Appeal null for failure to state legal grounds in challenge to ineligibility of tourist map costs under public funding program

Şedinţa publică din data de 6 iunie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub nr. x/2015 din 13.11.2015 reclamantul Consiliul Judeţean Harghita a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Adminsitraţiei Publice solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea în tot a Deciziei nr. 74448/09.10.2015 şi modificarea în parte a Informării nr. 19427/26.08.2015.

În cuprinsul acţiunii a arătat că, în fapt, în cadrul programului POR 2007-2013, Axa prioritară Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Domeniul major de intervenţie Promovarea potenţiaului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, cod SMIS 22442, la data de 28.04.2015 a fost încheiat contractul de finanţare nerambursabilă nr. 1373 între Consiliul Judeţean Harghita şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. În cadrul contractului de finanţare susamintit a fost încheiat contractul de servicii nr. x/14.09.2012 între Consiliul Judeţean Harghita şi S.C. A. S.R.L. în vederea realizării materialelor publicitare

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1149 din 6 aprilie 2016, Curtera de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Judeţean Harghita, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile atacate a formulat recurs reclamantul Judeţul Harghita prin Consiliul Judeţean Harghita, criticând-o pentru netemeinice şi nelegalitate invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

A susţinut recurentul că argumentul esenţial care a fost reţinut de instanţa de fond şi care a condus la respingerea acţiunii reclamantei a fost dimensiunea necorespunzătoare a hărţilor turistice în cauză, dimensiuni mai mici decât cele precizate în caietul de sarcini şi în oferta prestatorului S.C. A. S.R.L..

Recurentul a susţinut că şi-a însuşit această critică chiar prin plângerea prealabilă şi prin acţiunea promovată la instanţa de fond, însă solicitarea reclamantei a fost de a fi admise cheltuielile eligibile recalculate, respectiv suma de 16.152,50 RON şi TVA aferentă în sumă de 3.876,60 RON, proporţionale cu dimensiunile reale ale hărţilor turistice şi a cheltuielilor efectuate.

A prezentat succint situaţia de fapt a cauzei care are ca obiect proiectul " Drumul porţilor secuieşti", prin care reclamanta s-a angajat să crească vizibilitatea judeţului Harghita pe harta turistică a României prin conceperea şi promovarea unui produs turistic ce cuprinde şi un traseu cultural-istoric.

A mai arătat recurentul că Autoritatea de Management POR în argumentarea neeligibilităţii cheltuielilor de realizare aferente hărţilor turistice a reţinut că materialele realizate de către S.C. A. S.R.L. nu corespund ca dimensiuni cu oferta tehnică a prestatorului şi cu cerinţele solicitate în caietul de sarcini, respectiv lungime 97,6 cm faţă de 103 cm, respectiv lăţime 67,60 cm faţă de 73 cm. AMPOR a considerat cheltuielile ca fiind neeligibile în totalitate, respectiv 18.200 şi 4.368 RON TVA.

A susţinut că este greşită această argumentare a Autotirtăţii de Management POR, privind neeligibilitatea cheltuielilor de realizare aferente hărţilor turistice, deoarece după calculele proprii ale reclamantei-recurente, cel puţin 88,75% din cheltuielile făcute cu realizarea celor 4.550 hărţi turistice, sunt cheltuieli, deci suma de 16.152,50 RON TVA aferentă în sumă de 3.876,60 RON sunt eligibile. A mai susţinut că neeligibilitatea este legată numai de operaţiunile legate cu tipărirea efectivă a materialului, rezultând un procentaj de eligibilitate mai mare decât 88,75 RON.

Faţă de aceste aspecte, recurenta a arătat că hotărârea instanţei de fond se întemeiază pe motive străine de natura cauzei, fiind dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, solicitând admiterea recursului cu toate consecinţele ce decurg din aceasta.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat anularea recursului ca nemotivat, criticile fiind o reiterare a argumentelor prezentate în fondul cauzei. Pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimat şi admiterea recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

La termenul de judecată din data de 06 iunie 2019, stabilit pentru soluţionarea prezentului recurs, Înalta Curte a acordat cuvântul părţilor asupra excepţiei nulităţii recursului, instanţa urmând a o soluţiona cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 499 C. proc. civ.

Recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât recurentul-reclamant deşi a indicat cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ. .civ., acestea sunt invocate formal, criticile de nelegalitate pe care se întemeiază recursul nu sunt dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Reţine Înalta Curte că orice cerere adresată instanţei trebuie să conţină motivele acesteia.

Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

În cauză, se constată că cererea de recurs, astfel cum a fost formulată de recurentul-reclamant, nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la lit. d) a art. 486 C. proc. civ., pentru că nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor.

Criticile invocate de recurent sunt simple trimiteri şi menţiuni la parcursul procesual al cauzei desfăşurat în faza administrativă a plângerii prealabile şi în faţa primei instanţei.

Recurentul-reclamant nu a adus nicio critică hotărârii recurate, prin raportare la argumentele reţinute de instanţa de fond şi la soluţia pronunţată, motiv pentru care recursul este supus sancţiunii nulităţii.

În recurs nu se critică constatarea instanţei de fond în sensul că hărţile realizate nu corespund ca dimensiuni solicitărilor din caietul de sarcini dar se afirmă că, totuşi, cheltuielile făcute cu realizarea acestor hărţi sunt eligibile în proporţie de 88,75%. Această afirmaţie nu este însoţită de argumente şi nu se indică motivul pentru care cheltuielile efectuate pentru realizarea unor hărţi neconforme ar trebui să fie considerate eligibile într-un anumit procent.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului.

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul Judeţul Harghita prin Consiliul Judeţean Harghita împotriva sentinţei civile nr. 1149 din 6 aprilie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 iunie 2019.