Annullment of agricultural subsidy debits due to non-retroactive application of individual member consent requirement for association representatives

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, la data de 17 iunie 2016, reclamanta A., prin reprezentant legal B., a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Direcţia Antifraudă, Control Intern şi Supracontrol, solicitând instanţei:

1. Anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 362 din 15 decembrie 2015 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Direcţia Antifraudă, Control Intern şi Supracontrol şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 25 octombrie 2015, cu consecinţa exonerării de la plata debitului în cuantum de 95.623,30 RON;

2. Anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 363 din 16 decembrie 2015 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Direcţia Antifraudă, Control Intern şi Supracontrol şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 27 octombrie 2015, cu consecinţa exonerării de la plata debitului în cuantum de 118.206,47 RON;

3. Anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 364 din 17 decembrie 2015 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Direcţia Antifraudă, Control Intern şi Supracontrol şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 27 octombrie 2015, cu consecinţa exonerării de la plata debitului în cuantum de 146.591,72 RON;

4. Anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 361 din 17 decembrie 2015 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Direcţia Antifraudă, Control Intern şi Supracontrol şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 27 octombrie 2015, cu consecinţa exonerării de la plata debitului în cuantum de 195.622,29 RON; cu cheltuieli de judecată.

La data de 05 iulie 2016, reclamanta a formulat cerere completatoare prin care solicitat şi suspendarea executării actelor administrative a căror anulare a solicitat-o în prezenta cauză până la soluţionarea definitivă a dosarului de faţă nr. x/2016, capăt de cerere la care însă reclamanta a renunţat conform încheierii de şedinţă din data de 06 septembrie 2016.

Prin Sentinţa nr. 278 din 23 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea având ca obiect "anulare act administrativ fiscal", formulată de reclamanta A. prin reprezentant legal B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi Intervenţie pentru Agricultură - Direcţia Antifraudă, Control Intern şi Supracontrol Bucureşti, ca nefondată.

Împotriva Sentinţei nr. 278 din 23 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A. prin reprezentant legal B., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. recurenta-reclamantă A. invocă faptul că hotărârea recurată prin care a fost respinsă acţiunea reclamantei nu cuprinde în motivare toate aspectele de nelegalitate ale actelor administrative contestate.

Se constată că aspectul de nelegalitate invocat asupra căreia instanţa de fond nu s-a pronunţat îl reprezintă nemotivarea actelor administrative contestate sub aspectul temeiului de drept în baza căruia a fost stabilită creanţa bugetară.

Se arată că prima instanţă a menţinut ca legal emise actele administrative contestate prin care s-au reţinut în sarcina reclamantei obligaţii de plată a unor creanţe fiscale pentru anii 2010-2011 şi 2012-2013.

Instanţa de fond a apreciat că reclamanta nu a respectat dispoziţiile art. 5 alin. (4) din OMADR nr. 246/2008 în sensul de a face dovada existenţei acordului tuturor membrilor Asociaţiei la mandatarea reprezentantului pentru formularea cererii unice de plată pentru anii 2010-2013 şi nu a verificat aspectul de nelegalitate invocat cu privire la toate actele constatate - respectiv motivul de nelegalitate constând în motivarea actelor administrative sub aspectul indicării temeiurilor de drept în baza cărora a fost stabilită creanţa bugetară.

Se arată de reclamantă că indicare a unor Regulamente şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 125/2006 nu reprezintă o motivare în drept a actelor contestate în raport de situaţia de fapt fiind încălcate dispoziţiile art. 21 alin. (21) din O.U.G. nr. 66/2011.

Se arată că prima instanţă nu a analizat în cuprinsul motivării acest aspect de nelegalitate recurenta apreciind că sunt îndeplinite condiţiile motivului de recurs prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ.

