Taxpayer’s appeal fails; EU-funded research expenses of 857,761.80 RON upheld as ineligible

Şedinţa publică din data de 15 mai 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2014 din 14.04.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Cercetare anularea Deciziei şedinţei Comisiei de soluţionare a contestaţiei administrative împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţa nr. 8696/02.08.2013, şi pe cale de consecinţă, admiterea contestaţiei administrative formulate de societatea reclamantă şi anularea în parte a titlului de creanţă Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţa nr. 8696/02.08.2013, respectiv a Punctului 5.4. Cheltuieli pentru achiziţia de active necorporale (cunoştinţe tehnice, drepturi de utilizare), a Punctului 5.7 Cheltuieli pentru închirierea de teren şi a Punctului 5.8 Cheltuieli generale de administraţie.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 3436 din 21 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Cercetare, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2 a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., criticând-o pentru motive de nelegalitate.

A solicitat recurenta reclamantă admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, rejudecarea cauzei şi, pe fond, admiterea acţiunii introductive în sensul anulării Deciziei şedinţei Comisiei de soluţionare a contestaţiei administrative împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţa nr. 8696/02.08.2013 emisă de către intimata-pârâtă, şi pe cale de consecinţă, admiterea contestaţiei administrative şi anularea în parte a titlului de creanţă Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă nr. 8696/02.08.2013.

În susţinerea motivelor de recurs s-a arătat că sentinţa recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază şi a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii introductive referitor la cheltuielile pentru achiziţia de active necorporale, fapt care atrage în cauză aplicabilitatea prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

A considerat recurenta că motivarea hotărârii primei instanţe este una sumară, care se limitează în a prelua exclusiv argumentele intimaţilor pârâţi, nesocotindu-se astfel prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., neexistând nicio dovadă că, în soluţionarea pricinii, judecătorul fondului a cercetat în mod efectiv susţinerile reclamantei privind eligibilitatea cheltuielilor cu achiziţia de active necorporale.

S-a susţinut că, atât cunoştinţele tehnice care au fost achiziţionate cât şi preţul acestora, au fost incluse în contractul de finanţare x/23.08.2011, fiind cunoscute şi asumate de către finanţator.

Deşi nu s-a negat dreptul autorităţii de a proceda la verificarea ex-post a acestor cheltuieli, a considerat recurenta că reevalurea cuantumului acestora trebuia să aibă la baza criterii concrete, obiective, care să poată fi verificate şi, după caz cenzurate, inclusiv de către instanţa de control judiciar.

S-a arătat că pentru a se dovedi concordanţa cu dispoziţiile art. 172 a alin. (1) lit. f) din Regulamentul 2342/2002 şi art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 759/2007, era necesară administrarea în cauză a probei cu expertiza tehnică în specialitatea electronică, Judecătorul fondului, în mod eronat, a considerat că prevederile art. 172 a alin. (1) lit. f) din Regulamentul 2342/2002 nu sunt aplicabile în cauză.

Sentinţa recurată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii introductive referitor la cheltuielile pentru închiriere teren, fapt care atrage în cauza aplicabilitatea prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din din C. proc. civ., cu privire la dispoziţiile art. 4 din Contractul de finanţare x/2001.

In acest sens, s-a arătat că, suma aferentă închirierii terenurilor era prevăzută din prima lună a proiectului, iar confom punctului 6 din Anexa 1 la O.M.E.F 3345/2008 sunt elegibile "Cheltuielile pentru închirierea de teren, în măsura în care serveşte realizării activităţilor de cercetare industrială/dezvoltare experimentala în cadrul si pe durata proiectului."

Or, a susţinut recurenta că activităţile din etapele I-III nu sunt strict teoretice, acestea presupunând, aşa după cum a arătat în mod detaliat în acţiunea introductivă, şi efectuarea, în mod continuu, de experimente şi măsurători atât în mediu închis cât şi în teren deschis.

