciale la care membrii ai familiei sale aveau calitatea de administratori sau asociaţi.

18. Dosar de executare nr. 419/2011, înregistrat la B.E.J. FF., din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de creditorul ZZZZZZZZZZZZZ., din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/9, jud. Bacău, a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2011, al B.E.J. FF., împotriva debitorului AAAAAAAAAAAAAA. din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/3, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului, situat în mun. Bacău, str. x nr. 13/A/3, jud. Bacău, respectiv o garsonieră, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 17.736 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 77.700 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 58.275 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 18 noiembrie 2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 29 decembrie 2015.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil s-au arătat inculpaţii: J., K. şi A., precum şi martorul BBBBBBBBBBBBBB.

Aceştia au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare.

Inculpatul J. a oferit un preţ derizoriu, respectiv suma de 25.000 RON, inculpatul K. a oferit suma de 44.500 RON, inculpatul A. a oferit suma de 9.800 euro, iar martorul BBBBBBBBBBBBBB. a oferit suma de 50.000 RON.

Curtea de Apel a constatat că oferta inculpatului K. deşi semnată de către acesta este scrisă de către inculpatul J.

Inculpatul A. a participat la licitaţia din data de 29 decembrie 2015, în calitate de procurator al numitei XX., în baza Procurii notariale autentificate sub nr. x din 29 iulie 2015 la Societatea Notarială Profesională ZZZZZZZZZZZ. şi AAAAAAAAAAAA.

De asemenea, instanţa de fond a apreciat că din procesul-verbal de licitaţie întocmit de către executorul judecătoresc la data de 29 decembrie 2015 rezultă faptul că inculpatul J. a oferit suma de 45.000 RON şi s-a retras, inculpatul K. a oferit suma de 52.100 RON şi s-a retras, martorul BBBBBBBBBBBBBB. a oferit suma de 51.500 RON şi s-a retras, iar inculpatul A. a oferit, în calitate de procurator al numitei XX. suma de 52.200 RON şi a fost declarat adjudecatar.

Inculpatul A. a adjudecat imobilul la o diferenţă de 100 RON faţă de inculpatul K., nu înainte de a ajunge la o înţelegere cu acesta şi cu inculpatul J.

A reţinut că atât din declaraţia inculpatului J., cât şi din declaraţia inculpatului K., ambele date în cursul urmării penale, rezultă faptul că au ajuns la o înţelegere cu inculpatul A., în sensul să adjudece acesta din urmă la un preţ convenabil, ceilalţi doi inculpaţi primind de la inculpatul A. o sumă de bani pentru încheierea acestei înţelegeri. Inculpatul J. a declarat faptul că inculpatul A. le-a predat suma de 1.000 euro, iar inculpatul K. a precizat că a împărţit cu inculpatul J. suma de 3.000 RON primită de la inculpatul declarat adjudecatar.

Ulterior, la data de 19 ianuarie 2016, inculpatul A. a solicitat executorului judecătoresc restituirea cauţiunii, întrucât nu are posibilitatea achitării diferenţei de preţ.

Fiind audiat în cauză, martorul BBBBBBBBBBBBBB. a precizat că:

"În ceea ce priveşte licitaţia organizată la BEJ FF. din mun. Bacău pentru o garsonieră din mun. Bacău, str. x, precizez că a fost prima licitaţie publică la care am participat. Au mai fost şi alţi participanţi pe care nu-i cunoşteam dar am avut senzaţia că aceştia se cunoşteau între ei".

În opinia instanţei de fond, existenţa unei înţelegeri între inculpaţi, cu ocazia participării la licitaţia din data de 29 decembrie 2015, rezultă din înscrisurile existente la dosarul de executare silită (ofertele de participare, procesul-verbal de licitaţie), din declaraţia martorului BBBBBBBBBBBBBB. şi din declaraţiile inculpaţilor J. şi K.

Astfel, s-a constatat faptul că cei doi inculpaţi s-au retras din licitaţie, deşi au oferit la prima strigare sume mai mari decât oferta iniţială a inculpatului A. şi fără a aştepta să vadă dacă acesta oferă la prima strigare o sumă mai mare. Cei doi inculpaţi stabiliseră în prealabil cu inculpatul A. cine va adjudeca şi cu ce preţ.

Totodată, a mai arătat că legătura dintre inculpaţii J. şi K., liderii uneia dintre grupările infracţionale specializată în săvârşirea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, rezultă din monitorizările intruzive efectuate în perioada premergătoare şi ulterioară organizării acestei licitaţii publice.

19. Dosar de executare nr. 142/EXE/2015, înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "UU." din mun. Bacău, jud. Bacău

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea CCCCCCCCCCCCCC. din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/10, jud. Bacău a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2015 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti "UU." împotriva debitorului DDDDDDDDDDDDDD. din mun. Bacău, str. x nr. 15/B/4, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu 3 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 15/B/4, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 10.300 euro reprezentând pensie de întreţinere şi 6.960,83 RON reprezentând cheltuieli de executare şi onorariu.

Imobilul a fost evaluat la suma de 200.750 RON conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 150.562,50 RON.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie publică pentru data de 14 aprilie 2016.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil au fost atât membri ai grupării infracţionale conduse de către inculpaţii J. şi K. cât şi inculpatul X. membru al grupării infracţionale conduse de către inculpatul L., împreună cu inculpatul U.

Inculpaţii X. şi inculpatul U. au hotărât să participe la licitaţia organizată în data de 14 aprilie 2016 în înţelegere în sensul să adjudece unul dintre aceştia la cel mai mic preţ posibil, contribuind la cheltuielile de adjudecare şi urmând să împartă profitul la revânzarea imobilului.

În prealabil, inculpatul X. a cerut opinia cumătrului său, liderul grupării infracţionale L. legat de acest imobil de valoarea de piaţă şi de modul în care să acţioneze la licitaţia din data de 14 aprilie 2016, aşa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate de către inculpaţi.

Inculpaţii X. şi U. s-au deplasat împreună atât la ZZZ. SA cât şi la sediul executorului judecătoresc în data de 14 aprilie 2016, aşa cum rezultă din convorbirile telefonice ale acestora interceptate în baza mandatului de supraveghere tehnică emis de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.

Ajunşi la sediul executorului judecătoresc, inculpaţii X. şi U. s-au întâlnit cu inculpaţii J., P., Q. şi K.

Inculpatul K. nu a depus ofertă sau recipisă pentru a participa la licitaţie, însă s-a prezentat la licitaţie convins fiind că raportat la valoarea apartamentului se poate ajunge la o înţelegere care să determine obţinerea unor sume de bani.

Inculpatul J. a participat la licitaţia din data de 14 aprilie 2016 în calitate de mandatar al inculpatului F. în baza Procurii autentificate sub nr. x din 8 martie 2016 la EEEEEEEEEEEEEE. şi a oferit suma de 150.600 RON.

Inculpatul P. a participat la licitaţia din data de 14 aprilie 2016 în calitate de mandatar al numitei FFFFFFFFFFFFFF. în baza Procurii autentificate sub nr. x din 24 februarie 2014 la BIN YYY. şi a oferit suma de 150.600 RON.

Inculpatul Q. a participat la licitaţia din data de 14 aprilie 2016 în calitate de mandatar al martorei NNNNN. în baza Procurii autentificate sub nr. x din 15 iunie 2015 la BIN SSSSSS. şi a oferit suma de 150.600 RON

Inculpaţii X. şi U. au oferit fiecare câte 151.000 RON.

Înainte de începerea licitaţiei, inculpatul K. le-a cerut participanţilor la licitaţie să ajungă la o înţelegere, întrucât nu sunt "persoane străine" adică alţi licitatori şi să se stabilească cine să adjudece, bineînţeles în schimbul unor sume de bani pentru ceilalţi participanţi.

Întrucât la această licitaţie publică au participat membri a două grupări infracţionale, înţelegerea a fost mai greu de realizat raportat şi la valoarea de piaţă a imobilului situată în jurul sumei de 50.000 de euro.

Astfel, iniţial inculpatul P. şi inculpatul U. erau dispuşi să ofere câte 3.500 euro celorlalţi participanţi pentru a adjudeca imobilul, însă întrucât niciunul dintre aceştia nu dorea să cedeze, s-au efectuat mai multe strigări în cadrul licitaţiei publice.

În cele din urmă, într-una dintre pauzele dintre strigări, la insistenţele inculpatului K., inculpatul P. a cedat însă a perceput o sumă dublă faţă de ceilalţi licitatori, respectiv suma de 1.000 euro.

Astfel, inculpaţii P., U., X., Q., J. şi K. au ajuns la o înţelegere în sensul să adjudece imobilul inculpatul U., urmând ca acesta să achite câte 500 euro celorlalţi inculpaţi cu excepţia inculpatului P. care a primit 1.000 euro, înainte de încheierea licitaţiei. Întrucât inculpatul U. nu avea această sumă asupra sa, a împrumutat suma de 1.000 euro de la inculpatul Q. prin intermediul inculpatului K.

Inculpatul U. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 157.000 RON, după care acesta s-a deplasat împreună cu inculpatul X. la casa de schimb valutar a acestuia şi a luat suma de 3.500 euro, pe care a împărţit-o celorlalţi participanţi la licitaţie.

Inculpatul K. a primit suma de 500 euro deşi nu participase la licitaţie şi nu putea teoretic să influenţeze modul de desfăşurare a acesteia, însă practic acesta a fost iniţiatorul şi cel care a reuşit să-i determine pe participanţi să ajungă la înţelegere.

S-a constatat aşadar faptul că inculpaţii ajungeau la înţelegeri în schimbul unor sume de bani chiar şi în situaţiile în care imobilul se adjudeca peste preţul de pornire a licitaţiei.

S-a arătat că, discuţiile telefonice purtate în timpul şi după terminarea licitaţiei din data de 14 aprilie 2016, de către inculpatul K. cu o persoană identificată ulterior după numărul de telefon inserat în cererile de participare la diferite licitaţii publice ca fiind inculpatul O., confirmă situaţia de fapt expusă mai sus.

Discuţiile telefonice menţionate mai sus arată pe de o parte legătura infracţională a inculpatului K. cu inculpatul O. cu care a participat la multe licitaţii publice reţinute anterior ca fiind deturnate, precum şi modul "cu linişte şi pace" în care aceştia înţelegeau desfăşurarea unei licitaţii în care participanţi erau doar cunoscuţi, membri ai grupării infracţionale.

După terminarea licitaţiei, inculpatul X. i-a comunicat inculpatului L. detalii legate de desfăşurarea acesteia, comunicându-i că s-a ajuns la înţelegere pentru o sumă de bani. Inculpatul L. nu a părut surprins de această modalitate de finalizare a unei licitaţii, aspect care denotă că a luat parte la astfel de înţelegeri.

După terminarea licitaţiei din data de 14 aprilie 2016, inculpatul U. i-a cerut inculpatului X. să-l lase să păstreze imobilul adjudecat şi să nu-l mai vândă în vederea obţinerii unui profit, inculpatul X. primind la fel ca ceilalţi inculpaţi participanţi la licitaţie suma de 500 euro.

Inculpatul U. a purtat discuţii telefonice sau prin mesaje în ziua de 14 aprilie 2016, după ce a fost declarat adjudecatar, cu mai multe persoane, exprimându-şi bucuria achiziţionării unui imobil cu o sumă mult mai mică decât valoarea acestuia şi arătând faptul că a fost nevoit să achite o sumă de bani celorlalţi licitatori.

Ulterior, inculpatul U. a întâmpinat probleme legate de acest imobil, debitorul DDDDDDDDDDDDDD. fiind hotărât să promoveze o contestaţie la executare:

Fiind audiată în cauză în calitate de martor, creditoarea CCCCCCCCCCCCCC. a precizat faptul că unul dintre participanţii la licitaţie a făcut verificări la locuinţa sa în vederea obţinerii unor date despre imobilul executat silit şi a prezentat aspectele constatate vis a vis de participanţii la licitaţia din data de 14 aprilie 2016 la care a participat:

"În data de 12 aprilie 2016, în timp ce mă aflam la serviciu, am fost sunată de către sora mea, care mi-a relatat faptul că la uşa locuinţei mele, unde domiciliez împreună cu părinţii mei şi fiica mea, s-ar fi prezentat în jurul orelor 11:00, o persoană de sex masculin care s-a interesat de mine şi dacă aş avea un apartament de vânzare. La sfatul mamei mele de a veni la mine la serviciu, această persoană a invocat că nu ar fi din mun. Bacău, ci locuieşte în mun. Iaşi, şi nu cunoaşte oraşul.

În aceste împrejurări, mama mea i-a spus acestei persoane să vină mai spre după amiază.

Eu am ajuns acasă în jurul orelor 14:30, iar la orele 17:00 am plecat singură la cumpărături. Am revenit la domiciliu şi întrucât uitasem să achiziţionez nişte produse farmaceutice, am ieşit pe str. x din mun. Bacău. Când mă întorceam către locuinţă, în jurul orelor 20:00 - 20:30, în faţa mea se deplasa o persoană de sex masculin care purta şapcă, către scara imobilului în care locuiesc.

M-am oprit câţiva metri în spatele acestuia în momentul în care a ajuns la interfon, acesta nu a sunat la interfon, aşteptând probabil să mă apropii eu pentru a-i permite accesul în scară. La un moment dat acesta m-a întrebat dacă nu deschid uşa de la scară, iar eu i-am spus că nu locuiesc în zonă şi sun pe telefon pe cineva pentru a-mi deschide. Părinţii mei şi fiica mea nu răspundeau la telefon, însă la un moment dat, această persoană a apăsat tasta 10 corespunzătoare apartamentului meu şi i s-a deschis. Acesta a intrat în scara blocului, iar eu am reuşit să vorbesc pe telefon cu fiica mea, căreia i-am spus să încuie uşa la apartament.

În momentul în care această persoană a ajuns în faţa apartamentului, mama mea a încuiat uşa, această persoană a ciocănit la uşă, iar după ce mama mea a mai încuiat încă odată, acesta a apăsat pe clanţa uşii de acces.

Eu am urcat scările împreună cu un vecin, iar această persoană a coborât pe lângă noi şi ne-a salutat.

A doua zi am fost în audienţă la şeful I.P.J. Bacău, urmare a plângerii formulate de către actualul meu soţ, ocazie cu care am relatat cele întâmplate.

În data de 14 aprilie 2016 m-am prezentat în jurul orelor 09:30 la biroul executorului judecătoresc BEJ UU. La sediu se aflau cea mai mare parte dintre participanţii la licitaţie.

Cu această ocazie l-am recunoscut pe cel care venise la locuinţa mea cu două zile înainte, în persoană numitului J.

Înainte de începerea licitaţiei, i-am cerut unei persoane de sex masculin, cu ten închis, cu cioc, de înălţime 1,78-1,82, care vorbea cu un participant la licitaţie pe nume Q., să părăsească sala în care se desfăşura licitaţia întrucât nu avea nicio calitate. Acesta s-a conformat, deşi nu i-a convenit, eu aflând ulterior că s-a retras de fapt de la licitaţie.

Numitul J. mi-a cerut să-i spun cum arată apartamentul pentru a şti ce preţ să ofere, acesta fiind cel mai vocal.

Pe parcursul licitaţiei, am observat că participanţii foloseau telefoane mobile, părând a trimite mesaje, deşi aceştia spuneau că ei calculează preţul.

Au fost două pauze între strigări, perioade în care participanţii ieşeau împreună afară, dar nu rămâneau lângă sediu, ci ieşeau după poartă.

Din cele observate de mine, participanţii la licitaţie se cunoşteau, şi am avut senzaţia că exista un prag până la care erau hotărâţi să liciteze".

Inculpaţii: J., K., U., X., Q. şi P. au recunoscut săvârşirea infracţiunii.

20. Dosar de executare nr. 181/2014, înregistrat la B.E.J. MM., din oraşul Târgu Neamţ, jud. Neamţ

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul SC FFFFFFFFFFF. SRL a fost înregistrat Dosarul de executare silită nr. x din 2014, al B.E.J. MM., împotriva debitorului GGGGGGGGGGGGGG., cu domiciliul în mun. Bacău, str. x nr. 53/B/19, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului, respectiv locuinţă cu suprafaţa de 11,54 mp situată în mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, (în rechizitoriu s-a indicat greşit că imobilul ar fi situat în municipiul Bacău, str. x nr. 53/B/19, aceasta fiind adresa de domiciliu a debitorului), imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 24.769,38 RON reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare, în cuantum de 3.498 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 4.000 euro conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 50%, fiind stabilit la suma de 2.000 euro.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil au fost atât membrii grupării infracţionale conduse de inculpatul L., cât şi membrii grupării infracţionale conduse de inculpatul B.

Astfel, înainte de începerea licitaţiei din data de 14 iunie 2016 au depus recipise şi oferte inculpaţii M. şi N., precum şi inculpaţii B. şi A.

Analizând recipisele de consemnare a cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei se constată faptul că inculpaţii N. şi M. s-au deplasat împreună la LLL. din mun. Piatra-Neamţ, în data de 13 iunie 2016, fiindu-le eliberate recipise cu numere consecutive.

Pe de altă parte, inculpaţii B. şi A. s-au deplasat la aceeaşi agenţie, în data de 14 iunie 2016, recipisele acestora fiind eliberate la un interval de 40 secunde.

Aceste aspecte arată faptul că atât inculpaţii M. şi N., cât şi inculpaţii B. şi A. au participat în înţelegere la licitaţia din data de 14 iunie 2016, cu privire la preţul cu care unul dintre aceştia va adjudeca imobilul.

Inculpatul N. a oferit suma de 6.100 RON, inculpatul M. suma de 6.000 RON, inculpatul A. suma de 1.450 euro, iar inculpatul B. suma de 1.000 euro.

Înainte de începerea licitaţiei publice, cei patru inculpaţi au discutat şi au stabilit ca imobilul să fie adjudecat de către un membru al grupării B., respectiv de către inculpatul A., urmând ca inculpaţii N. şi M. să primească o sumă de bani, întrucât au acceptat înţelegerea.

În aceste condiţii, inculpatul A. a oferit suma de 7.100 RON, iar ceilalţi nu au oferit mai mult şi s-au retras, executorul judecătoresc declarându-l adjudecatar pe inculpatul A.

Preţul cu care a adjudecat imobilul inculpatul A. a fost cu 400 euro sub preţul de pornire a licitaţiei, această diferenţă reprezentând prejudiciul cauzat de către cei patru inculpaţi urmare a deturnării licitaţiei publice.

A doua zi după ce licitaţia a avut loc, inculpatul A. s-a întâlnit în mun. Bacău cu inculpatul N., căruia i-a predat suma de 800 RON, conform înţelegerii anterioare, din această sumă 400 RON fiind remişi ulterior inculpatului M.

În cursul urmăririi penale, inculpatul B. nu a recunoscut existenţa unei înţelegeri la licitaţia din data de 14 iunie 2016.

Curtea de Apel a reţinut că declaraţia sa este nesinceră, raportat la materialul probator administrat în cauză; astfel, pe de o parte inculpaţii M. şi N. au recunoscut situaţia de fapt prezentată mai sus, iar pe de altă parte, recipisele consecutive în cazul inculpaţilor, faptul că inculpatul A. era angajatul său şi modul în care s-a desfăşurat alte licitaţii la acre aceştia au participat, arată dincolo de orice îndoială faptul că la licitaţia din data de 14 iunie 2016 s-a ajuns la o înţelegere între participanţi stabilindu-se cine să adjudece cu preţul cel mai convenabil.

De altfel, în faţa instanţei de fond, inculpatul B., asistat de avocat ales, a recunoscut săvârşirea şi a acestei infracţiuni, aşa cum a fost reţinut în actul de sesizare a instanţei şi a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii, cerere care a fost admisă de Curte.

Prejudiciul creat în cauză este în cuantum de 1.700 RON, reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare.

S-a menţionat că situaţia de fapt reţinută rezultă din mijloacele de probă enumerate în rechizitoriu, la capitolul III. Mijloace de probă - fl. 374 - 665, condiţii în care instanţa de fond nu le-a mai enumerat.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, Curtea a reţinut că din probele administrate în cauză, rezultă cu certitudine faptul că inculpaţii: J., K., L. şi B. au fost liderii de necontestat ale celor trei grupuri infracţionale, pe care le-au coordonat, grupuri infracţionale la care au aderat ceilalţi inculpaţi trimişi în judecată pentru mai multe infracţiuni de deturnarea licitaţilor publice, grupurile infracţionale fiind structurate pe mai multe paliere şi au acţionat o durată mare de timp.

S-a susţinut că, în conformitate cu doctrina penală, constituirea unui grup infracţional se realizează de către o singură persoană, iar ceilalţi inculpaţi aderă sau sprijină grupul respectiv.

În literatura de specialitate s-a arătat că prin iniţierea se înţelege activitatea de punere în aplicare a unui plan de organizare a unui grup infracţional materializată în planificarea acţiunii şi contactarea unor persoane în scopul de a le convinge să facă parte din grupare. Intrarea într-un grup infracţional presupune efectuarea de activităţi concrete, la solicitarea liderului, nu doar simpla intenţie, toate aceste aspecte fiind incidente în prezenta cauză.

Obiectul juridic al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat îl constituie relaţiile privind convieţuirea socială, periclitate prin activitatea grupării infracţionale organizate, a căror activitate infracţională generează o stare de pericol pentru ordinea publică, pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor, punând în pericol. Obiectul juridici al acestei infracţiuni este pluriofensiv, întrucât fapta aduce atingere atât ordinii publice materiale, cât şi libertăţii morale a membrilor, generând un pericol potenţial viitor pentru valorile sociale vizate prin infracţiunea scop.

Subiect activ nemijlocit al infracţiunii este un subiect plural, grupul infracţional organizat fiind o formă a pluralităţii constitutive de infractori.

Aşa cum este cunoscut, grupul infracţional organizat este un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Caracterul structurat al grupului este dat de o anumită ierarhizare a membrilor grupului, nu neapărat aceeaşi în tot timpul, având în vedere dinamica grupurilor infracţionale, în cadrul căruia există o anumită competiţie între membrii grupării, dar fără de care acţiunea membrilor nu poate fi coordonată.

Stabilitatea relativă a grupului infracţional este condiţionată de constituirea acestuia pentru o anumită perioadă de timp, condiţie care deosebeşte grupul infracţional organizat de participaţia penală. Vorbim de o stabilitate relativă, deoarece nu este necesar ca pe întreaga perioadă componenţa grupului să fie aceeaşi.

Urmarea imediată a săvârşirii infracţiunii de deturnare a licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., constă în starea de pericol pentru valorile sociale protejată prin această normă.

Aşadar, Curtea a reţinut că, încă din anul 2010, persoane de pe raza mun. Bacău, cu experienţă în domeniul imobiliar, au început să participe la majoritatea licitaţiilor publice organizate, dezvoltând relaţii apropiate, care au condus în timp prin modalitatea de acţiune la formarea unor grupări infracţionale, specializate în săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice.

1. Gruparea K. - J.

Începând cu anul 2013 inculpatul K. i-a prezentat inculpatului J. posibilitatea obţinerii unor câştiguri considerabile prin adjudecarea unor imobile executate silit în cadrul licitaţiilor publice şi revânzarea ulterioară a acestora sau prin încheierea unor înţelegeri cu alţi participanţi la licitaţiile publice în scopul denaturării preţului de adjudecare, în schimbul unor sume de bani.

Iniţial, inculpatul J. l-a împuternicit pe inculpatul K. să participe la astfel de licitaţii publice, după care spre sfârşitul anului 2013 a revocat procura notarială.

Cei doi inculpaţi discutau despre licitaţiile publice care urmau a fi organizate, despre imobile ori despre preţul de adjudecare, având înţelegeri prealabile cu privire la cine să adjudece şi cu ce preţ.

Materialul probator administrat în cauză a relevat faptul că licitaţiile publice erau în multe cazuri formale, liderii grupării infracţionale stabilind înainte de începerea licitaţiei adjudecatarul şi preţul de adjudecare.

Cei doi inculpaţi au racolat şi alte persoane care să-i ajute la săvârşirea activităţii infracţionale, membri de familie, prieteni sau cunoscuţi, unii dintre aceştia aderând în decursul timpului la grupul infracţional format de către cei doi inculpaţi.

Relevante sunt discuţiile purtate telefonic de cei inculpaţii K. - J., la data de 11 septembrie 2015 şi 16 septembrie 2015, din care rezultă colaborarea dintre inculpaţi şi posibilitatea de a trimite la licitaţiile publice şi alte persoane aflate sub controlul liderilor grupării.

La iniţiativa inculpatului J., au aderat la grupul infracţional inculpaţii T., tatăl său şi inculpatul F. Primul participa la licitaţiile publice doar atunci când fiul său îi cerea acest lucru, pentru ca inculpatul J. să poată adjudeca imobile sub preţul de pornire a licitaţiei. Inculpatul F. se ocupa de renovarea imobilelor adjudecate silit, contribuia cu sume de bani la adjudecarea acestora şi împărţea profitul obţinut cu inculpatul J., participând şi la licitaţii publice, atunci când situaţia impunea acest lucru, relevante fiind discuţiile telefonice dintre F. şi J.

Prin prisma relaţiilor de familie şi din dorinţa de a obţine câştiguri facile cu ocazia participării la licitaţiile publice organizate de către executorii judecătoreşti, prin încheierea unor înţelegeri prealabile, în scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, au aderat la grupul infracţional organizat inculpatul R., cumnatul inculpatului K., precum şi inculpaţii: A., O., Q., P., S.

Curtea a apreciat că este relevantă discuţia telefonică purtată de inculpatul K. cu inculpatul O., în data de 14 aprilie 2016, în timpul şi după desfăşurarea unei licitaţii publice la care participau inculpaţii: J., P., Q., X. şi U.

Instanţa de fond a considerat că discuţiile telefonice menţionate mai sus arată, pe de o parte, legătura infracţională a inculpatului K., cu inculpatul O., cu care a participat la multe licitaţii publice reţinute ca fiind deturnate, precum şi modul "cu linişte şi pace", în care aceştia înţelegeau desfăşurarea unei licitaţii, în care participanţi erau doar cunoscuţi, membri ai unor grupări infracţionale.

2. Gruparea B.

Inculpatul B. a constituit împreună cu inculpaţii A. şi C., începând cu anul 2014, o grupare infracţională specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice.

Inculpatul B. avea calitatea de asociat la SC DDD. agenţie imobiliară în mun. Piatra-Neamţ şi care avea deschis un punct de lucru şi în municipiul Bacău şi administra în fapt societatea la care administrator de drept figura numita QQ., mama inculpatului.

Lider al grupării infracţionale, inculpatul B. identifica imobilele executate silit, care ar prezenta interes, punea la dispoziţie sumele de bani şi în unele cazuri participa la licitaţiile publice organizate de către executorii judecătoreşti.

Inculpaţii A. şi C., angajaţi ai agenţiei imobiliare administrate de inculpatul B., aveau în cadrul grupării rolul de a participa la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, de a renova imobilele executate silit, de a efectua publicitatea vânzării acestora prin intermediul agenţiei imobiliare şi de a încheia ulterior contractele de vânzare cumpărare.

3. Gruparea L.

Inculpatul L. a constituit împreună cu inculpaţii N. (finul său) şi M. (cumătrul său), începând cu anul 2013, o grupare infracţională specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice.

Inculpatul L., având experienţă în domeniul imobiliar şi fiind executat silit în cadrul unor dosare înregistrate la B.E.J. AA., a înţeles modalitatea obţinerii unor câştiguri facile prin participarea la licitaţiile publice şi denaturarea preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, care erau vândute ulterior cu sume mult mai mari, apropiate de valoarea reală a acestora.

Urmare a executărilor silite, inculpatul L. nu putea adjudeca imobile pe numele său, fapt pentru care rolul său de lider consta în identificarea imobilelor executate silit care ar prezenta interes, punerea la dispoziţie a sumelor de bani şi în unele cazuri participarea la licitaţiile publice, dar în calitate de mandatar al unor rude, angajaţi, etc.

Inculpaţii N. şi M. aveau în cadrul grupării rolul de a participa la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, de a renova imobilele executate silit şi de a încheia ulterior contractele de vânzare cumpărare.

La cererea inculpatului L., la gruparea acestuia au aderat concubina sa Z., inculpatul V. angajat al liderului în cadrul unei agenţii imobiliare şi cumătrul său inculpatul X., gruparea fiind sprijinită de către inculpata Y., sora liderului grupării.

