Competence to resolve exception of illegality of ANRE acts: Art. 4 Law 554/2004 governs incidental review over Art. 5(7) OUG 33/2007

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

În dosarul Judecătoriei Târgu Mureş, secţia civilă, nr. x/320/2015, reclamanta A. SA a invocat excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor pct. 28.1 lit. d) din Condiţiile asociate Licenţei nr. x/2002 pentru distribuţia energiei electrice, aprobate prin Decizia nr. 311/29.04.2002, modificată prin Decizia nr. 542/16.05.2007 şi a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. c) din Condiţiile generale asociate licenţei pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice de către operatorii economici concesionari ai serviciului de distribuţie a energiei electrice ("Condiţiile Generale"), aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 73/2014.

Prin încheierea din data de 18 mai 2018, pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş, secţia civilă, în Dosarul nr. x/2015 s-a disjuns excepţia de nelegalitate, invocată de petenta A. SA şi s-a dispus trimiterea acesteia la Serviciul Registratură pentru formarea unui nou dosar, urmând ca acesta să fie înaintat Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru competentă soluţionare.

În acest sens s-a format Dosarul nr. x/2018.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Judecătoriei Târgu Mureş, secţia civilă

Prin aceeaşi încheiere din data de 18 mai 2018, a Judecătoriei Târgu Mureş, secţia civilă, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale de soluţionare a excepţiei de nelegalitate şi s-a dispus declinarea acesteia în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

În considerentele încheierii s-a reţinut incidenţa prevederilor art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007, potrivit cărora ordinele şi deciziile emise de preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, partea I, respectiv de la data la care au fost notificate părţilor interesate.

Astfel, s-a apreciat că dispoziţiile speciale ale art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007 sunt derogatorii de la dreptul comun în materie prevăzut de Legea nr. 554/2004, dar legiuitorul nu distinge între excepţia de nelegalitate şi cererea de anulare a ordinelor şi deciziilor emise de preşedintele ANRE.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa civilă nr. 59 din data de 14.03.2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocate din oficiu, şi a dispus declinarea competenţei materiale de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, secţia civilă.

De asemenea, a constată ivit conflict negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru a hotărî asupra conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că excepţia de nelegalitate este un mijloc de apărare şi că prin modificarea art. 4 din Legea nr. 554/2004 prin art. 54 din Legea nr. 76/2012, excepţia de nelegalitate este dată în competenţa instanţei în faţa căreia a fost invocată, indiferent de natura juridică a litigiului, fiind evident caracterul incidental al acesteia.

Instanţa a considerat că dispoziţiile speciale ale art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007 sunt aplicabile strict în situaţia în care instanţa este învestită cu o acţiune în anulare, specifică materiei contenciosului administrativ, având ca obiect un ordin sau decizie emisă de preşedintele ANRE, în timp ce procedura de soluţionare a excepţiei de nelegalitate este guvernată de dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, în acelaşi sens fiind şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

S-a mai reţinut că, în scopul determinării competenţei materiale de soluţionare a cauzei, nu este relevantă calificarea naturii actului administrativ unilateral vizat de excepţia de nelegalitate, acest aspect urmând a fi verificat, din perspectiva admisibilităţii excepţiei de nelegalitate, de către instanţa stabilită ca fiind competentă potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, secţia civilă, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei dedusă judecăţii, din perspectiva competenţei materiale de soluţionare a cauzei.

Obiectul dedus judecăţii vizează excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor pct. 28.1 lit. d) din Condiţiile asociate Licenţei nr. x/2002 pentru distribuţia energiei electrice, aprobate prin Decizia nr. 311/29.04.2002, modificată prin Decizia nr. 542/16.05.2007 şi a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. c) din Condiţiile generale asociate licenţei pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice de către operatorii economici concesionari ai serviciului de distribuţie a energiei electrice ("Condiţiile Generale"), aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 73/2014, invocată de reclamanta A. SA în dosarul Judecătoriei Târgu Mureş, secţia civilă, nr. x/2015.

În speţă, în Dosarul nr. x/2015 B. SA (actualmente A. SA) a învestit Judecătoria Târgu Mureş la data de 12.10.2015, în temeiul art. 94 din Legea nr. 123/2012 raportat la art. 31 şi art. 32 din O.G. nr. 2/2001, cu o plângere contravenţională îndreptată împotriva procesului-verbal nr. x/29.09.2015, prin care a fost sancţionată cu amendă contravenţională în sumă totală de 8.000 RON, pentru săvârşirea unei pretinse contravenţii în legătură cu furnizarea de energie electrică, sens în care a fost înregistrat la Judecătorie Dosarul nr. x/2015.

Constatând că, prin actul a cărui anulare se solicită, s-a reţinut încălcarea dispoziţiilor pct. 28.1 lit. d) din Condiţiile asociate Licenţei nr. x/2002 pentru distribuţia energiei electrice, aprobate prin Decizia nr. 311/29.04.2002, modificată prin Decizia nr. 542/16.05.2007 şi a prevederilor art. 17 alin. (1) lit. c) din Condiţiile generale asociate licenţei pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice de către operatorii economici concesionari ai serviciului de distribuţie a energiei electrice, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 73/2014, pe care le-a apreciat nelegale, reclamanta a invocat, în temeiul dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 554/2014, excepţia de nelegalitate a acestora.

Excepţia de nelegalitate este un mijloc de apărare prin care, în cadrul unui proces aflat în desfăşurare pentru alte temeiuri decât nelegalitatea actului administrativ, una din părţi, ameninţată să i se aplice un act nelegal, se apără invocând acest viciu şi cere ca actul să nu fie luat în considerare la soluţionarea cauzei.

Art. 4 din Legea nr. 554/2004 a fost modificat prin art. 54 din Legea nr. 76/2012, astfel încât, odată cu intrarea în vigoare a noului C. proc. civ., această excepţie se va soluţiona de către instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia, atunci când constată că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, pronunţându-se asupra excepţiei fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în care instanţa se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul. În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.

Noua formă a textului de lege sus-menţionat a readus excepţia de nelegalitate în competenţa instanţei în faţa căreia a fost invocată, indiferent de natura juridică a litigiului, ceea ce denotă caracterul incidental al acesteia.

Astfel fiind, dispoziţiile speciale ale art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 33/2007 sunt incidente strict în situaţia în care instanţa ar fi fost învestită cu o acţiune în anulare având ca obiect un ordin sau decizie emisă de preşedintele ANRE, procedura de soluţionare a excepţiei de nelegalitate fiind guvernată, în ceea ce priveşte instanţa competentă, soluţiile care pot fi pronunţate şi calea de atac, exclusiv de dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. SA (fostă B. SA) şi pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 iunie 2019.

GGC - GV