Cu privire la aprecierile primei instanţe s-a arătat că prezentarea unor buletine de măsurători nu este prevăzută, nici în contract şi nici în lege, ca şi condiţie a elegibilităţii cheltuielor cu închirierea de terenuri, motivul pentru care a prezentat buletinele de măsurători doar la solicitarea ANCS.

Un alt motiv de recurs îl constituie greşita aplicare a normelor de drept material în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii introductive referitor la cheltuielile generale de administraţie, fapt care atrage în cauza aplicabilitatea prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În acest sens, s-a susţinut că, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Ordinul 3345/2008, citat de către instanţă, obligaţia de stabilire a metodei de calcul folosită pentru calculul proratei aparţinea autorităţii de management, aceasta având şi obligaţia de ataşa acest mod de calcul, în anexa la contractul de finanţare, astfel că această omisiune nu poate conduce la vătămarea intereselor reclamantei.

Aprecierea instanţei că documentele justificative nu poartă menţiunea că fac obiectul unei finanţări cu specificarea titlului proiectului şi a denumirii programului operaţional, în condiţiile în care cerinţa nu se regăseşte nici în contractul de finanţare şi nici în Ordinul 3345/2008, este lipsită de temei legal.

S-a susţinut că documentele contabile cuprinzând contravaloarea cheltuielilor generale de adminstraţie, definite de pct. 7 al Anexei 1 la Ordinul 3345/2008 (internet, telefon, servicii poştale, de curierat, energia electrica, apa, canalizare, salubritate, energie termică, gaze naturale), reprezintă cheltuieli ale partenerului B. generate de întreaga sa activitate şi care nu pot fi alocate unui proiect anume, motiv pentru care repartizarea acestora se realizează prorata.

În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, s-a invocat punctul 7.3 al Anexei 1 la Ordinul 3345/2008 cu privire la personalul care nu este implicat direct în activitatea de cercetare, având atribuţii care privesc buna funcţionare a organizaţiei de cercetare în general, neavând un rol direct şi cuantificabil în niciunul dintre proiecte.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă, intimata -pârâtă Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

A susţinut intimata, în ceea ce priveşte motivul de recurs intemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., că instanţa fondului a arătat în cuprinsul considerentelor sale, atât motivele de fapt, cât şi motivele de drept în temeiul cărora aceasta şi-a format convingerea, nefiind ţinută să procedeze punctual la analizarea fiecărui argument invocat de către vreuna dintre părţi.

In ceea ce priveşte motivele de recurs circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., s-a solicitat respingerea acestora, apreciind că judecătorul a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale cu privire la condiţiile privind eligibilitatea cheltuielilor, în raport de prevederile O.M.F.P 3345/2008, în ceea ce priveşte cheltuielile pentru achiziţia de active necorporale, pentru închirierea unor terenuri şi cheltuielile generale de administraţie.

5. Răspunsul la intâmpinare.

Recurenta - reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reluat considerentele susţinute în cererea de chemare în judecată şi în cererea de recurs.

6. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 20 iunie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin aceeaşi încheiere s-a luat act de transmiterea calităţii procesuale intervenită ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 1/2017 de la Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Cercetare - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, către Ministerul Cercetării şi Inovării.

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 23 octombrie 2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 15 mai 2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta este nefondat, pentru următoarele considerente:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul obiectivului convergenţă înregistrat la Direcţia Generală Organism Intermediar pentru Cercetare sub nr. x/02.08.2013 s-a stabilit în sarcina reclamantei A. S.R.L. o creanţă bugetară în cuantum de 857.761,80 RON ca urmare a unor nereguli constatate în derularea contractului de finanţare nr. x/23.08.2011 privind proiectul "Echipament pentru înregistrarea şi prelucrarea semnalelor EEG aplicabil în studiul şi realizarea interfeţelor creier - calculator".