În raport de dispoziţiile art. 388 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. recurenta-reclamantă arată că soluţia de respingere a acţiunii şi de menţinere a actelor contestate este dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 5 alin. (4) din OMADR nr. 246/2008 în raport de situaţia de fapt care a fost stabilită greşit de prima instanţă, invocându-se şi aplicarea greşită a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 atât în raport de efectele deciziei Curţii Constituţionale cât şi în ceea ce priveşte respectarea principiului proporţionalităţii sancţiunii în raport de situaţia de fapt invocată de recurenta-reclamantă.

Recurenta-reclamantă arată că în mod nelegal pe situaţia de fapt în actele contestate şi în sentinţa atacată s-a apreciat că reclamanta nu îndeplinea condiţiile de eligibilitate prevăzute de art. 6 alin. 4 din OMADR nr. 246/2008 în vigoare la data cererilor unice de plată conform acestor dispoziţii. În cazul utilizării pajiştilor comunale de către o formă asociativă legal constituită, aceasta poate depune cererea de plată prin reprezentantul legal şi face dovada evidenţei fiecărui proprietar de exploataţie cu o copie după cardul exploataţiei şi a suprafeţei agricole care revine fiecărui membru pentru utilizare, printr-o listă nominală anexată la cerere, care trebuie să cuprindă şi acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăţi, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statutul asociaţiei, asumându-şi responsabilitatea asupra cerinţelor care condiţionează plăţile.

Numai că obligativitatea ca lista nominală anexată cererii să cuprindă şi acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăţi, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statutul asociaţiei a fost introdusa prin Ordinul 31/2013 pentru modificarea şi completarea Ordinului nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, astfel că a fost încălcat principiul neretroactivităţii legii, câtă vreme la momentul depunerii cererilor de plată pentru anii 2010 - 2013, nu era prevăzută această dispoziţie, fiind suficientă depunerea listei nominale.

Pe situaţia de fapt se arată că unii membrii au Asociaţiei au fost în eroare cu privire la persoana împuternicită de ei în condiţiile în care întrebarea nu a fost clar formulată.

Se invocă faptul că prima instanţă nu a aplicat decizia Curţii Constituţionale nr. 66/2015 pentru două din procesele-verbale încheiate la 28 octombrie 2015 şi respectiv 27 octombrie 2015 prin care au fost sancţionate fapte pretins săvârşite în anii 2010-2011 anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 intrată în vigoare la 30 iunie 2011. Se invocă încălcarea principiului neretroactivităţii şi faptul că în mod nelegal prima instanţă a apreciat că aplicarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 a fost numai sub aspectul procedural.

Un alt aspect de nelegalitate invocat priveşte neaplicarea principiului proporţionalităţii în ceea ce priveşte cererile de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă pentru anii 2010-2012 în raport de dispoziţiile art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 şi de dispoziţiile Regulamentului CE nr. 1122/2009, în raport de situaţia de fapt invocată în acţiune şi reiterată în recurs.

Se solicită admiterea recursului casarea sentinţei atacate şi rejudecând în sensul admiterii acţiunii şi anulării actelor contestate ca nelegale.

La dosar intimata-pârâtă a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, iar recurenta-reclamantă a depus răspuns la întâmpinare - dos.recurs.

Analizând recursul declarat în raport de motivele de recurs invocate Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat în cauză fiind îndeplinite condiţiile motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. - respectiv interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. 4 din OMADR nr. 246/2008 în raport de situaţia de fapt reapreciată de instanţa de recurs în raport de probele administrate.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. nu este fondat, în cauză neputându-se reţine existenţa unei nemotivării a primei instanţe în ceea ce priveşte aspectul de nelegalitate invocat cu privire la toate procesele-verbale şi deciziile de soluţionare a contestaţiilor respectiv neindicarea termenului de drept în baza cărora au fost emise.

Prima instanţă a analizat legalitatea actelor constatate în raport de dispoziţiile procedurale aplicabile la data emiterii - anul 2015 respectiv de dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011 şi în raport de dispoziţiile de fond reţinute a fi încălcate de către reclamantă respectiv dispoziţiile art. 5 alin. 4 din OMADR nr. 246/2006 invocate în actele contestate.