Astfel, aceşti inculpaţi semnau procuri de împuternicire, participau la licitaţii publice, încheiau contracte de împrumut fictive, îndeplineau calitatea de asociat şi/sau administrator la societăţile comerciale administrate în fapt de către inculpatul L., doar la cererea liderului grupării şi în forma sau modalitatea cerută de către acesta.

Gruparea condusă de inculpatul L. a devenit mai puternică odată cu aderarea la aceasta a altor inculpaţi.

Fiind audiat în cauză, în calitate de martor, executorul judecătoresc EEE., acesta a precizat faptul că în perioada 2014 - 2015, cu ocazia organizării mai multor licitaţii publice, a avut suspiciuni legate de buna desfăşurare a acestora şi caracterul competitiv al procedurilor, urmare a activităţii infracţionale desfăşurate de persoanele menţionate mai sus, care au fost sprijinite de alţi făptuitori de pe raza municipiului Bacău. Astfel, a susţinut martorul că membrii grupului infracţional participă periodic la diferite licitaţii publice după achitarea cauţiunii şi depunerea ofertei de preţ, care de regulă este preţul de pornire al licitaţiei.

Cele trei grupări infracţionale au început să conlucreze în decursul timpului, acţionând pentru un interes comun cu ocazia participării la licitaţiile publice organizate în cadrul birourilor executorilor judecătoreşti.

Astfel, din cercetările penale efectuate a rezultat faptul că membrii grupărilor infracţionale au avut în perioada 2013 - 2016 modalităţi de acţiune diferite, în funcţie de interesul unuia dintre membrii grupului, şi în special al liderilor de a achiziţiona un imobil, sau de prezenţa unor persoane de bună credinţă la licitaţiile publice.

S-a stabilit faptul că în situaţia în care imobilul aflat în procedura de executare silită prezenta interes pentru gruparea infracţională, membrii acesteia participanţi la licitaţia publică, fie ajungeau la o înţelegere cu privire la preţul de adjudecare a imobilului, dacă nu se prezentau alte persoane interesate, fie încercau să corupă persoanele de bună credinţă, prezente pentru a se retrage de la licitaţie, adjudecând imobilul în baza înţelegerii anterioare.

Profitând de forţa grupului sau chiar a grupurilor infracţionale prezent/prezente în cadrul acestor licitaţii şi de lipsa de experienţă a persoanelor de bună credinţă prezente la licitaţie, inculpaţii reuşeau să le creeze persoanelor vătămate teama că vor pierde şansa de a adjudeca un bun imobil pe care şi-l doreau, în situaţia în care nu vor accepta să procedeze aşa cum li se solicita.

În drept, Curtea a apreciat că faptele inculpaţilor de a se înţelege între ei, pentru a denatura preţul de adjudecare al licitaţilor prezentate mai sus, constituie infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen.

Infracţiunea de deturnare a licitaţilor publice are ca obiect juridic - protejarea principalelor relaţii sociale care se stabilesc cu ocazia desfăşurării licitaţilor publice, respect acelea de a căror bună desfăşurare depinde asigurarea caracterului competitiv al acestei proceduri. Încriminarea fiind una de pericol, protejează doar în mod indirect patrimoniul.

Situaţia premisă. Această infracţiune este condiţionată de preexistenţa unor proceduri privind o licitaţie publică, în oricare dintre fazele sale, de la anunţarea licitaţiei, până la actul final al adjudecării.

Latura obiectivă cuprinde elementul material, cerinţe esenţiale, urmarea imediată şi legătura de cauzalitate.

Elementul material. Infracţiunea este una cu conţinut alternativ, săvârşirea de acte materiale corespunzătoare ambelor modalităţi normative va realiza o singură astfel de infracţiune.

Elementul material constă, în mod alternativ, fie în îndepărtare prin constrângere sau corupere a unui participant de la licitaţia publică, fie prin înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare, această din urmă modalitate normativă fiind incidentă în cauză.

Îndepărtarea participantului de la licitaţia publică poate consta în ţinerea la distanţă, îndepărtarea, împiedicarea, retragerea de la licitaţia publică sau abandonarea ei, ca urmare a constrângerii sau coruperii acestuia.

Cerinţe esenţiale. Pentru realizarea elementului material, în prima sa modalitate normativă alternativă, este necesar mai întâi ca acţiunea de îndepărtare să se comită după ce persoana fizică sau juridică a dobândit calitatea de participant la o licitaţie publică.

Pentru ca înţelegerea dintre participanţii la o licitaţie publică să atragă aplicarea art. 246 C. pen. este necesar ca aceasta să intervină cu prilejul participării unei persoane fizice sau juridice la o licitaţie publică.

Urmarea imediată a săvârşirii infracţiunii de deturnare a licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., constă în starea de pericol pentru valorile sociale protejată prin această normă de încriminare.

Practic, prin comiterea acţiunii încriminate alternativ de acest text se aduce atingere liberei concurenţe în licitaţiile publice.

Legătura de cauzalitate între acţiunea încriminată şi urmarea imediată în cazul acestei infracţiuni de pericol trebuie să existe şi rezultă din materialitatea faptei comise.

Latura subiectivă cuprinde elementul subiectiv şi cerinţe esenţiale.

În prima modalitate normativă, acţiunea de îndepărtare a unui participant de la o licitaţie publică se poate realiza cu intenţie directă sau indirectă.

În cea de a doua modalitate, cum este în cauza dedusă judecăţii, înţelegerea dintre participanţi nu se poate realiza decât cu intenţie directă, calificată prin scop (deturnarea preţului de adjudecare).

Subiectul activ al acestei infracţiuni, prima sa modalitate normativă, nu este calificat, putând fi orice persoană care exercită acţiuni de îndepărtare prin constrângere sau corupere a unui participant la o licitaţie publică.

În modalitatea înţelegerii între participanţii la o licitaţie publică cu privire la denaturarea preţului de adjudecare, cum este situaţia în cauza dedusă judecăţii, subiecţii activi nemijlociţi trebuie să fie calificaţi, acestea fiind persoanele fizice sau juridice participanţi la o licitaţie publică.

Subiectul pasiv al acestei infracţiuni este persoana fizică sau juridică în beneficiul căreia se organizează licitaţia publică.

Curtea a reţinut că, aşa cum rezultă din actul de sesizare a instanţei, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, care au solicitat aplicarea procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

1. Pentru inculpatul A.: constituirea unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (17 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (8 infracţiuni) şi de art. 246 C. pen. (9 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii B. şi C. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de inculpaţii J., K. şi respectiv L.

2. în perioada 24 ianuarie 2014 - 27 iulie 2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

a) la data de 24 ianuarie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii J. şi K., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 121/A/12, jud. Bacău evaluat la suma de 135.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul K. pentru suma de 65.700 RON.

b) la data de 17 martie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii J., K., M. şi N., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2012 de către BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău evaluat la suma de 110.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul M. pentru suma de 53.000 RON.

c) la data de 14 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2014 de către BEJ NN. din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, evaluat la suma de 162.360 RON fiind adjudecat de către inculpatul C. pentru suma de 115.700 RON.

d) la data de 20 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii B. şi C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 3/2012 de către BEJ JJ. din mun. Bacău, după care, în data de 13 martie 2015 a fost în înţelegere cu inculpatul D. cu ocazia licitaţiei publice organizate în acelaşi dosar de executare, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 50.500 RON.

e) la data de 27 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 86.459 RON fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 64.844,25 RON.

f) la data de 15 ianuarie 2015 a fost în înţelegere cu inculpatul B. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 9/B/22, jud. Neamţ, evaluat la suma de 39.959 RON fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 29.969,25 RON.

g) la data de 16 ianuarie 2015, în calitate de mandatar pentru inculpatul H. a fost în înţelegere cu inculpatul C. şi cu inculpaţii M. şi N. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 478/2013 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul H. prin mandatar A. pentru suma de 14.000 euro.

h) la data de 21 ianuarie 2015, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 98/2012 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti UU. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii K., M., N. şi numitul VV., au fost în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 1/D/16, jud. Bacău, în sensul adjudecării la un preţ redus, apropiat de preţul de pornire a licitaţiei, de către unul dintre licitatori.

i) la data de 25 mai 2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii J. şi K. şi cu numiţii V., R. şi WW., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 34/2013 de către BEJ CC. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, privind executarea silită a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, evaluat la suma de 111.000 RON şi adjudecat de inculpatul A. pentru suma de 84.000 RON.

j) la data de 19 octombrie 2015, în calitate de mandatar pentru inculpatul B. a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea, jud. Bacău, evaluat la suma de 148.193 RON fiind adjudecat de către inculpatul B. prin mandatar A. pentru suma de 74.100 RON.

k) la data de 10 decembrie 2015, în calitate de mandatar pentru numita QQ. a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita QQ. prin mandatar A. pentru suma de 22.000 euro.

l) la data de 29 decembrie 2015, în calitate de mandatar pentru numita XX. a fost în înţelegere cu inculpaţii K. şi J., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 419/2011 de către BEJ FF. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 77.700 RON, fiind adjudecat pentru suma de 52.200 RON de către numita XX. prin mandatar A.

m) la data de 11 februarie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, s.c A, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul C. cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro.

n) la data de 23 februarie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ şi în calitate de mandatar al inculpatului H. a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 50.500 RON şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 28.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 RON.

o) la data de 7 martie 2016, în calitate de mandatar pentru numitul SS. a fost în înţelegere cu inculpatul C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/80/2012 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. RR., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către SS. prin mandatar A. pentru suma de 80.000 RON.

p) la data de 14 iunie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2014 înregistrat la BEJ LL. din mun. Piatra-Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii M., N. şi B. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 7.100 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii M. şi N. primind câte 100 euro de la inculpatul A., pentru a ajunge la această înţelegere;

r) la data de 27 iulie 2016, a fost în înţelegere cu inculpatul H. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din com. Gârcina, sat Almaş, jud. Neamţ, evaluat la suma de 34.900 euro, fiind adjudecat de către inculpatul H. pentru suma de 17.000 euro.

2. Pentru inculpatul B.: constituirea unui grup infracţional organizat, deturnarea licitaţiilor publice (4 infracţiuni) şi instigare la deturnarea licitaţiilor publice (8 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (2 infracţiuni), art. 246 C. pen., (2 infracţiuni) şi art. 47 C. pen., raportat la art. 246 C. pen., (8 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii A. şi C. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale din care făceau parte inculpaţii J., K., M. şi N.

2. în perioada 20 noiembrie 2014 - 11 noiembrie 2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de către membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

a) la data de 20 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 3/2012 de către BEJ JJ. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat de către inculpatul D. aflat în înţelegere cu inculpatul A. la data de 13 martie 2015, pentru suma de 50.500 RON.

b) la data de 15 ianuarie 2015 a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 9/B/22, jud. Neamţ, evaluat la suma de 39.959 RON fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 29969,25 RON.

c) la data de 14 iunie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2014 înregistrat la BEJ LL. din mun. Piatra-Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii M., B. şi A. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, (în rechizitoriu s-a indicat greşit că imobilul ar fi situat în municipiul Bacău, str. x nr. 53/B/19, aceasta fiind adresa de domiciliu a debitorului), imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 7.100 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii M. şi N. primind câte 100 euro de la inculpatul A., pentru a ajunge la această înţelegere.

d) la data de 11 noiembrie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2014 înregistrat la BEJ MM. din mun. Târgu Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul D. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 63.836 RON şi adjudecat de către inculpatul D. cu suma de 41.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 47.877 RON.

3. în perioada 14 noiembrie 2014 - 7 martie 2016 i-a instigat pe inculpaţii A. şi C. să fie în înţelegere cu ocazia organizării unor licitaţii publice de către executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, în scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, inculpatul B. stabilind adjudecatarul şi preţul de adjudecare înainte de începerea licitaţiei, după cum urmează:

a) la data de 14 noiembrie 2014 le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2014 de către BEJ NN. din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, evaluat la suma de 162.360 RON fiind adjudecat de către inculpatul C. pentru suma de 115.700 RON.

b) la data de 27 noiembrie 2014 le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 86.459 RON fiind adjudecat de către inculpatul OO. pentru suma de 64.844,25 RON.

c) la data de 16 ianuarie 2015, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul H. prin mandatar A. pentru suma de 14.000 euro.

d) la data de 19 octombrie 2015, i-a instigat pe inculpatul A. şi pe inculpatul C. la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea, jud. Bacău, evaluat la suma de 148.193 RON fiind adjudecat de către inculpatul B. prin mandatar A. pentru suma de 74.100 RON.

e) la data de 10 decembrie 2015, i-a instigat pe inculpatul A. şi pe inculpatul C. la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita QQ. - prin mandatar A. pentru suma de 22.000 euro.

f) la data de 11 februarie 2016, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, s.c A, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul C. cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro.

g) la data de 23 februarie 2016, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. mandatar al inculpatului H., să fie în înţelegere cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 50.500 RON şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 28.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 RON.

h) la data de 7 martie 2016, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/80/2012 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. RR., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către SS. prin mandatar A. pentru suma de 80.000 RON,

3. Pentru inculpatul C.: constituirea unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (9 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (2 infracţiuni) şi art. 246 C. pen. (7 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii B. şi A. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale din care făceau parte inculpaţii J., K., M. şi N.

2. în perioada 14 noiembrie 2014 - 7 martie 2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

a) la data de 14 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2014 de către BEJ NN. din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, evaluat la suma de 162.360 RON fiind adjudecat de către inculpatul C. pentru suma de 115.700 RON;

b) la data de 20 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii B. şi A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 3/2012 de către BEJ JJ. din mun. Bacău, după care, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat la un termen ulterior de către inculpatul D. aflat în înţelegere cu inculpatul A., pentru suma de 50.500 RON;

c) la data de 27 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 86.459 RON fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 64.844,25 RON;

d) la data de 16 ianuarie 2015, a fost în înţelegere cu inculpatul A. şi cu inculpaţii M. şi N. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 478/2013 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul H. prin mandatar A. pentru suma de 14.000 euro;

e) la data de 19 octombrie 2015, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ PP. din oraş Buhuşi, jud. Bacău, imobilul din com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea, jud. Bacău, evaluat la suma de 148.193 RON fiind adjudecat de către inculpatul B. prin mandatar A. pentru suma de 74.100 RON;

f) la data de 10 decembrie 2015, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita QQ. prin mandatar A. pentru suma de 22.000 euro;

g) la data de 11 februarie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul C. cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro;

h) la data de 23 februarie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul A., mandatar al inculpatului H., pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 50.500 RON şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 28.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 RON;

i) la data de 7 martie 2016, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 79/80/2012 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. RR., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către SS. prin mandatar A. pentru suma de 80.000 RON.

4. Pentru inculpatul F.: aderare la un grup infracţional organizat, complicitate la deturnarea licitaţiilor publice şi deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (2 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu luna februarie 2014 a aderat la grupul infracţional constituit de către inculpaţii J. şi K., specializat în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu alte două grupări infracţionale;

2. l-a sprijinit pe inculpatul J. cu sume de bani pentru participarea la licitaţia publică din data de 31 mai 2016 şi adjudecarea imobilului executat silit în Dosar de executare nr. x/2012 al AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, cunoscând faptul că inculpatul J. a fost în înţelegere cu inculpaţii T. şi M. pentru denaturarea preţului de adjudecare a imobilului, ultimul inculpat primind suma de 500 euro de la inculpatul J. pentru perfectarea înţelegerii;

3. la data de 16 februarie 2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii K., J. şi O. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 28/E/2012 de către ZZ. din mun. Moineşti, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 53/A/9, jud. Bacău, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 68.900 RON.

4. la data de 30 aprilie 2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii K., T., J. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 37.386 euro, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 26.400 euro.

5. Pentru inculpatul G.: deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fapte prevăzută de art. 246 C. pen., respectiv, art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. la data de 29 iulie 2014, la instigarea inculpatului L. a fost în înţelegere cu inculpatul M., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Oneşti, str. x nr. 6/A/53, jud. Bacău evaluat la suma de 20.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 10.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 15.000 RON;

2. la data de 15 octombrie 2014, cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în Dosarul de executare silită nr. x din 2013 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti UU., la instigarea inculpatului L. a fost în înţelegere cu inculpatul M. în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului uscător din mun. Bacău, str. x nr. 10/E/4, jud. Bacău, evaluat la suma de 45.500 RON, acesta fiind adjudecat pentru suma de 21.000 RON de către inculpatul G., sub preţul de pornire a licitaţiei de 34.125 RON.

Curtea a apreciat că Parchetul, în reţinerea pluralităţii de infracţiuni, cea a concursului real de infracţiuni (desigur pentru infracţiunile de deturnarea licitaţilor publice) a avut în vedere data sesizării instanţei de fond, respectiv, 31 mai 2017 şi dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen., în vigoare la acea dată.

S-a precizat că noul C. pen. menţine în principiu soluţia legii penale anterioare în ceea ce priveşte unitatea legală de infracţiuni şi, implicit, caracterizarea acesteia ca o pluralitate aparentă de infracţiuni, dar introduce mai multe modificări.

În materia unităţii de infracţiuni, modificarea se referă la definiţia legală a infracţiunii continuate, în care a fost introdusă o nouă condiţie, şi anume, unitatea de subiect pasiv, soluţie criticată încă de la început de unii autori.

Pentru a atenua efectele unei astfel de modificări, prin art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit că:

"în aplicarea dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen., condiţia unităţii de subiect pasiv se consideră îndeplinită şi atunci când:

a) bunurile ce constituie obiectul infracţiunii se află în coproprietatea mai multor persoane;

b) infracţiunea a adus atingere unor subiecţi pasivi secundari diferiţi, dar subiectul pasiv principal este unic".

Însă, prin Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României - Partea I, nr. 566 din data de 566 din 17 iulie 2017, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu şi a constatat că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. este neconstituţională.

S-a arătat că, instanţa de control constituţional a reţinut, în esenţă, că sintagma "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. - care impune condiţia unităţii subiectului pasiv în cazul infracţiunii continuate - creează o diferenţă de tratament juridic în cadrul aceleiaşi categorii de făptuitori, fără a exista vreo justificare obiectivă şi rezonabilă, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.

S-a susţinut că, consecinţa constatării de către Curte a neconstituţionalităţii sintagmei "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen. este, practic, revenirea la soluţia adoptată de practica judiciară sub reglementarea C. pen. din 1969, în sensul existenţei unei compatibilităţi limitate între infracţiunea continuată şi pluralitatea de subiecţi pasivi, compatibilitate ce urmează a fi reţinută de la caz la caz de instanţele judecătoreşti, în virtutea rolului constituţional al acestora de a asigura înfăptuirea justiţiei.

În acest sens, Curtea a observat că, potrivit practicii judiciare cristalizate sub imperiul C. pen. din 1969, pentru a stabili dacă toate acţiunile sau inacţiunile au fost comise în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale sau dacă îşi au sursa în rezoluţii distincte este indispensabilă examinarea tuturor împrejurărilor de fapt şi a condiţiilor în care au fost săvârşite, putând fi avută în vedere, printre alte elemente, şi identitatea persoanei vătămate.

De asemenea, alte criterii de stabilire a existenţei infracţiunii continuate ar putea fi: săvârşirea la intervale de timp relativ scurte a acţiunilor componente; comiterea acţiunilor asupra unor bunuri de acelaşi fel; folosirea aceloraşi metode, procedee, mijloace; comiterea acţiunilor în aceleaşi împrejurări sau condiţii, precum şi unitatea de scop.

Fiind chemată să se pronunţe asupra unui recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că "diferenţa de obiect sau de subiect pasiv al infracţiunii nu poate determina pulverizarea unei acţiuni unice sau repetate în timp, îndeplinite în realizarea aceleiaşi rezoluţii, în tot atâtea infracţiuni autonome concurente câte bunuri sau persoane au făcut obiectul acelei acţiuni" [Decizia nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 15 noiembrie 2007].

Aşadar, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii sintagmei "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv", din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen., unitatea subiectului pasiv încetează să mai fie o condiţie esenţială a infracţiunii continuate şi redevine un simplu criteriu de stabilire a unităţii rezoluţiei infracţionale, lăsat la aprecierea organelor judiciare.

Tot ca efect al constatării neconstituţionalităţii sintagmei "şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv" din cuprinsul dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din C. pen., prevederile art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, prevederi ce delimitează sfera de aplicare a condiţiei unităţii subiectului pasiv, rămân fără obiect de reglementare.

S-a menţionat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, deciziile Curţii sunt definitive şi obligatorii.

Aşa cum este cunoscut infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleaşi rezoluţii infracţionale, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleaşi infracţiuni.

Deci, existenţa elementului material al infracţiunii continuate, implică deci, cu valoarea unor condiţii necesare:

a) o pluralitate de acţiuni sau inacţiuni;

b) omogenitatea juridică a acestora;

c) existenţa unor intervale de timp între acţiunile sau inacţiunile componente.

Dintre elementele de pluralitate pe care le comportă infracţiunea continuată, pluralitatea acţiunilor sau inacţiunilor este cel principal; el imprimă caracteristica de bază a laturii obiective şi, dacă nu ar exista factorul subiectiv unificator, ar determina existenţa unui concurs de infracţiuni.

Acţiunea sau inacţiunea este una dintre componentele faptei prevăzute de legea penală şi constă în conduita propriu-zisă, incriminată de lege, în activitatea fizică, prin care se realizează infracţiunea, în procesul execuţional al acestuia.

În infracţiunea continuată, pluralitatea acţiunilor sau inacţiunilor trebuie înţeleasă ca o pluralitate de procese execuţionale, fiecare cu semnificaţie penală proprie, separate în timp şi unificate datorită unui factor subiectiv comun.

Existenţa infracţiunii continuate nu este condiţionată, în principiu, de omogenitatea faptică a acţiunilor-inacţiunilor componente. Pentru aceasta este însă necesar ca, pe de o parte, deosebirile de ordin material dintre diversele acţiuni sau inacţiuni să nu afecteze omogenitatea juridică a acestora, iar, pe de altă parte, acele deosebiri să fie compatibile cu unitatea de rezoluţie.

Legea condiţionează, aşadar, existenţa infracţiunii continuate de omogenitatea juridică a termenilor săi constitutivi.

Cerinţa ca acţiunile-inacţiunile săvârşite să fie omogene din punct de vedere juridic nu implică neapărat încălcarea aceluiaşi text de lege, după cum violarea aceleaşi dispoziţii legale nu întotdeauna realizează condiţia omogenităţii juridice. Ceea ce interesează, întotdeauna, este doar ca identitatea să privească acelaşi tip particular de infracţiune sau, cu alte cuvinte, ca fiecare acţiune-inacţiune săvârşită să întrunească acele caracteristici esenţiale fără de care ea nu s-ar putea califica potrivit textului care prevede infracţiunea-tip respectivă.

Omogenitatea juridică a acţiunilor componente ale unei infracţiuni continuate nu este incompatibilă nici cu existenţa, alături de unele acţiuni care realizează forma consumată a infracţiunii, a unor acţiuni rămase în stadiul tentativei.

De asemenea, omogenitatea juridică pe care o implică infracţiune continuată nu exclude posibilitatea ca în conţinutul unei asemenea infracţiuni să intre, cu valoarea unor părţi componente, acte de participare neomogene - de coautorat, de instigare, sau de complicitate - atâta vreme cât toate se raportează la acţiuni sau inacţiuni care realizează, fiecare în parte, conţinutul aceluiaşi tip particular de infracţiune şi au fost comise în baza unei rezoluţii unice.

Potrivit art. 35 alin. (1) C. pen., acţiunile-acţiunile care alcătuiesc infracţiunea continuată trebuie săvârşite "la diferite intervale de timp".

Elementul material al infracţiunii continuate este caracterizat, aşadar, nu numai prin pluralitatea şi omogenitatea juridică a acţiunilor-acţiunilor componente, dar şi de discontinuitatea acestor acţiuni-inacţiuni.

Legea nu precizează care este durata minimă sau maximă a intervalului de timp dintre diversele acţiuni sau inacţiuni. Ceea ce este esenţial, este ca durata intervalului de timp să nu infirme, prin întinderea sa, ideea de unitate de rezoluţie, ca element psihic generator al tuturor acţiunilor-inacţiunilor săvârşite.

Având vedere situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond şi considerentele de mai sus, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 377 alin. (4) C. proc. pen., cu art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor de deturnare a licitaţiilor publice (în forma coautoratului/complicităţii/instigare, pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii care au solicitat aplicarea procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii, după cum urmează:

1. Pentru inculpatul A., din 8 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi 9 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, acte materiale din perioada 17 martie 2014 - 27 iulie 2016.

2. Pentru inculpatul B., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen. şi 8 infracţiuni de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 47 C. pen., raportat la art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017.

3. Pentru inculpatul C., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi 7 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017.

4. Pentru inculpatul F., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu art. 38 alin. (1) C. pen., într-o infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, acte materiale din 16 februarie 2015 şi 30 aprilie 2015.

5. Pentru inculpatul G., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017.

Referitor la inculpatul F., în ceea ce priveşte complicitatea la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. - faptă din data de 31 mai 2016, precum şi infracţiunile de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D., fapte din 13 martie 2015 şi, respectiv, din 11 noiembrie 2016, Curtea a constatat şi faţă de cele arătate în momentul în care a motivat cu privire la infracţiunea continuată, că se impune reţinerea pluralităţii de infracţiuni, cea a concursului real de infracţiuni, aşa cum au fost trimişi în judecată, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile pentru includerea, pentru inculpatul F. a acestei infracţiuni, ca un act material al infracţiunii continuate de deturnarea licitaţilor publice,acte materiale din 16 februarie 2015 şi 30 aprilie 2015, iar pentru inculpatul D., în pluralitatea de infracţiuni, cea a infracţiunii continuate.

Astfel cum a arătat anterior în considerentele privind infracţiunea continuată, una dintre condiţiile esenţiale pentru reţinerea acestei forme a pluralităţii de infracţiuni, este şi aceea a existenţei unor intervale de timp între acţiunile sau inacţiunile componente.

Elementul material al infracţiunii continuate este caracterizat, aşadar, nu numai prin pluralitatea şi omogenitatea juridică a acţiunilor-acţiunilor componente, dar şi de discontinuitatea acestor acţiuni-inacţiuni.

Ceea ce este esenţial, este ca durata intervalului de timp să nu infirme, prin întinderea sa, ideea de unitate de rezoluţie, ca element psihic generator al tuturor acţiunilor-inacţiunilor săvârşite.

Or, s-a arătat că, din lucrările dosarului rezultă cu claritate că, date fiind şi intervalele foarte mare de timp, faptele comise de inculpatul D. nu au fost comise în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, precum şi că, complicitatea la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice săvârşită de inculpatul F., nu a fost comisă în baza aceleaşi rezoluţiuni infracţionale, cu care au fost comise faptele de deturnare a licitaţilor publice din 16 februarie 2015 şi respectiv, 30 aprilie 2015, pentru care s-a reţinut o singură infracţiune continuată.

În cauză, pentru inculpaţii: A., B., C. şi F. a reţinut la încadrarea juridică dată infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice, respectiv, complicitate la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice (aceasta din urmă pentru inculpatul F.) şi circumstanţa agravantă legală, prevăzută de art. 77 lit. a) C. pen.

Astfel, din lucrările dosarului inculpaţii mai sus menţionaţi au comis aceste infracţiuni după cum urmează:

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A.:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii B. şi C. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de inculpaţii J., K. şi respectiv L.

