Negative jurisdictional conflict over territorial competence for tax evasion charge: place of offense defined by order of transport and sale rather than physical transit route.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Încheierea penală nr. 273/C/din 13 decembrie 2019, Judecătoria Zalău,în baza art. 47 alin. (3) rap. la alin. (2) din C. proc. pen., a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Zalău, invocată din oficiu de către instanţă.

În temeiul art. 341 din C. proc. pen., rap. la art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva soluţiei de clasare dispusă prin Ordonanţa nr. 339/P/2016 din 26.09.2019 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău în favoarea Judecătoriei Sibiu.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sibiu la data de 13.01.2020.

La termenul stabilit la data de 17.02.2020, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sibiu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sibiu.

II. Prin Încheierea penală nr. 175/17.02.2020, Judecătoria Sibiu a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sibiu, invocată din oficiu.

În baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 340 alin. (1) coroborat cu art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect plângere împotriva soluţiei de clasare formulată de petentul A., cu domiciliul procesual ales la SCA B., în Cluj-Napoca, str. x, cu referire la Ordonanţa din data de 26.09.2019 dispusă în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, în favoarea Judecătoriei Zalău.

A constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Sibiu şi Judecătoria Zalău şi în baza art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a se pronunţa astfel, Judecătoria Sibiu a reţinut, în esenţă, că fapta cercetată nu este reprezentată de conducerea de către numitul C. a mijlocului de transport(faptă într-adevăr săvârşită în aria teritorială de competenţă a Judecătoriei Sibiu), ci este reprezentată de acţiunile numiţilor D. şi A., constând în dispunerea transportului prin emiterea avizului de însoţire mărfii seria x nr. x din data de 20.01.2014, transportul fiind consecinţa oferirii spre vânzare de către reprezentanţii legali ai S.C. E. S.R.L către S.C. F. S.A a cantităţii de combustibil, fapte săvârşite în raza teritorială de competenţă a Judecătoriei Zalău.

III. Înalta Curte, învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Zalău şi Judecătoria Sibiu în cauza privind pe petentul A., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zalău, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 340 din C. proc. pen. "(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă."

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (1), (2) şi (5) din C. proc. pen., "Competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de: a) locul săvârşirii infracţiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta; d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate. (2) Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia (...) 5) Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini."

Analizând actele aflate la dosar prin prisma dispoziţiilor legale anterior enunţate, Înalta Curte constată că, prin Rechizitoriul nr. x a D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Sălaj s-a dispus disjungerea cauzei faţă de D. şi A. cu privire la Sesizarea Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Sibiu nr. 129/VIII/1/2014 din data de 31.03.2014 şi declinarea acesteia către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj în vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de "evaziune fiscală".

Prin Ordonanţa nr. 269/P/2015 din data de 07.01.2016 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunea de eliberarea pentru consum, deţinerea în afara unui antrepozit fiscal, transportul inclusiv în regim suspensiv de accize, utilizarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea, pe teritoriul României, a produselor energetice prevăzute de art. 20616 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor, nemarcate şi necolorate corespunzător, cu excepţiile de la art. 20669 alin. (15), faptă prevăzută de art. 2691 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, reţinându-se că din cuprinsul actului de sesizare rezultă faptul că S.C. E. S.R.L prin administratorul D. şi A. în data de 21.01. 2014 au transportat pe raza jud. Sibiu, cu mijlocul de transport marfă x şi semiremorca x cantitatea de 23.540 kg. păcură nemarcată şi necolorată.

Prin Ordonanţa nr. 269/P/2015 din data de 01.03.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj apreciindu-se că fapta săvârşită de către D. şi A. întruneşte doar elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 452 lit. j) din Legea nr. 227/2015 s-a dispus declinarea cauzei către Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, dosarul fiind înregistrat sub nr. x/2016.

Prin Ordonanţa nr. 339/P/2016 din 17.01.2019, confirmată prin Ordonanţa procurorului din data de 18.01.2019, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de A. şi D. pentru săvârşirea infracţiunii de eliberarea pentru consum, deţinerea în afara unui antrepozit fiscal, transportul inclusiv în regim suspensiv de accize, utilizarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea, pe teritoriul României, a produselor energetice prevăzute de art. 20616 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor, nemarcate şi necolorate corespunzător, cu excepţiile de la art. 20669 alin. (15), faptă prevăzută de art. 2691 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

În cuprinsul acestei ordonanţe s-a reţinut în fapt că la data de 21.01.2014, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Sibiu au oprit în trafic pe raza judeţ Sibiu, mijlocul de transport marfă cu numărul de înmatriculare x care tracta semiremorca cisternă cu nr. de înmatriculare x, în vederea unui control al documentelor de însoţire a mărfii, iar cu ocazia verificărilor efectuate în aceste împrejurări s-a constatat faptul că mijlocul de transport avea încărcătură de 23.540 kg. combustibil uşor tip 3 şi că aparţinea S.C. E. S.R.L, stabilind totodată că există neconcordanţe între documentele de însoţire prezentate şi produsul energetic transportat, fiind stabilit un prejudiciu în cuantum de 46.618 RON, reprezentând contravaloarea accizelor pentru cantitatea de 23.540 kg combustibil nemarcat şi necolorat corespunzător.

S.C. E. S.R.L Zalău, jud. Sălaj a fost înfiinţată la data de 24.01.2000, iar obiectul principal de activitate este transporturi rutiere de mărfuri.