Faptul că autoritatea- pârâtă nu a indicat expres pentru anii 2010-2011 ca temei al stabilirii neregulilor dispoziţiilor O.G. nr. 79/2003 aplicabile ca normă de drept substanţial nu reprezintă o nemotivare în drept al actelor contestate, iar prima instanţă a certificat acest aspect pe care l-a apreciat formal şi nefiind de natură a determina nelegalitatea pe fond a actelor administrative contestate.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. este apreciat de Curte ca fondat, în cauză soluţia de respingere a acţiunii fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 5 alin. (4) din OMADR nr. 246/2008. Aceasta în raport de situaţia de fapt stabilită în recurs prin reaprecierea faţă de probele administrate.

În esenţă soluţia de respingere a acţiunii şi de menţinere a actelor contestate ca fiind legal emise a fost pe motivul neîndeplinirii, la data cererilor de plată vizând perioada anii-2010,2011,2012,2013 a condiţiilor prevăzute de art. 5 alin. 4 din OMADR nr. 246/2008 respectiv lipsa acceptului fiecărui membru la mandatarea reprezentantului legal al reclamantei pentru formularea cererii unice de plată pentru anii 2010-2013 .

Contrar acestei situaţii de fapt reţinută de prima instanţă Curtea apreciază că în cauză cererile reclamantei pentru formularea cererii unice de plată pentru anii 2010-2013 îndeplinea condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (4) din OMADR nr. 246/2008 în raport de data formulării acestor cereri, nefiind necesar la data depunerii existenţei acordului tuturor membrilor Asociaţiei la mandatarea reprezentantului legal.

Potrivit OMADR nr. 246/2008 art. 5 alin. 4 "în cazul utilizării păşunilor comunale de către o formă asociativă legal constituită, aceasta poate depune cerere de plată prin reprezentantul legal şi face dovada evidenţei fiecărui proprietar de exploataţie cu o copie după cardul exploataţiei şi a suprafeţei agricole care revine fiecărui membru pentru utilizare, printr-o listă nominală anexată la cerere, care trebuie să cuprindă şi acceptul fiecărui membru pentru a solicita aceste plăţi, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statutul asociaţiei, asumându-şi responsabilitatea asupra cerinţelor care condiţionează plăţile".

Această condiţie în sensul existenţei acceptului fiecărui membru pentru a solicita aceste plăţi a fost introdusă prin Ordinul nr. 31/2013 pentru modificarea şi completarea Ordinului nr. 246/2008 nu exista la data depunerii cererilor unice de plată verificate pe perioada 2010-2013, fiind suficiente depunerea listei nominale şi a cardurilor eliberate de ANSUPSA - Registrul Naţional al Experţilor. Aceste cereri formulate pentru perioadele2010-2013 au fost avizate pentru conformitate de APIA autorităţi care a efectuat şi plata ajutoarelor unice pe suprafeţe apreciind că cererile pentru toţi proprietarii asociaţiei în număr de 135 îndeplinesc condiţiile legale.

Faptul că ulterior avizării de APIA în anul 2015, cu ocazia controlului de conformitate, cu ocazia interviului 6 şi respectiv 8 persoane intervievate nu şi-au amintit numele persoanei împuternicite şi au afirmat că că nu şi-au dat acordul în vederea mandatării numitului B. nu poate reprezenta decât o neregulă formală care nu este de natură a atrage o sancţiune atât de gravă a retragerii întregului sprijin financiar acordat reclamantei.

Recurenta-reclamantă îndeplinea la data depunerii cererilor de plată avizate de APIA, condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (4) din OMADR nr. 246/2008 în vigoare la data depunerii respectiv tabelul semnat al tuturor persoanelor care figurau ca proprietari şi pentru care s-a făcut dovada utilizării legale a terenului inclusiv cu privire la persoanele care în 2015 nu şi-au amintit numele persoanei împuternicite pentru depunerea cererilor de plată.