2. în perioada 24 ianuarie 2014 - 27 iulie 2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

a) la data de 24 ianuarie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii J. şi K., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 121/A/12, jud. Bacău evaluat la suma de 135.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul K. pentru suma de 65.700 RON;

b) la data de 17 martie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii: J., K., M. şi N., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2012 de către BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău evaluat la suma de 110.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul M. pentru suma de 53.000 RON;

c) la data de 20 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii B. şi C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 3/2012 de către BEJ JJ. din mun. Bacău, după care, în data de 13 martie 2015 a fost în înţelegere cu inculpatul D. cu ocazia licitaţiei publice organizate în acelaşi dosar de executare, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 50.500 RON;

d) la data de 16 ianuarie 2015, în calitate de mandatar pentru inculpatul H., a fost în înţelegere cu inculpatul C. şi cu inculpaţii M. şi N. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul H. prin mandatar A. pentru suma de 14.000 euro.

e) la data de 21 ianuarie 2015, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti UU. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii: K., M., N. şi numitul VV., au fost în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 1/D/16, jud. Bacău, în sensul adjudecării la un preţ redus, apropiat de preţul de pornire a licitaţiei, de către unul dintre licitatori;

f) la data de 25 mai 2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii: J. şi K., V., R. şi cu numitul WW., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către BEJ CC. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, privind executarea silită a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, evaluat la suma de 111.000 RON şi adjudecat de inculpatul A. pentru suma de 84.000 RON;

g) la data de 29 decembrie 2015, în calitate de mandatar pentru numita XX., a fost în înţelegere cu inculpaţii K. şi J., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. 419/2011 de către BEJ FF. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 77.700 RON, fiind adjudecat pentru suma de 52.200 RON de către numita XX. prin mandatar A.;

h) la data de 14 iunie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2014, înregistrat la BEJ LL. din mun. Piatra-Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii: M., N. şi B. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 7.100 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii M. şi N. primind câte 100 euro de la inculpatul A., pentru a ajunge la această înţelegere;

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii A. şi C. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale din care făceau parte inculpaţii J., K., M. şi N.

2. în perioada 20 noiembrie 2014 - 11 noiembrie 2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de către membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

a) la data de 20 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi C. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către BEJ JJ. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat de către inculpatul D. aflat în înţelegere cu inculpatul A. la data de 13 martie 2015, pentru suma de 50.500 RON;

b) la data de 14 iunie 2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2014 înregistrat la BEJ LL. din mun. Piatra-Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii: M. şi A. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, (în rechizitoriu s-a indicat greşit că imobilul ar fi situat în municipiul Bacău, str. x nr. 53/B/19, aceasta fiind adresa de domiciliu a debitorului), imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 7.100 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii M. şi N. primind câte 100 euro de la inculpatul A., pentru a ajunge la această înţelegere;

3. în perioada 14 noiembrie 2014 - 7 martie 2016 i-a instigat pe inculpaţii A. şi C. să fie în înţelegere cu ocazia organizării unor licitaţii publice de către executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, în scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, inculpatul B. stabilind adjudecatarul şi preţul de adjudecare înainte de începerea licitaţiei, după cum urmează:

a) la data de 14 noiembrie 2014 le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2014 de către BEJ NN. din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, evaluat la suma de 162.360 RON fiind adjudecat de către inculpatul C. pentru suma de 115.700 RON;

b) la data de 27 noiembrie 2014 le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ KK. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 86.459 RON fiind adjudecat de către inculpatul OO. pentru suma de 64.844,25 RON;

c) la data de 16 ianuarie 2015, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul H. prin mandatar A. pentru suma de 14.000 euro;

d) la data de 19 octombrie 2015, i-a instigat pe inculpatul A. şi pe inculpatul C. la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. Letea Veche, sat Ruşi Ciutea, jud. Bacău, evaluat la suma de 148.193 RON fiind adjudecat de către inculpatul B. prin mandatar A. pentru suma de 74.100 RON;

e) la data de 10 decembrie 2015, i-a instigat pe inculpatul A. şi pe inculpatul C. la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita QQ. - prin mandatar A. pentru suma de 22.000 euro;

f) la data de 11 februarie 2016, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, s.c A, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul C. cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro;

g) la data de 23 februarie 2016, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A., mandatar al inculpatului H., să fie în înţelegere cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar nr. x din 2012 înregistrat la LL. din mun. Piatra-Neamţ, jud. Neamţ, pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 50.500 RON şi adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 28.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 RON;

h) la data de 7 martie 2016, le-a cerut inculpatului C. şi inculpatului A. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/80/2012 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. RR., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către SS. prin mandatar A. pentru suma de 80.000 RON,

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii B. şi A. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale din care făceau parte inculpaţii: J., K., M. şi N.

2. în perioada 14 noiembrie 2014 - 7 martie 2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

a) la data de 20 noiembrie 2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii B. şi A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către BEJ JJ. din mun. Bacău, după care, imobilul din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat la un termen ulterior de către inculpatul D. aflat în înţelegere cu inculpatul A., pentru suma de 50.500 RON;

b) la data de 16 ianuarie 2015, a fost în înţelegere cu inculpatul A. şi cu inculpaţii M. şi N. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2013 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul H. prin mandatar A. pentru suma de 14.000 euro;

c) la data de 7 martie 2016, a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/80/2012 de către BEJ PP. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. RR., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către SS. prin mandatar A. pentru suma de 80.000 RON.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul F.:

1. începând cu luna februarie 2014 a aderat la grupul infracţional constituit de către inculpaţii J. şi K., specializat în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu alte două grupări infracţionale;

2. l-a sprijinit pe inculpatul J. cu sume de bani pentru participarea la licitaţia publică din data de 31 mai 2016 şi adjudecarea imobilului executat silit în Dosar de executare nr. x/2012 al AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, cunoscând faptul că inculpatul J. a fost în înţelegere cu inculpaţii T. şi M. pentru denaturarea preţului de adjudecare a imobilului, ultimul inculpat primind suma de 500 euro de la inculpatul J. pentru perfectarea înţelegerii;

3. la data de 16 februarie 2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii: K., J. şi O. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/E/2012 de către ZZ. din mun. Moineşti, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 53/A/9, jud. Bacău, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 68.900 RON.

4. la data de 30 aprilie 2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii: K., T., J. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 37.386 euro, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 26.400 euro.

Curtea de Apel Bacău a menţionat că o parte dintre inculpaţi au fost trimişi în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., deşi unele dintre fapte au fost săvârşite înainte de data de 01 februarie 2014, data intrării în vigoare al Legii nr. 286/2009 privind Noul C. pen., printre care:

1. A. a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., reţinându-se în fapt că, la data de 24 ianuarie 2014, a fost în înţelegere cu inculpaţii J. şi K., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2013 de către BEJ TT. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 121/A/12, jud. Bacău evaluat la suma de 135.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul K. pentru suma de 65.700 RON;

2. I. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei singure infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., reţinându-se în fapt că, la data de 10 ianuarie 2014, la cererea inculpatului DD. a fost în înţelegere cu inculpatul EE. şi cu inculpatul K., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în Dosar de executare nr. x din 2012 de către BEJ FF. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din com. Hemeiuş, sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul EE. pentru suma de 13.200 euro, cu ajutorul executorului judecătoresc inculpata FF., care a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către inculpatul DD., procurator al creditorului din dosar, la un preţ derizoriu, deşi inculpatul K. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare, executorul judecătoresc cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare.

În actul de sesizare, cu privire la aceşti inculpaţi şi aceste infracţiuni, pentru care au fost trimişi în judecată, s-au arătat următoarele, referitor la reţinerea acestor fapte ca infracţiuni şi încadrarea juridică a acestora:

"În sarcina inculpaţilor din prezenta cauză s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prev. şi ped. de art. 246 din C. pen., chiar dacă activitatea infracţională a acestora s-a desfăşurat înainte de data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a Noului C. pen.

Infracţiunea prev. de art. 246 din C. pen. nu era prevăzută în vechiul C. pen., însă s-a apreciat că raportat la modalitatea de săvârşirea a infracţiunii, fapta de a participa, în baza unei înţelegeri prealabile, la licitaţia unui imobil oferind preţuri reduse, cu scopul ca un alt ofertant să le poată obţine la un preţ apropiat celui de pornire constituie infracţiunea de înşelăciune în paguba proprietarului bunurilor licitate, prev. şi ped. de art. 215 alin. (1) din vechiul C. pen., aşa cum reţine într-o decizie de speţă şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 2708/29 mai 2002).

Pe cale de consecinţă, având în vedere faptul că activitatea infracţională a inculpaţilor a continuat şi în perioada 2014-2016 şi raportat la legea penală mai favorabilă s-a reţinut în sarcina acestora săvârşirea infracţiunii prev. de art. 246 din C. pen. şi pentru perioada 2013 - 31 ianuarie 2014."

Curtea a apreciat că se impune a se examina dacă faptele săvârşite de inculpaţii A. şi I., anterior datei de 1 februarie 2014, erau incriminate ca infracţiuni la data comiterii.

În acest sens, s-a arătat că C. pen., în raport cu C. pen. anterior, reglementează în texte diferite legalitatea incriminării şi legalitatea sancţiunilor de drept penal.

Articolul 1 alin. (1) din noul C. pen., reproduce, cu unele modificări, conţinutul tezei I din art. 2 din C. pen. din 1969.

Aliniatul 2 al art. 1 din noul C. pen., consacră principiul neretroactivităţii legii penale, implicit al anteriorităţii legii penale în raport cu momentul săvârşirii faptei, recunoscându-se imposibilitatea ca norma penală să se aplice şi unor fapte care, la data săvârşirii lor, nu erau prevăzute ca infracţiuni (incriminatio ex nuovo). Legiuitorul ţine seama că, întrucât la data săvârşirii faptei nu exista o lege care să incrimineze faptele respective, destinatarul legii nefiind încă avertizat asupra conţinutului ilicit al faptei pe care o comite şi nici asupra consecinţelor la care se expune prin comiterea faptei, este exclusă şi posibilitatea ca legea penală să opereze asupra faptelor trecute, neincriminate la data comiterii lor.

Din principiul legalităţii incriminării şi sancţiunilor se desprind câteva reguli fundamentale care, în ansamblul lor, conferă semnificaţie şi conţinut acestui principiu. Avem în vedere regula după care activitatea represivă a statului n-ar putea fi desfăşurată decât pe baza legii, şi nu a unor acte inferioare legii, sau pe baza cutumei (obiceiului) (nullum crimen sine lege; nullum crimen sine lege scripta); regula după care norma penală trebuie să aibă un conţinut bine determinat (nullum crimen sine lege certa), regula după care legea penală este de strictă interpretare, excluzând analogia incriminării (nullum crimen sine lege stricta) şi regula după care legea penală trebuie să fie anterioară săvârşirii faptelor incriminate şi aplicării unei sancţiuni de drept penal (nullum crimen sine lege praevia).

Curtea a examinat regula după care norma penală trebuie să aibă un conţinut bine determinat (nullum crimen sine lege certa), regula după care legea penală este de strictă interpretare, excluzând analogia incriminării (nullum crimen sine lege stricta) şi regula după care legea penală trebuie să fie anterioară săvârşirii faptelor incriminate şi aplicării unei sancţiuni de drept penal (nullum crimen sine lege praevia).

Nullum crimen sine lege. Norma penală, având ca obiect reglementarea conduitei destinatarilor normei în raport cu valorile sociale fundamentale ocrotite de stat şi folosind ca instrument de constrângere sancţiunile de drept penal, prezintă particularităţi care o situează printre cele mai importante categorii de norme. Ocrotind asemenea valori ca viaţa, integritatea corporală şi sănătatea, libertatea, proprietatea, siguranţa naţională, cu posibilitatea de a aplica mijloacele cele mai severe de constrângere individuală, regulile de drept penal n-ar putea fi cuprinse decât într-un act normativ de valoare superioară, şi anume legea penală, supusă unei proceduri de adoptare care să implice o maximă diligenţă şi competenţă din partea forului legislativ. De aceea, Constituţia României (art. 73 alin. (3) lit. h) prevede că legile privitoare la infracţiuni, pedepse şi regimul executării acestora pot fi adoptate numai de Parlament şi numai prin legi organice, adică prin legi de o anumită valoare constituţională, fiind excluse actele normative inferioare legii şi imixtiunea autorităţii executive în elaborarea şi adoptarea de acte normative care cuprind incriminări şi pedepse.

Nullum crimen sine lege certa exprimă o altă regulă desprinsă din principiul legalităţii penale, în sensul că legea penală trebuie să determine complet faptele incriminate, spre a evita subiectivismul organului de aplicare a legii în privinţa clarificării sensului corect al normelor de incriminare.

Nullum crimen sine lege praevia exprimă ideea că legea penală trebuie să fie anterioară momentului când s-a comis fapta descrisă în norma de incriminare. Oricât de imorală şi periculoasă ar fi o faptă, ea n-ar putea fi pedepsită decât dacă a fost prevăzută într-o normă de incriminare înainte de comitere (tex moneat priusquam feriaf), adică legea trebuie mai întâi să avertizeze şi apoi să pedepsească.

S-a arătat că, într-o formă pozitivă, această condiţie exprimă ideea că o lege penală nu poate produce efecte decât atâta timp cât este în vigoare, adică din momentul când a devenit obligatorie pentru destinatarii legii penale şi până a fost abrogată (principiul activităţii legii penale). Într-o formă negativă, aceeaşi idee este exprimată prin cerinţa ca legea penală să nu fie retroactivă, adică să nu se aplice faptelor comise înainte de intrarea ei în vigoare, şi nici ultraactivă, adică să nu se aplice faptelor săvârşite după ieşirea ei din vigoare.

Principiul neretroactivităţii legii penale a fost consacrat în toate legile penale ca o garanţie a respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Sub aspect politic, acest principiu stabileşte regula, expresie a raţiunii politice, după care legea nouă nu poate să reglementeze decât raporturile juridice născute sub imperiul ei, nu şi raporturilor anterioare apariţiei legii. în dreptul penal, această regulă presupune, cum am arătat, imposibilitatea aplicării legii penale unor fapte comise anterior intrării în vigoare a legii, când legea penală n-a fost cunoscută de făptuitor (acesta n-a fost avertizat asupra conţinutului nepermis al faptei). Aceasta regulă dă expresie şi unui principiu superior (favor libertatis), care a însoţit întotdeauna principiul legalităţii penale, alături de celelalte principii din această materie.

În doctrina română, principiul neretroactivităţii legii penale este recunoscut ca un principiu de drept penal substanţial. în privinţa legilor de procedură penală se aplică un alt principiu, şi anume tempus regit actum, adică actele şi măsurile procesuale şi procedurale se supun nu legii în vigoare în momentul comiterii faptelor care au stat la baza desfăşurării procesului penal, ci legii în vigoare la momentul efectuării actelor de procedură. Aceste acte rămân valabile şi sub legea nouă. în mod excepţional, dispoziţiile legilor anterioare referitoare la competenţă rămân şi ele în vigoare sub legea nouă, dar numai dacă s-a pronunţat o hotărâre, chiar nedefinitivă, pe temeiul legii vechi, în afara de cazul când instanţa anterioară a fost desfiinţată.

S-a menţionat că, deşi legea penală este întotdeauna activă, aceasta nu exclude şi existenţa unor excepţii de la regulă. Astfel, în unele cazuri, legea penală poate fi retroactivă (de pildă, în cazul legilor penale interpretative, al legii de dezincriminare, al legii mai favorabile) sau poate fi ultraactivă (de pildă, în cazul legilor temporare sau când legea veche este mai favorabilă).

Curtea a precizat că incriminarea infracţiunii de deturnare licitaţilor publice este nouă, ea nu are corespondent în C. pen. din 1969, fiind încriminată pentru prima dată prin art. 260 alin. (5) C. pen. Legea nr. 301/2004, act normativ neintrat niciodată în vigoare şi prin Legea nr. 286/2009 privind noul C. pen. al României, prin art. 246, acest din urmă act normativ intrând în vigoare la data de 1 februarie 2014.

Faţă de data săvârşirii faptelor de inculpatul A., din data de 24 ianuarie 2014 şi I.-din data de 10 ianuarie 2014, Curtea a apreciat că infracţiunea de deturnare a licitaţilor publice nu era prevăzută de legea penală.

Aşadar, Curtea a apreciat că se impune a se examina dacă faptele pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii A. şi I. erau încriminate de un alt text, inclusiv în infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen. din 1969, aşa cum se susţine prin actul de sesizare a instanţei.

S-a arătat că nulum crimen sine lege stricta exprimă ideea după care legea penală, pentru a fi corect aplicată, are nevoie să fie interpretată, explicată, iar această interpretare trebuie să fie strictă, adică să clarifice exact voinţa legiuitorului obiectivizată, materializată în normă.

Interpretarea este impusă de faptul că legea, prin natura ei abstractă, generală, trebuie să se aplice unor fapte concrete, variabile, izolate, cu particularităţi proprii. Organul de aplicare a legii trebuie să pună de acord norma penală cu fapta concretă săvârşită de inculpat, să identifice haina juridică corespunzătoare acesteia.

Aşa cum rezultă din Expunerea de motive a Legii nr. 286/2009, prin adoptarea acestui act normativ s-a urmărit, printre altele şi "crearea unui cadru legislativ în materie penală, cu evitarea suprapunerilor inutile de norme în vigoare existente în actualul C. pen. şi în legile speciale"

Practica ultimilor ani a demonstrat că, în unele cazuri, participanţii la o licitaţie publică au recurs la diferite manopere frauduloase, în scopul îndepărtării unor potenţial participanţi, urmărind, astfel, să influenţeze preţul de adjudecare.

S-a menţionat că, aceste realităţii din societatea românească au determinat legiuitorul să încrimineze astfel de fapte, aspect care s-a realizat în primul rând prin Legea nr. 301/2004 privind C. pen., act normativ, care nu a intrat niciodată în vigoare şi apoi prin Legea nr. 286/2009, privind Noul C. pen. al României, act normativ intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014.

Sub un prim aspect, a realizat o succintă analiză cu privire la infracţiunea de deturnare a licitaţilor publice, apoi referitor la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969 şi apoi, printr-o examinare comparativă, a analizat dacă faptele încriminate de art. 246 din Legea nr. 286/2009, aveau corespondent în art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969.

Referitor la infracţiunea de deturnare a licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen.

Infracţiunea de deturnare a licitaţilor publice are ca obiect juridic - protejarea principalelor relaţii sociale care se stabilesc cu ocazia desfăşurării licitaţilor publice, respect acelea de a căror bună desfăşurare depinde asigurarea caracterului competitiv al acestei proceduri. Încriminarea fiind una de pericol, protejează doar în mod indirect patrimoniul.

Situaţia premisă. Această infracţiune este condiţionată de preexistenţa unor proceduri privind o licitaţie publică, în oricare dintre fazele sale, de la anunţarea licitaţiei, până la actul final al adjudecării.

Latura obiectivă cuprinde elementul material, cerinţe esenţiale, urmarea imediată şi legătura de cauzalitate.

Elementul material. Infracţiunea este una cu conţinut alternativ, săvârşirea de acte materiale corespunzătoare ambelor modalităţi normative va realiza o singură astfel de infracţiune.

Elementul material constă, în mod alternativ, fie în îndepărtare prin constrângere sau corupere a unui participant de la licitaţia publică, fie prin înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare.

Îndepărtarea participantului de la licitaţia publică poate consta în ţinerea la distanţă, îndepărtarea, împiedicarea, retragerea de la licitaţia publică sau abandonarea ei, ca urmare a constrângerii sau coruperii acestuia.

Cerinţe esenţiale. Pentru realizarea elementului material, în prima sa modalitate normativă alternativă, este necesar mai întâi ca acţiunea de îndepărtare să se comită după ce persoana fizică sau juridică a dobândit calitatea de participant la o licitaţie publică.

Pentru ca înţelegerea dintre participanţii la o licitaţie publică să atragă aplicarea art. 246 C. pen. este necesar ca aceasta să intervină cu prilejul participării unei persoane fizice sau juridice la o licitaţie publică.

Urmarea imediată a săvârşirii infracţiunii de deturnare a licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., constă în starea de pericol pentru valorile sociale protejată prin această normă de încriminare.

Practic, prin comiterea acţiunii încriminate alternativ de acest text se aduce atingere liberei concurenţe în licitaţiile publice.

Legătura de cauzalitate între acţiunea încriminată şi urmarea imediată în cazul acestei infracţiuni de pericol trebuie să existe şi rezultă din materialitatea faptei comise.

Latura subiectivă cuprinde elementul subiectiv şi cerinţe esenţiale.

În prima modalitate normativă, acţiunea de îndepărtare a unui participant de la o licitaţie publică se poate realiza cu intenţie directă sau indirectă.

În cea de a doua modalitate, înţelegerea dintre participanţi nu se poate realiza decât cu intenţie directă, calificată prin scop (deturnarea preţului de adjudecare).

Subiectul activ al acestei infracţiuni, prima sa modalitatea normativă, nu este calificat, putând fi orice persoană care exercită acţiuni de îndepărtare prin constrângere sau corupere a unui participant la o licitaţie publică.

În modalitatea înţelegerii între participanţii la o licitaţie publică cu privire la denaturarea preţului de adjudecare, subiecţii activi nemijlociţi trebuie să fie calificaţi, acestea fiind persoanele fizice sau juridice participanţi la o licitaţie publică.

Subiectul pasiv al acestei infracţiuni este persoana fizică sau juridică în beneficiul căreia se organizează licitaţia publică.

Referitor la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen.

Obiectul juridic îl constituie acele relaţii sociale de ordin patrimonial a căror formare, desfăşurare şi dezvoltare implică existenţa unui minim de bună-credinţă şi încredere ce trebuie să existe în raporturile juridice care au loc între subiecţii acestora, spre a se asigura protecţia interesului patrimonial şi a preveni prejudiciul ce i s-ar putea aduce unuia dintre participanţii la aceste relaţii, prin fraudă sau amăgire.

Obiectul material al infracţiunii de înşelăciune îl poate constitui un bun mobil, precum şi bunurile imobile asupra cărora se exercită manevrele frauduloase ale făptuitorului. De asemenea, obiect material al infracţiunii pot fi înscrisuri, fie sub forma unui drept de creanţă, fie a unui drept real (în care caz bunul asupra căruia poartă acel drept va constitui obiect material indirect al infracţiunii).

Subiectul activ (autor) al infracţiunii de înşelăciune poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale răspunderii penale. Dacă făptuitorul are calitatea de funcţionar public, iar acţiunea de amăgire este săvârşită în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fapta constituie infracţiune de abuz în serviciu prevăzută în art. 297 C. pen.

Subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică, privată sau publică, al cărei patrimoniu a fost lezat, păgubit prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

În anumite situaţii, se poate distinge un subiect pasiv principal şi altul secundar. De pildă, dacă proprietarul anumitor bunuri mobile le încredinţează unei alte persoane să le păstreze, în baza unui contract de depozit, iar făptuitorul îl induce în eroare pe depozitar spunând că a cumpărat acele bunuri de la proprietar şi îl determină să i le predea, vom avea un subiect pasiv principal în persoana proprietarului, al cărui patrimoniu s-a diminuat prin însuşirea acelor bunuri de către făptuitor, şi un subiect pasiv secundar, victima secundară a amăgirii, în persoana depozitarului.

Situaţia premisă. Din conţinutul dispoziţiilor art. 215 alin. (1) C. pen. rezultă că în structura infracţiunii de înşelăciune varianta tip şi agravată este exclusă existenţa unei situaţii preexistente, adică a unui raport juridic care să fi precedat acţiunea de inducere în eroare şi care să constituie situaţia premisă.

Latura obiectivă cuprinde elementul material, cerinţe esenţiale, urmarea imediată şi legătura de cauzalitate.

Elementul material constă în acţiunea de "inducere în eroare", adică de amăgire, de surprindere a încrederii persoanei care are deţinerea unui bun.

Inducerea în eroare, aşa cum se precizează în norma de incriminare a înşelăciunii, se poate face fie prin prezentarea "ca adevărată a unei fapte mincinoase", fie prin prezentarea "ca mincinoasă a unei fapte adevărate".

Faptă mincinoasă este aceea care nu corespunde adevărului, realităţii, în sensul că nu există sau există în alte modalităţi ori în altă formă de cum o prezintă făptuitorul, astfel zis, acesta inventează fapte sau le exagerează, le denaturează ori ascunde, neagă fapte adevărate pe care le prezintă ca neadevărate.

Elementul obiectiv al infracţiunii de înşelăciune poate fi realizat prin una sau alta dintre aceste modalităţi sau chiar prin mai multe modalităţi.

Pentru întregirea elementului material este necesar ca subiectul activ al faptei de înşelăciune să determine pe o persoană să creadă aceste neadevăruri, să se lase indusă în eroare, iar persoana respectivă, ca urmare a acestei erori, să săvârşească un act sau omisiune, de pe urma căreia se produce o pagubă în patrimoniul ei sau al altei persoane.

Nu are relevanţă dacă subiectul pasiv s-a lăsat mai uşor sau mai greu indus în eroare.

De precizat că, la varianta tip a infracţiunii de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969, mijloacele sau modurile prin care se realizează inducerea în eroare a subiectului pasiv nu pot fi decât sub forma unor simple minciuni, neadevăruri, deoarece, dacă sunt frauduloase, adică susţinute, întărite şi prin alte mijloace, cum ar fi nume, calităţi, înscrisuri, înscenări de fapte etc., astfel ca minciuna să fie mai convingătoare, fapta va fi încadrată în varianta agravantă, potrivit dispoziţiilor din art. 215 alin. (2) C. pen. din 1969.

În textul art. 215 alin. (2) C. pen. din 1969, pentru desemnarea acestor mijloace se foloseşte expresia de "mijloace frauduloase", dând, ca exemplu, "nume sau calităţi mincinoase".

Prin "folosirea de nume mincinoase" se înţelege a întrebuinţa un nume pe făptuitorul nu îl are în realitate, fie că aparţine efectiv altei persoane, fie că este imaginar. Dacă în acţiunea de inducere în eroare a unei persoane, în scopul prevăzut de norma de incriminare a faptei de înşelăciune, făptuitorul face uz de un nume sub care este de obicei cunoscut, deşi nu este numele său, ori invers, care face uz de numele său adevărat, dar el este cunoscut de obicei şi sub alt nume, nu poate fi acuzat că a făcut uz de nume fals.

Cerinţe esenţiale. Pentru realizarea elementului material al laturii obiective a infracţiunii de înşelăciune contra patrimoniului varianta tip, dispoziţiile incriminatoare prevăzute în art. 215 alin. (2) C. pen. din 1969 nu prevăd nicio cerinţă esenţială.

Pentru realizarea elementului material al variantei agravate a infracţiunii de înşelăciune se impune ca acţiunea de amăgire să aibă loc prin folosirea de mijloace frauduloase.

Urmarea imediată constă în crearea unei situaţii de fapt contrare celei care ar fi trebuit să existe dacă nu s-ar fi săvârşit acţiunea de amăgire (inducerea în eroare).

Pentru ca urmarea imediată să întregească latura obiectivă a infracţiunii de înşelăciune, trebuie să fie îndeplinită o cerinţă esenţială, care presupune producerea unei pagube. Aceasta nu poate fi decât patrimonială, adică să aibă caracter şi valoare economică şi, totodată, să însemne o scădere, o pierdere, un prejudiciu în patrimoniu, pierdere care poate fi durabilă sau trecătoare, iar paguba să constea într-o scădere sau o pierdere a unui venit sau avantaj economic.

Legătura de cauzalitate. Ţinând seama de specificul infracţiunii de înşelăciune la care norma de incriminare cere pricinuirea unei pagube, apare ca necesară constatarea legăturii de cauzalitate între acţiunea de amăgire (elementul material) şi urmarea imediată.

Dacă situaţia de fapt păgubitoare este datorată altei cauze decât acţiunii de amăgire, ea nu va constitui urmarea imediată a acţiunii de amăgire, lipsind legătura de cauzalitate.

De regulă, legătura de cauzalitate rezultă din însăşi împrejurările de fapt ale infracţiunii.

Latura subiectivă cuprinde elementul subiectiv şi cerinţe esenţiale.

Elementul subiectiv. Forma de vinovăţie cu care se comite fapta de înşelăciune este intenţia. Există intenţia de a induce în eroare sau de a menţine în eroare atunci când făptuitorul îşi dă seama că acţiunea pe care o efectuează este de natură să provoace o amăgire victimei înşelăciunii, să determine în conştiinţa acesteia o falsă cunoaştere a realităţii, din cauza amăgirii, a alterării adevărului, victima luând o decizie care îi va pricinui o pagubă în patrimoniu.

Cerinţe esenţiale. Pentru realizarea laturii subiective a infracţiunii de înşelăciune contra patrimoniului este nevoie ca intenţia făptuitorului de a induce în eroare victima să fie însoţită de o cerinţă esenţială, şi anume "de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust". Această cerinţă caracterizează intenţia, care devine astfel calificată prin scopul urmărit de făptuitor. Fiind vorba de scopul acţiunii făptuitorului, este suficientă numai existenţa acestuia, fără să fie necesară realizarea lui, adică obţinerea efectivă a folosului patrimonial. Altfel zis, cerinţa se referă la scopul acţiunii, iar nu la rezultatul ei.

