State aid energy efficiency contract: expiration of mandatory signing deadline under regional aid scheme precludes subsequent enforcement

Şedinţa publică din data de 14 mai 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, la data de 20.04.2015, reclamanta S.C. A. S.R.L., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, anularea integrala a Adresei nr. x/09.01.2015 emisa de Ministerul Economiei Comerţului şi Turismului -Direcţia Politici Industriale şi Competitivitate cu consecinţa semnării contractului de finanţare aferent proiectului Creşterea eficientei energetice a S.C. A. S.R.L. din cadrul Programului Eficienta Energetica RO 05.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 24/CA/2016 - P.I. pronunţată la 12 februarie 2016, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs şi motivele de recurs invocate

Împotriva sentinţei nr. 24/CA/2016 - P.I. pronunţată la 12 februarie 2016 a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii recurate şi rejudecând cauza să se admită integral acţiunea astfel cum a fost formulată.

În motivarea cererii de recurs, recurenta-reclamantă a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., republicat, apreciind că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază şi a fost pronunţată cu încălcarea normelor de drept material.

Recurenta-reclamantă a susţinut în critica sentinţei recurate că din lecturarea atenta şi în detaliu a motivării hotărârii instanţei de fond nu rezultă motivele care l-au determinat pe judecătorul fondului să respingă acţiunea. Aceasta mai arată că după ce judecătorul fondului face o enumerare a actelor depuse de intimate ajunge doar la concluzia că solicitarea subscrisei apare ca fiind neîntemeiată, fără să prezinte o argumentaţie logico-juridica trecută prin propriile filtre ale convingerii cu privire la motivele care conduc la respingerea cererii.

În ce priveşte cel de-al doilea motiv de casare recurenta afirmă că intimata îşi invoca propria culpa prin susţinerea că "personalul existent fac imposibilă continuarea implementării programului" culpa acceptată cu uşurinţă de către instanţa de fond.

Reclamanta în calitate de beneficiar al unui contract de finanţare susţine că este prejudiciată prin aceasta, şi critică modul în care se gestionează banii europeni/publici şi implicit este nemulţumită de modul în care se derulează sau mai degrabă stagnează activitatea de semnare a contractelor în sistemul public, aspect care conduce la o nesiguranţa a opiniei publice şi a societăţilor implicate ofertante în încrederea pe care o oferă o instituţie publică în circuitul civil. Aceasta apreciază că intimata are o conduită de neacceptat şi care nu poate fi aprobată de instanţă impunându-se concluzia că faţă de persoanele implicate în lăsarea şi derularea acestor programe în numele insituţiei intimate trebuie luate măsuri de tragere la răspundere.

4. Apărarea formulată în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Economiei a depus întâmpinare/note scrise la data de 13 mao 2019 prin care a solicitat respingerea recursului în principal pentru nulitatea acestuia, iar în subsidiar ca rămas fără obiect şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei recurate.

5. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 24 octombrie 2018 s-a fixat termen pentru preschimbarea termenului de judecată la data de 31 octombrie 2018, dată la care prin încheiere s-a stabilit termen de judecată pe fond a recursului la data de 14 mai 2019.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare de Ministerul Economiei constată că recurenta-reclamantă a indicat în susţinerea cererii sale motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. şi a dezvoltat critici în cuprinsul recursului ce se circumscriu acestor motive de casare, considerente pentru care urmează a respinge această excepţie.

Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, a apărărilor intimatului-pârât invocate prin notele scrise, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că instanţa de fond, în motivarea hotărârii pronunţate a reţinut în esenţă că, în raport de corespondenţa derulată între părţi şi prevederile art. 12 din Schema de ajutor de stat regional privind eficienţa energetică, aprobată prin Ordinul nr. 222 din 12.08.2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat regional pentru "Finanţarea proiectelor din Programul Eficienţă Energetică din cadrul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014, potrivit cărora "prezenta schemă se aplică până la data de 30.06.2014", depăşirea termenului prevăzut expres pentru semnarea contractelor conduce la imposibilitatea semnării acestora la o dată ulterioară, respectiv la imposibilitatea implementării proiectului, astfel cum a menţionat şi Ministerul Fondurilor Europene.

În ceea ce priveşte primul motiv de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte apreciază că nu este întemeiat, având în vedere că instanţa de fond a prezentat, în conţinutul hotărârii recurate, elementele de fapt şi de drept care au condus la aprecierea sa, conform căreia în cauză nu există argumente temeinice pentru anularea adresei nr. x/09.01.2015 emisa de Ministerul Economiei.

Totodată în cuprinsul sentinţei nu există motive contradictorii, ori străine de natura cauzei, considerentele acesteia respectând prevederile art. 425 C. proc. civ., republicat, privitoare la conţinutul hotărârii.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de casare, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte îl apreciază de asemenea ca neântemeiat. Instanţa de control constată că prima instanţă a analizat în mod corect situiaţia de fapt şi a subliniat toate etapele procedurale desfăşurate între autoritatea intimată şi reclamantă.