Un prim motiv de recurs l-a reprezentat cazul de casare prevătut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., considerând recurenta că, în ceea ce priveşte punctul privind cheltuielile pentru achiziţia de active necorporale, judecătorul fondului nu a cercetat motivele invocate prin acţiune.

Parcurgând considerentele instanţei de fond, Inalta Curte constată că acestea îndeplinesc exigenţele dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Motivele de fapt şi de drept la care se referă textul reprezintă elementele silogismului judiciar, premisele care au condus instanţa la adoptarea soluţiei din dispozitiv, aceasta fiind şi raţiunea pentru care a fost reglementat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Aceasta nu înseamnă însă că instanţa este obligată să răspundă punctual tuturor susţinerilor părţilor care pot fi sistematizate în funcţie de legătura lor logică, întrucât dispoziţiile legale impun doar cerinţa ca hotărârea să cuprindă motivele pe care se sprijină soluţia adoptată şi ca aceasta să nu fie contradictorie sau străină de natura pricinii, precum şi cele pentru care au fost respinse cererile părţilor (nu susţinerile acestora), cerinţă îndeplinită în speţă de hotărârea pronunţată de curtea de apel, care a expus motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei în sensul legalităţii procesului-verbal de constatare a neregulilor.

Recurenta - reclamantă face referire la jurisprudenţa CEDO, insă instanţa europeană a statuat că art. 6 din Convenţie obligă jurisdicţiile doar la obligaţia de a-şi motiva deciziile, nu şi de a răspunde la fiecare argument avansat de părţi (CEDO, în cauza Ruiz Torija contra Spaniei), astfel că, prin faptul că instanţa nu răspunde la simple argumente, nu se poate considera că s-a adoptat o decizie nemotivată.

În egală măsură, împrejurarea că în urma analizei probelor administrate în cauză, instanţa şi-a format convingerea în sensul temeiniciei susţinerilor pârâtului, ceea ce excludea în mod logic apărările prin care cealaltă parte propune o proprie interpretare a mijloacelor de probă, nu echivalează cu o nemotivare.

Cel de al doilea motiv de recurs se referă la pronunţarea sentinţei cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin titlul de creanţă contestat, s-a reţinut neeligibilitatea cheltuielilor pentru achiziţia de active necorporale (cunoştinţe tehnice, drepturi de utilizare) achiziţionate de la societăţile C. S.R.L., D. S.R.L., E. S.R.L. şi F. S.R.L. în cuantum de 750.000 RON; cheltuielilor pentru închirierea unor terenuri în sumă de 108.000 RON aferente cererilor de rambursare 1, 2, 3 şi 4 şi cheltuielilor generale de administraţie (de regie) în cuantum de 297.222 RON.

În ceea ce priveşte achiziţia de active necorporale judecătorul fondului a reţinut că s-a pus la dispoziţia echipei de control doar fişiere electronice ce nu pot fi asociate operatorului economic ce a executat aceste documentaţii tehnice, că nu se precizează autorul iar documentaţiile sunt supraevaluate în raport de nivelul scăzut de calitate ştiinţifică şi tehnică.

Controlul a avut loc ca urmare a auditului pe operaţiuni asupra Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice efectuat de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi vizând pe partenerul B. S.R.L., fiind extise verificările si asupra prezentului proiect.

Constată Inalta Curte că, în ciuda susţinerilor recurentei privind nejustificarea reevaluării cheltuielilor, operaţiunea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare este fundamentată raportat la dispoziţiile art. 21, 24 şi 26 din O.U.G. nr. 66/2011.

A arătat recurenta reclamantă că soluţia primei instanţe nu are la bază analiza cunoştinţelor tehnice din prezenta cauză, precum şi că suma reprezentând cheltuieli pentru achiziţia de active necorporale era menţionată în contractul incheiat intre părţi.