S-a arătat că înşelăciunea, în noul C. pen., este incriminată într-o variantă tip [art. 244 alin. (1)] şi o variantă agravată [art. 244 alin. (2)]. Ambele variante ale înşelăciunii, în noua lege penală, reproduc conţinutul art. 215 alin. (1) şi (2) din C. pen. anterior, cu o singură deosebire, care se referă la înlocuirea expresiei "folos material injust" cu expresia "folos patrimonial injust", aceasta pentru a pune mai bine în lumină consecinţele săvârşirii infracţiunii de înşelăciune ca faptă contra patrimoniului.

S-a reţinut că, din examinarea comparativă a infracţiunii de deturnare a licitaţilor publice şi a infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969, se observă numeroase deosebiri, din care se duce că faptele pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii A. - cea din data de 24 ianuarie 2014 şi I. - din 10 ianuarie 2014, nu era prevăzută ca infracţiunea de legea penală, faptele acestora neavând corespondent în art. 215 alin. (1) C. pen.

Deosebirile privesc: obiectul juridic, situaţia premisă, subiectul activ, în ceea ce priveşte incriminarea normativă în ceea ce priveşte înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul adjudecării, subiectul pasiv, elementul material, latura subiectivă, în modalitatea normativă de îndepărtare prin constrângere sau corupere a unui participant la o licitaţie publică, etc.

S-a mai arătat că, deosebirea esenţială priveşte elementul material. Dacă în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţilor publice elementul material constă, în mod alternativ, fie în îndepărtare prin constrângere sau corupere a unui participant de la licitaţia publică, fie prin înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare, în cazul infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969, ca de altfel şi cea prevăzută de art. 244 alin. (1) din Noul C. pen., elementul esenţial constă în acţiunea de "inducere în eroare", adică de amăgire, de surprindere a încrederii persoanei care are deţinerea unui bun, inducere în eroare, aşa cum se precizează în norma de incriminare a înşelăciunii, se poate face fie prin prezentarea "ca adevărată a unei fapte mincinoase", fie prin prezentarea "ca mincinoasă a unei fapte adevărate".

Or, la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice nu există o inducere în eroare şi cu atât mai mult, a persoanei care are deţinerea bunului scos la licitaţie.

Din examinarea procesului-verbal de licitaţie din data de 24 ianuarie 2014, încheiat de Biroul Executorului Judecătoresc TT., în Dosarul de executare nr. x din 2013-fl. 39-40 vol. 26 dosar urmărire penală, constituit la cererea creditoarei OOO., în vederea recuperării creanţei de 43.490,29 RON, prin care imobilul situat în municipiul Bacău, str. x, proprietatea debitorului HHHHHHHHHHHH., a fost adjudecat inculpatului K. - licitaţie în legătură cu care a fost trimis în judecată inculpatul A. - Curtea a reţinut că la această licitaţie nu a fost prezent nici reprezentantul creditoarei şi nici debitorul, licitaţia desfăşurându-se în lipsa părţilor, deci nu putea să existe o inducere în eroare de inculpatul A. a persoanei debitoare şi nici creditorului.

De asemenea, din procesul-verbal de licitaţie din data de 10 ianuarie 2014, încheiat de Biroul Executorului Judecătoresc "FF.", în Dosarul de executare nr. x din 2012-fl. 309-311 vol. 66 dosar urmărire penală, constituit la cererea creditoarei EEEEEEE., în vederea recuperării creanţei de 86.853 RON, prin care imobilul situat în jud. Bacău, proprietatea debitorilor DDDDDDD. şi HHHHHHH., a fost adjudecat inculpatului EE. - licitaţie în legătură cu care a fost trimis în judecată inculpatul I. - a apreciat că la această licitaţie nu au fost prezenţi debitorii, ci doar reprezentantul creditoarei, procuratorul DD., dar care a avut înţelegerea cu ceilalţi inculpaţi pentru adjudecarea bunului la un preţ derizoriu faţă de valoarea reală a imobilul.

Curtea a mai precizat că nu se poate susţine nici faptul că inculpaţii ar fi indus în eroare organul de executare, respectiv pe doamna executor judecătoresc FF., deoarece însăşi aceasta a fost trimisă în judecată pentru complicitate la infracţiunea de deturnare a licitaţiei publice, prevăzută de art. 48 C. pen., raportat la art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., tocmai pentru această licitaţie, fiind acuzată că:

"la data de 10 ianuarie 2014, în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în calitate de executor judecătoresc în cadrul BEJ FF. din mun. Bacău, jud. Bacău, cu ocazia organizării licitaţiei publice în Dosar de executare nr. x din 2012, a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către creditorul urmăritor reprezentat cu procură de către inculpatul DD., la un preţ derizoriu, deşi inculpatul K. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare şi cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare, imobilul din com. Hemeiuş, sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul EE. pentru suma de 13.200 euro."

Aşadar, Curtea a arătat că prin sentinţa civilă nr. 3718 din data de 16 iunie 2014, pronunţată de Judecătoria Bacău, în Dosarul nr. x din 2014 - fl. 451 - 456 din vol. 16 dosar urmărire penală, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 244/R/2014 din data de 21 octombrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bacău - fl. 413 - 417 vol. 16 dosar urmărire penală, a fost admisă contestaţia formulată de contestatoarea BBBBB. SA Arad, în contradictoriu cu intimaţii: EE., DDDDDDD., HHHHHHH. şi EEEEEEE. şi s-a anulat procesul-verbal de licitaţie din data de 10 ianuarie 2014 şi actul de adjudecare nr. x din 2012, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară datei de 10 ianuarie 2014.

Prin această sentinţă s-au reţinut, în esenţă, următoarele:

Vânzarea la licitaţie este o sancţiune împotriva debitorului, iar scopul executării silite este obţinerea unui preţ real, în vederea acoperirii pe cât posibil a întregii creanţe a creditorului, evitându-se astfel, imposibilitatea recuperării creanţei dacă debitorul nu mai are alte bunuri.

Instanţa civilă a apreciat că în urma preţului oferit, în condiţiile în care preţul de evaluare a imobilului era de 81.653 euro, iar cel al preţului de pornire al licitaţie, după reducerea cu 25%, era 61.239 euro, adjudecarea imobilului la doar 13.200 euro, deoarece preţul a fost derizoriu, executorul judecătoresc ar fi trebuit să înceteze licitaţia şi să întocmească un refuz de executare în condiţiile Legii nr. 188/2000, urmând ca licitaţia să fie reluată la alte termene, până la primirea unui preţ serios.

Ori, în speţă, arată instanţa civilă, preţul de adjudecare de 13.200 euro, adică de numai 16% din valoarea de circulaţie a imobilului, stabilită în cadrul dosarului de executare, este un preţ derizoriu, iar sancţiunea nu poate fi decât anularea vânzării.

Totodată, instanţa a constatat că s-au încălcat şi dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, deoarece a fost încheiată o tranzacţie cu nesocotirea valorii actuale a bunului, defavorabilă intereselor legitime ale de debitorilor şi ale creditorilor. Astfel, potrivit jurisprudenţei CEDO, privarea de proprietate fără plata unei compensaţii rezonabile prin raportare la valoarea bunului constituie o ingerinţa disproporţionata care nu poate fi justificata conform art. 1 din Protocolul nr. 1 (Cauza Kanla contra Slovaciei), astfel ca vânzarea dreptului real de proprietate la un preţ mai mic decât valoare reala a bunului trebuie analizata din perspectiva proporţionalităţii măsurii.

De asemenea, prin Sentinţa civilă nr. 7506/2015 din data de 14 decembrie 2015, pronunţată de Judecătoria Bacău în Dosar nr. x din 2015, a fost admisă cererea formulată de reclamanta BBBBB. SA, în contradictoriu cu pârâţii EE. (inculpatului în favoarea căreia a fost adjudecat imobilul şi HHHHHHHHHHHHHH., soţia sa şi KKKKKKK., s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 12 februarie 2014 de BIN SSSSSS. din Bacău încheiat între EE. şi HHHHHHHHHHHHHH., în calitate de vânzători, şi KKKKKKK., în calitate de cumpărător.

Prin aceeaşi hotărâre, s-a dispuse repunerea părţilor din Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 12 februarie 2014 de BNP SSSSSS. din Bacău în situaţia anterioară încheierii contractului.

Curtea a mai reţinut că legislaţia nu trebuie să cunoască paralelisme de reglementare, cu deosebire în ceea ce priveşte incriminarea unor infracţiuni.

Infracţiunea de înşelăciune, în noul C. pen., este incriminată într-o variantă tip [art. 244 alin. (1)] şi o variantă agravată [art. 244 alin. (2)]. Ambele variante ale înşelăciunii, în noua lege penală, reproduc conţinutul art. 215 alin. (1) şi (2) din C. pen. anterior, cu o singură deosebire, care se referă la înlocuirea expresiei "folos material injust" cu expresia "folos patrimonial injust", aceasta pentru a pune mai bine în lumină consecinţele săvârşirii infracţiunii de înşelăciune ca faptă contra patrimoniului.

Apoi, prin Legea nr. 301/2004 privind C. pen., act normativ care, aşa cum s-a arătat, nu a intrat niciodată în vigoare, infracţiunea de înşelăciune în forma sa tip are şi ea aceeaşi reglementare ca cea din art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969.

A observat că, pentru prima dată se incriminează fapta de "Folosirea de mijloace frauduloase pentru a îndepărta de la licitaţie publică o persoană sau de a limita licitaţiile ori numărul participanţilor", ca şi agravantă a infracţiunii de înşelăciune (art. 260 alin. (5).).

Or, dacă fapta încriminată în prezent prin art. 246 C. pen. (de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant la o licitaţie publică ori înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare) s-ar fi regăsit în incriminarea prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969, era de prisos, să fie fapta de "Folosirea de mijloace frauduloase pentru a îndepărta de la licitaţie publică o persoană sau de a limita licitaţiile ori numărul participanţilor", ca agravantă a infracţiunii de înşelăciune prin art. 260 din Legea nr. 301/2004.

Pe acelaşi raţionament era de neînţeles să fie incriminată ca infracţiune de deturnare a licitaţilor publice, prin art. 246 C. pen.

Curtea a constatat că prin Legea nr. 301/2004 a fost incriminată, tot pentru prima dată "exploatarea necunoaşterii sau a lipsei de experienţă a unui minor sau a stării de slăbiciune a persoanelor vulnerabile datorită vârstei, bolii sau stării de graviditate, pentru a le determina să încheie acte prejudiciabile pentru acestea." (art. 260 alin. (6), faptă care este incriminată distinct, prin art. 247 din noul C. pen., sub denumirea marginală "Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile".

Or, incriminarea infracţiunii de deturnarea licitaţilor publice şi a infracţiunii de exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile au fost făcută de legiuitor tocmai datorită unor realităţile din societate, când numeroase licitaţii publice erau trucate, precum datorită faptului că se profita de vulnerabilitatea unor persoane şi toate acestea aveau drept consecinţă deposedarea proprietarilor unor bunuri imobile de locuinţe, dar şi cu datorii faţă de creditori şi lipsiţi de apărare în faţa infractorilor.

S-a menţionat că, dacă aceste fapte ar fi putut încadrate în infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969, era lipsit de sens ca legiuitorul, atât cel din 2004, cât şi cel din 2009, să le încrimineze distinct, în 2004 ca agravată a infracţiunii de înşelăciune, iar în 2009 ca infracţiune de sine stătătoare, cu atât mai mult cu cât limita maximă a pedepsei pentru infracţiunea pentru infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice este de doar 5 ani închisoare, pe cât pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969, era de 12 ani închisoare.

Prin actul de sesizare, în argumentarea trimiterii în judecată a inculpaţilor pentru infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen. şi pentru faptele comise anterior datei de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a Noului C. pen., s-a făcut trimitere la Decizia penală nr. 2708/2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cauza în care s-a pronunţat această decizie s-a reţinut ca situaţie de fapt că proprietarul unor bunuri, respectiv, IIIIIIIIIIIIII. a luat hotărârea de a vinde mai multe bunuri. În aceste condiţii, inculpaţii, în scopul de a primi foloase de JJJJJJJJJJJJJJ. s-au decis să liciteze formal şi să se comporte, astfel încât să nu urce preţul bunurilor supuse licitaţiei la o diferenţă semnificativă faţă de preţul de pornire. În consecinţă s-a constatat că a existat o înţelegere între inculpaţi şi martorul JJJJJJJJJJJJJJ., în aşa fel încât proprietarul vânzător IIIIIIIIIIIIII. să obţină un preţ cât mai mic în favoarea lui JJJJJJJJJJJJJJ.

Aceste fapte, motivează instanţa supremă, reprezintă o punere în executare a hotărârii de a-l indice proprietarul bunurilor scoase la licitaţie - IIIIIIIIIIIIII., în scopul de obţine pentru inculpaţi şi JJJJJJJJJJJJJJ. foloase materiale injuste, cu consecinţe păgubitoare pentru proprietarul bunurilor, care era şi organizatoarea licitaţie.

Curtea a reţinut că, în această speţă, în primul rând nu era organizată o licitaţie publică, în sensul prevăzut de art. 246 C. pen., respectiv, C. proc. civ., desfăşurată de executorul judecătoresc, sau de executorii fiscali, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură fiscală.

Apoi, subiectul pasiv al infracţiunii a fost tocmai proprietarul bunurilor, cel pretins indus în eroare de inculpaţi şi JJJJJJJJJJJJJJ. Ori, în cadrul celor două licitaţii publice, din 24 ianuarie 2014 şi 10 ianuarie 2014, aşa cum rezultă din procesele-verbale de licitaţie, la licitaţii nu a fost prezent nici debitorul - proprietarul bunurilor scoase la licitaţie şi, iar la cea din 24 ianuarie 2014, nici chiar creditorul, astfel că nu se poate susţine că inculpaţii, prin mijloacele folosite, iar fi indus în eroare pe debitori, sau, chiar pe creditori. De altfel, creditorul din cadrul licitaţie din data de 24 ianuarie 2014, în urma vânzării la licitaţie şi-a îndestulat creanţa, astfel că nu i s-a cauzat nici un prejudiciu, existenţa prejudiciului fiind de esenţa infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969.

De asemenea, Curtea a arătat că nu se poate susţine nici că ar fi fost indus în eroare nici executorul judecătoresc, în calitate de organizator al licitaţie, deoarece, aşa cum se arăta mai sus, acesta a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice, prevăzută de art. 48 C. pen., raportat la art. 246 C. pen. cu art. 77 lit. a) C. pen., reţinându-se în fapt că a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către creditorul urmăritor reprezentat cu procură de către inculpatul DD., la un preţ derizoriu, deşi inculpatul K. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare şi cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare.

Apoi, dacă în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică în beneficiul căreia se organizează licitaţia, la infracţiunea de înşelăciune în varianta tip, subiect pasiv este persoana fizică sau juridică, privată sau publică, al cărei patrimoniu a fost lezat, păgubit prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor, Curtea a reţinut faptul că individualizarea judiciară este opera instanţei de judecată, prin care se determină sancţiunea concretă pentru infracţiunea comisă, cu respectarea limitelor speciale (minime şi maxime) prevăzute de lege şi chiar cu depăşirea acestor limite, în cazul constatării cauzelor de agravare sau de atenuare.

Deci, se desprinde concluzia că individualizarea judiciară a sancţiunii penale, deşi este atributul judecătorului, nu are caracter arbitrar, nu este un act de voinţă nelimitat a judecătorului, ci se înscrise într-un cadru legal, în anumite coordonate fixate de legiuitor. Ansamblul acestor coordonate alcătuieşte cadrul legal al individualizării judiciare.

În efectuarea operaţiunii de individualizare judiciară a sancţiunii de drept penal, trebuie să se aibă în vedere, în primul rând, fapta comisă de infractor, privită în raport cu complexul de date care indică periculozitatea ei socială (gravitate, mod de săvârşire, urmări, etc.); de asemenea, trebuie să evalueze situaţia personală a infractorului, privită în raport cu periculozitatea socială a acestuia (forma de vinovăţie, antecedente penale, starea psihofizică, starea de pericol, etc.).

La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere dispoziţiile art. 74 C. pen., potrivit cărora stabilirea duratei sau a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului care se evaluează după următoarele criterii:

a) Împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite

S-a arătat că, orice infracţiune se comite în anumite împrejurări - stări, situaţii, calităţi, întâmplări sau alte date ale realităţii.

Modul de comitere a faptei presupune, în primul rând, modul în care a fost pregătită săvârşirea faptei (procurarea licită sau ilicită de instrumente, confecţionarea, modificarea sau adaptarea instrumentelor, mecanismelor sau dispozitivelor care vor fi folosite la săvârşirea faptei, culegerea de informaţii, date privind locul şi timpul comiterii infracţiunii, iar, în al doilea rând, modul în care a fost executată fapta (dacă acţiunea sau inacţiune prevăzută de textul incriminator s-a realizat printr-un singur act sau prin acte repetate; dacă a acţionat premeditat sau spontan, singur, sau în participaţie etc.).

b) Starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită

Săvârşirea infracţiunii determinând aplicarea unei pedepse ca forma cea mai severă de sancţionare, este evident că între gravitatea infracţiunii şi sancţiune există o strânsă şi necesară legătură, sancţiunea nefiind, în ultima analiză, decât consecinţa şi măsura gravităţii infracţiunii săvârşite.

În ştiinţa dreptului penal şi în legislaţie se face distincţie între pericolul social generic (abstract) al infracţiunii şi pericolul social specific (concret).

Aşa cum este cunoscut, pericolul social generic este evaluat de legiuitor în abstracto.

Pericolul social concret este pericolul social pe care-l prezintă fapta săvârşită şi este evaluat, în concret, de organele judiciare penale, ţinând seama de vătămarea sau periclitarea efectivă a valorii sociale, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de împrejurările în care s-a produs fapta incriminată.

c) Natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii

Rezultatul faptei sau urmarea imediată constă în modificarea pe care acţiunea sau inacţiunea infractorului o produce în lumea exterioară.

Prin urmarea imediată naturală se înţelege modificarea fizică firească pe care activitatea făptuitorului o produce în realitatea obiectivă, adică efectul firesc, concret al acţiunii sau inacţiunii. Aceste modificări poate lua forma unor schimbări substanţiale (rezultat) sau forma unor schimbări a situaţiei (o stare nouă).

La determinarea gravităţii concrete a faptei trebuie să se ţină seama de aceste urmări materiale sau nemateriale produse prin activitatea infracţională, adică a vătămării aduse obiectului material sau nematerial (cuantumul prejudiciului cauzat, în cazul infracţiunilor contra patrimoniului, gravitatea vătămării, în cazul infracţiunilor contra integrităţii corporale sau sănătăţii sumei însuşite.

Aşadar, la stabilirea sancţiunii, instanţele sunt obligate să ţinea seama şi de pericolul concret al faptei deduse judecăţii, care în cazul infracţiunilor de prejudiciu, între altele, trebuie raportat şi la întinderea pagubei produse în patrimoniul persoanei vătămate.

d) Motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit

Motivul sau mobilul infracţiunii constituie o componentă a laturii subiective a conţinutului generic constitutiv de incriminare şi constă în impulsul intern (psihic) al inculpatului sau sentimentul (dorinţă, tendinţă, pasiune) care a determinat luarea deciziei de săvârşire a infracţiunii, acesta constituind cauza internă a actului de voinţă. De pildă, pot constitui mobiluri al infracţiunii: ura, lăcomia, răzbunarea, gelozia, tendinţe de îmbogăţire fără muncă, etc.

Mobilul săvârşirii infracţiunii este elementul necesar pentru cunoaşterea actului de conduită şi a periculozităţii infractorului, cu consecinţe pe planul adoptării sancţiunii penale faţă de acesta.

Ori, în cauza dedusă judecăţii motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor a fost lăcomia şi tendinţa de îmbogăţire fără muncă.

e) Natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului

Un aspect deosebit de relevant care relevă periculozitatea infractorului îl constituie atitudinea sa din trecut faţă de exigenţele legii penale. De aceea, individualizând pedeapsa, instanţa nu poate face abstracţie de lipsa sau existenţa unor antecedente penale.

f) Conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal

Acest criteriu prezintă interes sub două aspecte: în raport cu atitudinea după sau în timpul comiterii infracţiunii şi în raport cu persoana vătămată. Referitor la primul aspect, este important să se aibă în vedere dacă infractorul a încercat sau nu să se sustragă de la urmărire; a recunoscut sau a negat săvârşirea faptei, a colaborat sau nu cu organele de urmărire penală, indicând eventualii participanţi; a adoptat o atitudine de regret sau de indiferenţă faţă de fapta săvârşită şi faţă de urmările ei.

Situaţia familială influenţează modul de individualizare a pedepsei, deoarece familia reprezintă un important factor de mediu, cu implicaţii în influenţa comportamentului uman.

h) Situaţia socială, respectiv mediul social de existenţă al infractorului influenţează răspunderea penală, motiv pentru care trebuie să se stabilească mediul în care acesta a crescut şi trăit, precum şi relaţiile sale pe diverse planuri cu ambianţă socială.

În cadrul relaţiilor infractorului cu mediul social, un loc central îl ocupă gradul integrării sociale sun multiplele sale aspecte: profesional, familial, cultural-obştească etc.

S-a decis că datele ce caracterizează persoana infractorului, ce de pildă, conduita bună a acestuia înainte de săvârşirea infracţiunii, comportarea sinceră în cursul procesului şi situaţia familială grea trebuie examinate ţinând seama de gradul de pericol social concret al faptei săvârşite.

Curtea a avut în vedere că funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă proporţionare a acesteia, ţinând seama şi de persoana căreia îi este destinată în vederea reintegrării în societate. Se va urmări formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Curtea a reţinut că infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţilor publice, pentru inculpaţii: A., B., C., F., cea de deturnare a licitaţiilor publice, pentru inculpaţii G. şi H., respectiv: deturnarea licitaţilor publice, fals în declaraţii şi evaziune fiscală, pentru inculpatul D., prezintă pericol social ridicat.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul A.:

La stabilirea felului şi duratei pedepsei, Curtea a avut în vedere în primul rând limitele minime şi maxime ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

S-a arătat că limitele speciale prevăzute de lege pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional şi infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice sunt de la 1 (un) an la 5 (cinci) ani închisoare.

Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice, în ceea ce priveşte faptele de deturnarea licitaţiilor publice, din perioada 17 martie 2014 - 27 iulie 2016, într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017.

Or, în aceste condiţii, faţă de numărul foarte mare al actelor materiale, valoarea prejudiciilor cauzate persoanelor vătămate şi consecinţele dramatice suferite de acestea, Curtea a avut în vedere, la stabilirea cuantumului pedepsei pentru săvârşirea acestei infracţiuni, şi dispoziţiile art. 36 alin. (1) C. pen., potrivit căruia:

"Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărui maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul închisorii ...", astfel că limitele speciale ale pedepsei pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice este de la 1 (un) an la 8 (opt) ani închisoare.

Instanţa de fond nu a reţinut la operaţiunea de condamnare a inculpatului dispoziţiile art. 36 alin. (1) C. pen., deoarece acesta se reţine doar atunci când instanţa apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin aplicarea unei pedepse principale mai mare decât maximul special prevăzut de lege pentru acea infracţiune, condiţii în care limita maximă specială se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii.

Acest aspect a fost examinat faţă de numărul foarte mare al actelor materiale ale infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice săvârşite de inculpaţi, şi celelalte criterii de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., în cazul inculpaţilor: J., trimis în judecată pentru săvârşirea a 27 de infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice şi două tentative la această infracţiune, K. - trimis în judecată pentru săvârşirea a 23 de infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice şi două tentative la această infracţiune, etc.

De asemenea, faţă de faptul că inculpatul prin înscris autentic a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată şi a solicitat aplicarea procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii, Curtea a dat eficienţă, atât pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, cât şi pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice şi dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., text conform căruia, în astfel de situaţii limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite se reduc cu o treime.

La stabilirea cuantumului pedepselor cu închisoarea, instanţă a ţinut seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate de art. 74 C. pen., dând eficienţă gradului deosebit de ridicat de pericol social al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat - faptul că acesta a acţionat atât în grupul infracţional al inculpaţilor J. şi K., cât şi în grupul infracţional constitui de inculpatul B., durata în timp în care au acţionat cele două grupuri infracţionale - 17 martie 2014 - 27 iulie 2016, precum şi al infracţiunii de deturnarea licitaţilor publice, gravitate dedusă şi din numărul foarte mare al actelor materiale ale acestei infracţiuni, modalităţii concrete în care aceasta au fost comisă faptele (prin raportare la circumstanţele de loc şi timp şi la atingerea adusă în concret valorilor sociale ocrotite de legea penală, având în vedere că prin faptele săvârşite de acest inculpat au fost deposedate de locuinţe 16 familii, care, prin adjudecarea bunurilor imobile la preţuri mult sub preţul de circulaţie, uneori chiar la preţuri derizorii, au suferit adevărate drame, rămânând pe drumuri, fără locuinţe, dar şi datoare, în continuare, faţă de creditori.

De asemenea, la individualizarea pedepselor principale Curtea a avut în vedere motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor; din lucrările dosarului rezultând că motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor a fost dorinţa de îmbogăţire fără muncă.

Din analiza lucrărilor dosarului, Curtea a apreciat că în urma licitaţiilor trucate la care a participat, inculpatului A. i-au fost adjudecate 11 imobile, din care 6 în nume propriu, iar 5 în calitate de mandatar al altor persoane, imobile care, în marea lor majoritate au fost ulterior vândute la un preţ superior.

Modalitatea în care au fost comise infracţiunile, mobilul comiterii acestora trădează o periculozitate sporită şi perseverenţă în urmărirea rezultatului vizat, aceea de a obţine venituri fără muncă şi în detrimentul unor persoane vulnerabile, care datorită condiţiilor socio-economice nu au putut să-şi achite ratele către unităţile bancare sau către alţi creditori, ceea ce impune un tratament sancţionator mai sever.

Curtea a avut în vedere şi faptul că inculpatul, deşi a susţinut prin avocatul ales că a realizat gravitatea faptelor comise, nu a întreprins nimic pentru a restabili, pe cât posibil, situaţia creată prin faptele sale, nu a încercat să ia legătura cu persoanele vătămate/părţile civile, să le despăgubească, cel puţin, în parte, ci a preferat să părăsească România, sustrăgându-se urmăririi penale.

Referitor la individualizarea modului de executare a pedepsei principale, instanţa a apreciat că pedeapsa închisorii are ca finalitate restabilirea ordinii juridice încălcate prin săvârşirea infracţiunii. În aplicarea acesteia instanţa trebuie să aibă în vedere că, prin conţinutul ei, pedeapsa are o dublă natură, preventivă şi în acelaşi timp coercitivă. Ea se adresează individului autor al infracţiunii şi urmăreşte să împiedice reiterarea comportamentului infracţional. În acelaşi timp, are rolul de prevenţie generală, întrucât prin expunerea infractorului la anumite privaţiuni membrii comunităţii pot anticipa consecinţele unui comportament similar. Pedeapsa are şi un vădit rol aflictiv şi retributiv, fiind percepută ca o consecinţă directă a lezării valorilor ocrotite de legea penală şi concretizându-se în restrângerea exerciţiului drepturilor civile.

S-a reţinut că faptele inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, aşa încât unica modalitate de individualizare execuţională adecvată scopului preventiv, gravităţii infracţiunilor comise şi personalităţii inculpatului, care să poată conduce la schimbarea percepţiei acestuia faţă de valorile sociale şi ordinea de drept, este privarea de libertate.

Pentru a-şi îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite, în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Faţă de aceste aspecte, Curtea a aplicat inculpatului A. pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 (doi) ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi, iar pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., acte materiale din perioada 17 martie 2014 - 27 iulie 2016, pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 (trei) ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi.

Deoarece aceste infracţiuni au fost săvârşite anterior condamnării definitive pentru vreuna dintre ele, fiind în concurs real, Curtea a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.

Referitor la modalitatea de executare, faţă şi de cuantumul pedepsei principale rezultante de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare şi pentru ca această pedeapsă să-şi atingă scopul preventiv şi educativ, a dispus executarea acesteia în regim de detenţie.

De asemenea, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 45 alin. (3) lit. a) şi art. 45 alin. (5) C. pen., referitoare la pedepse complementare şi accesorii în caz de pluralitate de infracţiuni.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.:

La stabilirea felului şi duratei pedepsei, Curtea a avut în vedere în primul rând limitele minime şi maxime ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

S-a arătat că, limitele speciale prevăzute de lege pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional şi infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice sunt de la 1 (un) an la 5 (cinci) ani închisoare.

Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice, din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen. şi 8 infracţiuni de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 47 C. pen., raportat la art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017.

În aceste condiţii, faţă de numărul foarte mare al actelor materiale, valoarea prejudiciilor cauzate persoanelor vătămate şi consecinţele dramatice suferite de acestea, Curtea a avut în vedere, la stabilirea cuantumului pedepsei pentru săvârşirea acestei infracţiuni, şi dispoziţiile art. 36 alin. (1) C. pen., potrivit căruia:

"Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărui maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul închisorii ...", astfel că limitele speciale ale pedepsei pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice este de la 1 (un) an, la 8 (opt) ani închisoare.

De asemenea, faţă de faptul că inculpatul, prezent în faţa instanţei, a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată şi a solicitat aplicarea procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii, Curtea a dat eficienţă, atât pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, cât şi pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice şi dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., text conform căruia, în astfel de situaţii limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite se reduc cu o treime.

La stabilirea cuantumului pedepselor cu închisoarea instanţă a ţinut seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate la art. 74 C. pen., dând eficienţă gradului deosebit de ridicat de pericol social al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat - faptul că acesta a fost cel care a avut iniţiativa constituirii grupului infracţional organizat, tot el a fost cel care a cooptat în grupul infracţional pe inculpaţii A. şi C., durata în timp în care a acţionat acest grup infracţional - 20 noiembrie 2014 - 11 noiembrie 2016, numărul foarte mare al actelor materiale ale infracţiunii de deturnarea licitaţilor publice, modalităţii concrete în care au fost comise faptele (prin raportare la circumstanţele de loc şi timp şi la atingerea adusă în concret valorilor sociale ocrotite de legea penală, având în vedere că prin faptele săvârşite de acest inculpat au fost deposedate de locuinţe 12 familii, care, prin adjudecarea bunurilor imobile la preţuri mult sub preţul de circulaţie, uneori chiar la preţuri derizorii, au suferit adevărate drame, rămânând pe drumuri, fără locuinţe, dar şi datoare, în continuare, faţă de creditori.

De asemenea, la individualizarea pedepselor principale a avut în vedere motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor; din lucrările dosarului rezultă că motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor a fost dorinţa de îmbogăţire fără muncă.

Modalitatea în care au fost comise infracţiunile, mobilul comiterii acestora, trădează o periculozitate sporită şi perseverenţă în urmărirea rezultatului vizat, aceea de a obţine venituri fără muncă şi în detrimentul unor persoane vulnerabile, care datorită condiţiilor socio-economice, nu au putut să-şi achite ratele către unităţile bancare, sau către alţi creditori, ceea ce impune un tratament sancţionator mai sever.

Curtea a avut în vedere şi faptul că inculpatul, deşi a arătat şi în ultimul cuvânt să regretă săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, nu a întreprins nimic pentru a restabili, pe cât posibil, situaţia creată prin faptele sale; nu a încercat să ia legătura cu persoanele vătămate/părţile civile, să le despăgubească, cel puţin, în parte.

Referitor la individualizarea modului de executare a pedepsei principale, instanţa a apreciat că pedeapsa închisorii are ca finalitate restabilirea ordinii juridice încălcate prin săvârşirea infracţiunii. În aplicarea acesteia instanţa trebuie să aibă în vedere că, prin conţinutul ei, pedeapsa are o dublă natură, preventivă şi în acelaşi timp coercitivă. Ea se adresează individului autor al infracţiunii şi urmăreşte să împiedice reiterarea comportamentului infracţional. În acelaşi timp, are rolul de prevenţie generală, întrucât prin expunerea infractorului la anumite privaţiuni membrii comunităţii pot anticipa consecinţele unui comportament similar. Pedeapsa are şi un vădit rol aflictiv şi retributiv, fiind percepută ca o consecinţă directă a lezării valorilor ocrotite de legea penală şi concretizându-se în restrângerea exerciţiului drepturilor civile.

S-a reţinut că, faptele inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, aşa încât unica modalitate de individualizare adecvată scopului preventiv, gravităţii infracţiunilor comise şi personalităţii inculpatului, care să poată conduce la schimbarea percepţiei acestuia faţă de valorile sociale şi ordinea de drept, este privarea de libertate.

Pentru a-şi îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite, în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Faţă de aceste aspecte, Curtea a aplicat inculpatului B. pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 (doi) ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi, iar pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), pe o durată de 2 (doi) ani şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi.

Deoarece aceste infracţiuni au fost săvârşite anterior condamnării definitive pentru vreuna dintre ele, fiind în concurs real, Curtea a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedespei principale rezultante, având în vedere faptul că acesta a fost liderul grupului infracţional perseverenţa infracţională de care a dat dovadă şi de consecinţele grave ale faptelor sale, pentru ca pedeapsa principală rezultantă să-şi atingă scopul preventiv şi educativ, a dispus executarea acesteia în regim de detenţie.

Regretul manifestat de inculpat în faţa instanţei, raportat la gravitatea faptelor comise şi consecinţele dramatice asupra familiilor persoanelor vătămate, acestea fiind aruncate în stradă şi rămase şi datoare la creditori, este mai degrabă circumstanţial şi este determinat de frica de regimul carceral şi nu poate conduce la aplicarea unei pedepse într-un cuantum inferior şi, cu atât mai puţin, prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

De asemenea, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 45 alin. (3) lit. a) şi art. 45 alin. (5) C. pen., referitoare la pedepse complementare şi accesorii în caz de pluralitate de infracţiuni.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.:

La stabilirea felului şi duratei pedepsei, Curtea a avut în vedere în primul rând limitele minime şi maxime ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

S-a arătat că limitele speciale prevăzute de lege pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional şi infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice sunt de la 1 (un) an la 5 (cinci) ani închisoare.

Însă, Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice, pentru acest inculpat, din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi 7 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017.

În aceste condiţii, faţă de numărul foarte mare al actelor materiale, valoarea prejudiciilor cauzate persoanelor vătămate şi consecinţele dramatice suferite de acestea, Curtea a avut în vedere, la stabilirea cuantumului pedepsei pentru săvârşirea acestei infracţiuni, şi dispoziţiile art. 36 alin. (1) C. pen., potrivit căruia:

"Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărui maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul închisorii ...", astfel că limitele speciale ale pedepsei pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice este de la 1 (un) an, la 5 (opt) ani închisoare.

De asemenea, faţă de faptul că inculpatul, prezent în faţa instanţei, a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată şi a solicitat aplicarea procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii, Curtea a dat eficienţă, atât pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, cât şi pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice şi dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., text conform căruia, în astfel de situaţii limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite se reduc cu o treime.

La stabilirea cuantumului pedepselor cu închisoarea instanţă a ţinut seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate la art. 74 C. pen., dând eficienţă gradului deosebit de ridicat de pericol social al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, durata în timp în care a acţionat inculpatul în cadrul acest grup infracţional - 14 noiembrie 2014 - 7 martie 2016, numărul foarte mare al actelor materiale ale infracţiunii de deturnarea licitaţilor publice, modalităţii concrete în care au fost comise faptele (prin raportare la circumstanţele de loc şi timp şi la atingerea adusă în concret valorilor sociale ocrotite de legea penală, având în vedere că prin faptele săvârşite de acest inculpat au fost deposedate de locuinţe 9 familii, care, prin adjudecarea bunurilor imobile la preţuri mult sub preţul de circulaţie, uneori chiar la preţuri derizorii, au suferit adevărate drame, rămânând pe drumuri, fără locuinţe, dar şi datoare, în continuare, faţă de creditori.

De asemenea, la individualizarea pedepselor principale au fost avute în vedere motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor; din lucrările dosarului rezultă că motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor a fost lăcomia şi tendinţele de îmbogăţire fără muncă.

Modalitatea în care au fost comise infracţiunile, mobilul comiterii acestora, trădează o periculozitate sporită şi perseverenţă în urmărirea rezultatului vizat, aceea de a obţine venituri fără muncă şi în detrimentul unor persoane vulnerabile, care datorită condiţiilor socio-economice, nu au putut să-şi achite ratele către unităţile bancare, sau către alţi creditori, ceea ce impune un tratament sancţionator mai sever.

Curtea a avut în vedere şi faptul că inculpatul, deşi a arătat şi în ultimul cuvânt că regretă săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, nu a întreprins nimic pentru a restabili, pe cât posibil, situaţia creată prin faptele sale; nu a încercat să ia legătura cu persoanele vătămate/părţile civile, să le despăgubească, cel puţin, în parte.

Referitor la individualizarea modului de executare a pedepsei principale, instanţa a apreciat că pedeapsa închisorii are ca finalitate restabilirea ordinii juridice încălcate prin săvârşirea infracţiunii. În aplicarea acesteia instanţa trebuie să aibă în vedere că, prin conţinutul ei, pedeapsa are o dublă natură, preventivă şi în acelaşi timp coercitivă. Ea se adresează individului autor al infracţiunii şi urmăreşte să împiedice reiterarea comportamentului infracţional. În acelaşi timp, are rolul de prevenţie generală, întrucât prin expunerea infractorului la anumite privaţiuni membrii comunităţii pot anticipa consecinţele unui comportament similar. Pedeapsa are şi un vădit rol aflictiv şi retributiv, fiind percepută ca o consecinţă directă a lezării valorilor ocrotite de legea penală şi concretizându-se în restrângerea exerciţiului drepturilor civile.

Pentru a-şi îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite, în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

S-a arătat că, faptele inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, aşa încât unica modalitate de individualizare execuţională adecvată scopului preventiv, gravităţii infracţiunilor şi personalităţii inculpatului, care să poată conduce la schimbarea percepţiei acestuia faţă de valorile sociale şi ordinea de drept, este privarea de libertate.

Faţă de aceste aspecte, Curtea a aplicat inculpatului C. pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., pedeapsa principală de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an şi 4 (patru) luni şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi, iar pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an şi 8 (opt) luni şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi.

Deoarece aceste infracţiuni au fost săvârşite anterior condamnării definitive pentru vreuna dintre ele, fiind în concurs real, Curtea a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.

Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei principale rezultante, având în vedere perseverenţa infracţională de care a dat dovadă şi de consecinţele grave ale faptelor sale, pentru ca pedeapsa principală rezultantă să-şi atingă scopul preventiv şi educativ, a dispus executarea acesteia în regim de detenţie.

S-a reţinut că, regretul manifestat de inculpat în faţa instanţei, raportat la gravitatea faptelor comise şi consecinţele dramatice asupra familiilor persoanelor vătămate, acestea fiind aruncate în stradă şi rămase şi datoare la creditori, este mai degrabă circumstanţial şi este determinat de frica de regimul carceral şi nu poate conduce la aplicarea unei pedepse într-un cuantum inferior şi, cu atât mai puţin, prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, aşa cum s-a solicitat.

Gravitatea şi periculozitatea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii rezultă şi din impactul social imens suscitat, raportat la frecvenţa lor crescută din ultimul timp în societatea românească, fapt ce a şi determinat încriminarea infracţiunii de deturnare de fonduri, prin noul C. pen. Gravitatea faptelor este cu atât mai mare cu cât în actul de sesizare se reţine săvârşirea acestei infracţiuni prin constituirea, respectiv aderarea sau sprijinirea unui grup infracţional organizat, majoritatea inculpaţilor fiind trimişi în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

De asemenea, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 45 alin. (3) lit. a) şi art. 45 alin. (5) C. pen., referitoare la pedepse complementare şi accesorii în caz de pluralitate de infracţiuni.

Referitor la inculpaţii: A., B. şi C., Curtea a mai reţinut că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiuni.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv şi o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală şi judiciară, atât în ceea ce priveşte fapta penală săvârşită, cât şi în ce priveşte comportamentul inculpatului.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată şi pusă în executare, intensitatea şi generalitatea dezaprobării morale a faptei şi făptuitorului, condiţionează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privaţiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracţiunii şi gradul de vinovăţie a făptuitorului.

S-a reţinut că, numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală înscrise în C. pen. român.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D.:

La stabilirea felului şi duratei pedepsei, Curtea a avut în vedere în primul rând limitele minime şi maxime ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

S-a arătat că, limitele speciale prevăzute de lege pentru infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată acest inculpat sunt pentru infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice, de la 1 (un) an la 5 (cinci) ani închisoare; pentru infracţiunea de fals în declaraţii, de la 3 (trei) luni, la 2 (doi) ani sau amendă; iar pentru infracţiunea de evaziune fiscală, de la 2 (doi) ani, la 8 (opt) ani închisoare.

Având în vedere faptul că inculpatul, prezent în faţa instanţei, a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată şi a solicitat aplicarea procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii, Curtea a dat eficienţă, atât pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, cât şi pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice şi dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., text conform căruia, în astfel de situaţii limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite se reduc cu o treime.

La stabilirea cuantumului pedepselor cu închisoarea instanţă a ţinut seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate la art. 74 C. pen.

Concret, Curtea a avut în vedere numărul mai redus al infracţiunilor de deturnare a licitaţilor publice, respect doar două astfel de infracţiuni, dar aflate în concurs real şi nu o astfel de infracţiune în formă continuată, faptul că prin acţiunile sale au fost deposedate de locuinţe 2 familii, care, prin adjudecarea bunurilor imobile la preţuri mult sub preţul de circulaţie, uneori chiar la preţuri derizorii, au suferit adevărate drame, rămânând pe drumuri, fără locuinţe, dar şi datoare, în continuare, faţă de creditori.

S-a precizat că cele două imobile au fost adjudecate chiar în favoarea sa, precum şi faptul că, la scurt timp de la adjudecarea imobilului din municipiul Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, a vândut acel imobil, iar cu ocazia încheierii în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare a declarat că a primit de la cumpărător suma de 11.000 euro, deşi în fapt a primit suma de 16.500 euro. S-a reţinut că, inculpatul nu s-a mulţumit că i-a fost adjudecat imobilul în cadrul licitaţiei deturnate la o sumă cu mult preţul de pornire al licitaţiei, dar a mai fraudat şi bugetul de stat, prin declararea unui preţ inferior decât cel real încasat din vânzarea acelui imobil.

De asemenea, la individualizarea pedepselor principale a avut în vedere motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor; arătându-se că din lucrările dosarului rezultă că motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor a fost dorinţa de îmbogăţire fără muncă.

Faţă de aceste aspecte, Curtea a aplicat inculpatului D. pentru infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., faptă din data de 13 martie 2015, pedeapsa principală de 1 (un) an şi 2 (două) luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi; pentru infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., faptă din data de 11 noiembrie 2016, pedeapsa principală de 1 (un) an închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi; pentru infracţiunea de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., pedeapsa principală de 4 (patru) luni închisoare şi pentru infracţiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, pedeapsa principală de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării aceloraşi drepturi.

Deoarece aceste infracţiuni au fost săvârşite anterior condamnării definitive pentru vreuna dintre ele, fiind în concurs real, Curtea a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.

Referitor la individualizarea modului de executare a pedepsei principale, instanţa a apreciat, în raport şi gradul participaţie inculpatului la săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice, preţul de pornire al licitaţiilor pentru cele două imobile adjudecate, precum şi persoana inculpatului, care a avut o bună comportare până la data săvârşirii infracţiunilor şi că nu este cunoscut cu antecedente penale, faptul că şi-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii şi posibilităţile sale de îndreptare, Curtea constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 C. pen. şi că în cauză nu sunt incidente nici unul dintre cazurile care exclude de la aplicarea dispoziţiilor art. 91 alin. (1) C. pen., în sensul că aplicarea pedepsei nu a fost anterior amânată şi ulterior revocată şi inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală ori de la judecată şi nici nu au încercat zădărnicirea aflării adevărului şi că aplicarea pedepsei este suficientă şi chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei acestuia pentru o perioadă determinată, a dispus suspendarea executării pedepsei principale rezultante sub supraveghere.

De asemenea, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 45 alin. (3) lit. a) şi art. 45 alin. (5) C. pen., referitoare la pedepse complementare şi accesorii în caz de pluralitate de infracţiuni.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul F.:

La stabilirea felului şi duratei pedepsei, Curtea a avut în vedere în primul rând limitele minime şi maxime ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

S-a arătat că limitele speciale prevăzute de lege pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional şi infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice sunt de la 1 (un) an la 5 (cinci) ani închisoare.

Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice, pentru acest inculpat, privind cele două infracţiuni de deturnare a licitaţilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu art. 38 alin. (1) C. pen., într-o infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, acte materiale din 16 februarie 2015 şi 30 aprilie 2015, reţinând ca fiind săvârşită în concurs real complicitatea la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., faptă din 31 mai 2016.

De asemenea, faţă de faptul că inculpatul, prezent în faţa instanţei, a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată şi a solicitat aplicarea procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii, Curtea a dat eficienţă, atât pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, cât şi pentru infracţiunea continuată de deturnarea licitaţilor publice şi complicitatea la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., text conform căruia, în astfel de situaţii limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite se reduc cu o treime.

La stabilirea cuantumului pedepselor cu închisoarea, instanţa a ţinut seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate la art. 74 C. pen., dând eficienţă gradului deosebit de ridicat de pericol social al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, durata în timp în care a acţionat inculpatul în cadrul acest grup infracţional, respectiv începând cu februarie 2014, numărul actelor materiale ale infracţiunii de deturnarea licitaţilor publice, respectiv două astfel de acte, modalităţii concrete în care au fost comise faptele (prin raportare la circumstanţele de loc şi timp şi la atingerea adusă în concret valorilor sociale ocrotite de legea penală, având în vedere că prin faptele săvârşite de acest inculpat au fost deposedate de locuinţe faptul că prin acţiunile sale au fost deposedate de locuinţe 3 familii, care, prin adjudecarea bunurilor imobile la preţuri mult sub preţul de circulaţie, uneori chiar la preţuri derizorii, au suferit adevărate drame, rămânând pe drumuri, fără locuinţe, dar şi datoare, în continuare, faţă de creditori.

De asemenea, a mai precizat că două din cele trei imobile au fost adjudecate chiar în favoarea sa, la preţuri mult inferioare preţului de evaluare a bunurilor (deşi imobilul din municipiul Bacău, str. x, a fost evaluat la suma de 37.386 euro, a fost adjudecat de inculpatul F. la suma de doar 26.400 euro.

Totodată, la individualizarea pedepselor principale au fost avute în vedere aspectele motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor; din lucrările dosarului rezultă că motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor a fost lăcomia şi tendinţele de îmbogăţire fără muncă.

În opinia instanţei de fond, modalitatea în care au fost comise infracţiunile, mobilul comiterii acestora, trădează periculozitate din partea inculpatului şi perseverenţă în urmărirea rezultatului vizat, aceea de a obţine venituri fără muncă şi în detrimentul unor persoane vulnerabile, care datorită condiţiilor socio-economice, nu au putut să-şi achite ratele către unităţile bancare, sau către alţi creditori, ceea ce impune un tratament sancţionator mai sever.

S-a reţinut că după adjudecarea celor două imobile, la foarte scurt timp au fost vândute la preţuri superioare.

Curtea a avut în vedere şi faptul că inculpatul, deşi a arătat şi în ultimul cuvânt că regretă săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, nu a întreprins nimic pentru a restabili, pe cât posibil, situaţia creată prin faptele sale; nu a încercat să ia legătura cu persoanele vătămate/părţile civile, să le despăgubească, cel puţin, în parte.

Totodată, a mai reţinut că gravitatea şi periculozitatea faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul rezultă şi din impactul social imens suscitat, raportat la frecvenţa lor crescută din ultimul timp în societatea românească, fapt ce a şi determinat încriminarea infracţiunii de deturnare de fonduri, prin noul C. pen. Gravitatea faptelor este cu atât mai mare cu cât în actul de sesizare se reţine săvârşirea acestei infracţiuni prin aderarea sau sprijinirea unui grup infracţional organizat, inculpatul fiind trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.

La individualizarea pedepsei, sub aspectul modalităţii de executare, Curtea a avut în vedere şi persoana inculpatului, care, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse în circumstanţiere, a avut o bună comportare până la data săvârşirii infracţiunilor şi că nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit, are 2 copii minori, este absolvent de studii superioare, este încadrat pe post de jandarm - subofiţer, la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău - fl. 107 vol. X dosar fond, precum şi faptul că şi-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii.

S-a reţinut că, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că fiica inculpatului, KKKKKKKKKKKKKK., este încadrată, potrivit Certificatului nr. x din data de 19 aprilie 2018, emis de Comisia Pentru Protecţia Copilului Bacău, în gard de handicap grav cu asistent personal - fl. 114 vol. X dosar fond.

Curtea, având în vedere aceste aspecte, sub aspectul cuantumului pedepsei principale, a aplicat inculpatului F. pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., pedeapsa principală de 1 (un) an şi 1 (una) lună închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi; pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 2 (două) luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi; iar pentru complicitate la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 246 C. pen., la pedeapsa principală de 8 (opt) luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi.

Deoarece infracţiunile deduse judecăţii au fost săvârşite înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind în concurs real, Curtea a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.

Pentru aceste considerente, Curtea, constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 alin. (1) şi (2) C. pen., precum şi că nu este incident vreunul dintre cazurile care exclude de la aplicarea dispoziţiilor art. 91 alin. (1) C. pen., în sensul că pedeapsa aplicată este închisoarea, nu amenda penală, aplicarea pedepsei nu a fost anterior amânată şi ulterior revocată şi inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală ori de la judecată şi nici nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului, că aplicarea unor pedepse, atât principale, cât complementare, este suficientă şi chiar fără executarea pedepsei principale rezultante, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei acestuia pentru o perioadă determinată, a dispus suspendarea executării pedepsei principale rezultante sub supraveghere.

De asemenea, s-a făcut aplicarea şi a dispoziţiilor art. 45 alin. (3) lit. a) şi art. 45 alin. (5) C. pen., referitoare la aplicarea pedepselor complementare şi accesorii în caz de pluralitate de infracţiuni.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G.:

La stabilirea felului şi duratei pedepsei, Curtea a avut în vedere în primul rând limitele minime şi maxime ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

S-a arătat că, limitele speciale prevăzute de lege pentru infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice sunt de la 1 (un) an la 5 (cinci) ani închisoare.

Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice, pentru acest inculpat, din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30 mai 2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017.

De asemenea, faţă de faptul că inculpatul, prezent în faţa instanţei, a recunoscut săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată şi a solicitat aplicarea procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii, Curtea a dat eficienţă dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., text conform căruia, în astfel de situaţii limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime.

La stabilirea cuantumului pedepselor cu închisoarea instanţă a ţinut seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate la art. 74 C. pen.

Concret, Curtea a avut în vedere numărul mai redus al infracţiunilor de deturnare a licitaţilor publice, respectiv doar două astfel de infracţiuni, dar aflate în concurs real şi nu o astfel de infracţiune în formă continuată, faptul că prin acţiunile sale au fost deposedate de locuinţe 2 familii, care, prin adjudecarea bunurilor imobile la preţuri mult sub preţul de circulaţie, uneori chiar la preţuri derizorii, au suferit adevărate drame, rămânând pe drumuri, fără locuinţe, dar şi datoare, în continuare, faţă de creditori.

A mai precizat că cele două imobile au fost adjudecate chiar în favoarea sa, precum şi faptul că, la scurt timp de la adjudecare că el a imobilului din municipiul Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, a vândut acel imobil, iar cu ocazia încheierii în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare a declarat că a primit de la cumpărător suma de 11.000 euro, deşi în fapt a primit suma de 16.500 euro. Deci, inculpatul nu s-a mulţumit că i-a fost adjudecat imobilul în cadrul licitaţiei deturnate la o sumă cu mult preţul de pornire al licitaţiei, dar a mai fraudat şi bugetul de stat, prin declararea unui preţ inferior decât cel real încasat din vânzarea acelui imobil.

De asemenea, la individualizarea pedepselor principale a avut în vedere aspectele motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor; din lucrările dosarului rezultă că motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunilor a fost lăcomia şi tendinţele de îmbogăţire fără muncă.

Curtea, având în vedere aceste aspecte, sub aspectul cuantumului pedepsei principale, a aplicat inculpatului G., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deturnarea licitaţiilor publice pedeapsa principală de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară, prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie, prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Referitor la individualizarea modului de executare a pedepsei principale rezultante, instanţa a apreciat, în raport şi de gradul de participaţie al inculpatului la săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice, preţul de pornire al licitaţiilor pentru cele două imobile adjudecate, precum şi persoana inculpatului, care a avut o bună comportare până la data săvârşirii infracţiunilor şi că nu este cunoscut cu antecedente penale, faptul că şi-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii şi posibilităţile sale de îndreptare, Curtea constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 C. pen. şi că în cauză nu sunt incidente nici unul dintre cazurile care exclude de la aplicarea dispoziţiilor art. 91 alin. (1) C. pen., în sensul că aplicarea pedepsei nu a fost anterior amânată şi ulterior revocată şi inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală ori de la judecată şi nici nu au încercat zădărnicirea aflării adevărului şi că aplicarea pedepsei este suficientă şi chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei acestuia pentru o perioadă determinată, a dispus suspendarea executării pedepsei principale rezultante sub supraveghere.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul H.:

La stabilirea felului şi duratei pedepsei, Curtea a avut în vedere în primul rând limitele minime şi maxime ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

S-a arătat că, limitele speciale prevăzute de lege pentru infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice sunt de la 1 (un) an la 5 (cinci) ani închisoare.

De asemenea, faţă de faptul că inculpatul, prezent în faţa instanţei, a recunoscut săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată şi a solicitat aplicarea procedurii abreviate a recunoaşterii învinuirii, Curtea a dat eficienţă dispoziţiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., text conform căruia, în astfel de situaţii limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc cu o treime.

La stabilirea cuantumului pedepselor cu închisoarea instanţa a ţinut seama de criteriile generale de individualizare judiciară enumerate la art. 74 C. pen., dând eficienţă gradului deosebit de ridicat de pericol social al infracţiunii de deturnarea licitaţilor publice, (prin raportare la circumstanţele de loc şi timp şi la atingerea adusă în concret valorilor sociale ocrotite de legea penală), având în vedere că prin faptele săvârşite de acest inculpat a fost deposedată de locuinţă o familie din mediu rural, care, prin adjudecarea bunului imobil la preţ derizoriu faţă de valoarea de evaluare, a suferit o adevărată dramă, rămânând pe drumuri, fără locuinţă, dar şi datoare, în continuare, faţă de creditor.

A mai precizat că imobilul din jud. Neamţ a fost adjudecat chiar în favoarea sa, el fiind deci beneficiarul direct al licitaţiei trucate şi la un preţ derizoriu, în condiţiile în care preţul de evaluare a fost de 34.900 euro şi inculpatul l-a adjudecat pentru suma de 17.000 euro.

De asemenea, la individualizarea pedepsei principale a fost avut în vedere şi motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunii de deturnarea licitaţilor publice; din lucrările dosarului rezultând că motivul sau mobilul săvârşirii infracţiunii a fost dorinţa de îmbogăţire fără muncă, în detrimentul unor persoane aflate într-un moment de vulnerabilitate.

A mai apreciat că modalitatea în care a fost comisă infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice; mobilul comiterii acesteia trădează periculozitate din partea inculpatului şi perseverenţă în urmărirea rezultatului vizat, aceea de a obţine venituri fără muncă şi în detrimentul unor persoane vulnerabile, care datorită condiţiilor socio-economice, nu au putut să-şi achite ratele către unităţile bancare, sau către alţi creditori, ceea ce impune un tratament sancţionator mai sever.

Curtea a avut în vedere şi faptul că inculpatul, deşi a arătat şi în ultimul cuvânt că regretă săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, nu a întreprins nimic pentru a restabili, pe cât posibil, situaţia creată prin faptele sale; nu a încercat să ia legătura cu persoanele vătămate/părţile civile, să le despăgubească, cel puţin, în parte, fiind şi în prezent proprietar al imobilului adjudecat la licitaţia deturnată la care a participat.