În fapt, în acord cu cele reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte constată că între cele două părţi a existat o comunicare constată privitoare la termenele şi procedurile care trebuie îndeplinite în vederea semnării contractului de finanţare aferent proiectului Creşterea eficientei energetice. Astfel:

Prin Notificarea nr. x din 23.06.2014 comunicată către S.C. A. S.R.L., reclamanta a fost informată că propunerea de proiect a fost selectată pentru finanţare din fonduri nerambursabile. S-a mai arătat în această adresă că contractul de finanţare completat corespunzător va fi depus la registratura Ministerului Economiei cât mai curând posibil.

Prin Notificarea nr. x/24.06.2014, pârâtul îi trimite reclamantei anexat Proiectul de Contract de finanţare ce trebuie încheiat pentru derularea proiectului, solicitându-i să dispună măsuri urgente pentru semnarea contractului şi trimiterea la Ministerul Economiei prin curier rapid, menţionând la final că până luni, 30 iunie 2014 contractul trebuie semnat de ambele părţi.

Prin adresa din 06.10.2014, reclamanta solicită pârâtei să i se comunice data la care îi va fi transmis contractul de finanţare, menţionând că, în ultima perioadă a finalizat toate demersurile în vederea derulării procedurilor de achiziţie, care vor fi lansate oficial după primirea contractului de finanţare. Prin adresa din 25.11.2014, reclamanta a revenit o nouă solicitare în acest sens.

Prin adresa nr. x/9.01.2015, pârâtul a informat-o pe reclamantă că manifestarea acordului de voinţă a părţilor nu s-a produs, în sensul că acest contract nu a fost semnat, arătând că termenele stabilite în proiectul de contract şi termenul de implementare impus de Regulament conduc la imposibilitatea respectării acestora.

Înalta Curte are în vedere şi adresele nr. x/15.04.2015 şi nr. y/24.04.2015, care privesc comunicarea dintre Ministerul Economiei şi Ministerul Fondurilor Europene prin care intimatul-pârât precizează dificultăţile întâmpinate în derularea proiectului de finanţare, în contextul criticii invocate de recurenta-reclamantă privitoare la invocarea propriei culpe de către intimatul-pârât.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că instanţa de fond nu a acceptat invocarea propriei culpe în considerentele sentinţei recurate, ci a dorit să arate că prin adresele sus-menţionate, comunicate către Ministerul Fondurilor Europene, pârâtul invocând motive obiective, ce ţin de organizarea internă a instituţiei intimate a urmărit, derogarea de la termenul stabilit pentru contractul de finanţare şi implicit prelungirea sa. Această opinie este confirmată şi de faptul că instanţa de fond, reţine că prin adresa nr. x/6.10.2014 transmisă Ministerului Fondurilor Europene, intimatul-pârât adresează rugămintea de a fi sprijinit cu un punct de vedere de specialitate privind evaluarea a două dintre proiectele depuse, după data de 30.06.2014, în speranţa că se va putea primi o derogare de la data finala de semnare a contractelor.

Având în vedere că răspunsul Ministerului Fondurilor Europene din data de 16.10.2014 preciza că termenul obligatoriu impus de Regulamentul ajutorului de stat aplicabil pentru semnarea contractelor a fost 30.06.2014, nesemnarea contractelor de finanţare în termenul impus atrage după sine imposibilitatea semnării acestora la o dată ulterioară, instanţa de fond reţinând în mod corect situaţia de fapt.

Înalta Curte este aşadar în acord cu soluţia instanţei de fond şi apreciază că în raport de toate elementele de fapt arătate mai sus, precum şi în raport de dispoziţiile art. 12 din Schema de ajutor de stat regional privind eficienţa energetică, aprobată prin Ordinul nr. 222 din 12.08.2014 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat regional pentru "Finanţarea proiectelor din Programul Eficienţă Energetică din cadrul Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European 2009-2014, potrivit cărora "prezenta schemă se aplică până la data de 30.06.2014", în mod corect s-a reţinut în considernetele sentinţei recurate că, depăşirea termenului prevăzut expres pentru semnarea contractelor conduce la imposibilitatea semnării acestora la o dată ulterioară, respectiv la imposibilitatea implementării proiectului, astfel cum a menţionat şi Ministerul Fondurilor Europene. Aşa fiind, instanţa de fond a pronunţat o soluţie corectă apreciind că cererea de anulare a adresei nr. x/09.01.2015 emisa de MECT cu consecinţa semnării contractului de finanţare aferent proiectului Creşterea eficientei Energetice a S.C. A. S.R.L. din cadrul Programului Eficienta energetica RO 05 este neîntemeiată.

2. Temeiul juridic al soluţiei adoptate

În concluzie, Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate criticile formulate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L., subsumate motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., şi, în baza art. 496 C. proc. civ., urmează să respingă recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Resinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 24/CA/2016 - P.I. din 12 februarie 2016 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 mai 2019.