Entry-ban annulment appeal inadmissible; five-year entry ban judgment stands final.

Şedinţa publică din data de 4 iunie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratul Teritorial al Poliţie de Frontieră Timişoara şi Poliţia de Frontieră Drobeta Turnu Severin - Punct Poliţie de Frontieră Porţile de Fier I, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună anularea deciziei nr. 569324 din data de 27.04.2016, prin care a fost luată măsura interzicerii intrării sale in România pe o perioada de 5 ani, in baza art. 1063 pct. 2 si art. 1064 pct. ii coroborat cu art. 8 alin. (2) lit. b) ind.l din O.U.G. nr. 194/2002.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 1998 din 30 mai 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins excepţia tardivităţii.

S-a admis excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, faţă de care s-a respins ca inadmisibilă acţiunea.

S-a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române şi Poliţia de Frontieră Drobeta Turnu Severin - Punct de Poliţie de Frontieră Porţile de Fier I.

3. Recursul

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În susţinerea motivelor de recurs a arătat că impotriva procesului-verbal de contravenţie a formulat plângere admisă prin Decizia nr. 372/2017 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, astfel că şi contestaţia împotriva deciziei nr. 569324 din data de 27.04.2016 se impune a fi admisă.

4. Apărările intimaţilor

Prin întâmpinarea depusă la data de 14 septembrie 2017, intimatul pârâta Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului in raport de dispoziţiile art. 1063 alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002.

Intimatul pârât Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara a depus întâmpinare prin care a invocat, de asemenea, excepţia inadmisibilităţii recursului, declarat împotriva unei hotărâri definitive.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 15 februarie 2019, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 4 iunie 2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

6. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi

Înalta Curte, analizând cu prioritate admisibilitatea căii de atac constată că recursul este inadmisibil, pentru următoarele considerente.

Obiectul acţiunii introductive de instanţă, astfel cum a fost formulată de reclamant şi cum a fost avută în vedere de prima instanţă, constă în anularea anularea deciziei nr. 569324 din data de 27.04.2016, prin care a fost luată măsura interzicerii intrării sale in România pe o perioada de 5 ani, in baza art. 1063 pct. 2 si art. 1064 pct. ii coroborat cu art. 8 alin. (2) lit. b) ind.l din O.U.G. nr. 194/2002.

Prin sentinţa civilă recurată, acţiunea reclamantului a fost respinsă, reţinându-se încălcarea regulilor de trecere a frontierei naţionale.

Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 106 ind. 3 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor din România, (5) Măsura de interzicere a intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea care a dispus această măsură. Contestaţia nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instanţei este definitivă.

Prin urmare, indiferent de menţiunea din dispozitivul sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, instanţa de control judiciar constată că, hotărârea fiind definitivă, recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva acesteia, nefăcând parte din categoria celor supuse recursului.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1998 din 30 mai 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 iunie 2019.