Pentru aceste aspecte, Curtea a aplicat inculpatului H., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., pedeapsa principală de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, precum şi pedeapsa complementară, prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie, prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

La individualizarea pedepsei, cu deosebire, sub aspectul modalităţii de executare, Curtea a avut în vedere şi persoana inculpatului, care a avut o bună comportare până la data săvârşirii infracţiunii şi că nu este cunoscut cu antecedente penale, nu este căsătorit, nu are copii, este absolvent de studii medii şi era încadrat, la data trimiterii în judecată, ca şofer la SC AAA." SRL, precum şi faptul că şi-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Pentru aceste considerente, Curtea constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 alin. (1) şi (2) C. pen., precum şi că nu sunt incidente nici unul dintre cazurile care exclude de la aplicarea dispoziţiilor art. 91 alin. (1) C. pen., în sensul că pedeapsa aplicată este închisoarea, nu amenda penală, aplicarea pedepsei nu a fost anterior amânată şi ulterior revocată şi inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală ori de la judecată şi nici nu au încercat zădărnicirea aflării adevărului, că aplicarea unor pedepse, atât principale, cât complementare, este suficientă şi chiar fără executarea pedepsei principale rezultante, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei acestuia pentru o perioadă determinată, va dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere.

Curtea a apreciat că pentru inculpaţii H., D. şi F., G., nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 83 C. pen., referitoare la amânarea aplicării pedepselor, modalitatea de individualizare solicitată.

S-a reţinut că, la individualizarea pedepsei trebuie avute în vedere toate criteriile. Pedeapsa trebuie să fie de natură a asigura reeducarea inculpaţilor şi să prevină săvârşirea de noi infracţiuni.

S-a arătat că, amânarea aplicării pedepsei este o nouă modalitate de individualizare a pedepsei şi poate fi aplică de instanţa de judecată, numai atunci când scopul pedepsei poate fi atins fără condamnarea inculpatului şi executarea pedepsei aplicate.

Pentru a se dispune de instanţa de judecată amânarea aplicării pedepsei, în conformitate cu dispoziţiile art. 83 C. pen., trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, printre care şi:

a) infracţiunea săvârşită să facă parte din categoria celor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii sub 7 ani;

Sub acest aspect, faptul că maximul special al pedepsei închisorii pentru infracţiunea săvârşită este sub 7 ani, nu poate duce la concluzia că în toate astfel de situaţii instanţa trebuie să facă aplicarea art. 83 C. pen. Instanţa trebuie să aibă în vedere că, potrivit art. 74 C. pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

b) instanţa să aprecieze că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei inculpatului pentru o perioadă determinată.

Formarea aprecierii instanţei cu privire la inutilitatea aplicării imediate a unei pedepse şi necesitatea supravegherii conduitei infractorului pe o perioadă determinată trebuie să se bazeze pe evaluarea persoanei infractorului, pe analiza conduitei sale anterioare, pe evaluarea posibilităţilor sale de îndreptare, dar şi, aşa cum cere expres art. 83 alin. (1) lit. d) C. pen., şi pe eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.

S-a reţinut că, inculpaţii nu au întreprins nimic pentru a restabili, pe cât posibil, situaţia creată prin faptele lor; nu au încercat să ia legătura cu persoanele vătămate/părţile civile, să le despăgubească, cel puţin, în parte.

S-a mai arătat că, în cursul urmăririi penale, împotriva inculpaţilor: B., C. şi F. a fost luată măsura reţinerii şi apoi a arestării preventive, condiţii în care Curtea a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. şi art. 72 C. pen., în sensul că a dedus din pedepsele principale rezultante aplicate acestora perioadele executate prin reţinere şi arest preventiv.

Latura civilă a cauzei

S-a arătat că, inculpatul D. a fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, fapta acestuia constând în aceea că: la data de 4 iunie 2015, cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x la BNP E., a declarat în fals, în calitate de vânzător al imobilului din mun. Piatra-Neamţ, str. x nr. 144, jud. Neamţ, faptul că preţul vânzării imobilului şi pe care l-a primit de la cumpărător este de 11.000 euro, suspectul primind în fapt suma de 16.500 euro, ascunzând astfel parţial sursa impozabilă şi sustrăgându-se de la plata integrală a impozitului pe venitul rezultat din transferul proprietăţii, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 705,60 RON.

În cauză, cu privire la această infracţiune, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti s-a constituit parte civilă cu sumei de 705,60 RON şi a solicitat obligarea inculpatului şi la plata accesoriilor fiscale, începând cu data scadenţei şi până la plata integrală a prejudiciului cauzat bugetului de stat.

Curtea a reamintit că acţiunea civilă în procesul penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi părţii responsabile civilmente, în vederea obligării lor la repararea justă şi integrală a pagubelor cauzate prin infracţiunea săvârşită de inculpat.

Pentru ca acţiunea civilă să poată fi exercitată în cadrul procesului penal trebuie îndeplinite, cumulativ, anumite condiţii, respectiv, infracţiunea să fi cauzat un prejudiciu material sau moral;între infracţiunea săvârşită şi prejudiciul cerut a fi acoperit să existe o legătură de cauzalitate; prejudiciul trebuie să fie cert; prejudiciul să nu fi fost reparat; în cazul persoanelor fizice cu capacitate deplină de exerciţiu să existe cererea de constituire ca parte civilă în cadrul procesului penal.

Despăgubirile băneşti, care constau într-o sumă de bani, trebuie să reprezinte valoarea, atât a pierderii suferite (damnum emergens), cât şi a folosului de care a fost lipsită partea civilă (lucrum cessans).

Unul dintre principiile de bază ale răspunderii civile este principiul reparării integrale a prejudiciului.

Acest principiu presupune înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare ale unui fapt ilicit şi culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situaţia anterioară a victimei (restitutio in integrum).

Curtea constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, în temeiul art. 397 C. proc. pen., cu art. 25 C. proc. pen. şi art. 1357 C. civ., a obligat pe inculpatul D. să plătească părţii civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti suma de 705,60 RON, cu titlul de despăgubiri civile, la care se adaugă accesoriile fiscale începând cu data scadenţei şi până la plata integrală a prejudiciului.

În temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005, a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor proprietatea inculpatului până la concurenţa prejudiciului cauzat bugetului de stat, în sumă de 705,60 RON şi a accesoriilor fiscale.

De asemenea, în baza art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen., cu art. 397 alin. (3) şi art. 256 C. proc. pen., a dispus anularea parţială a contractului de vânzare-cumpărare autentificat la data de 4 iunie 2015, sub nr. x la Biroul Notarului Public E., din municipiul Piatra-Neamţ, doar sub aspectul preţului vânzării imobilului situat în municipiul Piatra-Neamţ, str. x, jud. Neamţ, în sensul că preţul real al vânzării a fost de 16.500 euro şi nu 11.000 euro, cum a declarat inculpatul.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, a dispus comunicarea, la momentul rămânerii definitive, către Oficiul Registrului Comerţului, a copiei dispozitivului prezentei hotărârii.

În temeiul art. 46 C. proc. pen., a dispus disjungerea judecării cauzei, privindu-i pe inculpaţii: J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH. şi II., precum şi în totalitate soluţionarea laturii civile a cauzei, privindu-i pe toţi inculpaţii trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. x din data de 31 mai 2017, al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, deci şi la aplicarea dispoziţiilor art. 256, art. 397 alin. (2), (3) şi art. 404 alin. (4) lit. c) şi g) C. proc. pen., inclusiv şi la menţinerea măsurii sechestrului asigurător, desigur mai puţin cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală şi la infracţiunea de fals în declaraţii, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D., care a fost soluţionată prin prezenta sentinţă.

Curtea a făcut această menţiune, inclusiv la dispoziţiile art. 256, art. 397 alin. (2) şi (3) şi art. 404 alin. (4) lit. c) şi g) C. proc. pen., deoarece reprezentantul Parchetului, cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei, a solicitat să se dispună menţinerea măsurii sechestrului asigurător dispuse prin ordonanţa procurorului din data de 20 decembrie 2016, precum şi luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaţilor A. şi H.

În ceea ce priveşte luarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaţilor A. şi H., a precizat că prin încheierea din data de 9 iunie 2017, pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 249 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra imobilului situat în municipiul Bacău - str. x, jud. Bacău, înscris în C.F. x, proprietatea inculpatului A., şi asupra imobilului teren, în suprafaţă de 600 mp, teren şi casă C1, în suprafaţă de 95 mp, cu anexă C2, înscrise în CF nr. x, cu număr cadastral x, situat în jud. Neamţ, proprietatea inculpatului H. măsură care a fost pusă în executare.

Prin aceeaşi încheiere, s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător, dispusă de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, prin Ordonanţa nr. 225/D/P/2015, din data de 20 decembrie 2016, asupra imobilului situat în municipiul Bacău str. x, jud. Bacău, proprietatea numitului PPP.

Referitor la solicitarea reprezentantului Ministerului Public de a se menţine măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa procurorului din data de 20 decembrie 2016, Curtea a constatat că nu se justifică.

În temeiul art. 46 C. proc. pen., Curtea a dispus disjungerea judecării cauzei, privindu-i pe inculpaţii: J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH. şi II., precum şi în totalitate soluţionarea laturii civile a cauzei, privindu-i pe toţi inculpaţii trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. x din data de 31 mai 2017, al Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, deci şi la aplicarea dispoziţiilor art. 256, art. 397 alin. (2), (3) şi art. 404 alin. (4) lit. c) şi g) C. proc. pen., inclusiv şi la menţinerea măsurii sechestrului asigurător, desigur mai puţin cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală şi la infracţiunea de fals în declaraţii, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D., care a fost soluţionată prin prezenta sentinţă.

Astfel, sub aspectul soluţionării laturii civile a cauzei (cu excepţia celei privind infracţiunea de evaziune fiscală şi fals în declaraţii, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul D.) cauza a fost disjunsă.

S-a arătat că, aşa cum rezultă din art. 397 alin. (2) şi (3) C. proc. pen., cu denumirea marginală "Rezolvarea acţiunii civile", instanţa în cazul în care admite acţiunea civilă examinează, potrivit art. 249 - 254, necesitatea luării măsurilor asigurătorii privind reparaţiile civile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate anterior şi se pronunţă asupra restituirii lucrurilor şi restabilirii situaţiei anterioare, potrivit dispoziţiilor art. 255 şi 257 C. proc. pen.

Pronunţarea cu privire la luarea sau menţinerea măsurilor asigurătorii este strâns legată de modalitatea soluţionării laturii civile a cauzei, acest lucru rezultă cu claritate din formularea art. 397 alin. (2) C. proc. pen., text potrivi căruia:

"... instanţa examinează, potrivit art. 249 - 254, necesitatea luării măsurilor asigurătorii privind reparaţiile civile", doar atunci când admite acţiunea civilă.

S-a arătat că infracţiunea cauzatoare de prejudiciu, în ceea ce îi priveşte pe cei 7 inculpaţi este infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice, infracţiune la care, în actul de sesizare, s-a reţinut participarea şi altor inculpaţi trimişi în judecată, care nu au solicitat aplicarea procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii, sau care, deşi au cerut aplicarea acestei proceduri, instanţa, motivat, le-a respins cererile, considerente pentru care Curtea a dispus disjungerea şi a întregii laturi civile a cauzei (mai puţin, aşa cum se arăta pentru infracţiunea de evaziune fiscală şi fals în declaraţii, pentru care a fost trimis în judecată D., pentru care latura civilă a fost soluţionată prin prezenta hotărâre).

A arătat că se impune ca pronunţarea cu privire la menţinerea sau revocarea măsurilor asigurătorii să se facă prin hotărârea prin care se soluţionează latura civilă a cauzei, deoarece menţinerea măsurilor asigurătorii se va dispune doar dacă sunt admise acţiunile civile exercitate în cauză.

Împotriva Sentinţei penale nr. 4 din 14 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi inculpaţii F., A., B., C., H., D. şi G.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a invocat omisiunea aplicării art. 72 C. pen. în ceea ce îl priveşte pe inculpatul F.

S-a arătat că faţă de acesta, procurorul a dispus măsura reţinerii pentru 24 de ore prin ordonanţa din 22 septembrie 2016, începând cu orele 18:15. În data de 23 septembrie 2016 judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bacău a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. La data de 30 septembrie 2016, Curtea de Apel Bacău a admis contestaţia inculpatului şi a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.

De asemenea, a invocat faptul că instanţa de fond a dispus în mod netemeinic achitarea inculpaţilor A. şi I. pentru infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 din C. pen., fapte săvârşite la data de 24 ianuarie 2014 şi respectiv 10 ianuarie 2014, înainte de 1 februarie 2014 dată la care a intrat în vigoare Noul C. pen.

Ministerul Public a considerat că argumentele invocate de Curtea de Apel pentru achitarea celor doi inculpaţi conduc tocmai la concluzia contrară, în sensul că incriminarea infracţiunilor prevăzute de art. 246 din C. pen. şi art. 247 din C. pen. în Cap. III - Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii alături de infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 din C. pen. şi intenţia legiuitorului în anului 2004, care nu şi-a mai produs efectul prin abrogarea Legii nr. 301/2004, de a introduce ca variantă agravantă a infracţiunii de înşelăciune "Folosirea de mijloace frauduloase pentru a îndepărta de la licitaţie publică o persoană sau de a limita licitaţiile ori numărul participanţilor", arată că săvârşirea unei fapte în modalităţile indicate la art. 246 din C. pen., întrunea, înainte de 1 februarie 2014, elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 din C. pen. anterior.

S-a apreciat că, o interpretare contrară, ar conduce la concluzia greşită că săvârşirea, înainte de 1 februarie 2014, a unor fapte în modalităţile prevăzute la art. 190 din C. pen. (uciderea la cererea victimei), art. 202 din Codul penal (vătămarea fătului), şi care nu au corespondent în C. pen. din anul 1969, nu ar fi fost sancţionate penal, deşi ar fi întrunit elementele constitutive ale unor infracţiuni de omor, vătămare corporală, ucidere din culpă, neglijenţă în serviciu, etc.

Mai mult, s-a apreciat că analiza legată de limita maximă a pedepselor prevăzute de lege, pentru infracţiunea prevăzută de art. 246 din C. pen. şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 din C. pen. din anul 1969, nu este corectă întrucât aceasta trebuia să vizeze pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 din C. pen. şi care, în varianta agravată, este de 5 ani, identică cu cea prevăzută pentru art. 246 din C. pen.

Procurorul a apreciat că pentru inducerea în eroare a unei persoane, atât în cazul infracţiunii de înşelăciune, cât şi în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, nu este obligatoriu ca persoana înşelată să fie prezentă în momentul acţiunii autorului infracţiunii. Astfel, a precizat că inducerea în eroare se poate realiza şi printr-un înscris, printr-o postare pe internet, care determină persoana înşelată fie să acţioneze într-un anumit fel, fie să accepte o stare de fapt neadevărată. În cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, înţelegerea frauduloasă a participanţilor se regăseşte în ofertele prezentate la biroul executorului judecătoresc şi în procesul-verbal de licitaţie, înscrisuri din care rezultă în mod nereal existenţa unei licitaţii netrucate, competitive, beneficiarul licitaţiei fiind indus în eroare cu privire la corectitudinea preţului de adjudecare.

Instanţa de fond a reţinut şi faptul că în cadrul licitaţiei din data de 24 ianuarie 2014, în urma vânzării la licitaţie, creditorul şi-a îndestulat creanţa, astfel că nu i s-a cauzat nici un prejudiciu, existenţa prejudiciului fiind de esenţa infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969.

Ministerul Public a arătat că, în cauză nu se poate vorbi despre lipsa unui prejudiciu, motivat de faptul că de această dată creditorul şi-ar fi îndestulat creanţa, menţionând că un imobil, evaluat iniţial la 162.000 euro şi ulterior la peste 81.653 euro, a fost adjudecat de către reprezentantul creditorului urmăritor (aspect care contravine dispoziţiilor C. proc. civ.) prin interpus (imobilul a fost vândut în scurt timp de către adjudecatar cumnatului reprezentantului creditorului urmăritor), pentru suma derizorie de 13.200 euro, în condiţiile în care creditorul ipotecar avea de recuperat o creanţă de peste 100.000 euro.

În egală măsură, s-a mai precizat că prin actul de sesizare, în argumentarea trimiterii în judecată a inculpaţilor pentru infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen. şi pentru faptele comise anterior datei de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a Noului C. pen., s-a făcut trimitere la Decizia penală nr. 2708/2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea a reţinut că situaţia nu este aplicabilă în cauză motivat de faptul că licitaţia organizată de către IIIIIIIIIIIIII. nu era o licitaţie publică, în sensul prevăzut de art. 246 C. pen., respectiv, C. proc. civ., desfăşurată de executorul judecătoresc, sau de executorii fiscali, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură fiscală. S-a arătat că art. 246 din C. pen., nu face referire la anumite categorii de licitaţii publice, astfel încât sfera de aplicabilitate nu poate fi limitată doar la cele organizate de către executorii judecătoreşti sau de către executorii fiscali.

De asemenea, s-a invocat faptul că, prin Încheierea nr. 1514 din 8 decembrie 2016 în Dosar nr. x din 2016, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a reţinut că:

"Singura chestiune de drept care se impune a fi analizată vizează susţinerea că, la data la care s-a constituit grupul infracţional organizat, infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice nu era incriminată. Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul înaltei Curţi reţine că, într-adevăr, infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, constând în fapta de a îndepărta prin constrângere sau corupere, un participant la o licitaţie publică, ori înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare, a fost introdusă prin noul C. pen., intrat în vigoare la 1 februarie 2014, însă nu se poate susţine că, anterior acestui moment, asemenea fapte nu se bucurau de ocrotire penală. Dimpotrivă, astfel cum rezultă din jurisprudenţa secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, "fapta de a participa, în baza unei înţelegeri prealabile, la licitaţia unor bunuri oferind preţuri reduse, cu scopul ca un alt ofertant să le poată obţine la un preţ apropiat celui de pornire, constituia infracţiunea de înşelăciune în paguba proprietarului bunurilor licitate" (Decizia nr. 2708/2002, wwwscj.ro). Înalta Curte nu poate primi nici argumentele apărării în sensul că descrierea acuzaţiei nu este corespunzătoare infracţiunii de înşelăciune; descrierea învinuirii a fost făcută corespunzător încadrării juridice dată de procuror (infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen.), însă, ceea ce este relevant sub aspectul analizat este împrejurarea că şi anterior fapta era incriminată penal".

Prin concluziile procurorului de şedinţă au fost extinse motivele de apel cu privire la aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., apreciind că aceste dispoziţii nu pot fi reţinute pentru inculpaţii faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată şi, ulterior, condamnarea pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, astfel că extinderea motivelor de apel îi vizează pe inculpaţii A., B., C. şi F.

Inculpatul B., prin apărător ales, avocat CCC., a solicitat reducerea pedepsei şi dispunerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În susţinerea apelului, s-a arătat că poziţia inculpatului de recunoaştere a vinovăţiei, circumstanţele reale şi personale constând în faptul că este infractor primar, a avut o conduita bună atât înainte de comiterea infracţiunii cât şi după, este căsătorit, are doi copii minori în întreţinere, este absolvent de facultate şi îşi câştiga existenta ca angajat la agenţia imobiliară a mamei sale, pot conduce la aplicarea unei pedepse reduse. De asemenea, s-a arătat că, în legătură cu situaţia inculpatului B. nu este reţinut niciun prejudiciu sau părţi vătămate constituite ca părţi civile.

S-a mai arătat că, participarea la licitaţii a fost făcută în scop pur comercial, în sensul achiziţionării imobilelor şi revânzării acestora prin intermediul agenţiei imobiliare în vederea obţinerii de profit. Această participare la licitaţii s-a datorat şi cutumei stabilite de executori pentru acoperirea şi îndeplinirea unor aspecte de ordin formal, în acest sens fiind stabilită participarea a cel puţin 3 sau 4 persoane la licitaţie.

Inculpatul F. prin apărător ales, avocat LLLLLLLLLLLLLL., a invocat nelegalitatea sentinţei apelate sub aspectul omisiunii deducerii, respectiv scăderii perioadei în care inculpatul a fost arestat preventiv, de la 22 septembrie 2016, la 30 septembrie 2016.

De asemenea, a invocat netemeinicia sentinţei numai în ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, respectiv aplicarea dispoziţiilor art. 91 C. pen., apreciind că se impunea aplicarea dispoziţiilor art. 83 C. pen. referitoare la amânarea aplicării pedepsei. În acest sens, a invocat numărul mic de fapte reţinute în sarcina inculpatului, precum şi faptul că nu are antecedente penale, este căsătorit, absolvent de studii superioare, are 2 copii minori în îngrijire, din care unul cu grave probleme de sănătate, fiind încadrată cu un handicap grav, având nevoie permanent de un asistent personal. A arătat că este angajat al Ministerului Administraţiei şi Internelor, în funcţia de jandarm la Unitatea militară 0903 Bacău, nu a fost sancţionat disciplinar, iar amânarea aplicării pedepsei i-ar da posibilitatea să-şi păstreze locul de muncă. În susţinerea celor evocate a precizat că a depus caracterizare din partea conducerii Unităţii Militare x Bacău din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, unde îşi desfăşoară activitatea.

Inculpatul C., prin apărător ales, avocat MMMMMMMMMMMMMM., a solicitat aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile săvârşite, precum şi dispunerea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În susţinerea motivelor de apel, s-a arătat că nu s-a dat eficienţă dispoziţiilor art. 74 C. pen., nu s-a reţinut faptul că nu are antecedente penale şi nu a mai săvârşit anterior fapte de acest gen, a recunoscut săvârşirea faptei, a colaborat cu organele de cercetare şi urmărire penală oferind informaţii clare şi concrete despre modalitatea de săvârşire a infracţiunilor. A precizat că este căsătorit, are 2 copii minori, în vârsta de 15 ani şi 7 ani care sunt îngrijiţi de părinţi şi au nevoie de suport financiar şi moral din partea tatălui lor, are studii medii având meseria de mecanic auto, în prezent fiind angajat la societatea NNNNNNNNNNNNNN. SRL, pe postul de mecanic auto. A depus la dosar diplomă de studii, contract de muncă şi adeverinţă eliberată de angajator, adeverinţe eliberate de instituţiile de învăţământ la care figurează înscrişi copii minori, caracterizare emisă de stareţul Mănăstirii Schitul Muntioru.

A mai menţionat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 alin. (1) şi (2) din C. pen., a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, şi-a manifestat acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii.

Inculpatul D., prin apărător ales, avocat CCC., a solicitat admiterea apelului şi reindividualizarea pedepsei apreciind că, în raport de circumstanţele reale şi personale se poate reduce pedeapsa aplicată. În acest sens, a arătat că este infractor primar, a avut o conduita bună atât înainte cât şi după comiterea infracţiunii, este căsătorit, are un copil în întreţinere care este student, a achitat întreaga sumă imputată ca prejudiciu.

Inculpatul H., prin apărător desemnat din oficiu, avocat OOOOOOOOOOOOOO., a solicitat reducerea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 83 din C. pen. privind amânarea aplicării pedepsei, având în vedere împrejurările concrete de săvârşire a faptei, atitudinea procesuală şi faptul că nu are antecedente penale.

Inculpatul G., prin apărător desemnat din oficiu, avocat PPPPPPPPPPPPPP., a solicitat reducerea cuantumului pedepsei şi schimbarea modalităţii de executare a pedepsei prin reţinerea dispoziţiilor art. 83 din C. pen., arătând că a avut o contribuţie redusă, participând la săvârşirea unei singure fapte penale, a recunoscut şi regretă săvârşirea faptei.

Inculpatul A., prin apărător ales avocat QQQQQQQQQQQQQQ., a solicitat, în temeiul art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., achitarea pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, cu accent pe aceea că la data săvârşirii nu era incriminată infracţiunea scop a grupului infracţional.

De asemenea, a solicitat reindividualizarea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 91 din C. pen. privind executarea pedepsei sub supraveghere. S-a arătat că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol, iar la individualizarea pedepsei s-a făcut o analiza a existentei unor prejudicii materiale. Licitaţiile publice erau rezultatul declanşării unor executări silite de către anumiţi creditori, iar aceştia nu au contestat faptul că bunurile urmărite în vederea realizării creanţei lor ar fi fost valorificate sub preţul pieţei imobiliare. A considerat că nu se poate susţine că persoanele prejudiciate sunt cele ale căror bunuri au fost scoase la licitaţie, ci eventual creditorii acestora. A precizat că cererile de constituire de parte civilă s-au formulat la solicitarea instanţei de fond. A mai precizat că, în susţinerea celor evocate, a depus adeverinţă de la angajator, precum şi certificatele de naştere ale copiilor minori.

În faza apelului, în faţa Înaltei Curţi, cauza a avut următoarele termene:

- 3 aprilie 2019, când s-a acordat termen pentru pregătirea apărării;

- 29 mai 2019, când s-a susţinut excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246 din C. pen., invocată de apărătorul ales al inculpatului A., precum şi cererile de probatorii, formulate de inculpaţii C., B. şi D. privind depunerea de înscrisuri în circumstanţiere şi de către reprezentantul Ministerului Public privind audierea persoanelor vătămate HHHHHHHHHHHH. şi DDDDDDD. şi emiterea unei adrese către persoana vătămată BBBBB. Înalta Curte a amânat pronunţarea cu privire la excepţia de neconstituţionalitate şi s-a pronunţat cu privire la cererile de probatorii formulate dispunând, admiterea probei cu martori solicitată de procuror şi a probei cu acte în circumstanţiere solicitată de către inculpaţi şi respingerea cererii de probe formulată de către reprezentantul Ministerului Public referitoare la emiterea unei adrese către persoana vătămată BBBBB.;

- 5 iunie 2019, când s-a admis cererea formulată de inculpatul A. şi s-a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 246 din C. pen. prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (1) şi (2), art. 16, art. 20, art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (12), art. 24 alin. (1), art. 52 şi art. 124 alin. (3) din Constituţie;

- 12 iunie 2019, când a fost audiată persoana vătămată DDDDDDD., s-a susţinut cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formulată inculpatul A., iar instanţa a respins, ca inadmisibilă, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în materia administrării de probe noi, inclusiv de martori, pentru dovedirea elementelor constitutive ale infracţiunii;

- 18 septembrie 2019, când a fost susţinută cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public şi au avut loc dezbaterile pe fondul cauzei, fiind amânată pronunţarea cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice la data de 25 septembrie 2019 şi, ulterior, la data de 2 octombrie 2019, iar pe fondul cauzei la data de 16 octombrie 2019;

- 2 octombrie 2019, când s-a respins, ca nefondată, cererea Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. din 1969, privind pe inculpaţii A. şi I.

La termenul din data de 12 iunie 2019 a fost audiată persoana vătămată DDDDDDD. care a declarat că:

"Îmi menţin toate declaraţiile date în faţa organelor judiciare pe parcursul procesului penal derulat până în momentul de faţă.

Întrebări adresate de Reprezentantul Ministerului Public:

Î: Aţi împrumutat suma de 35.000 de euro de la DD.?

R: Da, aproximativ această sumă de bani am împrumutat-o.

Î: În schimbul acestei sume care era garanţia pe care trebuia să o plătiţi lui DD., care a fost înţelegerea?

R: Au fost date nişte bilete la ordin emise de GGGGGGG., al cărei administrator eram, cu dobândă de 10%.

Î: Această societate comercială a intrat în insolvenţă şi nu aţi mai putut plăti?

R: Da, a intrat în insolvenţă, s-a folosit de această situaţie, nu am mai putut plăti, a investit biletul cu formulă executorie, iar casa în care locuiam, din comuna Hemeiuş, a fost scoasă la licitaţie.

Î: Precizaţi care a fost valoarea stabilită imobilului ca urmare a procedurii de executare silită şi care consideraţi că era valoarea imobilului în care locuiaţi, la aceeaşi dată?

R: Când s-a făcut evaluarea eu nu eram în ţară, valoarea dată de evaluatorul lor a fost de 85.000 de euro, parcă. Ei nu au putut intra în imobil. Eu consider că valoarea imobilului era mai mare de 85.000 de euro, respectiv 162.000 de euro, aşa cum rezultă din procesul-verbal încheiat între executorul, FF., DD. şi soţia mea. Acest proces-verbal a fost făcut în biroul executorului judecătoresc.

Î: Cunoaşteţi cu ce sumă s-a licitat acest imobil?

R: Da, am aflat a doua zi, de la DD. Eu nu am fost la licitaţie. Suma a fost de 13.000 de euro, aşa ştiu eu.

Î: Aţi încercat să faceţi contestaţie împotriva acestei adjudecări?

