Annulment of anti-discrimination decision upheld as appeal by equality body dismissed for lack of standing.

Şedinţa publică din data de 16 mai 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată la data de 19.10.2015 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Primarul Municipiului Piatra Neamţ a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării anularea Hotărârii nr. 388/02.09.2015 emise de pârât.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 1571 din 11 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis acţiunea formulată de reclamantul Primarul Municipiului Piatra Neamţ, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi s-a anulat Hotărârea nr. 388 din 02.09.2015 emisă de pârât.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 1571 din 11 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, solicitând, în temeiul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate, iar pe fond, respingerea acţiunii reclamantului, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului arată că sentinţa recurată este nelegală, fiind pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 161 din Legea nr. 554/2004 şi a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din C. proc. civ. şi că pe fondul cauzei se impunea respingerea acţiunii ca inadmisibile, pentru lipsa coparticipării procesuale pasive.

Arată că, în fapt, Consiliul National pentru Combaterea Discriminării desfăşoară o activitate administrativ-jurisdicţională, conform prevederilor art. 16 şi 17 din O.G. nr. 137/2000, iar în art. 3 din Ordinul Preşedintelui C.N.C.D. nr. 144/2008 privind aprobarea Procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor, sunt prevăzute condiţiile în care se desfăşoară activităţile Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, fiind enumerate principiile fundamentale ale procedurii civile de judecată, de natură a asigura realizarea drepturilor şi intereselor părţilor, a echilibrului procesual şi a dreptului la apărare. Mai mult, în cadrul normelor de procedură adoptate, prin dispoziţiile art. 48, art. 51, art. 52, etc., Ordinul Preşedintelui C.N.C.D. nr. 144/2008 se referă la participanţii la şedinţele de audieri din faţa Consiliului ca fiind părţi.

În considerarea caracterului administrativ-jurisdicţional al activităţii C.N.C.D., arată că în faţa acestei instituţii, cadrul procesual a fost legal prin participarea petentului ce a formulat petiţia, A., şi a părţii reclamate, Primarul Municipiului Piatra Neamţ, ceea ce impunea participarea aceloraşi părţi şi în calea de atac.

Mai arată că, deşi procesul civil este cârmuit şi de principiul disponibilităţii, ce permite reclamantului să indice, în cererea de chemare în judecată, persoanele cu care doreşte să se judece, în cauza de faţă, raportul juridic impunea introducerea în cauză, în calitate de intimat, a petentului din faţa C.N.C.D., A., fie de la redactarea cererii de chemare în judecată, sau prin modificarea acesteia de către reclamant ori prin recurgerea de către părţile din proces la mecanismul prevăzut de art. 78 C. proc. civ., pricina neputând fi soluţionată fără participarea acestui subiect de drept. De asemenea, consideră că se putea face aplicarea dispoziţiilor art. 161 din Legea nr. 554/2004 sau a art. 78 alin. (2) C. proc. civ.

Consideră că, în speţă, hotărârea recurată nu este opozabilă petentului din faţa C.N.C.D. (A.), care nu a fost chemat în judecată, ceea ce reprezintă o încălcare vădită a drepturilor procesuale ale acestuia.

Într-o altă critică, susţine că sentinţa recurată a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 215/2001, sens în care invocă dispoziţiile art. 1 alin. (2), art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (2), art. 36 alin. (1) şi art. 62 alin. (1) din această lege, apreciind că, din analiza acestor dispoziţii legale, reiese că numai unitatea administrativ-teritoriala este înzestrată cu personalitate juridică şi numai aceasta poate sta în judecată în nume propriu. Astfel, susţine că în cauză, unitatea administrativ-teritorială este Municipiul Piatra Neamţ prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamţ neavând personalitate juridică şi nici patrimoniu propriu.

Recurentul-pârât susţine că acestea au fost motivele avute în vedere de către Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării când a dispus în dosarul nr. x/2015 introducerea în cauză a Primarului Municipiului Piatra Neamţ şi nu a Consiliului Local al Municipiului Piatra Neamţ.

4. Apărările intimatului-reclamant

Intimatul-reclamant Primarul Municipiului Piatra Neamţ a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului şi menţinerea sentinţei recurate.

În ceea ce priveşte introducerea în cauză a petentului semnatar al sesizării, arată că promovarea contestaţiei şi împotriva numitului A. nu ar justifica interesul legitim al acţiunii, atâta vreme cât Primarul Municipiului Piatra Neamţ urmăreşte anularea Hotărârii nr. 388/2015, ca act emis de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi care îl priveşte direct pe primar, fără a impune vreo măsură expresă pentru numitul A..

