Lack of legal interest in appeal against suspension of executive norm due to subsequent abrogation of contested provisions
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the tax authority's appeal for lack of legal interest, leaving in force the lower court's order suspending the execution of a specific administrative norm until a separate annulment action was resolved. The case arose from a company's application to suspend the execution of a ministerial order modifying registration procedures for economic operators commercializing energy products, specifically provisions requiring the possession of storage spaces for wholesale trade; although the tax authority appealed the suspension, it argued the action was moot or the appeal tardy. The court found the appeal timely but inadmissible on the ground that the contested requirements had been subsequently abrogated by new regulations, rendering the suspension of the original norm devoid of any practical legal effect or legitimate interest for the appellant, based on Civil Procedure Code provisions regarding the condition of interest (Articles 32, 33, 451, 453, 496) and the 5-day appeal deadline under Law No. 554/2004.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ, art. 33 din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Lack of legal interest in appeal against suspension of executive norm due to subsequent abrogation of contested provisions: The case arose from a company's application to suspend the execution of a ministerial order modifying registration procedures for economic operators commercializing energy products, specifically provisions requiring the possession of storage spaces for wholesale trade; although the tax authority appealed the suspension, it argued the action was moot or the appeal tardy. The court found the appeal timely but inadmissible on the ground that the contested requirements had been subsequently abrogated by new regulations, rendering the suspension of the original norm devoid of any practical legal effect or legitimate interest for the appellant, based on Civil Procedure Code provisions regarding the condition of interest (Articles 32, 33, 451, 453, 496) and the 5-day appeal deadline under Law No. 554/2004.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as lacking interest.
Procedural rule regarding the admissibility and timeline of the appeal in administrative disputes.
Basis for determining the amount of judicial costs awarded to the opposing party.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa la data de 07.11.2018, sub nr. x/2017, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală reprezentată prin PREŞEDINTE B. să se dispună suspendarea aplicării Ordinului ANAF nr. 1960/2018, publicat în Monitorul Oficial din 10.08.2010, şi aplicabil în ceea ce priveşte efectele sale, din 10.11.2018, până la soluţionarea definitivă a cererii sale având ca obiect acţiune în anulare a acestui act normativ.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 200 din 17 decembrie 2018, Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de suspendare executare a Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1960/2018 formulată de reclamanta A. S.R.L. şi a dispus suspendarea executării Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1960/2018 privind modificarea Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibil, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutul unor formulare, precum şi pentru modificarea Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1850/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare angro de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, până la pronunţarea instanţei de fond asupra legalităţii acestuia.
3. Calea de atac exercitată în cauză
3.1. Împotriva sentinţei civile nr. 200 din 17 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea excepţiei rămânerii fără obiect a cererii de suspendare.
În subsidiar, a solicitat casarea hotărârii recurate în sensul respingerii cererii de suspendare, ca neîntemeiată.
Referitor la excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii, a arătat că, la data de 28.12.2018 în Monitorul Oficial al României nr. 1115, a fost publicat Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 3236/2018, care, la pct. 9, a prevăzut că se abrogă Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 1849/2016, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 474/24.06.2016, cu modificările şi completările ulterioare.
Pe fondul recursului, a susţinut recurenta-pârâtă, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile legale ce privesc îndeplinirea cumulativă a condiţiilor impuse de art. 14 şi 15 din Legea nr. 554/2004.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinare,intimata-reclamantă A. S.R.L. a invocat excepţia tardivităţii recursului şi excepţia lipsei de interes a recursului, pe fond solicitând respingerea recursului ca nefundat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţiile invocate de intimata-reclamantă, Înalta Curte constată că excepţia lipsei de interes este fondată, urmând ca excepţia tardivităţii recursului să fie respinsă.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa de control judiciare are în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, hotărârea pronunţată de instanţa de fond poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că sentinţa a fost comunicată recurentei la data de 9 ianuarie 2019, iar recursul a fost declarat la data de 15 ianuarie 2019, cu respectarea termenului de 5 zile prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554, astfel că excepţia tardivităţii recursului este neîntemeiată.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes, instanţa de control judiciar reţine că potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile este cea privind interesul de a promova acţiunea, condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.
Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia.
Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes reprezentând folosul material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu soluţionarea unei cereri - acţiune sau cale de atac.
Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac, şi care trebuie să subziste pe tot parcursul soluţionării unei cauze.
În contextul arătat se constată că, în ceea ce priveşte prezenta cerere de recurs, recurenta-pârâtă nu justifică un interes, respectiv un folos practic, material la care să fie îndrituită a spera în eventualitatea admiterii cererii sale de recurs, având în vedere următoarele considerente:
În prezenta cauză intimata-reclamantă a solicitat suspendarea executării ordinului ANAF nr. 1960 emis la data de 06.08.2018 privind modificarea Ordinului Preşedintelui ANAF nr. 1849/2016 pentru Aprobarea procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem en-gros sau en-detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şl biocombustibil, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, precum şi pentru modificarea Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1850/2016 pentru Aprobarea procedurii de înregistrare a activităţii de distribuţie şi comercializare en-gros de băuturi alcoolice şi/sau tutun prelucrat, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare.
La data de 28.12.2018, în Monitorul Oficial al României nr. 1115, a fost publicat Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formular.
Potrivit art. 9 din ordin: la data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1849/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro sau en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 24 iunie 2016, cu modificările şi completările ulterioare.
La data de 04.03.2019 s-a publicat în Monitorul Oficial Ordinul ANAF nr. 508 privind modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 3236/2018 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care comercializează în sistem angro şi en detail produse energetice - benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibil, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare.
Prin acest Ordin 508/04.03.2019 au fost abrogate prevederile Ordinului ANAF nr. 3236/2018 care instituiau obligativitatea deţinerii spaţiilor de depozitare de către operatorii economici care comercializează în sistem ango produse energetice. Or, tocmai pentru existenţa acestor prevederi în cuprinsul Ordinului ANAF nr. 1960/2018 şi ulterior a Ordinului ANAF nr. 3236/2018 a fost formulată prezenta cerere de suspendare.
Consecinţa suspendării executării Ordinului ANAF nr. 1960/2018 şi ulterior a Ordinului ANAF nr. 3236/2018 a fost tocmai posibilitatea comercializării în sistem angro a produselor energetice fără a deţine spaţii de depozitare, în baza atestatului emis sub incidenţa Ordinului ANAF nr. 1849/2016, până la soluţionarea pe fond a cererilor în anularea ordinelor.
În condiţiile în care însăşi recurenta a renunţat la instituirea unei obligaţii privind deţinerea de spaţii de depozitare produse energetice prin abrogarea prevederilor aferente, este evident că nu există un interes legitim, născut şi actual care să stea la baza formulării prezentei cereri de recurs.
Astfel, în măsura în care aceste prevederi normative au fost abrogate şi nu mai produc efecte juridice, respectiv, nu mai instituie în sarcina operatorilor care comercializează în sistem angro produse energetice obligaţia de a deţine spaţii de depozitare, Înalta Curte constată ca fiind lipsit de interes practic recursul prin care se solicită casarea unei soluţii de suspendare a executării unor astfel de dispoziţii.
Temeiul legal al soluţiei adoptate
În consecinţă, pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată, Înalta Curte va respinge excepţia tardivităţii recursului, va admite excepţia lipsei de interes invocată în cauză de intimata - reclamantă şi va respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca lipsit de interes .
În conformitate cu prevederile art. 453 din C. proc. civ., republicat, va fi obligat recurenta-pârâtă la plata către intimata-reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 1500 RON, constând în onorariul avocaţial diminuat de la suma de 3500 RON, în raport de complexitatea redusă a cauzei, potrivit art. 451 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia tardivităţii invocată de intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L..
Admite excepţia lipsei de interes a recursului invocată de intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L.
Respinge recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva sentinţei civile nr. 200 din 17 decembrie 2018 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind lipsit de interes.
Obligă recurenta-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la plata sumei de 1500 de RON reprezentând cheltuieli de judecată, cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 mai 2019.