R: Eu personal nu am încercat să fac, nu am avut posibilitate să îmi angajez avocat. Aveam o linie de credit la banca BBBBB., cu garanţie tot pe casă. Am considerat şi am vorbit la bancă şi astfel banca a făcut contestaţie, având puterea financiară să ducă un asemenea proces.

Î: Aţi cunoscut despre existenţa unei înţelegeri frauduloase între DD. şi I., respectiv EE. şi apoi cu K., în sensul deturnării preţului licitaţiei?

R: Eu nu am ştiut că nu am fost la licitaţie. Nu am cunoscut că există o înţelegere între ei şi executor. Nici nu mi-a trecut prin cap că s-ar putea da casa la un asemenea preţ, mai ales că după licitaţie mi-au pus în vedere să părăsesc casa şi de atunci stau în chirie.

Î: Acesta a fost motivul pentru care aţi fost la bancă să vorbiţi cu ei pentru proceduri?

R: Nu, a fost vorba de licitaţie, de contestaţie. Nici banca nu a crezut preţul l-a care s-a dat. De aceea au şi făcut contestaţie.

Î: Din cauza presiunilor cu privire la acest împrumut şi din cauza presiunilor exercitate de către DD. şi cei din anturajul său, aceasta a fost cauza pentru care aţi plecat în Italia?

R: Da, acesta a fost motivul principal. Ei veneau şi înainte de a pleca la casă şi făceau ameninţări. S-au căţărat pe garduri, făceau scandal, nu se mai putea locui. Copiii erau minori amândoi. Soţia nu mai ieşea din casă cu ei, fiind timorată. Nu am anunţat autorităţile cu privire la acest aspect, dar ştiind că am de dat o sumă de bani, nu am vrut să ştie nimeni de "drama mea". Din casă, când am plecat, am plecat de bună voie, ca să nu vină poliţia să asiste la evacuare. Executorul mi-a spus că până pe data de 15.03, fiind iarnă pot să stau, dar pe 15.03 îmi face evacuarea.

Î: Dacă aţi cunoscut modalitatea în care urma să se finalizeze împrumutul pe care l-aţi făcut, aţi mai fi încheiat acest contract?

R: Nu.

Î: Consideraţi că imobilul vândut cu 13.000 de euro v-a produs un prejudiciu?

R: Mi-a produs un prejudiciu foarte mare, pentru că în situaţia în care se ţinea o licitaţie corectă, din banii respectivi achitam atât datoria către bancă, cât şi datoria către DD. şi rămâneam şi cu o sumă de bani. Aşa am rămas cu datorii peste tot şi fără casă, care a fost închiriată imediat ce eu am părăsit-o ca urmare a executării silite.

Întrebări formulate de apărătorul ales al inculpatului I.:

Î: Când v-aţi referit la anturajul lui DD. care ar fi fost implicat în acordarea împrumutului, executarea silită şi efectuarea de presiuni, l-aţi avut în vedere şi pe inculpatul I., prezent astăzi, în sala de judecată sau v-aţi referit la alte persoane?

R: Eu personal, din ce am spus nu i-am cunoscut decât pe DD., EE. Eu nu am ştiut pe cine au adus la licitaţie. Pe I. nu l-am cunoscut atunci, nu-l cunoşteam ca persoană, nu am avut contact cu el.

Î: Aveţi vreo pretenţie patrimonială de la I.?

R: Ca persoană nu am nicio pretenţie, am pretenţie de la tot grupul care a fost, în frunte cu executoarea, să îmi recuperez pagubele care mi-au fost produse, materiale şi morale.

În încheiere doresc să arăt că fiul meu minor nu cunoaşte nici în prezent că nu mai avem casă. Ştie că este în reparaţie."

Examinând apelurile de faţă, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art. 417 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

I. Judecata în procedura simplificată

Condiţiile încuviinţării procedurii recunoaşterii învinuirii

Pentru a putea urma procedura recunoaşterii învinuirii sau procedura simplificată/abreviată şi a beneficia de reducerea pedepsei, potrivit art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., este necesară îndeplinirea mai multor condiţii:

Inculpatul să nu fie acuzat de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede detenţiunea pe viaţă (niciunul dintre inculpaţi nu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea vreunei infracţiuni ce prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă).

Declaraţia de recunoaştere să fie făcută personal de către inculpat, în faţa instanţei de judecată sau prin înscris autentic: Inculpaţii B. C.A.Bacău), F., C., H., D., I. şi G. au recunoscut personal faptele în faţa Curţii de Apel Bacău, la data de 4 octombrie 2018, în timp ce inculpatul A. printr-un înscris autentic a declarat că recunoaşte săvârşirea infracţiunilor .

Recunoaşterea faptelor descrise în actul de sesizare să fie făcută până la începerea cercetării judecătoreşti: Recunoaşterea învinuirii de către inculpaţii B., F., C., H., D., I. şi G. s-a realizat la data de 4 octombrie 2018, în timp ce inculpatul A. a dat declaraţia, pe proprie răspundere, la data de 7 septembrie 2018, la Ambasada României din Dublin, fiind depusă la dosarul cauzei de către apărătorul ales, la data de 4 octombrie 2018, toate declaraţiile fiind anterioare începerii cercetării judecătoreşti.

Recunoaşterea să fie totală, adică să vizeze atât latura obiectivă, cât şi latura subiectivă (toţi inculpaţii au declarat că recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina lor).

Inculpatul să recunoască toate faptele descrise în actul de sesizare, iar nu doar o parte dintre acestea (toţi inculpaţii au declarat că recunosc integral săvârşirea faptelor, astfel cum au fost descrise în actul de sesizare a instanţei).

Instanţa să constate că probele administrate în cursul urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei. Sub acest aspect, considerentele şi argumentele hotărârii demonstrează îndeplinirea condiţiei (a se vedea RRRRRRRRRRRRRR., C. proc. pen., Comentariu pe articole, ediţia 2, Ed. C.H. Beck, p. 1531 - 1539, 2017/2020).

În consecinţă, în mod riguros s-a dispus, prin încheierea din data de 1 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x din 2014, în temeiul art. 375 alin. (1) cu art. 374 alin. (4) din C. proc. pen., admiterea cererilor, formulate de inculpaţii B., F., C., H., D., I., G. şi A., de judecare a cauzei potrivit procedurii recunoaşterii învinuirii, apreciind îndeplinite condiţiile impuse de lege.

Jurisprudenţa relevantă

Aplicarea procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii presupune ca persoanele audiate să recunoască faptele proprii pentru care sunt acuzate, astfel cum sunt descrise în rechizitoriu. Instanţa de judecată, atunci când apreciază asupra incidenţei procedurii recunoaşterii vinovăţiei, verifică existenţa unei concordanţe depline între acuzaţiile formulate şi declaraţiile inculpaţilor. Instanţa nu se rezumă la a verifica dacă inculpaţii recunosc încadrarea juridică. Verificarea instanţei presupune o analiză a acuzaţiei, respectiv a faptelor susceptibile să producă consecinţe juridice, asupra situaţiei persoanei trimise în judecată. Neconcordanţele între faptele proprii pentru care sunt acuzaţi şi faptele recunoscute de către inculpaţi exclud aplicarea procedurii simplificate, cercetarea judecătorească urmând să stabilească adevărata situaţie de fapt. (ÎCCJ, S. pen., d. p. nr. 2733 din 17 septembrie 2013, d nr. x din 2011, www.x.ro sau în L. Lefterache, Probe şi prezumţii în procesul penal, Editura Universul Juridic, p. 181).

Instanţa de control judiciar consideră relevantă şi jurisprudenţa constantă a curţii supreme cu privire la imposibilitatea retractării declaraţiei de vinovăţie, respectiv la caracterul său irevocabil (inculpatul nu mai poate retracta declaraţia de vinovăţie care are caracter irevocabil în ICCJ, S. pen., Decizia nr. 654 din 7 martie 2012). După admiterea cererii de judecare potrivit procedurii abreviate, inculpatul nu mai poate reveni asupra opţiunii sale de a fi judecat conform acestei proceduri, declaraţia de recunoaştere fiind irevocabilă (ICCJ, S. pen., decizia nr. 52 din 10 februarie 2016; în acelaşi sens ICCJ, S. pen., Decizia nr. 3330 din 29 septembrie 2011; ICCJ, S. pen., Decizia nr. 3724 din 21 octombrie 2011; ICCJ, S. pen., Decizia nr. 1345 din 15 aprilie 2014; ICCJ, S. pen, Decizia nr. 261 din 23 februarie 2015).

Recunoaşterea. Limite, condiţii, consecinţe

Înalta Curte constată că procedura simplificată presupune recunoaşterea faptelor, astfel cum sunt descrise în actul de sesizare, rechizitoriu, recunoaştere ce trebuie să aibă caracter necondiţionat, să poarte asupra infracţiunii imputate, ce include baza factuală şi forma de vinovăţie descrisă, inclusiv asupra încadrării juridice. Această procedură nu neagă însă posibilitatea evaluării caracterizării în drept şi a schimbării încadrării juridice, chiar în condiţiile achiesării inculpatului la aceasta, datorită faptului că sunt chestiuni în competenţa exclusivă a organului judiciar (în această ipoteză instanţa), iar achiesarea, deşi necesară, nu este şi suficientă pentru a "conserva" o încadrare juridică ce nu caracterizează baza factuală. Instanţa de judecată, atunci când apreciază asupra incidenţei procedurii recunoaşterii vinovăţiei, verifică existenţa unei concordanţe depline între acuzaţiile formulate, ce cuprind baza factuală şi caracterizarea în drept, şi poziţia inculpaţilor, exprimată şi dedusă din conţinutul declaraţiilor.

În cazul constatării unei neconcordanţe între baza factuală, caracterizarea în drept şi forma de vinovăţie recunoscute, legiuitorul a prevăzut şi impus reformarea încadrării juridice şi reţinerea celei juste, în procedura simplificată, fără consecinţe asupra situaţiei părţii sau asupra duratei procesului. Justa caracterizare în drept a bazei factuale nu este o posibilitate a organului judiciar, ci o obligaţie legală, subsumată atribuţiilor funcţionale. Din încadrarea juridică rezultă direct consecinţele actului infracţional, astfel că sunt evidente importanţa acesteia încă de la momentul emiterii acuzaţiei şi limitările în reformarea sa, date de obiectul judecăţii.

În ceea ce priveşte declaraţia de recunoaştere, instanţa nu se rezumă la a verifica o poziţie goală de conţinut, ci verifică existenţa unei concordanţe depline între acuzaţii şi declaraţiile inculpaţilor. Poziţia liber exprimată, asumată în cunoştinţă de cauză faţă de consecinţele actului infracţional, produce efecte juridice în plan penal, prin incidenţa cauzei legale de reducere a pedepsei, dar şi în plan procesual penal prin închiderea judecăţii fără administrare de probe în dovedirea acţiunii penale.

Toate acestea explică sau justifică acea consecinţă referitoare la faptul că declaraţia de recunoaştere ori poziţia adoptată în procedura simplificată, de achiesare necondiţionată la acuzaţii, are caracter irevocabil (Supra, ICCJ, S. pen., Decizia nr. 654 din 7 martie 2012, ICCJ, S. pen., Decizia nr. 3330 din 29 septembrie 2011; ICCJ, S. pen., decizia nr. 3724 din 21 octombrie 2011; ICCJ, S. pen., Decizia nr. 1345 din 15 aprilie 2014; ICCJ, S. pen., Decizia nr. 261 din 23 februarie 2015, ICCJ, S. pen., Decizia nr. 52 din 10 februarie 2016).

Aspecte de ordin procesual

Interpretarea normelor plecând de la voinţa legiuitorului şi specificul instituţiei, respectiv lipsa cercetării judecătoreşti (judecata fără administrare nemijlocită de probe), conduc la constatarea că odată asumat acest mecanism procesual, revenirea nu este posibilă decât pentru vicii esenţiale ale consimţământului. Reluarea judecăţii în procedura de drept comun impune efectuarea cercetării judecătoreşti în condiţiile dublului grad de jurisdicţie. Încheierea pronunţată în temeiul art. 375 din C. proc. pen. (asupra cererii vizând procedura simplificată) nu este prevăzută cu cale de atac distinctă de hotărârea fondului, astfel că numai instanţa de control judiciar poate dispune reluarea judecăţii. O reluare a judecăţii în procedura de drept comun, pentru vicii esenţiale ale consimţământului şi în condiţiile dublului grad de jurisdicţie presupune restituirea cauzei în faţa primei instanţe.

Raportând considerentele anterioare la prezenta cauză, Înalta Curte reţine că manifestarea de voinţă a inculpaţilor a fost liber exprimată în faţa instanţei, după aducerea la cunoştinţă a consecinţelor juridice de către organul judiciar şi în prezenţa apărătorilor ce avuseseră timpul şi oportunitatea reală a explicării acestor efecte. Punctual, în cazul inculpatului A. acesta a declarat pe proprie răspundere, în condiţiile evocate anterior, că cele consemnate reprezintă voinţa sa, fapt ce exclude posibilitatea existenţei unui viciu de consimţământ.

II. Limitele schimbării încadrării juridice date de obiectul judecăţii

Obiectul judecăţii, care este în acelaşi timp obiectul învestirii, este determinat de cuprinsul actului de sesizare. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 371 C. proc. pen., ce a preluat conţinutul textului anterior (art. 317 C. proc. pen. 1969), judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare.

Înalta Curte aminteşte că, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 886 din 5 decembrie 2014, Curtea Constituţională a statuat în sensul că noţiunea de "acuzaţie în materie penală" trebuie înţeleasă potrivit Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi poate fi definită drept "notificarea oficială, din partea autorităţii competente, privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte penale", definiţie care depinde, de asemenea, de existenţa sau absenţa unor "repercusiuni importante asupra situaţiei (suspectului)" (Hotărârea din 27 februarie 1980, pronunţată în Cauza Deweer împotriva Belgiei, paragraful 46; Hotărârea din 15 iulie 1982, pronunţată în Cauza Eckle împotriva Germaniei, paragraful 73).

Instanţa de control constituţional a mai reţinut că, art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în care se reglementează dreptul "acuzatului" de a fi informat cu privire la natura şi cauzele "acuzaţiei" ce i se aduce, evidenţiază necesitatea ca autorităţile naţionale să depună o maximă diligenţă cu privire la modul în care se face notificarea "acuzaţiei" către cel interesat, deoarece actul de acuzare are un rol determinant în procedura penală; începând cu data notificării, persoana în cauză este oficial avizată despre baza factuală şi juridică a învinuirii ce i se aduce (Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunţată în Cauza Kamasinski împotriva Austriei, paragraful 79; Hotărârea din 25 martie 1999, pronunţată în Cauza Pélissier şi Sassi împotriva Franţei, paragrafele 51 - 52; Hotărârea din 25 iulie 2000, pronunţată în Cauza Mattoccia împotriva Italiei, paragraful 59). Art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenţie recunoaşte acuzatului nu numai dreptul de a fi informat cu privire la "cauza" acuzaţiei, adică faptele materiale de care este acuzat şi pe care se bazează incriminarea, dar şi la "natura" acuzaţiei, adică încadrarea juridică a faptelor în cauză; în ambele situaţii informarea trebuie să fie detaliată (Hotărârea din 25 martie 1999, pronunţată în Cauza Pélissier şi Sassi împotriva Franţei, paragraful 51; Hotărârea din 25 iulie 2000, pronunţată în Cauza Mattoccia împotriva Italiei, paragraful 59; Hotărârea din 7 ianuarie 2010, pronunţată în Cauza Penev împotriva Bulgariei, paragrafele 33 şi 42; Hotărârea din 12 aprilie 2011, pronunţată în Cauza Adrian Constantin împotriva României, paragraful 18).

Potrivit jurisprudenţei CEDO (Hotărâre din 27 februarie 1980, Deweer împotriva Belgiei, pg. 46), acuzaţia în materie penală constituie notificarea oficială ce emană de la o autoritate competentă, în sensul că unei anumite persoane i se impută săvârşirea unei fapte penale. Simpla descriere a unei situaţii de fapt în succesiunea evenimentelor, nu este suficientă pentru a caracteriza o acuzaţie în materie penală, precizarea detaliată a bazei factuale (CEDO, M.C. împotriva Bulgariei), fiind necesar a fi caracterizată în drept de o manieră aptă să descrie consecinţele juridice ale conduitei ilicit penale (CEDO, Hotărâre 25 martie 1999, Mattoccea împotriva Italiei, pg. 59).

Aceleaşi exigenţe ale acuzaţiei în materie penală reţine şi jurisprudenţa instanţei supreme de la momentul pronunţării Deciziei nr. 74/2001, Completul de 9 judecători, potrivit căreia rechizitoriul trebuie să cuprindă încadrarea juridică a faptei menţionate în partea descriptivă şi dispoziţia de trimitere în judecată:

"[...] judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana cu privire la care a avut loc trimiterea în judecată şi învestirea instanţei. Pentru a determina ce se înţelege prin "fapta" şi "persoana" arătate în actul de sesizare, se impune ca textul art. 317 C. proc. pen. 1969, respectiv art. 371 C. proc. pen. să fie raportat la cel al art. 263 C. proc. pen. 1969, respectiv art. 328 C. proc. pen., care se referă la cuprinsul rechizitoriului.

Textul invocat prevede că rechizitoriul trebuie să se limiteze la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile privitoare la persoana inculpatului, fapta reţinută în sarcina sa, încadrarea juridică, probele pe care se întemeiază învinuirea, măsura preventivă luată şi durata acesteia, precum şi dispoziţia de trimitere în judecată.

Este de observat că, dintre aceste menţiuni pe care trebuie să le cuprindă rechizitoriul, care fixează obiectul judecăţii, adică limitele învestirii, se referă numai la faptă şi persoană. Dar, în accepţiunea acestui text de lege, prin faptă arătată în actul de sesizare nu se poate înţelege doar simpla referire la o anumită faptă menţionată în succesiunea activităţilor inculpatului, ci la descrierea acelei fapte într-un mod susceptibil de a produce consecinţe juridice, şi anume de a învesti instanţa, o atare condiţie neputând fi îndeplinită decât în cazul când fapta arătată prin rechizitoriu este însoţită de precizarea încadrării ei juridice şi de dispoziţia de trimitere în judecată pentru acea faptă. Altfel, s-ar putea ajunge la efectuarea urmăririi penale cu asigurarea garanţiilor procesuale înscrise în lege numai pentru o singură faptă sau un număr restrâns de fapte, pentru ca în final, pe calea exercitării apelului sau a recursului de către procuror, să se ceară condamnarea şi pentru alte fapte, uneori mai complexe, fără a se parcurge etapele obligatorii, cu inerente garanţii menite să asigure aflarea adevărului şi dreptul la apărare al celui judecat, ceea ce ar fi contrar principiilor de bază ale dreptului procesual penal [...] (În considerentele rechizitoriului se menţionase că inculpatul plătise preţul unui produs cu o bancnotă falsificată, însă dispozitivul nu cuprindea trimiterea în judecată pentru înşelăciune şi s-a considerat că lipseşte voinţa procurorului de investire a instanţei cu această faptă al cărei conţinut este diferit de conţinutul infracţiunii de fals - voinţa procurorului nu poate fi suplinită de instanţă) - Decizia nr. 74 din 8 octombrie 2001, C9, a CSJ, în Jurisprudenţa instanţei supreme în unificarea practicii judiciare, 1969-2009, ediţia a II-a, Ed. UJ.

Această jurisprudenţă a fost preluată şi menţinută ulterior intrării în vigoare a noilor dispoziţii procesuale penale, practica instanţei supreme confirmând considerentele deciziei anterior evocate.

Astfel, s-a reţinut că potrivit noii reglementări, art. 328 alin. (1), exigenţele actului de sesizare sunt aceleaşi, rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia şi dispoziţia de trimitere în judecată.

În mod contrar, s-ar putea ajunge la efectuarea urmăririi penale cu asigurarea garanţiilor procesuale înscrise în lege doar pentru o singură faptă sau un număr restrâns de fapte, pentru ca, în final, pe calea exercitării apelului sau a recursului de către procuror, să se ceară condamnarea şi pentru alte fapte, uneori mai complexe, fără a se parcurge etapele obligatorii, cu inerente garanţii menite să asigure aflarea adevărului şi dreptul de apărare al celui judecat, ceea ce ar fi contrar principiilor de bază ale dreptului procesual penal şi implicit procesului echitabil. (ICCJ, S. pen, Decizia nr. 892 din 12 martie 2014, ds. x/109/2011).

În egală măsură, în Decizia nr. 1397 din 2 mai 2012, pronunţată de ÎCCJ, secţia penală, se arată că nu respectă exigenţele dreptului la un proces echitabil operaţiunea de schimbare a încadrării juridice ce a avut ca rezultat adăugarea la acuzaţia iniţială a uneia noi (în acelaşi sens Decizia penală nr. 91/A din data de 15 martie 2012, a CAB, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. x, definitivă prin decizia penală nr. 1796 din data de 28 mai 2012 a ÎCCJ, secţia penală, prin care

"... inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni unice, respectiv a infracţiunii de organizare, conducere sau finanţare a faptelor de trafic internaţional de droguri de mare risc, prevăzute de art. 10 raportat la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000. Ministerul Public a solicitat însă, direct în calea de atac a apelului, schimbarea încadrării juridice într-o pluralitate infracţională prevăzută de art. 10 din Legea nr. 143/2000 şi art. 26 raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen., aspect ce echivalează cu introducerea unui element nou al acuzaţiei penale.

Starea de agravare (pluralitatea infracţională) are directe consecinţe în planul răspunderii penale care nu au putut fi cunoscute ori prevăzute de inculpat în cursul urmăririi penale sau al judecăţii în fond.

Mecanismul schimbării încadrării juridice, astfel încât să cuprindă un element complet nou, în sensul transformării unei unităţi naturale într-o pluralitate infracţională, încalcă atât noţiunea de previzibilitate [art. 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului), cât şi dreptul de a fi informat cu privire la natura acuzaţiei (art. 6 paragraful 3 lit. a)]".

Din considerentele acestor hotărâri judecătoreşti rezultă indubitabil faptul că acuzaţia în materie penală care determină obiectul judecăţii este decelată prin raportare la dispoziţia de trimitere în judecată şi la caracterizarea în drept a infracţiunii, nefiind suficientă numai o descriere a unei baze factuale pentru ca instanţa să se considere legal învestită. Acuzaţia în materie penală, deşi presupune descrierea situaţiei de fapt, conţine ca element sine qua non caracterizarea în drept de natură a contura consecinţele actului infracţional şi limitele în care ar putea interveni tragerea la răspundere penală.

Dispoziţia de trimitere în judecată aparţine procurorului, titularul acţiunii penale şi nu poate fi suplinită.

Astfel, pornind de la consideraţiile anterioare, Înalta Curte reţine că, în prezenta cauză, prin cererea de schimbare a încadrării juridice se tinde la modificarea obiectului judecăţii, nefiind permisă reconfigurarea limitelor învestirii după ce judecătorul a statuat definitiv asupra obiectului în procedura camerei preliminare şi, mai mult decât atât, după ce a fost pronunţată, în fond, o soluţie de achitare, în scopul resuscitării acuzaţiei sub o altă încadrare juridică, străină dispoziţiei de trimitere în judecată (rechizitoriului). Operaţiunea juridică solicitată de procuror ar conduce la modificarea acuzaţiilor iniţiale aduse inculpaţilor prin rechizitoriu şi care au fost precizate şi asumate în mod definitiv în etapa camerei preliminare şi verificate în judecata în fond.

Înalta Curte reţine că inculpaţii A. şi I. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, chiar dacă activitatea infracţională a acestora s-a desfăşurat înainte de data de 1 februarie 2014, apreciindu-se că, fapta de a participa, în baza unei înţelegeri prealabile, la licitaţia unui imobil oferind preţuri reduse, cu scopul ca un alt ofertant să le poată obţine la un preţ apropiat celui de pornire, constituie infracţiunea de înşelăciune în paguba proprietarului bunurilor licitate, prevăzută de art. 215 alin. (1) din C. pen. din 1969. S-a considerat de către procuror că, întrucât activitatea infracţională a inculpaţilor a continuat şi în perioada 2014 - 2016, raportat şi la legea penală mai favorabilă, pentru perioada 2013 - 31 ianuarie 2014, se impune reţinerea infracţiunii prevăzute de art. 246 din C. pen.

Instanţa de control judiciar constată că în sarcina inculpatului A. s-a reţinut că a săvârşit infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice la data de 24 ianuarie 2014, iar, în ceea ce-l priveşte pe inculpatului I., la data de 10 ianuarie 2014, anterior intrării în vigoare a noilor dispoziţii penale prin care a fost incriminată infracţiunea (de deturnarea licitaţiilor publice).

Înalta Curte reţine că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este introdusă prin dispoziţiile penale intrate în vigoare la data de 1 februarie 2014 şi nu are corespondent în C. pen. din 1969. Cele două infracţiuni, înşelăciunea şi deturnarea licitaţiilor publice, nu se confundă, normele de incriminare nu se suprapun, conduita ilicită, ca şi natura infracţiunilor sunt diferite.

În acest context, instanţa de apel va analiza cele două infracţiuni sub aspect substanţial şi sub aspect formal (cu referire la posibilitatea, limitele şi condiţiile valorificării în cadrul procesual deja declanşat, aflat în calea de atac).

Potrivit art. 215 alin. (1) din C. pen. din 1969, inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 12 ani.

Potrivit art. 246 din C. pen., fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitaţie publică ori înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

În planul dreptului penal, în ceea ce priveşte obiectul juridic, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen., este reprezentat de relaţiile sociale ce protejează buna desfăşurare a licitaţiilor publice şi asigurarea caracterului competitiv al procedurilor, în timp ce infracţiunea de înşelăciune are ca obiect juridic relaţiile sociale referitoare la protecţia patrimoniului împotriva actelor de fraudare.

Infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol, în timp ce infracţiunea de înşelăciune este o infracţiune de rezultat.

De asemenea, conduita ilicită impusă de cele două norme de incriminare este diferită. În cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice elementul material al infracţiunii se deosebeşte esenţial de cel al infracţiunii de înşelăciune care presupune inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. În cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice nu există o acţiune similară inducerii în eroare, ci o acţiune diferită constând în constrângere sau corupere ori înţelegere frauduloasă.

De asemenea, în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică în beneficiul căreia se organizează licitaţia, în timp ce în cazul infracţiunii de înşelăciune, subiect pasiv este persoana fizică sau juridică prejudiciată.

În plan procesual penal, părţile implicate diferă, respectiv sfera este mai largă în cazul infracţiunii de prejudiciu (înşelăciunea), persoanele vătămate putând participa ca părţi civile, aspect ce generează posibilitatea alăturării acţiunii civile celei penale şi soluţionarea lor simultană. În cazul infracţiunii de pericol a deturnării licitaţiilor publice este exclusă o astfel de opţiune. Ca urmare, o schimbare a încadrării juridice dintr-o infracţiune de pericol într-o infracţiune de rezultat schimbă ori modifică substanţial cadrul procesual, prin cooptarea părţilor civile, străine de cauză până la acel moment.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 472 din 22 iunie 2017, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)" din cuprinsul art. 21 alin. (1) din C. proc. pen. este neconstituţională, reţinând că este necesar ca, prin normele procesual penale în materie, să se asigure dreptul părţii responsabile civilmente de a formula cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în procedura camerei preliminare, tocmai în vederea realizării unui echilibru între drepturi fundamentale relative aflate în concurs, şi anume, dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apărare ale persoanei vătămate ce se constituie parte civilă, pe de o parte, şi dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la apărare ale părţii responsabile civilmente, pe de altă parte. În mod similar, cele constatate anterior de Curte sunt aplicabile mutatis mutandis şi în ipoteza în care procurorul exercită acţiunea civilă, în condiţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., şi este obligat, potrivit art. 21 alin. (2) din C. proc. pen., să ceară introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, în condiţiile alin. (1) al aceluiaşi articol.

Instanţa de apel reţine că jurisprudenţa invocată de reprezentantul Ministerului Public în susţinerea apelului, respectiv Decizia nr. 2708/2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în recurs, precum şi încheierea nr. 1514 din 8 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x din 2016 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi în care s-a apreciat că acelaşi tip de fapte, anterior intrării în vigoare a noului C. pen., constituiau infracţiunea de înşelăciune, era utilă pentru fazele anterioare începerii judecăţii în fond, care permiteau reevaluarea acuzaţiilor de către procurorul de caz în cadrul urmăriri penale pendinte sau, cel mai târziu în procedura de cameră preliminară şi modificarea obiectului judecăţii, implicit a cadrului procesual, fără însă ca acest mecanism să mai fie viabil în cursul cercetării în fond şi cu atât mai puţin în apel.

