Competence for challenging regional investment financing acts: rank of issuing authority over named defendant in administrative litigation

Şedinţa publică din data de 10 mai 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 21.05.2018, sub nr. x/2018 pe rolul Curtea de Apel Cluj, secţia a III - a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Comuna Săcel a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, anularea parţială a Minutei nr. x/21.11.2017 şi a Adresei întitulată E 6.8.2. - Notificarea solicitantului şi emise de pârât în soluţionarea contestaţiei sale împotriva raportului de selecţie publicat pe site-ul portal.afir.info în 23.08.2017, comunicat reclamantei prin adresa întitulată - E 6.8.1 Notificarea cererilor de finanţare referitoare la cererea de finanţare nr. x cu titlu "Reabilitare drumuri forestiere în Comuna Săcel, Judeţul Maramureş", faţă de respingerea contestaţiei cu privire la criteriul de eligibilitate EG6 deoarece solicitantul public nu a prezentat documente din care să reiasă apartenenţa la domeniul public a drumurilor forestiere propuse prin proiect, proiectul fiind neeligibil.

De asemenea, reclamanta a mai solicitat admiterea contestaţiei sale şi pe cale de consecinţă anularea parţială a raportului de selecţie comunicat prin actul întitulat E 6.8.1 Notificarea cererilor de finanţare referitoare la cererea de finanţare nr. x cu titlu "Reabilitare drumuri forestiere în comuna Săcel, judeţul Maramureş", în ceea ce priveşte criteriul de eligibilitate EG6 şi să se constate că solicitantul public face dovada dreptului de proprietate publică asupra drumurilor forestiere propuse pentru modernizare prin proiect, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. La data de 07.11.2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a III - a contencios administrativ şi fiscal prin sentinţa civilă nr. 277, a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Cluj privind soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Comuna Săcel, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reţinut că reclamanta solicită anularea actelor administrative emise de Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti - Ilfov şi de Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Târgovişte, cele două instituţii emitente fiind autorităţi publice asimilate autorităţilor locale, astfel încât nu sunt incidente dispoziţiilor art. 10 alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004 care conferă curţilor de apel competenţă materială în prima instanţă exclusiv cu privire la cererile care privesc actele emise de autorităţile publice centrale.

A precizat că aceeaşi prevedere legală instituie o renunţare la criteriul valoric în determinarea competenţei şi o revenire la criteriul rangului autorităţii emitente.

2.2. Prin sentinţa civilă 266 din 25 februarie 2019, Tribunalul Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa materială pentru soluţionarea cererii formulată de reclamanta Comuna Săcel, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat cauza în regulator de competenţă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Tribunalul a reţinut că acţiunea judiciară a fost înregistrată la data de 21.05.2018 sub imperiul Legii nr. 554/2004 în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 212/2018, iar actele administrative contestate vizează un proiect de finanţare nerambursabilă de aproximativ 1.500.000 Euro, mult peste pragul valoric care ar determina competenţa materială a Tribunalului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Prin cererea dedusă judecăţii, reclamanta Comuna Săcel a solicitat anularea parţială a Minutei nr. x/21.11.2017 emisă de Centru Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Târgovişte şi a Adresei întitulată E 6.8.2. - Notificarea solicitantului şi emise de pârât în soluţionarea contestaţiei sale împotriva raportului de selecţie publicat pe site-ul portal.afir.info în 23.08.2017, comunicat reclamantei prin adresa întitulată - E 6.8.1 Notificarea cererilor de finanţare referitoare la cererea de finanţare nr. x cu titlu "Reabilitare drumuri forestiere în comuna Săcel, Judeţul Maramureş", emisă de Centru Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti - Ilfov.

Instanţele aflate în conflict s-au considerat necompetente să soluţioneze litigiul din punct de vedere material, în raport cu suma sau emitentul actului, apreciind diferit asupra incidenţei prevederilor art. 10 alin. (1) 1 din Legea contenciosului administrativ.

Actele administrative vătămătoare sunt materializate de notificările contestate, prin care două instituţii Centru Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Târgovişte şi Centru Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti - Ilfov au menţinut soluţia de respingere, ca neeligibil, a proiectului depus de reclamantul Comuna Săcel.

Reţinând, pe de o parte, că autoritatea emitentă a actului presupus vătămător contestat de reclamantă este un centru regional, structură aflată în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi, pe de altă parte, că în materia contenciosului administrativ nu prezintă relevanţă personalitatea juridică a autorităţii publice, ci capacitatea ei de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative în exercitarea unor prerogative de putere publică ori a unui serviciu public, Înalta Curte constată că nu curţii de apel, ci tribunalului, prin secţia specializată, îi revenea competenţa de soluţionare a cauzei.

Astfel, este suficientă capacitatea administrativă a autorităţii, respectiv posibilitatea emiterii de acte administrative, ce determină şi eventuala calitate procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ şi, în final, determinarea instanţei competente în raport de rangul autorităţii publice pârâte.

În cadrul unui litigiu de contencios administrativ, calitate procesuală pasivă are autoritatea sau instituţia publică emitentă a actului administrativ contestat, iar Centru Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Târgovişte şi Centru Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Bucureşti - Ilfov, în calitate de emitenţi ai actelor administrative potenţial vătămătoare pentru reclamant, nu sunt autorităţi publice centrale.

În aceste condiţii, sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 554/2004, conform cărora "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene […] se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale".

În cauză, fiind vorba de un litigiu având ca obiect anularea unui act administrativ emis de o autoritate regională, competenţa materială a instanţei de contencios administrativ se stabileşte în funcţie de criteriul rangului organului emitent şi, astfel, aceasta revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului.

Împrejurarea că reclamantul a chemat în judecată Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, care este autoritatea publică ierarhic superioară instituţiilor care au emis notificările, nu este de natură a atrage incidenţa prevederilor art. 10 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, Tribunalul Maramureş urmând a clarifica cadrul procesual, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată şi a pune în discuţia părţilor introducerea în cauză a emitenţilor actelor contestate.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Comuna Săcel şi pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 mai 2019.