Inclusion of oncology drugs in national reimbursement list; claim deemed without object due to subsequent administrative inclusion

Şedinţa publică din data de 15 mai 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 20.08.2015, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. şi M. au chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor, în principal, la includerea:

- medicamentului VEMURAFENIBUM pe SUBLISTA C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%", SECŢIUNEA C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc", COD "P3: Programul naţional de oncologie" din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008;

- medicamentului IPILIMUMABUM pe SUBLISTA C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%", SECŢIUNEA C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc", COD "P3: Programul naţional de oncologie" din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008;

- medicamentului DABRAFENIBUM pe SUBLISTA C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%", SECŢIUNEA C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc", COD "P3: Programul naţional de oncologie" din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008.

În subsidiar, s-a solicitat obligarea pârâţilor la emiterea deciziei finale privind includerea sau neincluderea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 a medicamentelor Vemurafenibum, Ipilimumabum, Dabrafenibum.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 543 din 19 februarie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

S-a luat act de cererea de renunţare la judecata cererii principale formulată de către reclamanta I..

Au fost respinse, ca neîntemeiate, excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Guvernul României.

A fost admisă excepţia rămânerii fără obiect cu privire la parte din pretenţii şi a fost respinsă ca rămasă fără obiect pretenţia de includere a medicamentului Dabrafenibum pe sublista C-secţiunea C2. COD "P3:Programul naţional de oncologie" din Anexa la H.G. nr. 720/2008.

A fost admisă în parte cererea principală formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., J., K., L. şi M. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Au fost obligaţi pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii să emită şi să comunice pârâtului Guvernul României decizia finală privind includerea sau neincluderea medicamentelor Vemurafenibum şi Ipilimumabum în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008.

De asemenea, a fost respinsă, ca neîntemeiată, pretenţia de includere a medicamentelor Vemurafenibum şi Ipilimumabum în Listă, respectiv în sublista medicamentelor compensate 100%.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2 au formulat recurs, atât pârâtul Ministerul Sănătăţii, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 8 din Noul C. proc. civ., cât şi pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, aceasta invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

3.1. Recurentul-pârât Ministerul Sănătăţii a arătat în recursul declarat că sentinţa recurată este nelegală şi netemeinică, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În esenţă, recurentul pârât a solicitat admiterea recursului, reiterând excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive în cauză şi solicitând casarea în parte a sentinţei şi, în rejudecare, respingerea cererii, în principal, ca fiind formulată faţă de o persoană fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată.

Pe fondul litigiului, recurentul a arătat că legislaţia actuală în materia asigurărilor sociale de sănătate impune obligativitatea decontării de către casele de asigurări de sănătate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate numai a acelor medicamente care sunt cuprinse în Lista denumirilor comune internaţionale (DCI), instanţa pronunţând o hotărâre cu încălcarea normelor de drept material, respectiv a H.G. nr. 206/2015.

De asemenea, s-a susţinut că instanţa de fond a încălcat modalităţile de implementare a principiilor de sănătate publică, însuşindu-şi în mod nelegal activitatea de reglementare, cât şi avizarea/autorizarea/notificarea medicamentelor cu impact asupra sănătăţii populaţiei, atâta timp cât aceste medicamente nu au fost introduse încă în Listă, nefiind acordate niciunui pacient înainte de finalizarea procedurilor legale.

3.2. Prin recursul său, recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a invocat nelegalitatea admiterii în parte a cererii de chemare în judecată, respectiv dispoziţia de obligare a sa şi a Ministerului Sănătăţii la emiterea şi comunicarea către Guvernul României a deciziei finale privind includerea sau neincluderea medicamentelor Vemurafenibum şi Ipilimumabum în Lista menţionată.

Referitor la reţinerile instanţei de fond cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a CNAS, recurenta pârâtă a precizat faptul că CNAS nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce priveşte capătul de cerere formulat în subsidiar, respectiv emiterea unei decizii finale, având în vedere că actele normative în vigoare nu reglementează în sarcina CNAS obligativitatea emiterii deciziei finale de includere a medicamentelor în Listă.

În ceea ce priveşte dispoziţia instanţei de obligare a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Ministerului Sănătăţi să emită decizia finală privind includerea/neincluderea medicamentelor Vemurafenibum şi Ipilimumab în Lista curpinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fară contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precizează că hotărârea primei instanţe este o hotărâre nelegală, fiind dată cu greşita aplicare şi interpretare a legii, instanţa de fond eludând întreg cadrul legislativ aplicabil cauzei de faţă.

Concluzionând, recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinţei civile atacate, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a CNAS şi înlăturării obligaţiei reţinute în sarcina CNAS de emitere şi comunicare a unei decizii finale privind includerea sau neincluderea medicamentelor Vemurafenibum şi Ipilimumabum în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii reclamanţi nu au formulat întâmpinare în cauză.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului ce formează obiectul acestei cauze, în urma verificării îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 486 şi ale art. 487 din C. proc. civ. republicat, s-a reţinut că cererile de recurs îndeplinesc atât cerinţele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) şi c) - e) C. proc. civ., cât şi cerinţele prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., că recursurile a fost declarate şi motivate cu respectarea termenului prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind contenciosul administrativ, respectiv că sunt admisibile în principiu.

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din Noul C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 20 iunie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din Noul C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului din data de 23.10.2018, a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 15.05.2019, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

În şedinţa publică din data de 15.05.2019, reprezentantul recurentei-pârâte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a depus la dosarul cauzei Hotărârile de Guvern prin care medicamentele Vemurafenibum şi Ipilimumabum au fost deja incluse în lista medicamentelor compensate.

Astfel, s-a susţinut că, în aceste condiţii, cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând recursurile formulate prin prisma excepţiei rămânerii fără obiect a cererii de chemare în juecată, Înalta Curte va admite recursurile declarate, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând cauza, va respinge acţiunea reclamanţilor, ca rămasă fără obiect.

Prin H.G. nr. 178/2017 privind completarea anexei la H.G. nr. 720/2008 privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, la punctul "P3: Programul naţional de oncologie" din sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%", secţiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc", a fost introdusă poziţia 110 cu DCI Vemurafenibum.

De asemenea, prin H.G. nr. 380 din 31 mai 2018 privind modificarea şi completarea anexei la H.G. nr. 720/2008 privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, la punctul "P3: Programul naţional de oncologie" din sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%", secţiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc", a fost introdusă poziţia 119 cu DCI Ipilimumabum.

Referitor la medicamentul Dabrafenibum, s-a reţinut din etapa procesuală a fondului, că prin H.G. nr. 877/2015 publicată în M. Of. nr. 791/23.10.2015 a fost completată H.G. nr. 720/2008 în sensul că în Lista medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100% a fost inclus şi acest medicament.

Prin urmare, având în vedere că, înainte de finalizarea definitivă a procesului, medicamentele Dabrafenibum, Vemurafenibum şi Ipilimumabum au fost introduse în Lista medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu titlu de medicamente de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100% şi, implicit, că autorităţile publice pârâte au finalizat, în conformitate cu competenţele lor, procedurile de urmat potrivit legii, în vederea emiterii deciziei finale referitoare la includerea sau neincluderea în Listă a acestor medicamente, Înalta Curte constată că cererea a rămas fără obiect, în în sensul arătat de art. 194 lit. c) C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile declarate de pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge cererea de chemare în judecată, ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de pârâtii Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei civile nr. 543 din 19 februarie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge cererea de chemare în judecată, ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 mai 2019.