Aceasta în condiţiile în care toate persoanele intervievate au recunoscut că folosesc pentru păşunat terenul pentru care s-au primit subvenţiile în campaniile 2010-2013.

În raport de aceasta situaţiile de fapt, Curtea apreciază că în cauză nu există îndeplinite condiţiile existenţei unor nereguli de fond de natură a aprecia ca necuvenite ajutoarele financiare acordate recurentei-reclamante.

Cererile recurentei pentru acordarea ajutoarelor financiare pe suprafaţa pentru anii 2010-2013, avizate de APIA îndeplineau pe fond condiţiile legale, iar neregulile constatate în 2015 erau formale în condiţiile în care reclamanta a probat că a exploatat întreaga suprafaţă pentru care s-a primit subvenţia, scopul acordării acestui sprijin financiar fiind realizat.

În cauză nu s-a probat existenţa unei fraude de natură a determina retragerea întregului sprijin financiar acordat procesele-verbale şi deciziile de soluţionare a contestaţiilor emise pentru anii 2010-2013 fiind apreciate de Curte ca nelegale şi urmează ca efect al admiterii recursului şi admiterii acţiunii a fi anulate.

Aspectul de nelegalitate privind incidenţa Deciziei Curţii Constituţionale nr. 66/2015 sub aspectul respectării principiului neretroactivităţii legii şi a aplicării principiului proporţionalităţii au în raport de aprecierile instanţei de recurs caracter subsidiar şi nu vor fi analizate ca atare.

Aceasta deoarece actele contestate sunt nelegale în raport de situaţia de fapt reţinute în recurs în sensul că cererile de plată ale reclamantei avizate de APIA îndeplineau condiţiile prevăzute de art. 5 alin. 4 din OMADR ne. 246/2008 în vigoare la momentul formulării cererilor unice de plată şi nu pentru incidenţa în cauză a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 pe aspectele invocate în cererea de recurs.

Dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011 au fost aplicate sub aspectul procedural ţinând cont că aceste dispoziţii erau în vigoare în 2015 la data controlului pentru verificarea suspiciunii de neregulă şi la data emiterii deciziilor contestate în prezenta cauză.

Faţă de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 496-497 C. proc. civ., constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. va admite recursul şi va casa sentinţa atacată şi rejudecând va dispune:

În baza art. 8 şi 18(1) din Legea nr. 554/2004 va admite acţiunea formulată de recurenta-reclamantă A. şi va dispune anularea deciziilor de soluţionare a contestaţiilor şi a proceselor-verbale de stabilire a neregulilor, cu consecinţa exonerării reclamantei de la plata cheltuielilor constatate aferente anilor 2010, 2011, 2012 şi 2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva Sentinţei nr. 278 din 23 noiembrie 2016 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Admite acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Anulează Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 362 din 15 decembrie 2015 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Direcţia Antifraudă, Control Intern şi Supracontrol şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 25 octombrie 2015, cu consecinţa exonerării de la plata debitului în cuantum de 95.623,30 RON.

Anulează Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 363 din 16 decembrie 2015 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Direcţia Antifraudă, Control Intern şi Supracontrol şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 27 octombrie 2015, cu consecinţa exonerării de la plata debitului în cuantum de 118.206,47 RON.

Anulează Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 364 din 17 decembrie 2015 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Direcţia Antifraudă, Control Intern şi Supracontrol şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 27 octombrie 2015, cu consecinţa exonerării de la plata debitului în cuantum de 146.591,72 RON.

Anulează Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 361 din 17 decembrie 2015 emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Direcţia Antifraudă, Control Intern şi Supracontrol şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 27 octombrie 2015, cu consecinţa exonerării de la plata debitului în cuantum de 195.622,29 RON.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 iunie 2019.

GGC - CL