Pentru a fi eligibilă o cheltuială, potrivit art. 4 din contractul de finanţare, aceasta trebuie realizată în confomitate cu prevedile H.G. nr. 759/2007 şi O.M.E.F nr. 3345/2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul operaţiunilor 2.1.1 "Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi/instituţii de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi", 2.1.2 "Proiecte CD de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate" şi 2.3.3 "Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor" ale axei prioritare 2 "Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare" din cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice" (POS-CCE), 2007-2013, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

De asemenea, potrivit H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 şi art. 5 alin. (2): a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management nu decide altfel prin contractul de finanţare; b) să fie însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate; c) să fie în conformitate cu prevederile contractului de finanţare încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, pentru aprobarea operaţiunii, cu respectarea art. 54 alin. 5 şi art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006; d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare.

Deşi cu privire la activele necorporale beneficiarul a precizat legătura documentaţiilor tehnice cu proiectul, depunând şi în faţa instanţei de recurs brevete de invenţie despre care susţine că au fost obţinute prin valorificarea acestor cunoştiinţe, reţine instanţa de control judiciar că, din punct de vedere al verificării eligibilităţii cheltuielilor, prezintă relevanţă existenţa documentelor justificative.

Constată Inalta Curte că, fără a ajunge la aprecierea valorii ştiiţifice a documentaţiei achiziţionate, potrivit principiului reţinut de prima instanţă, respectiv cel al eficientei utilizări a fondurilor publice (conform pct. 2 din Anexa V la contractul de finanţare şi al art. 172a din Regulamentul nr. 2342/2002 al Comisiei Europene de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002 al Consiliului European) se impunea ca beneficiarul să prezinte elemente de identificare a acestor cunoştinţe, din care primul îl reprezintă autorul lucrării.

Deşi au fost prezentate o serie de facturi de achiziţie din partea partenerului B. S.R.L., pentru suma totală de 750.000 RON, nu a existat o licitaţie, fiind folosită procedura atribuirii directe, către societăţi care nu aveau în domeniul de activitate elaborarea şi furnizarea de documentaţii ştiinţifice.

Totodată, au fost încălcate şi dispoziţiile art. 9 lit. A) - obligaţiile beneficiarului - lit. h) din contractul de finanţare nr. x/23.08.2011 care prevăd că "până la încetarea de drept a contractului, beneficiarul are obligaţia de a păstra şi de a pune la dispoziţia AM/OI, Autorităţii de Certificare şi Plată, Autorităţii de Audit, CE şi oricărui alt organism abilitat de a efectua verificări asupra modului de utilizare a finanţării nerambursabile toate documentele originale, inclusiv inventarul asupra activelor dobândite prin Instrumentele Structurale şi documentele contabile, privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării unei piste de audit adecvate, în conformitate cu regulamentele comunitare şi naţionale."

Or, reclamanta a pus la dispoziţia echipei de verificare fişiere word din care nu rezultă sursa acestora şi nici autorul documentaţiei achiziţionate din fonduri europene, doar plata acesteia, dovedită prin facturi, nefâcând dovada caracterului eligibil al cheltuielilor, cum nici împrejurarea că suma a fost prevăzută în contractul de finanţare nu este suficientă, în condiţiile în care nu se poate asigura o pistă de audit adecvată.

Pentru aceste motive în mod corect, în raport de dispoziţiile art. 250 şi 255 şi 330 din C. proc. civ., prima instanţă a respins motivat proba cu expertiză tehnică în specialitatea electronică solicitată de reclamantă, pe care a apreciat-o ca nefiind utilă cauzei.

In ceea ce priveşte cheltuielile cu închiriere teren, în cuantum de 108.000 RON constatate neeligibile, recurenta reclamantă a invocat prevederile pct. 6 din Anexa 1 la OMEF 3345/2008.

Deşi s-a susţinut că necesitatea acestor cheltuieli a fost stabilită încă de la inceput, astfel cum rezultă din contractul de parteneriat încheiat cu B. S.R.L. (art. 5.1), Inalta Curte reţine că din descrierea componentelor proiectului din cererea de finanţare, rezultă că pentru Activităţile I, II şi III nu se justifică închirierea unor terenuri.