Referitor la personalitatea juridică a Primarului Municipiului Piatra Neamţ, arată că Hotărârea nr. 388/2016 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării are ca reclamat tocmai Instituţia Primarului din Piatra Neamţ.

Mai arată că Primarul este o autoritate executivă, conform art. 1 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 215/2001, îndeplinind funcţia de autoritate publică conform art. 61 alin. (1) din aceeaşi lege, ceea ce presupune o capacitate de folosinţă şi de exerciţiu, respectiv personalitate juridică, putând fi parte în orice litigiu dedus judecăţii.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

În cauză, reclamantul Primarul Municipiului Piatra Neamţ a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării anularea Hotărârii nr. 388/02.09.2015 emise de pârât.

Referitor la prima critică adusă hotărârii recurate, ce priveşte stabilirea cadrului procesual pasiv prin introducerea în cauză şi a persoanei ce a formulat sesizarea către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Înalta Curte constată că potrivit art. 2 lit. d) din Legea nr. 554/2004, este act administrativ-jurisdicţional, actul emis de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuţii de jurisdicţie administrativă specială.

Jurisdicţia administrativă reprezintă un tip special de jurisdicţie, înfăptuită de organe de natura administrativă, care sunt învestite cu atribuţii jurisdicţionale, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării fiind o astfel de autoritate, care exercită o jurisdicţie administrativă, soluţionând sesizările cu respectarea principiilor specifice procedurii judiciare, prin citarea părţilor implicate şi cu ascultarea lor, respectându-se contradictorialitatea şi dreptul la apărare.

Această procedură este prevăzută la art. 20 din O.G. nr. 137/2000 şi la art. 38 din Ordinul Preşedintelui CNCD nr. 144/2008 privind aprobarea procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor.

Hotărârea emisă în urma acestei proceduri este luată de Colegiul Director al CNCD şi este motivată, putând fi atacată la instanţa de contencios administrativ, iar, în cazul în care nu este atacată, constituie, de drept, titlu executoriu.

Potrivit art. 78 C. proc. civ.:

"(1) În cazurile expres prevăzute de lege, precum şi în procedura necontencioasă, judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se împotrivesc.

(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond."

O reglementare similară se regăseşte şi în Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ la art. 161, potrivit căruia:

"Când raportul juridic dedus judecăţii o impune, instanţa de contencios administrativ va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altei persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului şi instanţa apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, aceasta va respinge cererea fără a se pronunţa în fond.

Înalta Curte constată că această critică este nefondată, neputând constitui motiv de recurs, câtă vreme în materie civilă, în principal, cadrul procesual este stabilit de către părţi şi doar în subsidiar, cadrul procesual poate fi stabilit şi de către judecător, în baza rolului activ pe care acesta trebuie să îl exercite, în conformitate cu dispoziţiile art. 22 C. proc. civ., apelând la prevederile art. 78 C. proc. civ. sau la art. 161 din Legea nr. 554/2004.

În aceste condiţii, nu se poate imputa instanţei de judecată faptul că nu a introdus în cauză pe titularul sesizării C.N.C.D., câtă vreme apelarea la dispoziţiile art. 78 C. proc. civ. sau la art. 161 din Legea nr. 554/2004 rămâne la aprecierea instanţei de judecată, fiind atributul acesteia, or, în speţă instanţa a apreciat că pricina poate fi soluţionată fără participarea terţului.

Pe de altă parte, se reţine că recurentul-pârât nu este vătămat de faptul că A. nu a fost introdus în cauză de către instanţa de fond.

Referitor la critica ce vizează faptul că, în fapt, Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamţ nu are personalitate juridică şi nici patrimoniu propriu, Înalta Curte constată că prima instanţă a reţinut că Primarulului Municipiului Piatra Neamţ nu i se poate reţine vreo vinovăţie, câtă vreme acesta doar a pus în executare hotărârile luate de autoritatea locală deliberativă, şi anume de Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamţ, fără a avea posibilitatea de a face aprecieri în acest sens.

Mai mult, atât Hotărârea nr. 388/2015 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cât şi hotărârea recurată au ca reclamat pe Primarul Municipiului Piatra Neamţ.

Astfel fiind, întrucât prima instanţă nu şi-a întemeiat soluţia pronunţată pe faptul că nu are Consiliul Local personalitate juridică, Înalta Curte constată că acesta este un argument străin de considerentele primei instanţe, nefăcând obiectul analizei acesteia.

Prin urmare, aspectele invocate de către recurentul-pârât prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluţiei pronunţate fiind confirmată de către instanţa de control judiciar, aceasta reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinţei nr. 1571 din 11 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinţei nr. 1571 din 11 mai 2016 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 mai 2019.