În considerarea celor anterior evocate, instanţa de control judiciar reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 1 din C. proc. pen., nicio persoană nu poate fi sancţionată pentru o faptă ce nu este prevăzută de legea penală, nu este infracţiune, la data săvârşirii.

În egală măsură, Curtea EDO a reţinut, în cauza Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 33): (...) că art. 7 § 1 din Convenţie consacră, la modul general, principiul legalităţii delictelor şi a pedepselor (nullum crimen, nulla poena sine lege) şi interzice, în mod special, aplicarea retroactivă a dreptului penal atunci când ea se face în dezavantajul acuzatului (Kokkinakis împotriva Greciei, Hotărârea din 25 mai 1993, seria x nr. x-A, p. 22, § 52). Dacă interzice în mod special extinderea domeniului de aplicare a infracţiunilor existente asupra faptelor care, până atunci, nu constituiau infracţiuni, el prevede, pe de altă parte, neaplicarea legii penale în mod extensiv în dezavantajul acuzatului, de exemplu prin analogie. Rezultă că legea trebuie să definească în mod clar infracţiunile şi sancţiunile care le pedepsesc (Achour împotriva Franţei [MC], nr. 67.335/01, § 41, 29 martie 2006).

Ca urmare, reţinând că la momentul săvârşirii, infracţiunea pentru care inculpaţii A. şi I. au fost trimişi în judecată nu era incriminată, Înalta Curte va constata că instanţa de fond în mod judicios a dispus achitarea, cadrul procesual pendinte făcând imposibilă modificarea acuzaţiilor deduse judecăţii prin actul de inculpare.

În ceea ce priveşte aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., Înalta Curte observă că, faţă de inculpaţii A., B., C. şi F., reprezentantul Ministerului Public a extins apelul formulat in favorem, apreciind că dispoziţiile art. 77 lit. a) din C. pen. nu pot fi reţinute în situaţia celor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat.

Înalta Curte constată că, potrivit art. 77 lit. a) din C. pen., constituie circumstanţă agravantă săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Jurisprudenţa cu privire la existenţa infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., a reţinut necesitatea unui număr de cel puţin trei făptuitori: atunci când există un număr de trei persoane care s-au asociat şi au acţionat coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni, nu are relevanţă pentru caracterul penal al faptei dacă mai există participanţi care fie se cunosc, fie nu au cunoscut scopul asocierii, dar au sprijinit sau aderat la grup. (ICCJ, secţia penală, Decizia penală nr. 604 din 19 februarie 2013, Dosar nr. x din 2011).

Potrivit art. 367 alin. (1) din C. pen., iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, în timp ce art. 367 alin. (6) din C. pen. prevede că prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

De asemenea, potrivit art. 246 din C. pen., fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitaţie publică ori înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Se observă că, instanţa de fond a aplicat inculpatului A. pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. şi pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., acte materiale din perioada 17 martie 2014 - 27 iulie 2016.

De asemenea, a aplicat inculpatului B. pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. şi pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deturnarea licitaţilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.

În egală măsură, prima instanţă a aplicat inculpatului C. pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. şi pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deturnarea licitaţilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.

Totodată, a aplicat inculpatului F. pedeapsa de 1 an şi 1 lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. şi pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 246 C. pen.

Instanţa de control judiciar observă că instanţa de fond a reţinut faţă de inculpaţii A., B., C. şi F. dispoziţiile art. 77 lit. a) din C. pen., însă la individualizarea judiciară a pedepsei nu a evaluat şi nu a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 78 din C. pen. privind efectele circumstanţelor atenuante. Înalta Curte constată că orientarea instanţei de fond în prima jumătate a intervalului de pedeapsă, cu privire la inculpaţii A., B., C. şi F., nu s-a realizat ca urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 77 lit. a) din C. pen., ci în baza aprecierii suficienţei pedepselor în raport de ansamblu circumstanţelor reale şi personale. Din evaluarea analizei efectuate de instanţa de fond cu ocazia individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaţilor anterior menţionaţi se observă că nu s-a indicat maniera în care circumstanţa agravantă reţinută ar fi influenţat pedepsele aplicate, respectiv nu s-a dat eficienţă circumstanţei agravante reţinute în sarcina acestora. Prima instanţă nu a invocat consecinţa reţinerii dispoziţiilor art. 77 lit. a) din C. pen. şi cum a fost afectat cuantumul pedepsei ca urmare a reţinerii acestei circumstanţe.

În aceste condiţii, instanţa de apel va proceda la menţinerea cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor, înlăturând menţiunea circumstanţelor agravante în condiţiile lipsei reale de evaluare a efectelor şi de aplicare a acestor dispoziţii la stabilirea cuantumurilor pedepselor.

III. Solicitarea inculpatului A. de achitare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. proc. pen.

Înalta Curte reţine că inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (17 infracţiuni), fapte prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., art. 246 din C. pen. (8 infracţiuni), cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 246 din C. pen. (9 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Codul defineşte grupul infracţional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni (ÎCCJ, S. pen., Decizia penală nr. 147 din 28 ianuarie 2015, Dosar nr. x/115/2012 pe www.x.ro sau în L. Lefterache, Probe şi prezumţii în procesul penal, comentarii de jurisprudenţă, UJ, 2015, pct. 67, p. 139).

Grupul infracţional organizat reprezintă o formă a pluralităţii constituite, caracterizată prin asocierea mai multor persoane în vederea comiterii de infracţiuni. Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează prin intenţie calificată prin scop.

În raport de dispoziţiile legale menţionate, există grup infracţional organizat, dacă inculpaţii au acţionat pentru o perioadă de timp şi în mod coordonat, fiecare dintre aceştia îndeplinind roluri determinate în executarea planului infracţional, în scopul comiterii infracţiuni, iar iniţierea şi constituirea unui astfel de grup se încadrează în conţinutul infracţiunii.

Grupul infracţional organizat are ca elemente distinctive organizarea membrilor grupării şi scopul săvârşirii unei infracţiuni. Cele două condiţii trebuie întrunite cumulativ.

Nu are relevanţă pentru existenţa grupului dacă între membrii acestuia sunt sau nu legături de rudenie. Atunci când există un număr de trei persoane care, cunoscându-se, s-au asociat şi au acţionat coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni, nu are relevanţă pentru caracterul penal al faptei acestora dacă există alte persoane care, fie nu se cunosc una pe alta, fie nu au cunoscut scopul asocierii, dar au sprijinit sau aderat la grup. (ÎCCJ, S. pen., Decizia penală nr. 604 din 19 februarie 2013, Dosar nr. x din 2011 pe www.x.ro sau în L. Lefterache, Probe şi prezumţii în procesul penal, comentarii de jurisprudenţă, UJ, 2015, pct. 64, p. 139).

În apel inculpatul XXXXXXXXXX. a contestat soluţia de condamnare pentru această infracţiune susţinând că nu sunt întrunite elementele constitutive, cu accent pe aceea că la data săvârşirii nu era incriminată infracţiunea scop a grupului infracţional.

Înalta Curte constată că inculpaţii A., B. şi C. au recunoscut, fiecare în parte, total şi necondiţionat acuzaţiile referitoare la constituirea unui grup infracţional organizat, arătând că recunosc integral săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei.

Inculpatul A. a achiesat la toate probele administrate în faza urmăririi penale, inclusiv faţă de această infracţiune şi nu a propus probe pe acest aspect.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv dosarele de executare cu privire la licitaţiile la care inculpaţii au participat, declaraţiile martorilor audiaţi pe acest palier infracţional, declaraţiile inculpaţilor A., B. şi C., rezultă că inculpatul A. a constituit împreună cu inculpaţii B. şi C., începând cu anul 2014, o grupare infracţională specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice. Grupul organizat a fost constituit în considerarea săvârşirii acestui tip de infracţiuni. Se constată că scopul avut în vedere de inculpaţii A., B. şi C., la momentul constituirii grupului, a fost de a denatura, prin înţelegere, preţul de adjudecare a imobilelor la licitaţie şi obţinerea de sume de bani în urma deturnării licitaţiilor.

De asemenea, durata mare de timp în care s-a manifestat conduita infracţională, peste 2 ani şi jumătate, timp în care inculpatul A. a participat la numeroase licitaţii publice la care a denaturat preţul de adjudecare a imobilelor scoase la licitaţie, a fost suficientă pentru a imprima stabilitate grupului în vederea realizării scopului infracţional propus.

Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, la care inculpatul a achiesat, rezultă că săvârşirea infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor a presupus o anumită organizare, o coordonare de atribuţii, inculpatul B. identifica imobilele ce făceau obiectul licitaţiei publice, punea la dispoziţie sumele de bani necesare participării şi participa uneori la licitaţii, în timp ce inculpaţii A. şi C., angajaţi ai agenţiei imobiliare administrate de inculpatul B., participau la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, B., renovau imobilele executate silit, efectuau publicitatea vânzării acestora prin intermediul agenţiei imobiliare şi încheiau ulterior contractele de vânzare cumpărare.

Prin actele de executare, întreprinse până la data de 27 iulie 2016, inculpatul A. împreună cu inculpaţii B. şi C. au reuşit să atingă scopul impus prin constituirea grupului, obţinând sume importante din participarea la 17 licitaţii publice şi revânzarea imobilelor obţinute la un preţ inferior celui evaluat.

În apel inculpatul XXXXXXXXXX. a contestat soluţia de condamnare pentru această infracţiune susţinând că nu sunt întrunite elementele constitutive, cu accent pe aceea că la data săvârşirii nu era incriminată infracţiunea scop a grupului infracţional.

Înalta Curte constată că achitarea inculpatului pentru primul act material de deturnare a licitaţiilor publice din data de 24 ianuarie 2014, din cele 17 acte materiale reţinute în sarcina acestuia (ca urmare a lipsei de incriminare la momentul săvârşirii faptei), nu exclude existenţa infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, câtă vreme activitatea infracţională a grupului există în raport cu restul actelor de executare, s-a desfăşurat în decurs de peste 2 ani de zile, în perioada 17 martie 2014 - 27 iulie 2016.

Durata activităţii infracţionale, modul de operare, numărul actelor de executare ce au menţinut modalitatea de operare concepută şi aplicată de la început, rezultatele obţinute demonstrează coordonarea constantă şi susţinută între membrii grupului, de altfel recunoscută de aceştia.

Astfel, se constată că în toată această perioada de timp, grupul infracţional a funcţionat, a continuat să existe în vederea săvârşirii infracţiunii scop pentru care se constituise, respectiv infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată, şi pentru care sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii penale.

Faţă de aceste aspecte, instanţa de control judiciar apreciază că achitarea inculpatului pentru un act material (cel din data de 24 ianuarie 2014), ce astfel a fost extras formei continuate a infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, în contextul menţinerii unei pluralităţi de acte dovedite şi pentru care s-a angajat răspunderea penală, nu exclude existenţa unităţi infracţionale legale ce a intrat în mod obiectiv în scopul grupului infracţional organizat şi nu poate constitui o premisă pentru excluderea existenţei infracţiunii de grup infracţional organizat.

IV. Individualizarea judiciară

Înalta Curte reţine că instanţa de fond a realizat o justă individualizare judiciară a pedepselor în raport cu criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit, astfel că pedepsele stabilite, precum şi pedepsele rezultante aplicate şi modalitatea de executarea aleasă sunt de natură să conducă la realizarea scopului educativ şi preventiv al pedepsei.

Contribuţiile individuale efective determinate în principal de numărul actelor de executare dovedite, dar şi de urmările produse, alături de conduita ulterioară, inclusiv efortul personal în acoperirea prejudiciilor, constituie elemente esenţiale individualizării.

Chestiunile de ordin personal, ca lipsa antecedentelor penale, înserarea în viaţa socială, o conduită familială corectă, minori în întreţinere, un nivel de pregătire corespunzător funcţiilor ori profesiilor exercitate la momentul săvârşirii activităţii infracţionale, nu constituie elemente utile individualizării judiciare in favorem, ci aspecte de normalitate ori care ar putea acţiona în sens contrar. În această ultimă idee se înscrie aspectul legat de nivelul pregătirii ce ar fi fost apt a genera o reprezentare clară a urmărilor infracţionale sau a consecinţelor, însă nu a generat şi o frână în ce priveşte trecerea la act. De asemenea, existenţa minorilor în întreţinere ar fi trebuit să constituie o frână în ce priveşte trecerea la act, care însă nu a operat ca atare, iar opunerea acestei stări de fapt organului judiciar nu poate fi eficientă în privinţa individualizării judiciare deoarece responsabilitatea actului infracţional nu este diminuată de calitatea de părinte.

Evaluând toate aceste criterii, Înalta Curte consideră că orientarea primei instanţe în stabilirea cuantumului pedepselor şi modalităţilor de executare este judicioasă şi eficientă.

1. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine gravitatea faptelor săvârşite de acesta prin prisma urmărilor produse de activitatea sa infracţională. În acest sens, conduita infracţională pe care a adoptat-o inculpatul a condus la vânzarea la licitaţie a unor bunuri imobile la preţuri subevaluate, unele chiar derizorii, afectând esenţial situaţia financiară sau locativă a 12 familii.

În egală măsură, numărul mare de acte de executare concretizat în participarea la 12 licitaţii publice în care a contribuit efectiv la denaturarea preţului de adjudecare a imobilelor şi durata activităţii infracţionale de peste 2 ani şi jumătate susţin gravitatea faptelor.

Contribuţia efectivă a inculpatului este de asemenea un criteriu util aspectului analizat. Se va avea în vedere rolul determinant al inculpatului în activitatea infracţională şi în cooptarea în grupul infracţional a inculpaţilor A. şi C., faptul că acesta a fost liderul grupului infracţional organizat, identifica imobilele ce făceau obiectul licitaţiei publice şi punea la dispoziţie sumele de bani necesare participării.

De asemenea, conivenţa infracţională în atingerea scopului propus, inculpatul constituind împreună cu inculpaţii A. şi C. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale din care făceau parte inculpaţii J., K., M. şi N., constituie un criteriu util în aprecierea gravităţii faptelor.

Lipsa antecedentelor penale, conduita conformă exigenţelor de convieţuire socială, apartenenţa inculpatului la un mediu profesional şi familial stabil (căsătorit şi având 2 copii minori în îngrijire), nu pot determina orientarea către alte cuantumuri ale pedepselor principale şi rezultantei. Instanţa de control judiciar consideră pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului B. cu executare în regim de detenţie, ca fiind suficientă şi judicioasă pentru atingerea scopului reformator în raport cu atitudinea acestuia faţă de normele penale.

De asemenea, Înalta Curte apreciază că în cazul inculpatului B. executarea pedepsei rezultante în regim privativ de libertate este singura modalitate de repunere în matca de legalitate a raportului de conflict, fiind singura măsură echitabilă în raport cu numărul faptelor şi amploarea consecinţelor, ce implică o pluralitate de persoane vătămate.

2. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează gravitatea faptelor săvârşite de acesta prin prisma urmărilor produse de activitatea sa infracţională. În acest sens, conduita infracţională pe care a adoptat-o inculpatul a condus la vânzarea la licitaţie a unor bunuri imobile la preţuri subevaluate, unele chiar derizorii, afectând esenţial situaţia financiară sau locativă a 17 familii.

În egală măsură, numărul mare de acte de executare, concretizat în participarea la 17 licitaţii publice, în care a contribuit efectiv la denaturarea preţului de adjudecare a imobilelor şi durata activităţii infracţionale de peste 2 ani şi jumătate susţin, şi în cazul său, gravitatea faptelor. Contribuţia efectivă a inculpatului este un criteriu util aspectului analizat. Rolul său în activitatea infracţională, faptul că acesta împreună cu inculpatul C. participa la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, B., renova imobilele executate silit, efectua publicitatea vânzării acestora prin intermediul agenţiei imobiliare şi încheia ulterior contractele de vânzare cumpărare, îl plasează printre cei cu contribuţii determinante. Conivenţa infracţională, perseverenţa în atingerea scopului propus, constituie criterii utile în aprecierea gravităţii faptelor.

Înscrisurile depuse constând în certificatele de naştere ale celor 2 copii şi adeverinţa conform căreia desfăşoară o activitate remunerată în străinătate, nu pot determina orientarea către o altă pedeapsă, în alt cuantum ori către modificarea modalităţii de executare. Instanţa de control judiciar consideră pedeapsa rezultantă, de 3 ani şi 10 luni închisoare cu executare în regim de detenţie, ca fiind suficientă pentru atingerea scopului reformator în raport cu atitudinea acestuia faţă de normele penale, singura modalitate de repunere în matca de legalitate a raportului de conflict, singura măsură echitabilă în raport cu numărul faptelor şi amploarea consecinţelor, ce implică o pluralitate de persoane vătămate.

3. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează gravitatea faptelor săvârşite de acesta prin prisma urmărilor produse de activitatea sa infracţională. În acest sens, conduita infracţională a condus la vânzarea la licitaţie a unor bunuri imobile la preţuri subevaluate, unele chiar derizorii, afectând esenţial situaţia financiară sau locativă a 9 familii. Numărul mare de acte de executare în care a contribuit efectiv la denaturarea preţului de adjudecare a imobilelor şi durata activităţii infracţionale de peste 2 ani şi jumătate susţin gravitatea faptelor. Contribuţia sa efectivă este de asemenea un criteriu util aspectului analizat. Se va avea în vedere rolul esenţial al inculpatului în activitatea infracţională, faptul că împreună cu inculpatul A., participau la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, B., apoi se implica în renovarea imobilelor executate silit, efectua publicitatea vânzării acestora prin intermediul agenţiei imobiliare şi încheia ulterior contractele de vânzare cumpărare, astfel că eforturile sau contribuţia sa la atingerea scopului grupului sunt importante. În acest context conivenţa în atingerea scopului grupării infracţionale este certă, iar gravitatea faptelor dovedită.

Înscrisurile depuse la dosar, constând în diplomă de studii, contract de muncă şi adeverinţă eliberată de angajator, adeverinţe eliberate de instituţiile de învăţământ la care figurează înscrişi copiii săi minori, caracterizare emisă de stareţul Mănăstirii Schitul Muntioru, alături de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, că a colaborat cu organele de urmărire penală, este căsătorit şi are 2 copii minori, în vârsta de 15 ani şi 7 ani, nu pot determina orientarea către o altă pedeapsă, instanţa de control judiciar apreciind că pedeapsa rezultantă în cuantum de 2 ani şi 6 luni închisoare este suficientă pentru atingerea scopului, iar gravitatea faptelor săvârşite se opune reducerii pedepsei ori modificării modalităţii de executare

Înalta Curte apreciază că, şi în cazul inculpatului C., executarea pedepsei rezultante în regim privativ de libertate este singura modalitate de repunere în matca de legalitate a raportului de conflict, fiind singura măsură echitabilă în raport cu numărul faptelor şi amploarea consecinţelor, ce implică o pluralitate de persoane vătămate.

4. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul F., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează, de asemenea, gravitatea faptelor săvârşite de acesta prin prisma urmărilor produse şi limitelor contribuţiei sale infracţionale. În acest sens, conduita infracţională pe care a adoptat-o inculpatul a condus la vânzarea la licitaţie a unor bunuri imobile la preţuri subevaluate, afectând esenţial situaţia financiară sau locativă a trei familii. Contribuţia redusă, în comparaţie cu situaţia primilor inculpaţi, se repercutează asupra cuantumului pedepsei şi modalităţii de executare.

Circumstanţele personale evocate în motivele de apel, ca apartenenţa la un mediu profesional şi familial stabil, respectiv subofiţer într-o structură a Ministerului de Interne (Jandarmeria Bacău), căsătorit, 2 copii minori în întreţinere dintre care unul cu grad de handicap, lipsa antecedentelor penale şi conduita conformă, în ansamblu, exigenţelor de convieţuire socială, au fost deja evaluate în contextul tuturor criteriilor de individualizare, instanţa de fond orientându-se just către pedepse principale şi rezultantă mai reduse, de 1 an şi 9 luni închisoare.

Înscrisul depus cu ocazia dezbaterilor în apel, respectiv caracterizare din partea conducerii Unităţii Militare X Bacău din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, unde îşi desfăşoară activitatea, nu este apt a modifica concluzia anterioară cu privire la cuantumul pedepsei şi modalităţii de executare.

Modalitatea de executare dispusă de prima instanţă, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, este necesară şi suficientă în vederea conştientizării consecinţelor faptelor comise şi pentru determinarea unei conduite viitoare pozitive. Nu se poate da eficienţă solicitării inculpatului de aplicare a dispoziţiilor art. 83 C. pen. referitoare la amânarea aplicării pedepsei în vederea evitării desfacerii contractului de muncă, gravitatea faptelor săvârşite de inculpatul F. nu poate fi ignorată cu scopul menţinerii locului de muncă. Mai mult, propriul interes în salvgardarea locului de muncă şi siguranţei financiare şi familiale nu l-au oprit a trece la conduita infracţională. Opunerea situaţiei sale familiale ori profesionale nu poate avea eficienţa pe care şi-o reprezintă inculpatul în planul individualizării judiciare. De altfel, în calitate de jandarm în cadrul Ministerului de Interne, inculpatul trebuia să conştientizeze gravitatea faptelor şi consecinţele reale ale activităţii infracţionale în planul răspunderii penale. Activitatea sa infracţională nu poate fi recompensată prin menţinerea locului său de muncă, astfel cum solicită, în considerarea căruia tocmai conduita infracţională trebuia să-i fie complet străină, iar rigoarea şi corectitudinea, elemente definitorii.

În acest sens, instanţa de apel apreciază că pedeapsa şi modalitatea de executare au fost riguros stabilite de instanţa de fond şi faţă de acest inculpat.

5. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine gravitatea faptelor săvârşite de acesta prin prisma urmărilor produse de activitatea infracţională şi contribuţia sa. În acest sens, implicarea şi contribuţia proprie vizează vânzarea la licitaţie a unor bunuri imobile la preţuri subevaluate, afectând esenţial situaţia financiară sau locativă a două familii.

Circumstanţele personale, respectiv lipsa antecedentelor penale, conduita bună atât înainte şi după comiterea infracţiunii, situaţia familială (căsătorit, are un copil în întreţinere care este student), a achitat întreaga sumă imputată ca rezultat al evaziunii fiscale, au fost evaluate în mod judicios de instanţa de fond atunci când s-a orientat către o pedeapsă redusă în cuantum de 2 ani şi 2 luni închisoare. Reţinând numărul redus de licitaţii publice la care a participat, dar şi urmările acestora asupra persoanelor vătămate, instanţa de apel apreciază ca fiind judicioasă individualizarea judiciară.

Modalitatea de executare a pedepsei rezultante, dispuse de prima instanţă, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, este suficientă pentru atingerea scopului coercitiv, de exemplaritate şi educativ al acesteia, în vederea conştientizării consecinţelor faptelor comise şi pentru determinarea unei conduite viitoare pozitive.

6. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul H., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează gravitatea faptelor săvârşite de acesta prin prisma aceloraşi criterii determinante, contribuţia infracţională şi urmările produse de activitatea sa infracţională. În acest sens, conduita infracţională a condus la vânzarea la licitaţie a unui imobil la un preţ reprezentând jumătatea valorii la care acesta fusese evaluat, afectând esenţial situaţia financiară şi locativă a unei familii.

Circumstanţele personale, respectiv lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală, alături de criteriile deja enunţate, au fost evaluate în mod judicios de instanţa de fond la stabilirea cuantumul pedepsei principale (1 an şi 6 luni închisoare).

Modalitatea de executare dispusă de prima instanţă, respectiv suspendarea sub supraveghere, este necesară şi suficientă pentru atingerea scopului său, pentru conştientizarea consecinţelor faptelor comise şi pentru determinarea unei conduite viitoare pozitive. Instanţa de control judiciar nu poate da eficienţă solicitării de aplicare a dispoziţiilor art. 83 C. pen. referitoare la amânarea aplicării pedepsei întrucât, chiar în ipoteza unei unice licitaţii publice, gravitatea faptei săvârşite decelate prin urmările produse, exclude altă modalitate de executare.

7. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează gravitatea faptelor săvârşite de acesta prin prisma urmărilor produse de activitatea sa infracţională. În acest sens, conduita infracţională a contribuit şi ajutat la vânzarea la licitaţie a unor bunuri imobile la preţuri subevaluate, afectând esenţial situaţia financiară şi locativă a două familii.

Circumstanţele personale, respectiv lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală, au fost evaluate în mod judicios de instanţa de fond atunci când s-a orientat către o pedeapsă redusă, în cuantum de 1 an şi 4 luni închisoare.

Modalitatea de executare dispusă de prima instanţă, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, este, şi în cazul său, necesară şi suficientă pentru atingerea scopului, în vederea conştientizării consecinţelor faptelor comise şi pentru determinarea unei conduite viitoare pozitive. De asemenea, şi în cazul său, este exclusă incidenţa dispoziţiilor art. 83 C. pen. referitoare la amânarea aplicării pedepsei, întrucât gravitatea consecinţelor faptelor se opune acestui mecanism de individualizare.

V. Deducerea

În ceea ce priveşte deducerea perioadei de reţinere şi arestarea preventivă a inculpatului F., se reţine că potrivit art. 72 din C. pen., perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunţate. Scăderea se face şi atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în acelaşi timp ori în mod separat, pentru mai multe infracţiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii preventive.

Înalta Curte constată că acesta a fost reţinut prin Ordonanţa nr. 79 din 22 septembrie 2016, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, în Dosarul nr. x din 2015, de la data de 22 septembrie 2016, ora 18:15, la data de 23 septembrie 2016, ora 18:15.

Ulterior, prin Încheierea nr. 148/Î din 23 septembrie 2016, Tribunalul Bacău, secţia Penală a dispus arestarea preventivă a inculpatului F., pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de 23 septembrie 2016 şi până la data de 22 octombrie 2016, inclusiv.

Prin Încheierea nr. 111/CDL din 30 septembrie 2016, Curtea de Apel Bacău, secţia Penală, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 204, alin. (12), art. 211 şi art. 2151 C. proc. pen., a admis contestaţia formulată de inculpatul F. împotriva Încheierii nr. 148/Î din 23 septembrie 2016 a Tribunalul Bacău, secţia Penală, a dispus înlocuirea măsurii preventive a arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile şi a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului F.

Înalta Curte constată că instanţa de fond a omis a se pronunţa asupra perioadei în care inculpatul F. a fost reţinut şi arestat preventiv, sens în care va dispune deducerea acestei perioade, respectiv începând cu data de 22 septembrie 2016 şi până la data de 30 septembrie 2016, inclusiv.

Faţă de considerentele anterior evocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău şi de inculpaţii F., A., B. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 4 din 14 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, va desfiinţa, în parte, sentinţa apelată şi va înlătura circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) C. pen. reţinută în sarcina inculpaţilor A., B., C. şi F.

Menţine pedepsele principale şi rezultante aplicate inculpaţilor A., B., C. şi F.

În temeiul art. 72 C. pen., va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului F. perioada reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 22 septembrie 2016 şi până la data de 30 septembrie 2016, inclusiv.

Va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii H., D. şi G., împotriva aceleiaşi sentinţe.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate ce nu contravin prezentei.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău şi de inculpaţii F., A., B. şi C. vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., va obliga inculpaţii H., D. şi G. la plata sumei de câte 800 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău şi de inculpaţii F., A., B. şi C. împotriva Sentinţei penale nr. 4 din 14 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Desfiinţează, în parte, sentinţa apelată şi rejudecând:

1. Înlătură circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) C. pen. reţinută în sarcina inculpaţilor A., B., C. şi F.

Menţine pedepsele principale şi rezultante aplicate inculpaţilor A., B., C. şi F.

2. În temeiul art. 72 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului F. perioada reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 22 septembrie 2016 şi până la data de 30 septembrie 2016, inclusiv.

II. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii H., D. şi G., împotriva aceleiaşi sentinţe.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate ce nu contravin prezentei.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău şi de inculpaţii F., A., B. şi C. rămân în sarcina statului.

Obligă inculpaţii H., D. şi G. la plata sumei de câte 800 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu, pentru inculpaţii H. şi G., în cuantum de câte 1.133 de RON, rămâne în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A., B., C., I., F. şi D., în cuantum de câte 600 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 noiembrie 2019.

Procesat de GGC - LM