Pentru aceste activităţi nu sunt prevăzute în planul de realizare a proiectului activităţi de testare, iar pentru verificarea funcţionării unui transceiver conform certificatelor producătorului nu se impune închirierea de terenuri.

Reţine Inalta Curte că, anterior lunii a 10-a proiectului, beneficiarul nu trecuse la "proiectarea şi realizarea de hardware a structurii de achiziţie şi prelucrare semnale EEG" astfel încât să transmită date reale prin interfaţa radio pentru a evalua traficul informaţional.

În ceea ce priveşte cheltuielile solicitate la rambursare pentru închiriere teren din cereea de rambursare nr. 4, se constată caracterul neeligibil al acestora în raport de lipsa rapoartelor de interpretare a buletinelor de testare aferente etapei a IV-a, care să conţină informaţii clare şi concluzii referitorare la aceste aspecte.

Recurenta reclamantă, prin motivele de recurs, a susţinut că nu este prevăzută în contract şi în lege obligativitatea prezentării unor buletine de măsurători, însă instanţa de control judiciar va respinge această apărare, întrucât art. 9 (12) - (14) din contractul de finanţare prevede obligativitatea beneficiarului de a furniza orice informaţii de natură tehnică solicitate de Autoritatea de Management.

Deşi echipa de control a solicitat depunerea acestor buletine de testare şi experimentare realizate pe teren, care să justifice închirierea în scopul derulării proiectului, acestea nu au putut fi prezentate, ci doar ulterior, în cadrul contestaţiei administrative, ceea ce conduce la concluzia desprinsă de prima instanţă, respectiv a întocmirii lor pro causa.

În ceea ce priveşte cheltuielile generale de administraţie (de regie) în cuantum de 297.222 RON cu privire la care echipa de control a reţinut că nu s-au prezentat documente justificative şi nu s-a justificat modul de calcul al pro-ratei utilizate de 37,1%, instanţa de control judiciar reţine că expertiza în specialitatea contabilitate, în cadrul obiectivului nr. 1 a analizat contractele derulate de B. în perioada 2011-2013 (în care s-a desfăşurat şi proiectul Scalpomat), identificând o pondere aferentă acestui proiect de 37,86 %.

Insă, în cadrul obiectivului nr. 2, privind determinarea cuantumului cheltuielilor de administraţie eligibile conform OMEF 3345/2008 pentru proiectul Scalpomat, s-a arătat că facturile de servicii şi utilităţi nu conţin înscrisă menţiunea privind numărul contractului de finanţare POSCCE şi nu au trecută suma aferentă proiectului din totalul facturii. Totodată, cu privire la cheltuielile de personal, nu există menţiuni privind contractul de finanţare şi sumele aferente personalului administrativ pentru sarcini de serviciu atribuite proiectului, acte adiţionale la contractele de muncă, pontaj.

A concluzionat expertul că din perspectiva OMEF nr. 3345/2008 şi a contractului de finanţare, în raport de documentele puse la dispoziţie şi forma acestora, cheltuielile generale de administraţie pentru proiectul Scalpomat nu îndeplinesc condiţiile de eligibilitate, aspect reţinut şi de organul de control.

Or, prin motivele de recurs s-a invocat doar împrejurarea că această obligaţie de calcul a proratei aparţinea autorităţii de management, însă nu s-a putut dovedi îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate a cheltuielilor. În privinţa cheltuielilor de personal, lipsesc fişe de post individuale pe proiect, foi de prezenţă aferente proiectului, rapoarte de activitate individuale.

Pentru aceste considerente, constată Inalta Curte că şi sub acest aspect hotărârea instanţei de fond este legală, fiind pronunţată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 496, art. 497 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 3436 din 21 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 mai 2019.