Jurisdictional conflict over criminal challenge to dismissal order: classification of remedy and competent superior instance

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 67/CP din 19 aprilie 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti.

În baza art. 341 alin. (8) C. proc. pen., art. 4251 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 408 C. proc. pen. s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a apelului formulat de către petenta A. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut că prin încheierea de şedinţă din data de 4 decembrie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în Dosarul penal nr. x/2018 în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen. s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta A. împotriva Ordonanţei de clasare nr. 7065/P/2017 din data de 5 martie 2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, menţinută prin Ordonanţa nr. 116/II-2/2018 a prim-procurorului al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

S-a menţinut ca legală şi temeinică Ordonanţa de clasare nr. 7065/P/2017 din data de 5 martie 2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie apel petenta A. criticând încheierea pentru nelegalitate şi netemeinicie.

La termenul de judecată din 18 aprilie 2019, judecătorii de cameră preliminară, au pus în discuţia părţilor prioritar aspectul privind calificarea căii de atac şi pornind de la dispoziţiile art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, s-a constatat că în cauză calea de atac exercitată de petentă poate fi calificată ca apel, întrucât aceasta este calea de atac ordinară prevăzută de legiuitor ca al doilea grad de jurisdicţie, pentru care curtea de apel are competenţa funcţională de soluţionare conform art. 38 alin. (2) C. proc. pen. Aceasta fiind calificarea dată de completul de judecată căii de atac exercitate în cauză, s-a pus în discuţia părţilor competenţa Tribunalului Bucureşti, iar după deliberare a fost admisă excepţia necompetenţei invocată din oficiu.

Prin Decizia penală nr. 1046 din 10 septembrie 2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, după recalificarea cererii formulată de petenta A., a dispus în temeiul art. 4251 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 47 alin. (2) şi (4) C. proc. pen. şi art. 50 C. proc. pen., declinarea în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, competenţei materiale de soluţionare a contestaţiei formulată de contestatoarea petentă A. împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 4 decembrie 2018 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, constatându-se că tribunalul este instanţa ierarhic superioară competentă în judecarea cauzei.

În baza art. 51 C. proc. pen. s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, sens în care a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei cu soluţionarea acestuia.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 26 septembrie 2019, fiind fixat termenul de soluţionare la data de 2 octombrie 2019.

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Curtea de Apel Bucureşti şi Tribunalul Bucureşti, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Bucureşti, pentru următoarele considerente:

Din examinarea actelor aflate la dosar se observă că la data de 20 iunie 2019 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, sub numărul x/2018, plângerea petentei A. prin care aceasta a solicitat desfiinţarea soluţiei de clasare din cuprinsul ordonanţei din data de 5 martie 2018 dispuse de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului în Dosarul de urmărire penală nr. 7065/P/2017.

Prin încheierea din data de 4 decembrie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A. împotriva Ordonanţei de clasare nr. 7065/P/2017 din data de 5 martie 2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, menţinută prin Ordonanţa nr. 116/II-2/2018 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

S-a menţinut ca legală şi temeinică Ordonanţa de clasare nr. 7065/P/2017 din data de 5 martie 2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.

Împotriva acestei încheieri a declarat contestaţie petenta A., aşa cum rezultă din înscrisul aflat la fila x şi următoarele din dosarul Tribunalului Bucureşti.

Potrivit dispoziţiilor art. 341 alin. (5) C. proc. pen., plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată se soluţionează în camera de consiliu, cu participarea procurorului, prin încheiere motivată, pronunţată în camera de consiliu.

În funcţie de soluţia pronunţată, încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă (dacă s-au pronunţat una din soluţiile prevăzute la art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) şi alin. (71) C. proc. pen.) sau poate fi atacată cu contestaţie (în ipoteza pronunţării soluţiei prevăzute la art. 341 alin. (4) pct. 2 lit. c) C. proc. pen.).

Aşadar, din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 341 C. proc. pen., rezultă că împotriva încheierilor pronunţate în materia în materia plângerilor la soluţiile de neurmărire sau netrimitere în judecată calea de atac ce poate fi promovată, în condiţiile prevăzute de lege, este contestaţia.

Potrivit art. 4251 alin. (5) C. proc. pen., contestaţia se soluţionează de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanţa superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţă publică, cu participarea procurorului.

Conform art. 36 alin. (2) C. proc. pen., tribunalul soluţionează conflictele de competenţă ivite între judecătoriile din circumscripţia sa, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.

Pe cale de consecinţă, întrucât împotriva încheierii din data de 4 decembrie 2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, a declarat contestaţie petenta A., în raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, Înalta Curte, în baza art. 51 C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei ce are ca obiect contestaţia declarată de petenta A. împotriva încheierii din data de 4 decembrie 2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 2 octombrie 2019.

Procesat de GGC - LM