Din actele de urmărire penale, organele de urmărire penală au reţinut că există indicii cu privire la faptul că numiţii A. şi D. au săvârşit infracţiunea de eliberarea pentru consum, deţinerea în afara unui antrepozit fiscal, transportul inclusiv în regim suspensiv de accize, utilizarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea, pe teritoriul României, a produselor energetice prevăzute de art. 20616 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punct de vedere al nivelului accizelor, nemarcate şi necolorate corespunzător, cu excepţiile de la art. 20669 alin. (15), faptă prevăzută de art. 2691 lit. n) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, având corespondent în art. 452 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal constând în aceea că au dispus efectuarea transportului cantităţii de 23.540 kg combustibil petrolier nemarcat şi necolorat corespunzător, existând neconcordanţe între documentele de însoţire şi produsul energetic transportat, sustrăgându-se altfel de la plata accizelor datorate statului.

Prin Ordonanţa nr. 339/P/2016 din 26.09.2019 Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a dispus clasarea cauzei privind pe suspecţii D. şi A., cercetaţi sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de 2691 lit. n) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, infracţiune prevăzută şi incriminată de art. 452 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 227/2015, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.

Împotriva soluţiei de clasare dispusă prin Ordonanţa nr. 339/P/2016 din 26.09.2019 petentul A. a formulat plângere în temeiul art. 339 C. proc. pen., această fiind înregistrată sub nr. x/2019 din 21.10.2019, prin care a solicitat schimbarea temeiului de drept al soluţiei de clasare, respectiv reţinerea cauzei prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în loc de 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

Prin Ordonanţa nr. 34/II/2/2019 din 21.10.2019 prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanţei nr. 339/P/2016 din 26.09.2019.

La data de 08.11.2019, împotriva soluţiei de clasare dispusă prin Ordonanţa nr. 339/P/2016 din 26.09.2019 petentul A. a formulat la judecătoria Zalău, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. c) din C. proc. pen., plângerea ce face obiectul prezentei cauze.

Analizând actele dosarului Înalta Curte în deplin acord cu motivarea încheierii pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul judecătoriei Sibiu, reţine că infracţiunea cercetată poate fi săvârşită, în mod alternativ, prin eliberarea pentru consum, deţinerea în afara unui antrepozit fiscal, transportul inclusiv în regim suspensiv de accize, utilizarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea, pe teritoriul României, iar cercetările penale efectuate până în prezent au stabilit ca subiecţi activi ai infracţiunii pe numiţii D. şi A., aceştia dobândind calitatea de suspecţi, reţinându-se că pe latură obiectivă că aceştia au dispus efectuarea transportului cantităţii de 23.540 kg combustibil petrolier nemarcat şi necolorat corespunzător.

De asemenea, Înalta Curte reţine că transportul cantităţii de 23.540 kg combustibil petrolier nemarcat şi necolorat corespunzător s-a realizat în baza Avizului de însoţire a mărfii seria x nr. x din data de 20.01.2014 emis de S.C. E. S.R.L Zalău, jud. Sălaj, urmând a ajunge la cumpărător S.C. F. S.A.

Totodată, din declaraţia olografă dată de A. rezultă că scopul efectuării transportului l-a reprezentat oferta de vânzare a combustibilului către S.C. F. S.A, iar la momentul opririi în trafic mijlocul de transport marfă cu numărul de înmatriculare x care tracta semiremorca cisternă cu nr. de înmatriculare x, condus de numitul C., se întorcea de la S.C. F. S.A, întrucât nu ar fi fost primită garanţia plăţii.

Faţă de aceste considerente, reţinând că subiecţii activi ai infracţiunii cercetate sunt D. şi A., fapta acestora constând în dispunerea transportului prin emiterea avizului de însoţire mărfii seria x nr. x din data de 20.01.2014, şi nu acţiunea numitului C. de a fi condus mijlocul de transport prin Judeţ Sibiu, Înalta Curte apreciază că în cauză competenţa teritorială aparţine Judecătoriei Zalău. În acelaşi sens se reţine că din actele dosarului există indicii în sensul realizării elementului material al infracţiunii şi prin oferirea spre vânzare, element material care s-a realizat în mod clar la locul unde se aflau organele de conducere a S.C. E. S.R.L, respectiv în raza teritorială de competenţă a Judecătoriei Zalău.

În considerarea argumentelor de fapt şi de drept anterior expuse, se constată că în mod greşit s-a stabilit că locul săvârşirii faptei îl reprezintă Jud. Sibiu, având în vedere că fapta cercetată nu este reprezentată de conducerea de către numitul C. a mijlocului de transport (faptă într-adevăr săvârşită în aria teritorială de competenţă a Judecătoriei Sibiu), ci este reprezentată de acţiunile numiţilor D. şi A., constând în dispunerea transportului prin emiterea avizului de însoţire mărfii seria x nr. x din data de 20.01.2014, transportul fiind consecinţa oferirii spre vânzare de către reprezentanţii legali ai S.C. E. S.R.L către S.C. F. S.A a cantităţii de combustibil, fapte săvârşite în raza teritorială de competenţă a Judecătoriei Zalău.

Pe cale de consecinţă, în raport cu obiectul cererii coroborate şi cu dispoziţiile art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., raportat la art. 340 alin. (1) coroborat cu art. 41 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Zalău, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) şi (6) din C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Zalău, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05 martie 2020.

GGC - NN